luni, 8 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 5770

Apel disperat catre opinia publica/Artistii plastici bacauani se opun unei „crime culturale”;

de
Deșteptarea
-

Artistii bacauani protesteaza impotriva vanzarii spatiului Galeriei aAlfa” si fac apel la opinia publica si la toti factorii de decizie sa-i ajute in demersul lor. Presedintele gruparii artistilor bacauani se dezice de acest protest, facand nota discordanta prin atitudine si opinii.
Consiliul de Conducere al UAP Bacau semneaza in numele artistilor plastici un protest impotriva schimbarii destinatiei Galeriei aAlfa”, fapt pe care-l numesc un act de ahingherism cultural”. Cei patru semnatari ai apelului – Ilie Boca (foto), Ioan Burlacu, Vasile Craita Mandra si Cristina Ciobanu – solicita ain ceasul al doisprezecelea”, sprijinul tuturor celor care pot influenta si hotari ca aaceasta crima culturala sa nu se savarseasca”. Artistii numesc airesponsabil” votul prin care consilierii judeteni au aprobat vanzarea galeriei. aIn cazul Galeriei de arta aAlfaa din Bacau managementul defectuos, cuplarea repetata si defavorabila a Muzeului de Arta cu Muzeul de Istorie, pentru a-i face patrimoniul vulnerabil, a-i diminua identitatea si importanta, lipsa totala de investitii, in conditiile in care in teatru se investesc sume uriase, ca si in Muzeul de istorie, fac din galerie o permanenta si posibila prada pentru potentatii zilei”, sunt de parere semnatarii apelului. Artistii plastici bacauani considera ca prin hotararea de a vinde spatiul Galeriei aAlfa” si a le muta pe acestea intr-un alt spatiu, se incearca intinarea memoriei si operei celui mai mare muzeograf al tarii, al carui nume il poarta Muzeul de Istorie din Bacau, Iulian Antonescu, creatorul Galeriei aAlfa” si al Muzeului de Arta, in urma cu 50 de ani. Ca argument pentru pastrarea Galeriei Alfa in spatiul in care se afla in prezent, reprezentantii artistilor plastici bacauani aduc istoria acestei institutiei. Din 1990, la Galeria aAlfa” au inceput la initiativa maestrului Ilie Boca Expozitia concurs aSaloanele Moldovei”, asingura legatura reala intre Romania si Republica Moldova”. Tot aici au fost numeroase expozitii internationale (Marx Ernst, Tescani, Mail Art etc.), expozitii personale ale unor artisti de talie nationala si internationala (George Apostu, Horia Bernea, Marin Gherasim, s.a.m.d.). De Galeria Alfa sunt legate si numele unor critici renumiti precum Ion Frunzetti, Dan Haulica, Constantin Prut sau Pavel Susara. aOpinia publica si factorii de decizie trebuie sa inteleaga ca va disparea un spatiu public de cultura, un aateneu culturala care la fel ca Filarmonica si Teatrul aBacoviaa fac parte din mostenirea culturala a orasului si judetului, ca artistii au sustinut cu opera si viata lor aceasta galerie”, comenteaza pictorii bacauani. aCultura pierde un spatiu daca se vand Galeriile aAlfa”, ne previne maestrul Ilie Boca. Nu cred ca e o solutie buna sa se mute la muzeu. Ce facem acolo, talcioc? S-au adunat tot felul de institutii care-si desfasoara activitatea in spatiul respectiv. Dorim ca galeriile sa ramana in continuare acolo unde se afla. Este in vadul trecatorilor. Acolo oamenii se intalnesc si vad ce se mai intampla in arta romaneasca. Fiecare oras din Europa are un centru de arta contemporana”. Mihai Chiuaru, presedintele Uniunii Artistilor Plastici – Filiala Bacau, face nota discordanta in aceasta luare de pozitie a artistilor bacauani, plasandu-se in opozitie fata de opinia generala: aEste o chestie de logica. Presedintele Consiliului Judetean a spus ca nu sunt bani. Daca au logica, toti colegii mei ar intelege ca din banii luati din vanzarea spatiului care e oricum impropriu pentru expozitii, putem face la muzeu o galerie moderna. Presedintele a apus ca vrea sa faca o galerie moderna. Mergem pe sentimente daca ne mai gandim la expozitiile din anii „60”. Vocilor anonime care spun ca Mihai Chiuaru ar avea interese legate de spatiul in discutie, presedintele UAP Bacau le raspunde fara menajamente: aAstia sunt mahalagii”.
aOrice e facut se poate se desface”

