Basmele despre infrastructura sateasca se aud monoton la un televizor plin de praf uitat intr-un colt in crasma din centrul satului. Printre puricii de la antena proptita aiurea la fereastra, vorbeste un domn imbracat bine, cu un costum Armani, care dupa conferinta de presa se urca intr-o masina cu multi cai putere si girofar. E inconjurat de cativa badigarzi, la fel cum porcii din fundul curtii crasmei s-au adunat in jurul unui gainat. Masina pleaca in tromba, lasand reporterii cu microfoanele suspendate in aer, fara raspunsurile pe care le asteptau. In crasma, un mos ce sta la o masa jegoasa mai bea un pahar de tuica proasta. Domnul de la Bucuresti se duce la o intalnire de campanie electorala pe Valea Prahovei. Acolo, impreuna cu liderii marcanti ai partidului vor face strategia Romaniei in caz ca vor castiga alegerile. Mosul se ridica alene de la masa, mai ia o tuica la botu” calului si ii spune femeii de la bar sa-l treaca pe caiet. Oricum mai are sa-i dea inca vreo cincizeci de lei din astia noi. Dar e om serios, ii da el la pensie. Cica au marit-o si pe asta, in preajma alegerilor. Mai are de luat niste maruntei in plus. Numai buni de dat pe tuica, nu de alta, dar nu i-ar ajunge pentru ingrasaminte si ierbicide.
Pleaca usor leganat spre casa, cu cizmele de cauciuc adanc infipte in noroiul de pe ulita. Fiindca cizma dreapta e rupta, noroiul i-a intrat peste ciorapul gaurit la calcai. Si-a adus aminte subit despre discursul domnului de la Bucuresti. Vorbea pe o limba neinteleasa, ceva despre fonduri europene, despre cat de multe a facut guvernul in acest sens. Ce naiba or fi alea?, se intreaba mosul. Oare el o duce mai bine de cand e cetatean european?
In fata portii se uita prostit la posterele cu primarul din comuna. Mai candideaza o tura. Nu stie sa citeasca prea bine, dar ii plac pozele. Sunt niste conducte de apa. A naibii treaba. Cica s-a bagat apa in sat, cu bani europeni. Minunea n-a durat decat o saptamana, iar primarul a dat vina pe hotii de la firma ce a executat lucrarea. Mosul se incrunta putin. Oare mai are vin in beci? Tare i-ar prinde bine un pahar, sa stinga tuica. Brusc, si-a dat seama ca nu s-a mai spalat de o saptamana. Nici nu prea avea cum, ca fantana e in fundul curtii, si abia acum s-a zvantat putin noroiul. Chiar, oare pe Valea Prahovei o fi noroi?, se intreaba iarasi mosul. Intra in casa darapanata si se uita in calendar. Mai sunt cinci zile pana la alegeri. Oare ce-o face domnu” de la Bucuresti?Scris de Ionut Avram

Partidul Social Democrat si-a lansat, vineri, candidatul la functia de primar al comunei Hemeiusi. Gheorghe Braiescu este cel care si-a propus sa conduca, in urmatorii patru ani, administratia locala a comunei, iar ziua de vinerii-a prilejuit o intalnire cu alegatorii, intr-un cadru placut.
Sustinut de presdintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, candidatul la Primaria Hemeiusi s-a aflat timp de cteva ore in mijlocul locuitorilor comunei, circa trei sute de persoane participand la festivitatea de prezentare a candidaturii. Alegatorii prezenti au apreciat realismul candidatului, dar si dorinta de a duce comuna cat mai aproape de nivelul unui oras, din punct de vedere al dezvoltarii economice si sociale. aPartidul Social Democrat este singurul partid care a avut, are si va avea grija de taranul roman, de agricultor, de satul romanesc. In comuna Hemeiusi avem mai multe obiective care sa aduca localitatea cat mai aproape de nivelul unui oras. PSD are la Hemeiusi un candidat care poate sa schimbe in bine multe lucruri si care e un bun gospodar. Am incredere ca impreuna vom reusi sa facem mai multe pentru localitate”, a declarat Dragos Benea, presedintele CJ. Candidatul la functia de primar, Gheorghe Braiescu s-a adresat locuitorilor comunei, explicandu-le modul in care va aduce la indeplinire toate obiectivele pe care si le-a propus in programul sau. aIn primul rand doresc ca aceasta comuna sa arate ca un oras, sa se dezvolte in urmatorii ani, iar locuitorii sa aiba toate conditiile, de la apa si canalizare, pana la un spital modern, trotuare, drumuri si multe alte obiective pe care le merita. Putem face o baza sportiva moderna, pentru tineret, precum si modernizarea caminului cultural, care nu s-a mai schimbat din 1981. Mi-am propus sprijinirea parohiilor, pentru finalizarea reparatiilor incepute, precum si alte obiective. Vreau sa devenim o comuna moderna si prin programul pe care mi l-am propus pot sa indeplinesc multe dintre dorintele locuitorilor cu privire la conditiile in care traiesc. Destinul meu este legat de aceasta comuna si am capacitatea sa rezolv problemele pe care le avem aici. Sunt fonduri, avem sprijinul necesar si putem sa facem mai mult”, a spus Gheorghe Braiescu. Candidatul a raspuns intrebarilor din public si a primit aplauzele celor prezenti, pe care i-a invitat sa participe la vot, pentru a schimba in bine fata localitatii lor.