aHotararea de a vinde Galeria Alfa are niste motivatii, eu le-am mai prezentat, si a fost analizata in sedinta Consiliului Judetean, obtinand 31 de voturi din 34″, a declarat Dragos Benea, presedinte al CJ Bacau. In actele anexate HCJ se arata ca Galeria aAlfa” are subsolul inundat, nu este dotata cu centrala termica si sistem de alarma, nu are amenajari expozitionale. Spatiul are nevoie de investiti serioase, dar nu sunt bani. Imobilul a fost incadrat in clasa I de risc seismic si propus pentru consolidare, ceea ce presupune, la fel, costuri mari. Din cauza ca bugetul CJ Bacau e in deficit, pe 9 august s-a decis trecerea spatiului din domeniul public in domeniul privat al judetului in vederea vanzarii lui prin licitatie. aOrice e facut se poate desface, dar trebuie sa existe motive, a declarat Dragos Benea. Nu pot sa-mi exprim pozitia fata de acest protest pana nu citesc textul. Eu respect opinia artistilor plastici, dar vreau sa vad care sunt argumentele”. El a adaugat ca daca va fi nevoie va organiza o conferinta de presa.
Scris de Laura HUIBAN

Livia Sibisteanu si-a dat demisia

    de
    Deșteptarea
    -

    La jumatatea acestei saptamani a prins sa circule prin sediul Inspectoratului Scolar Judetean zvonul ca inspectorul scolar general adjunct Livia Sibisteanu si-ar fi prezentat demisia la Ministerul Educatiei si Cercetarii. Intrebat ieri dimineata, la conferinta de presa, daca acest zvon e adevarat sau nu, inspectorul scolar general Radu Ababei a declarat: aAm auzit si eu, ca si dumneavoastra, dar abia m-am intors din concediu si inca nu am stat de vorba cu doamna Sibisteanu. S-ar putea sa-si fi depus demisia, pentru ca ma anuntase ca are aceasta intentie si, cum eu eram in concediu, avea dreptul sa-si depuna demisia direct la Minister. Personal, nu am avut niciodata ceva sa-i reprosez din punct de vedere profesional, dimpotriva, am apreciat intotdeauna eficienta tuturor demersurilor dumneai si cat de mult se implica in tot ceea ce face. Oricum, doamna Sibisteanu se afla in concediu pana la 31 august inclusiv si cel care ii va lua locul va incepe efectiv lucrul pe acest post de la 1 septembrie. Deocamdata, inca nu m-am gandit la o persoana anume, dar va voi anunta imediat ce vom lua o decizie in acest sens”. Inspectorul scolar general adjunct Livia Sibisteanu a confirmat informatia noastra: aIntr-adevar, mi-am prezentat demisia la Ministerul Educatiei si Cercetarii, cu incepere din 1 septembrie 2005, din motive de sanatate. Nu am nici un alt motiv, am lucrat la fel de bine si de eficient si cu noul inspector scolar general, Radu Ababei, si cu noul inspector scolar general adjunct, Mirela Berza. Sunt in concediu pana pe 31 august, inclusiv, iar de la 1 septembrie ma intorc la catedra. Dupa cum vedeti, insa, desi sunt in concediu ma aflu la Inspectorat si-mi voi sprijini in continuare colegii, atat cat am sa pot”.
    Scris de Stefan OLTEANU