Scris de Codrin Pop

Dupa ce joia trecuta, prin tragere la sorti, au fost desemnati presedintii si loctiitorii birourilor electorale ale sctiilor de votare, sambata s-au completat si birourile electorale ale sectiilor de votare cu reprezentanti ai partidelor politice. aIn judet sunt 537 sectii de votare, precizeaza procurorul Anda Vartolomei, presedintele Biroului Electoral de Circumscriptie Judeteana nr.4 Bacau. Potrivit legii, birourile electorale ale sectiilor de votare sunt constituite dintr-un presedinte, un loctiitor al acestuia si 5 membri, in cazul sectiilor de votare din comune si orase, respectiv 9 membri in cazul sectiilor de votare din municipii”. Sambata, in incinta Teatrului Bacovia, in prezenta presedintilor sectiilor de votare desemnati de presedintele Tribunalului si a reprezentantilor formatiunilor politice care au propus candidati pentru scrutinul din 1 iunie a avut loc completarea birourilor electorale ale celor 116 sectii de votare din municipiul Bacau. aPentru ca sa evitam aglomeratia, incepand cu ora 10.00 s-au constituit Birourile sectiilor de votare de la nr.1 la nr. 55, iar de la ora 13.00 s-au constituit Birourile sectiilor de votare de la nr.56 la nr.116″, ne-a declarat presedintele Biroului Electoral de Circumscriptie Municipala nr.1, judecatorul Ciprian Timiras. In conformitate cu prevederile legale, birourile electorale ale sectiilor de votare se completeaza cu cate un reprezentant al partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale care participa la alegeri, in ordinea descrescatoare a numarului de candidati propusi. aStabilirea componentei birorilor electorale s-a desfasurat fara incidente. Eventualele contestatii se pot depune pana pe 26 mai, iar termenul maxim de solutionare a acestora este 28 mai. Pe 28 mai se va sti componenta birourilor electorale ale sectiilor de votare”, a mai spus Ciprian Timiras, presedintele BEM.

Scris de Lili Adochitei

Scor strans in meciul de gala dintre echipa presei si selectionata VIP-urilor bacauane, disputat sambata seara pe „Municipal” pana la lasarea intunericului (aprobata initial, utilizarea nocturnei nu a mai fost permisa). Insistent ca intotdeauna, Laurentiu Botin a reusit sa intercepteze o minge si sa faca repede 1-0, scor care s-a mentinut o buna bucata de vreme. Din repriza a II-a, ziaristilor li s-a terminat insa cerneala (adica benzina). In forma de zile mari, goal-keeper-ul Codrin Pop a scos cat a scos, dar tot a primit doua goluri ce au consfintit si rezultatul final: 2-1. A castigat o echipa a VIP-urilor din care au acceptat sa faca parte Sergiu Sechelariu (candidat independent la Primaria Bacau), Dragos Benea (presedintele Consiliului Judetean), John Popa (PR) si Ionel Floroiu (PSD). Asteptam revansa…Scris de Dana P.

Inca din 2003 au fost elaborate planurile pentru dezvoltarea municipiului Bacau. Documentatia a fost intocmita de IHS Rotterdam, fiind finantata de Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei. Pe langa amenajarea centrului orasului (centru civic, piatete pietonale la Catedrala Ortodoxa si Catedrala Catolica, protejarea zonelor de patrimoniu, reintroducerea elementelor naturale precum parcuri si lacuri), este absolut necesara dezvoltarea orasului si pe axa est-vest. Pe aceasta axa exista doua granite, una naturala, reprezentata de Bistrita, si una artificiala, calea ferata. Pentru a se ajunge la un oras deschis, cu comunicare lejera intre toate cartierele, dezvoltarea pe axa est-vest va fi o prioritate maxima. Aceasta inseamna ridicarea a cel putin doua noi poduri peste Bistrita, in afara de cel de la Serbanesti. Astfel, Bistrita ar deveni pentru Bacau ceea ce reprezinta Tamisa pentru Londra. Banii necesari unor astfel de investitii pot fi atrasi din fondurile europene, mai ales pe Axa 1 a Programului Operational Regional, care permite elaborarea de proiecte integrate, mult mai ample. De partea cealalta, sunt necesare noi pasaje, atat pietonale cat si auto, care sa faciliteze comunicarea intre cartierul CFR, zona Sarata etc. si oras. Bacaul trebuie, dupa materializarea unor astfel de proiecte, sa capete un aspect circular, tipic marilor orase, in care traficul si comunicarea intre diferitele regiuni sa nu mai fie o problema. Aceeasi Axa 1 permite reabilitarea retelelor de canalizare si asfaltarea, astfel incat pe un singur proiect pot fi solutionate mai multe probleme ale orasului.
Bacaul este sufocat de trafic, problema fiind in stransa legatura cu inexistenta unei sosele de centura si a insuficientei locurilor de parcare. Proiectul centurii ocolitoare a Bacaului a fost elaborat si aprobat pentru finantare inca de acum patru ani, dar finalizarea se lasa asteptata. Nici pana in acest moment nu s-a trecut la exproprierea terenurilor necesare pentru realizarea centurii ocolitoare, un pas esential pentru demararea lucrarilor. Liberalii au facut doar declaratii de intentie, cu caracter electoral, dar practic nu s-a facut absolut nimic. In ciuda faptului ca ar fi un castig enorm pentru Bacau, s-a stagnat inutil din pricina unei lipse de implicare a factorilor decizionali.
Au fost identificate atat terenurile pentru ridicarea unor parcari supraterane si subterane, cat si posibilitatile de finantare. Este vorba de fonduri europene, iar contributia autoritatilor locale in aceasta privinta este una de cel mult 10%. Astfel, cu 1 milion de euro de la bugetul local pot fi atrase inca 9 milioane, bani cu care pot fi refacute majoritatea arterelor secundare. Bacaul nu va mai fi sufocat de autoturisme parcate pe strazi, incurcand traficul si asa dificil. In loc de parcari facute in graba pe spatiile verzi dintre blocuri, orasul are nevoie de o strategie bine gandita, care sa imbine utilul spatiilor de parcare cu placutul zonelor de relaxare.