    Devalizarea asociatiilor de proprietari

      de
      Deșteptarea
      -

      Asociiatiile proprietari functioneaza dupa o lege specifica, care le acorda autonomie in organizarea activitatii, incheierea de contracte cu societatile comerciale si regiile pentru furnizarea utilitatilor, dar si in gestionarea fondurilor. Adunarea generala este cea care stabileste cine conduce asociatia, cine sunt cenzorii, cat si cuantumul salariilor celor care lucreaza acolo. Inca de la aparitia legii au fost nenumarate probleme in constituirea acestora, dar si in ceea ce priveste controlul activitatii. Cele mai multe entitati s-au constituit pe scheletul vechilor asociatii, cu sute de apartamente, cu mii de locuitori, greu de condus si, mai ales, de urmarit modul de achitare a serviciilor de catre membri sai. An de an, majoritatea asociatiilor s-au inregistrat cu debite de sute milioane de lei si chiar de miliarde catre furnizori. Pe langa aceste greutati, asupra carora nu mai insist, deoarece le-am analizat cu alte ocazii, in ultimii ani in interiorul mai multor asociatii se petrec lucruri bizare: presedintii de asociatii numiti nu alesi, administratori care fac legea dupa capul lor, dar cel mai grav, peste noapte dispar din casa, din acte sute de milioane de lei si in unele situatii chiar miliarde de lei. Nimeni nu controleaza ceea ce se intampla cu banii, modul de incasare si de plata. Comisiile de Cenzori sunt doar de decor, fiind la mana administratorilor, membrii acestora sunt total incompetenti, pusi acolo pe ochi frumosi, sau cei mai multi spun ca fac munca patriotica din dragoste pentru cei care trebuie sa-si plateasca consumurile. Multi administratori au fost condamnati, insa furturile nu au fost si nici nu vor fi recuperate vreodata. Locatarii isi platesc cum pot obligatiile pe care le au la asociatii, insa banii nu ajung la furnizori ci in buzunarele unor indivizi sau individe certate cu legea si cu bunul simt. Primaria are doar sarcini de consiliere si control (nu se specifica foarte clar ce fel de control), dar si de atestare a administratorilor, atestare inceputa si neterminata de ani de zile. Este un haos peste tot, administratorii se comporta ca pe propria mosie, de parca nu ar fi in slujba locatarilor, au o greata in ei de parca ar fi trimisii Domnului pe pamant, iar muritorii trebuie sa le sarute mana, in caz contrar le scoate casa la mezat. Un asemenea comportament nu mai intalnesti nici la banci sau la Politie, pur si simplu matura cu tine pe jos daca indraznesti sa-i intrebi de ce curentul costa atat si apa calda atat. Le este lene si sa deschida gura, se plimba numai cu taxiul de la asociatie la RAGC sau CET, ca de autobuz li se face rau la mate. Unii, si nu putini, refuza si sa coopereze cu comisiile de cenzori, cu Primaria si chiar cu Politia, documentele asociatiilor sunt secrete de stat si trebuie ordin de la Parchet pentru a se uita cineva in marsaviile lor. Cum de este posibil asa ceva? O lege proasta si locatari preocupati de alte treburi, care tipa doar atunci cand lise opreste apa rece, apa calda sau cadura, cu toate ca ei au achitat factura. Pana intervine politia, administratorul a plecat cu tot cu bani in Italia, s-a spanzurat sau a decedat de moarte buna. Este timpul, ca Primaria si Politia sa faca ordine in aceste asociatii, altfel ne trezim ca toti banii oamenilor se duc pe apa sambetei, iar furnizorii vor trebui sa faca credite pentru a incalzi orasul.Scris de Gheorghe BALTATESCU

      Cu toate promisiunile presedintelui si a prim ministrului/Sinistratii nu vor avea case pana la iarna

        de
        Deșteptarea
        -

        aCasele nu vor fi terminate pana in primavara”, a afirmat ministrul Vasile Blaga, joi seara. E firesc: nici n-au fost incepute. La iarna, sinistratii trebuie cazati undeva, dar primarii spun ca nu au spatii. Ei sustin ca daca oamenii primeau bani, ca in 2004, casele erau incepute.

        Casele destinate sinistratilor nu vor fi gata pana in primavara, asa incat e bine sa se incerce gasirea unor spatii de cazare. Afirmatia ii apartine lui Vasile Blaga, un ministru foarte serios, rezervat in declaratii. Seful Administratiei s Internelor stie, probabil, mai multe decat noi. Pentru sinistrati, vine o iarna de cosmar. Gabriel Berca, prefectul judetului Bacau, crede ca Vasile Blaga s-a referit la cei afectati de ultimele inundatii. Poate, dar nu e nici o deosebire. Toti sinistratii sunt in aceeasi situatie: intr-o luna, nicaieri nu s-a construit nimic. Gabriel Berca afirma ca materialele vor veni marti, dupa care fiecare va trebui sa se apuce de treaba. aUnii sinistrati isi vor face case, altii nu, arata prefectul. Categoric vor exista si situatii in care nu vor reusi”. Da, daca ploile vor continua, nu se va putea construi, spune prefectul. Si primarii stiu asta, mai mult, stau cu ochii ca pe butelie pe Trotus, pe Cotumba si Preluci de frica altor inundatii. Cat despre cazare, la nivel local nu exista nici o solutie. aLa noi e o tragedie, declara Stefan Potoroaca, primarul din Asau. Nu avem nici un loc propice. In scoli nu se poate, iar alte imobile nu sunt”. In Asau au ramas fara adapost 519 oameni. aStau la frati, la veri, dar stiti cum e, o zi-doua, cu placere… In fiecare zi e plin la primarie. Vor sa stie daca primesc bani de teren, cand vine cimentul, de ce nu se dau caramizi. Ei ma acuza si eu trebuie sa tac din gura”. La Comanesti, cazarea poate fi asigurata la Centrul de plasament nr.5. aProblema e ca centrul urma sa devina incubator de afaceri, spune Viorel Miron, primar. Daca renuntam, pierdem un proiect de un milion de euro”. Mai e si opozitia cetatenilor din str.T. Vladimirescu, care nu-i vor pe rromi ca vecini: aAu zis ca iese moarte de om. Sustin ca se duc la politie si anunta ca trag cu pusca daca ii prind in curte”.

        O solutie ar fi cazarea in internate

        Numarul sinistratilor ar putea creste la Comanesti. aCei de pe malul Trotusului stau cu valiza in mana, afirma Viorel Miron. E pericol sa-si mute albia si sa ia sute de case din Laloaia”. La Gura Vaii sunt cei mai multi oameni fara casa: 1600 de rromi si cateva sute de romani. aDaca ar fi numai ei, dar au si cai si carute, sustine primarul. Unde, cum ii cazezi? Sunt in jur de 600 de cai”. In schimb, exista teren. Daca ar veni repede materialele, oamenii si-ar face case, sustine Vasile Pascu. Guvernul a promis ca asta se va intampla luni sau marti. Inca n-a fost rezolvata problema terenului. In zona de munte, oamenii nu au nici pamant, nici bani. aAm ramas goi, ne imbracam din ajutoare”, spun ei. aNici primarii nu au de unde sa ia teren, declara Angela Bogea, vicepresedinte CJ. Omul are o bucatica de pamant si cere 150 de milioane. De unde sa ia, primarul, bani?”. In privinta cazarii pe timp de iarna, ea afirma ca solutia ar fi internatele unor licee din Comanesti si Bacau, care au locuri libere. Toma Spoiala, primar in Agas, sustine, insa, ca nici un taran nu se va muta in camin, la oras.