Scris de Desteptarea

Primaria si CET-ul au vandut bacauanilor povesti de miliarde

Din cele 30.000 de apartamente din Bacau inca racordate la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic, 80 la suta sunt dotate cu repartitoare si robineti termostatati. Locatarii au crezut povestile turnate de la CET si de la Primaria Bacau si au acceptat contorizarea individuala. Abia dupa ce valul nemultumirilor a capatat proportii de
tsunami au recunoscut autoritatile si
conducerea CET ca montarea repartitoarelor a fost „o prostie”. De fapt, a fost o actiune premeditata pentru ingrosarea unor conturi.

Incurajati de reprezentantii furnizorului de agent termic si de cei ai Primariei Bacau, bacauanii din apartamentele bransate la CET au investit in aceste sisteme pentru a face economii la intretinere. In scurt timp, s-a dovedit ca aceasta contorizare individuala este o mare pacaleala. De altfel, directorul CET, Vasile Dragusanu, a recunoscut ca montarea repartitoarelor a fost inutila, toata operatiunea fiind „o prostie”, in conditiile in care, urmare a debransarilor masive, locatarii apartamentelor contorizate nu platesc doar ceea ce consuma, ci si sumele rezultate prin aplicarea unor coeficienti de corectie. Falsa contorizare a fost evidenta in iernile 2006-2007 si 2007-2008, cand s-a ajuns in situatia aberanta ca incalzirea unui apartament sa coste milioane bune de lei vechi, desi locatarii au reglat consumul cu ajutorul robinetilor termostatati si au stat in frig. Desi repartitoarele indicau un consum mic in unitati, pretul per unitate oscila in functie de consumul indicat de gigacalorimetrul de scara. Acesta inregistra toata caldura care „se plimba” prin bloc. Consumul total era repartizat atat apartamentelor contorizate, cat si celor necontorizate.

Surzi la necazurile oamenilor

Mii de familii s-au indatorat pentru a monta repartitoarele de costuri. Dupa ce au platit rate un an de zile sau au dat dintr-un foc milioane de lei vechi, bacauanii s-au trezit mai jumuliti ca niciodata la incalzire. S-a ajuns in situatia aberanta ca, pentru o garsoniera, incalzirea sa coste pe o singura luna chiar si peste 1000 lei. Si nu a fost vorba de un caz singular. Reclamatiile au curs la asociatiile de proprietari, la CET, la Primaria Bacau. Autoritatile nu au luat nicio masura, in ciuda repetatelor promisiuni ale primarului Stavarache ca va rezolva problemele locatarilor din blocuri. Bacauanii au ajuns la mana firmelor care au montat repartitoarele. Facturile sunt de neinteles pentru locatari. Intr-o luna, valoarea unitatii era una, in luna urmatoare crestea chiar de 10 ori, fara nicio explicatie. „Am ajuns la capatul rabdarii, ne-a declarat Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei de proprietari Calugareni Nord. Pentru ca nu primim sprijin din partea autoritatii locale in rezolvarea problemelor pe care le avem cu firmele respective, le-am dat in judecata. Reclamam faptul ca sunt luate ca baza de calcul niste aparate care nu sunt verificate metrologic. Este inadmisibil asa ceva”. Marea contorizare, la care au fost impinsi locatarii bransati la CET, nu a avut alt scop decat sa ofere pe tava o afacere banoasa unor firme din alte judete ale tarii care si-au aratat, la randul lor, recunostinta fata de aospitalitatea” administratiei locale bacauane.Scris de Doina Mincu

In aceeasi familie se afla si o fetita de sase ani grav bolnava

Romeo Stavarache a ajuns sa se judece cu pensionarii pentru a-i scoate din casele in care stau cu chirie. Maria Bejan se plange ca a ajuns in boxa acuzatilor tot din cauza unor greseli comise de functionarii primariei. Sotii Bejan spun ca au incercat sa-i explice primarului situatia lor ingrata, dar in patru ani usa biroului lui Stavarache nu s-a deschis niciodata pentru ei.

Familia Bejan s-a mutat in imobilul de pe strada Ionita Sandu Sturdza, nr. 22, inca din 2004. Insa contractul de inchiriere facut de functionarii de la Primarie a fost incheiat oficial in data de 21 februarie 2005. Termenul de inchiriere a fost fixat pe cinci ani iar, lunar, chiriasii trebuiau sa plateasca o anumita suma de bani locatorului, respectiv aprimarul municipiului Bacau, Romeo Stavarache”. aEu am intrebat atunci la Primarie daca trebuie sa achit ceva si pentru perioada cand am locuit in imobil, dar fara contract. Mereu mi s-a spus ca nu poate sa mi se opreasca bani, daca nu exista un document oficial”, se plange Maria Bejan. Numai ca, in realitate lucrurile au stat cu totul altfel. Familia Bejan a inceput sa se trezeasca cu sume restante din ce in ce mai mari, iar cand chiriasii s-au interesat de unde sunt acozile” care li se impun, au aflat cu stupoare ca platesc restantele de dinaintea semnarii contractului.
Saraci, dar cu suflet!

Tot in 2005, dupa ce s-au asigurat in privinta unui acoperis deasupra capului, sotii Bejan au luat in plasament un pui de om. aO stiam pe mama fetitei. Mi s-a rupt inima cand am auzit ca nu poate sa-si tina copilul, ca nu are posibilitati. De la patru zile, Paula este la mine. Pentru mine e ca si copilul meu. Si ea ma considera drept mama sa. In 2005, mi s-a aprobat si plata alocatiei de plasament. Primesc lunar cate 90 de lei pentru copil. Dar eu nu de asta il tin langa mine. Simt ca si cum este al meu”, spune cu lacrimi in ochi Maria Bejan. In 2006 necazurile au inceput sa loveasca unul dupa altul in familia Bejan. Mai intai, chiriasii s-au trezit cu o restanta imensa la plata chiriei. Apoi, Paula, copilul lor de suflet, a fost diagnosticat cu meningocel etmoidal drept. aToate acestea ne-au daramat. Singurul venit al familiei este pensia de boala a sotului din care abia putem supravietui. El este este bolnav de ciroza lichida si are mereu nevoie de tratament. Apoi si Paula a avut nevoie de ingrijiri medicale. Am mers cu ea pe unde am auzit. Si la Cluj am dus copila. Pe de alta parte, nici eu nu sunt sanatoasa. O perioada de timp nu am reusit sa platim chiria. Avem o datorie de 800 lei. Restantele s-au adunat si asa m-am trezit cu procesul pentru rezilierea contractului de inchiriere”, boceste femeia.

Pensionarii
n-au voie in audienta
la Stavarache!

Maria Bejan sustine ca a facut eforturi uriase si a mai platit cate ceva din datorie. Dar functionarii de la primariei i-au comunicat ca nu-i de ajuns: ori isi lichideaza datoriile, ori raman pe drumuri. aAm incercat sa ajung in audienta la Romeo Stavarache, dar in patru ani nu am reusit sa intru niciodata la el. Nu mi s-a dat voie de la poarta. Parca special s-a pus interdictie pentru mine”, spune doamna Bejan. Chiriasii sunt cu adevarat speriati. Procesul pentru rezilierea contractului dintre reclamantul aprimarul municipiului Bacau” si paratul Cezar Bejan a ajuns la Curtea de Apel. aSunt disperata! Chiar nu stiu ce sa fac! Oare chiar Romeo Stavarache are inima sa lase pe drumuri doi batrani si un copil de sase ani, toti grav bolnavi?” se intreaba distrusa femeia.Scris de Lili Adochitei

Reprezentanti din cele trei judete – Bacau, Neamt si Vrancea – ale Directiei Regionale de Posta (DRP) Bacau si-au dat intalnire sambata la Slanic Moldova, la a 32-a editie a Marsului Factorilor Postali – Faza Regionala. Aceasta faza a fost precedata de faza judeteana, care a avut loc luna trecuta si va fi urmata de faza nationala si Balcaniada pentru castigatorii fazelor intermediare. aEste competitia cu cea mai indelungata traditie din istoria Postei Romane, fiind al 32-lea an in care organizam acest mars. Unii dintre concurentii de azi s-au remarcat la editiile anterioare, reprezentandu-ne cu succes chiar si la Balcaniada”, ne-a declarat Liliana Secara, sef serviciu Vanzari in cadrul DRP Bacau. Competitia propriu-zisa a constat in parcurgerea a 5.000 m la feminin, respectiv 10.000 m la masculin, in stilul mars. Cele doua curse au fost castigate de favoritii intrecerii, ambii din judetul Bacau si cu participari la fazele nationale si Balcaniada in anii trecuti. La feminin, locul I a revenit Feliciei Moisa (40 ani), factor la Oficiul Postal Moinesti, care a confirmat astfel cele trei participari la Balcaniada. Podiumul feminin a fost completat de doua reprezentante ale judetului Neamt: Ana Motfolea (OP Podoleni) si Elisabeta Berea (OP Hangu). Angajata a Postei din 1983, Felicia Moisa a dedicat victoria fiului sau, elev in clasa a XII-a, acare sper sa-mi calce pe urme”. In cursa masculina s-a impus de asemenea cel mai titrat dintre competitori, Constantin Branza (31 ani, OPDC Onesti), ocupantul unui loc 3 la Balcaniada din 2006. Al doilea a ajuns Silviu Balaita (OPRM Bacau), iar pe locul III nemteanul Gheorghe Irimia (OPRM Roman). Au mai fost premiati concurentii cei mai tehnici (Petruta Dragomir – OPDC Focsani si Constantin Branza), cei mai varstnici (Lucica Bratu – OPDC Focsani si Mircea Tazlaoanu – OP Adjud) si cei mai tineri (Magdalena Caprioara – OPDC Piatra Neamt si Fabian Netedu – OPRM Roman). Diplomele, cupele si premiile constand in bani si obiecte au fost inmanate de directorul DRP Bacau, Simona Miron, de deputatul Olguta Cocrea si de Eugen Draghicescu, sef departament Aprovizionare DRP Bacau. Castigatorii celor doua locuri I au mai primit si cate un sejur la mare, pentru doua persoane, din partea firmei Inter Tour.Scris de Dorin Vasiluta

Facilitati pentru angajatorii care organizeaza cursuri profesionale

In iunie, somerii au posibilitatea de a se recalifica in meserii din constructii,
confectii si multe altele. In unele meserii se asigura loc de munca. Angajatorii pot beneficia de sume importante de bani din bugetul de somaj, daca
organizeaza cursuri pentru cel mult 20 la suta dintre salariati.