        Sinistratii din 2004 n-au baut banii…

        In Agas sunt 16 case distruse si 114 nelocuibile, peste 500 de persoane avand nevoie de adapost. aCu materialele pe care le-a dat Guvernul, de 130 milioane, nu cred ca isi vor face case”, spune Toma Spoiala. In 2004, la Agas au fost distruse 58 de case. Cinci familii au primit de la Guvern materiale de constructie, iar alte 53 de familii, cate 370 milioane lei, 50 milioane pentru teren si 320 milioane, pentru casa. aSi-au facut casa majoritatea sinistratilor, iar ceilalti si-au cumparat si au mai ramas cu niste bani, declara Toma Spoiala. N-au baut banii, cum spun unii, cand esti amarat nu-ti arde de baut”. Era mult mai bine daca sinistratii primeau un ajutor financiar si se gospodareau singuri, afirma primarii de pe Valea Muntelui. Aici lemnul e mai ieftin si mai bun. In 2004, spun ei, s-a trimis lemn de fag, care nici de garduri nu a fost bun. Desi nu i-a intrebat nimeni, parerea lor e ca nu trebuia stabilita ao solutie globala” de sprijinire a sinistratilor, ci ain functie de specificul zonei”. In cazul asta, nu mai era nevoie de depozite pentru sutele de tone de ciment, nici de spati de cazare.
        Scris de Silvia PATRASCANU

        Prioritate la plata / 26.000 de pensionari sunt sinistrati

          de
          Deșteptarea
          -

          Peste 26.000 de pensionari din zonele calamitate au prioritate la achitarea pensiilor. Compania Nationala Posta Romana si-a canalizat o mare parte a fondurilor pe care le are disponibile pentru aceasta actiune. Pentru cei care au ramas fara documente, banii sunt dati in baza declaratiilor unor martori.

          Pensiile persoanelor care au avut de suferit de pe urma inundatiilor de saptamana trecuta se achita cu prioritate. In aceasta situatie se afla peste 26.000 de pensionari. Intr-o situatie delicata se gasesc cei care au fost evacuati. Pentru acestia, serviciile postale se desfasoara in localitatile unde sinistratii au fost stramutati. Majoritatea fondurilor Companiei Nationale Posta Romana sunt canalizate in zonele calamitate. „Efortul pe care Posta il depune este remarcabil. Se deplaseaza in zonele izolate chiar si cu elicopterul.”, ne-a declarat Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii. Situatia multor pensionari este destul de dificila. Apele revarsate nu i-au lasat numai fara un acoperis deasupra capului ci si fara acte de identitate. In aceste cazuri, pentru beneficiarii fara documente, identificarea si achitarea pensiilor se face in prezenta unui reprezentant al autoritatii din localitatea de domiciliu (politist, primar etc.) si in prezenta unui martor ocular care trebuie sa aiba asupra sa un act de identitate valabil. Aceasta masura a fost luata in vederea evitarii situatiilor in care plata pensiilor este lasata la bunul plac al factorulului postal sau chiar al pensionarului. „Toate pensiile au fost achitate in lei vechi. Plata acestora a inceput cu data de 15 iulie, in momentul in care s-a putut intra in localitatile respective. Pana in acest moment nu avem o situatie finala a numarului de pensii care se acorda pe baza de documente sau cu ajutorul martorilor.”, ne-a declarat Elena Secara, purtator de cuvant al CNPR. De cele mai multe ori se incearca achitarea unui numar cat mai mare de pensii in zonele calamitate pentru a nu se ajunge la situatii de conflict.
          Scris de Alexandra SIMION si Alina RATA

          Cel mai tânăr jandarm băcăuan / Sergent la 12 ani

            de
            Deșteptarea
            -

            Brigada Mobilă de Jandarmi Bacău are în componența sa un jandarm de numai 12 ani. Alexandru Hoborici a intrat în rândul militarilor jandarmi cu gradul onorific de sergent. Tânărul, care este și elev, dar și jandarm în același timp, este campion național la karate și face parte din CS „Siretul” Bacău.