Somerii aflati in evidenta Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM), care nu-si gasesc un job in meseria lor, au posibilitatea sa beneficieze gratuit de cursuri de recalificare in alte profesii ce se gasesc pe piata muncii. In perioada mai-iunie AJOFM organizeaza mai multe cursuri de initiere, calificare si recalificare in diverse meserii. Primul va incepe in 28 mai, la ora 10.00, si se desfasoara pentru cei care vor sa dobandeasca un certificat de instalator instalatii tehnico-sanitare si de gaze, sudor, lacatus constructii metalice si utilaj tehnologic sau operator calculator. Urmatorul va demara pe 12 iunie si vizeaza pregatirea in profesii precum lucrator comercial, bucatar, ospatar (chelner), vanzator in unitati de alimentatie, contabil sau confectioner imbracaminte. Pe 16 iunie vor debuta cursuri de: zidar, pietrar, tencuitor dulgher-tamplar-parchetar zugrav-ipsosar, tapetar, vopsitor mozaicar-faiantar fierar, betonist, montator prefabricate tamplar universal preparator produse lactate. Pe 19 iunie, va incepe alt curs, de frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist. Somerii, cei din mediul rural care nu realizeaza venituri sau obtin sub salariul minim brut pe tara garantat in plata (500 lei), au reluat activitatea la terminarea concediului de crestere a copilului, a stagiului militar sau ca urmare a recuperarii capacitatii de munca dupa pensionarea de invaliditate nu platesc nicio taxa pentru inscrierea la cursuri. Mai mult, celor care urmeaza cursuri de zidar-pietrar-tencuitor ori de dulgher-tamplar-parchetar li se asigura loc de munca de catre AJOFM. Pentru restul meseriilor, obligatia de a-si cauta de lucru revine somerilor. Deocamdata, in unele din ocupatiile pentru care sunt initiate cursurile sunt destule posturi vacante. Saptamana trecuta, in confectii erau 99 locuri, iar in constructii: 51 pentru zidari, 50 – dulgheri, 36 – fierari betonisti, 19 – tamplari si 13 – zugravi.

Cei care au angajati someri, primii alesi

Dar cursuri profesionale pot desfasura si agentii economici. Angajatorii care le deruleaza au un avantaj deloc de neglijat. Conform legii, ei au dreptul sa primeasca din bugetul asigurarilor pentru somaj 50 la suta din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala organizate pentru un numar de cel mult 20 la suta din personalul angajat. In 11iulie AJOFM va realiza evaluarea si selectia angajatorilor care vor dori sa acceseze aceste fonduri. La selectie vor fi acceptati angajatorii care organizeaza programe de formare profesionala pentru proprii angajati, derulate de furnizorii de astfel de servicii autorizati. Angajatorii vor trebui sa elaboreze documentatia conform caietului de sarcini care se gaseste la sediul AJOFM sau pe site-ul acesteia www.bacau.anofm.ro. Sanse mari au sa fie selectati pentru a li se repartiza fondurile necesare din bugetul amintit cei care au incadrat in munca in ultimele 12 luni premergatoare celei in care are loc selectia un numar mai mare de someri, pentru fiecare angajat din randul acestora primind 0,1 puncte. Se mai ia in considerare nivelul ponderii somerilor in populatia stabila (18-62 ani) din localitatea unde isi desfasoara activitatea persoanele din randul salariatilor angajati carora li se adreseaza programul de formare profesionala. Pentru un somer de lunga durata se vor acorda 0,7 puncte, rromi – 0,4 p, persoane din rural – 0,4 p, persoane marginalizate social – 0,2 p si persoane cu handicap – 0,2 puncte. Angajatorii care vor sa obtina bani vor trebui sa depuna documentatia pana in 11 iulie, ora 12.00, cand vor fi deschise ofertele. Scris de Elena Tintaru

Rupere de nori

Ploile din noaptea de 23 spre 24 mai au pus in genunchi judetul Bacau. Neputinta, groaza si deznadejde. Acestea sunt
singurele sentimente pe care le mai pot incerca acum locuitorii din Saucesti, Horgesti, Racaciuni si Gura Vaii. Puhoiul a transformat totul intr-un cosmar, intr-o ruina. Mal, mizerie, cioate, apa cleioasa si murdara, deznadejde si lacrimi. Sunt trairile unor oameni simpli care au ramas fara agoniseala de-o viata. Incearca sa o ia fiecare de la capat. Dar nu mai au putere.

Natura a lovit din nou, cu putere, judetul. Cele mai afectate de inundatii au fost comunele Saucesti, Horgesti, Racaciuni si Gura Vaii. Apele involburate au maturat tot ce au gasit in cale, zeci de gospodarii s-au transformat rand pe rand in ruine, sute de vieti au fost distruse. Case care abia se mai tin, geamuri sparte, fantani pline cu pamant si mal, gradini acoperite de apa, culturi puse la pamant, animale moarte. Toate sunt marturia potopului care s-a abatut peste localnici. Localitatile s-au transformat in cateva minute intr-o mare de apa, de durere si de lacrimi. Apele s-au retras, dar au lasat in urma un peisaj agonic, desprins parca dintr-un film de groaza.

Prapad de 20 de minute

In satul Siretu Deal, din comuna Saucesti, ruperea de nori s-a produs putin dupa ora 21.00. Oamenii au vazut moartea cu ochii. „Eram la deal, m-am speriat. M-au anuntat vecinii ca-mi ia apa casa. Cu doi copii, va dati seama. Am curtea plina de noroi, gradina mi-e la pamant”, ne-a declarat cu lacimi in ochi Ariclia Cubany, localnica. In ajutorul localnicilor au fost chemati pompierii militari care au intervenit cu lopeti si motopompe pentru a scoate apa din curti. Santurile din fata caselor erau colmatate. Apa curgea siroaie pe mijlocul drumului. „A fost o rupere de nori, ne-a explicat si Viorel Savin, primarul comunei. In decurs de 20-25 minute au curs 80-90 de litri pe metru patrat”. Afara continua sa ploua torential. „S-au inundat curtile si gradinile, dar apa nu a intrat in case, a precizat de la fata locului lt.col. Catalin Felegeanu, adjunctul sef al inspectorului Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta. Apele s-au mai retras, mergem mai departe, in celelalte localitati afectate. Avem in teren forte de interventie, speram sa nu fie probleme majore”. In Saucesti a mai ramas un detasament de pompieri condus de lt.col. Catalin Buftea.