            La numai 12 ani, Alexandru Hoborici are o triplă calitate: este elev în clasa a VI-a, premiant, sergent de jandarmi și campion național și vicecampion mondial la karate. Să recunoaștem, o carte de vizită impresionantă pentru un copil aflat la vârsta când cei de-o seamă cu el au alte preocupări, specifice anilor. Fiu de jandarm, Radu Hoborici fiind plt. mj. la Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău, Alexandru, sau Sandu, cum i se spune în familie, a fost legitimat la vârsta de șase ani la Clubul Sportiv „Siretul” Bacău, făcând parte din secția de karate modern condusă de renumitul Dan Botezatu, cadru activ al unității. La nici un an de la înscrierea în club, Alexandru participă la Oradea, la campionatul mondial de karate modern interstiluri pentru copii, cadeți, juniori și seniori și obține locul al II-lea la proba karate kumite. În același an, 2000, cucerește centura verde la karate modern. În 2001, municipiul Bacău organizează Campionatul Național de karate copii, iar la proba de kumite, Alexandru Hoborici demonstrează că știe să lupte și termină întrecerea pe locul I, obținând medalia de aur. Tot în 2001, la Oradea, tânărul sportiv băcăuan termină pe locul I în proba de kumite, în cadrul Campionatului Mondial de karate modern și obține centura albastră. Urmează apoi un an plin de rezultate deosebite. În Cupa Ronin, organizată la Piatra Neamț, Alexandru ocupă primul loc, iar la Campionatul Național de karate Shotokan, organizat la Hunedoara, obține medalia de argint. Cel mai important eveniment din viața lui avea să se petreacă în ziua de 13 iulie 2002, când intră în rândul militarilor jandarmi, fiind avansat la gradul onorific de sergent, împreună cu alți opt copii din cadrul clubului. Obține și centura maro în 2003, iar în 2005, pe data de 19 iunie, centura neagră 1 DAN. Merită menționate eforturile pe plan sportiv și școlar ale acestui copil deosebit, care are drept principal obiectiv obținerea centurii negre II DAN și participarea la Campionatul Național de Karate Modern.
            Scris de Dan MINDIRIGIU.

            Consilierii PSD Bacau intra in greva / Zid in fata presedintilor

              de
              Deșteptarea
              -

              Partidul Social Democrat (PSD) a anuntat ca va intra in „greva politica” ca reactie la protocolul semnat de partenerii Coalitiei (PNL, PD, UDMR si PC), prin care acestia au decis, in unanimitate, de data asta, sa-i schimbe din functie pe presedintii celor doua camere ale Parlamentului, Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu. Greva politica ar insemna neparticiparea la sedintele Senatului si Camerei Deputatilor si nu numai. Ea va fi pusa in aplicare si la nivelul organizatiilor din teritoriu prin refuzul de a participa la sedintele Consiliului Judetean (CJ) si a celor locale. La Bacau, decizia sefilor PSD e acceptata fara rezerve, deci consilierii vor intra in greva. „Este o hotarare foarte corecta, declara Dumitru Braneanu, secretar general al PSD Bacau. Daca lasam lucrurille asa, lumea va zice ca opozitia nici nu exista! A fost vointa electoratului ocuparea de catre PSD a acestor functii, nu sunt niste vorbe in vant. Nu poti sa schimbi pe cineva numai pentru ca asa vrei tu”. Judetul Bacau trece, insa, printr-o situatie foarte grea, dupa inundatiile din 12-16 iulie si 16-17 august, iar greva ar insemna un blocaj la nivelul deciziilor. Din 37 de consilieri care formeaza CJ Bacau, 13 sunt membri PSD. „Aparatul functional nu intra in greva, iar in sedintele CJ vor fi blocate doar acele hotarari in care e nevoie de votul a doua treimi, sustine Braneanu. Nici noua nu ne convine, dar trebuie sa actionam cand sunt incalcate regulile democratiei”. Dumitru Bontas, marcant lider al PSD Bacau, afirma ca e absolut nomal sa existe o forma de riposta: pentru a atrage „mediul international” in apararea democratiei si pentru a opri permanentul „impuls de restaurare” al Aliantei DA. „Presedintii nu vor putea fi schimbati din cauza ca exista un regulament al celor doua camere valabil o legislatura, afirma Dumitru Bontas. Daca vor continua in forta, atunci vom fi nevoiti sa facem ceva”. Dragos Benea, presedinte Consiliului Judetean (CJ) Bacau, a declarat ca, intr-adevar, nu e bine sa fie blocata administratia, avand in vedere situatia grea a judetului, dar ca, deocamdata, nu poate da o declaratie oficiala. „Sambata, la Constanta, va avea loc o sedinta a presedintilor consiliilor judetene conduse de PSD. Dupa aceasta intalnire va voi spune care este pozitia mea”. Scris de Silvia PATRASCANU