Oameni pusi in genunchi de urgie

In satul Sohodor, comuna Horgesti, nimeni nu mai avea nicio putere. Desi era trecut bine de miezul noptii, oamenii inca mai scoteau malul si apa din case si curti. Aici nicio casa nu a scapat de urgie, niciun localnic nu mai radea, nici copiii nu mai puteau sa se bucure de viata. O lume pusa in genunchi de potopul care s-a abatut peste viata lor linistita. Fiecare aavea drama lui. Fiecare a pierdut cate ceva. Fiecare incerca sa mearga mai departe. Si plangeau. Cu lacrimi fierbinti care le-au uscat si sufletul. „Sunt bolnav, abia mai merg. Acum a venit si urgia. Am crezut ca e sfarsitul. Am stat neputincios si m-am uitat cum imi mor gainile, cum mi se stramba casa, cum se inunda gradina. Am incercat sa fug, dar mi-am dat seama ca nu are rost. De Dumnezeu nu poti fugi”, ne-a spus cu lacrimi in ochii obositi un localnic. Peste tot era nisip tare, cleios, apa, mocirla. Oamenilor nu le-a mai ramas nimic. Natura dezlantuita s-a razbunat parca pe viata lor, pe sufletul inecat de griji, pe umerii adusi, pe batranetea si asa chinuita. Dimensiunile dezastrului erau imense, pe fiecare ulita s-au sapat gropi imense. Canalele de scurgere au fost infundate de malul si cioatele aduse de ape. De frica unor noi viituri, oamenii nu au mai intrat in case. Camarile le-au ramas goale, culturile s-au transformat in mal, cioate si noroi. Tot ce le-a mai ramas acum este speranta ca, intr-o zi, din nenorocirea care s-a abatut asupra lor nu va ramane decat o amintire.

Efectele dezastrului

In comuna Saucesti, sat Siretu Deal, au fost inundate cinci curti si o anexa. In Horgesti-Sohodor au fost inundate aproximativ 60 de gospodarii si 15 locuinte, doua fantani distruse si alte 21 colmatate, 12 hectare de porumb culcate la pamant, 20 ha de gradini, 4 porci si 220 de pasari inecate in mal. In comuna Racaciuni, sat Racaciuni, au fost inundate o casa, o anexa si o curte, iar in Gura Vaii, sat Temelia au fost distruse 6 locuinte, 20 de curti si doua fantani.Scris de Roxana Neagu

Fondul Roman pentru Dezvoltare Sociala (FRDS) a anuntat deschiderea celei de-a treia runde de finantare din cadrul Schemei de Dezvoltare Sociala a Comunitatilor Miniere (SDSCM), adresata unui numar de 99 de localitati din 19 judete, printre care si Bacau. Comunitatile din localitatile eligibile pentru finantare pot aplica pentru doua categorii de proiecte: servicii sociale comunitare (SSC) si activitati generatoare de venit (AGV). Organizatorii estimeaza ca vor finanta circa 23 de proiecte pe prima categorie si 13 pe a doua. SDSCM este o componenta a proiectului aInchiderea minelor, refacerea mediului si regenerare socio-economica”. Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM) este organismul de implementare, iar fondurile provin dintr-un imprumut rambursabil al Guvernului Romaniei de la Banca Mondiala. Ele pot fi accesate de catre organizatii comunitare, neguvernamentale sau autoritati locale aflate in relatii de parteneriat cu organizatii neguvernamentale. Pentru proiectele SSC documentele pentru intocmirea cererii de finantare se pot obtine de pe site-ul FRDS (www.frds.ro) sau in urma unei solicitari pe e-mail, la adresa office@frds.ro. Pentru proiectele AGV, cererile de finantare se elibereaza de catre FRDS, in urma unei solicitari scrise transmisa pana la termenul-limita de 10 iulie 2008. Proiectele respinse la runda anterioara pot fi depuse pe formulare noi care respecta cerintele din ghidurile de finantare pentru runda in curs, in forma imbunatatita, pe baza informatiilor primite de la FRDS privind motivele respingerii. Data limita de depunere a proiectelor este 25 iulie 2008. Proiectele pot fi depuse direct sau prin posta, la sediul FRDS din Bucuresti sau la sucursalele din Alba Iulia si Iasi. Pentru a veni in sprijinul comunitatilor care doresc sa initieze si sa depuna proiecte in cadrul acestei runde, FRDS va organiza in urmatoarea perioada seminarii de informare.Scris de Codrin Pop

Gradinita aAgricola” din Bacau a avut, ieri, oaspeti din Ministerul Educatiei si din mai multe tari afiliate UNESCO, care sunt implicate in programul SEMEP. Tema intalnirii a fost „Descopera diversitatea. Viata povestita prin vesminte”, prin traditii si obiceiuri de Paste din zona Moldovei. Reprezentantii UNESCO, veniti din Italia, Turcia, Israel, Grecia, Cipru, Palestina si Slovenia, au fost intampinati cu paine si sare de trei copii imbracati in costume populare, care le-au urat aBun venit” in romana si engleza, ceea ce i-a facut pe invitati sa se topeasca de admiratie. aGradinita Agricola este prima asociata UNESCO din judet. Asta se intampla in 1993 si de atunci derulam programe educationale nationale si internationale in parteneriat”, a declarat Maricica Diamant, directoarea gradinitei. Ea a vorbit despre istoricul si activitatea unitatii, condusa la acea perioada de Elena Placinta, care de altfel a fost prezenta la manifestari. Viorica Preda, inspector in Ministerul Educatiei, a vorbit despre obiectivele programului UNESCO. Invitati sa viziteze gradinita, oaspetii au admirat salile de sport, atelierele, diplomele obtinute de aAgricola” in Cehia, Polonia, Canada, Serbia, costumele romanesti, recuzita folosita de copii in spectacole. Coordonatorii UNESCO din cele sapte tari au fotografiat expozitiile, parcul de joaca, obiectele populare, copiii, totul, apoi au facut poze de grup, alaturi de gazde. Dupa acest raid, copiii au prezentat un splendid spectacol despre traditiile de Paste la romani si despre renasterea naturii, primavara. Cei care i-au plimbat prin poveste au fost un iepuras, un ou rosu si un puisor. Costumati in gandacei si fluturasi, cei de la grupa mica au starnit o furtuna de aplauze. Si ei au fost, fireste, fotografiati si filmati. Spectacolul a fost urmat de alte doua surprize: o expozitie gastronomica, la care invitatii au gustat din sarmale, pasca si cozonac, si o expozitie de desene, realizata de prescolari din peste 50 de gradinite.

Scris de Silvia Patrascanu

La Scoala Nr. 1 Luncani, ieri, a avut loc o activitate ce a prilejuit o reintalnire cu fostii elevi, astazi personalitati in lumea artei. Cei care au raspuns invitatiei au fost pictorul Ioan Maric (foto) si artistul Viorel Savin. „Cei doi artisti au luat condeiul in mana si au dezlegat tainele cartilor la Scoala din Luncani, iar faptul ca i-am avut din nou alaturi a fost un prilej de bucurie pentru profesori, dar si pentru elevi”, a declarat Ioana Cojan, directoarea Scolii din Luncani. Activitatea s-a intitulat „Elevii de ieri, artistii de azi” si este o componenta a subproiectului PIR ” Scoala, partener al succesului”, realizat cu scopul prevenirii abandonului scolar. Cu acest prilej, cei prezenti au luat parte la un vernisaj al lucrarilor lui Ioan Maric, avand sansa de a se familiariza cu universul artistic al creatorului. De asemenea, ei au putut afla si despre activitatile artistice ale lui Viorel Savin. Nu a lipsit nici programul artistic al tinerilor, care s-au pregatit timp de o saptamana pentru acest eveniment. Cele doua generatii si-au impartasit experienta din viata de scolar, prezentand in paralel imaginea scolii de odinioara si cea de astazi. „Este foarte important pentru elevi sa aiba modele in devenirea lor, de oameni cu principii si valori morale puternice care sa ii inspire spre a obtine succes in viata”, a incheiat directoarea.

Scris de (D. Pilat)

Test pentru osteoporoza gratuit, conditionat in ultima zi
Aproape 100 de batrani s-au inghesuit ieri in fata unei farmacii Sensiblu ca sa beneficieze gratuit de testul pentru osteoporoza. In ultima zi, farmacia le-a impus pacientilor sa vina cu trimitere de la medicul reumatolog. Batranii, majoritatea femei, au sustinut ca afisul de pe geamul farmaciei nu mentiona aceasta conditie. Reprezentantul Companiei Sensiblu, de la Bucuresti, a confirmat si a dispus ca toti pacientii sa fie primiti fara bilet de trimitere.

Cine a trecut ieri prin fata farmaciei Sensiblu (str. Libertatii, vizavi de Camera de Comert) nu a putut sa nu fie impresionat de faptul ca zeci de batrani stateau in ploaie, in picioare, asteptand sa fie chemati in unitate de catre farmacistele acesteia. Cei peste 50 de batrani, dintre care cele mai multe erau femei, s-au asezat la rand inca de la primele ore ale diminetii in speranta ca vor beneficia gratuit de testul pentru osteoporoza (osteodensitometrie). Aceasta actiune a fost demarata de catre Sensiblu in 19 mai. Ieri a fost ultima zi in care bacauanii mai puteau avea acces la aceasta facilitate. Dar la doar cateva minute dupa ce au sosit la farmacia amintita aveau sa aiba parte de o surpriza de proportii. Una dintre farmaciste le-a spus ca daca nu au bilet de trimitere de la un medic reumatolog, nu pot fi primiti la investigatie, lucru care i-a lasat cu gura cascata. aPe afisul de pe usa farmaciei nu scrie ca trebuie sa venim cu trimitere de la medic, ne-a spus scandalizata Paraschiva Nita, operata de neoplasm la colon. Pana acum in nicio zi nu a cerut trimitere. Au facut investigatia gratuit la toata lumea care a reusit sa ajunga, fara sa ceara bilet de la medic. Acum ne spun ca daca nu avem, sa plecam acasa, si ne-a inchis usa, ne lasa sa asteptam in ploaie”. Adam Nita, sotul interlocutoarei noastre, ne-a relatat si el ca a sosit in fata farmaciei de dimineata si ca pentru a se pastra ordinea batranii au fost inscrisi pe o lista, fiecare in functie de ora la care a venit. In jurul orei 11.00, pe lista erau trecute 97 persoane. aEu sunt al treilea pe lista, dar au fost acceptati inauntru numai din cei cu trimitere”, ne-a declarat Adam Nita. O alta pensionara s-a prezentat la farmacia Sensiblu doua zile la rand. aAm fost si ieri (joi – n.n.), ne-a spus Teodora Joacalescu. Am stat pana spre ora sase, seara, dar mi-a zis sa revin in dimineata asta. Ieri nu a cerut trimitere. Eu am o pensie mica si m-as bucura nespus de mult sa imi faca acest test gratuit. La un cabinet particular costa 45 de lei”. Dintre cei 97 de batrani inscrisi pe lista, doar cativa aveau trimitere de la un medic reumatolog. Toti ceilalti au sustinut ca nu au fost informati cu privire la aceasta cerinta. Unii dintre ei au afirmat apoi ca dupa ce au fost acceptati cei cu trimitere, au fost invitati in farmacie pentru efectuarea testului cei cu card Sensiblu. Pana la urma, dupa ce au facut scandal si s-au plans mass-media, au fost primiti si cei fara trimitere. Unul ditre ei s-a aratat, insa, extrem de nedumerit ca pe fisa eliberata nu i-a fost trecut numele.

Scuze din partea Companiei Sensiblu

Toate aceste nemultumiri au fost auzite si de catre una dintre lucratoarele farmaciei, dar aceasta a refuzat sa le comenteze in vreun fel. In final ne-a furnizat un numar de telefon la care sa sunam si sa cerem relatii. Veronica Burlacu, reprezentat al Companiei Sensiblu, care a organizat testarea gratuita a densitatii osoase, cu sprijinul Companiei Sanofi, ne-a declarat ieri, in jurul orei 15.00: aIntr-adevar, a fost o neintelegere din partea celor de la farmacie. Populatia nu trebuia sa vina cu trimitere de la medic. Aceasta a fost decisa ad-hoc de catre cei de la farmacie pentru a mai tempera afluxul de pacienti. Au venit in ultima zi foarte multi. Dar noi speram ca vor fi rezolvati toti. Ne cerem scuze pentru problemele create. In ce priveste fisa, sunt niste teste preliminare, nu se poate pune un diagnostic de osteoporoza dupa ele. In functie de ele, medicul de familie are posibilitatea sa vada daca este cazul sa-l trimita pe pacient la un specialist pentru investigatii mai complexe, in baza carora se stabileste diagnosticul”.

Scris de Elena Tintaru

AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA…. aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA…. aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA…. aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA…. aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA…. aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA…. aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA…. aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA…. aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA…. aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA…. aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… AAAAAAAAAAAAAAAAAAA… aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa… PROMIT!Scris de Desteptarea

FONDURI NERAMBURSABILE

aaaa… 300, ba nu… 270, aaaaaa… oricum cateva sute de milioane de euro din care jumate dati pe postere, aaaa… am cogenerat Tenerifele, aaaa… am reabilitat canalizarea si am izolat termic apa rece. Am dat locuri de joaca prin ANL.

TRANSPARENTA

Rezolvam maine. Azi s-a facut maine, maine este sambata. Sambata nu se lucreaza in primarie. Acum sunt la Bucuresti. Dar puteti vorbi cu consilierul meu care duce telefoanele. aaaa… un pic, nu va aud, pierd semnalul. Il declar nul.

INFRASTRUCTURA

Miercurea va astept la audiente. Nu stati mult ca n-am timp. aaa… ce strada spuneati? Cum nu e asfaltata? Ba e, o am trecuta in pliante. Are doi kilometri jumate, ba nu, trei cu tot cu stalp. aaaa… rezolvam. Nu mai vreti stalp? Va facem pod. Unu&#39 mare. Onica e mai elastic, face podu&#39 din picioare.

PLANURI POLITICE

M-au tradat, toti ma tradeaza. Ati vazut ce mi-au facut? Caracatita. Cum care caracatita? Aia cu un singur ochi. Dar va inchide ochii, va promit. Va dau canalizare, nu vreti si un bon de masa? Prietenii imi spun Cattani. Cei care nu ma poreclesc Fuhrerul.

PLAN URBANISTIC

Autorizatii! Dam autorizatii. Va cheama cumva Palar? Nu vreti o clinica? Un spatiu? Hai domnu&#39 Barzu, treci la PNL. Dau pliante cu realizari. aaaa… fac si parcari. Supraterane, subterane, fac si metrou. Am un SF cu Canalul Dunare-Bistrita. In doi ani il facem.

MEDIU DE AFACERI

Vindeti seminte? Nu aveti un loc organizat? Facem centru de afaceri. Dam bani de la buget. Ba nu, din fonduri… aaaaaa…
nerambursabile. Multe fonduri.

SOSEAUA DE CENTURA

Este ca si gata de vreo trei ani incoace. N-o vedeti? Au vazut-o si Varujan si Orban. Voi cum de n-o vedeti? aaaaa… aveti probleme cu vederea? Nu-i nimic, rezolvam… aaaaa… treceti maine la groapa din curtea
spitalului. A fost si Calin acolo.

SPATII VERZI

Avem. S-au aprobat bani. Multi. Facem parcuri cu transportatori. Multe parcuri, multi transportatori. Facem gratare in piateta. Mici si fantani cantatoare.
O feerie. Bonus carute cu flori. Uite ce dreapta e linia de pe sosea. Frumos oras. Avem spatii verzi cum nu mai are nimeni. Am pus si slurry-seal peste ele (zmacul cu aspect
de asfalt cu care s-au stropit strazile – n.r.).

DOCTRINA POLITICA

PDSR, ba nu, APR, asta, PUR. Traiti dom&#39 Profesor. Eu plec la PNL. Vreau functie. Chiriac, ia dispari. Ciubotarule, tradeaza. Vino cu mine. aaaa… am reabilitat strazi, da&#39 vine
caracatita peste mine.
Un singur ochi… da-i inchid eu si-i scot si-un dinte. Promit.

Epilog

Bacaul ce l-am pastorit, azi il vedem si nu e
Caci peste tot am afisat mai multe fonduri UE…
De patru ani ma plang de zor si n-am facut nimic
Un vot va cer si va promit: Bacaul cat mai mic!Scris de Desteptarea