              Recolte dijmuite de capriciile naturii / Ploile otetesc afacerile podgorenilor

              de
              Deșteptarea
              -

              An destul de dificil pentru producatorii de vin din judet, care, la fel ca si ceilalti agricultori, au avut de tras de pe urma capriciilor naturii. Potrivit statisticilor agricole, in judet mai sunt exploatate organizat aproximativ 170 de hectare de vita de vie. Marea majoritate a acestei suprafete este administrata de firma Vitiprod din Podu Turcului. Inainte de 1990, in judetul Bacau, renumit in acest domeniu, existau peste 7.000 de hectare de plantatii de vita de vie. Dupa aplicarea legilor funciare, au mai ramas doar cateva sute de hectare, desi favorabilitatea pentru astfel de culturi agricole este buna si foarte buna, mai ales in zonele din sudul judetului.

              Anul acesta, caracterizat prin precipitatii care au depasit orice estimare, s-a dovedit a fi, cel putin pana in prezent, nefavorabil viticultorilor. Firma Vitiprod are in administrare peste 160 de hectere de vita de vie nobila. Predomina soiurile de struguri feteasca alba, feteasca regala, aligote si oporto. Din pacate, in acest an, productiile de struguri vor fi serios diminuate. aToate bazinele viticole din tara au avut probleme in acest an. Au fost toate conditiile aparitiei bolilor, poate cel mai problematic din ultimii 15 ani. Probleme mari avem din cauza bolilor de coacere, precum fainarea sau putregaiul, dar si a atacului acarienilor. Totul a fost determinat de ploile prelungite, care, practic, nu ne-au permis sa aplicam tratamentele indicate in astfel de situatii. Daca astazi aplicam solutiile, noaptea ploua si stergea orice urma de pesticid”, a explicat Nicolae Huiban, administratorul firmei Vitiprod.
              Cantitate ba,
              calitate… poate

              In acest context, previziunile viticultorilor sunt extrem de sumbre. Dupa aprecierile acestora, productiile de struguri din toamna vor fi diminuate cu cel putin 50 la suta fata de anii normali. Anul trecut, firma Vitiprod a avut o productie de aproximativ 11 tone de struguri la hectar. In toamna aceasta, se astepta ca productia sa fie de cel mult sase tone la hectar. Prin urmare, pierderile calculate ar ajunge la aproximativ 30 de milioane de lei vechi la hectar. In total, pagubele sunt estimate la aproximativ cinci miliarde de lei vechi. Nicolae Huiban spera ca, in acest an, sa beneficieze, in schimb, de o calitate mai buna a strugurilor, care sa-i permita sa scoata un pret mai bun. Insa, vinul s-ar putea scumpi cu pana la 25 la suta, apreciaza producatorii de vin. Acestia estimeaza ca este foarte posibil ca pretul vinului sa creasca in medie cu 20-25 la suta, deoarece multe zone din tara au fost afectate de ploile din prima parte a anului. aDe fapt, pretul vinului a fost o mare problema in ultimii ani. Adica, nu mi se pare normal ca vinul sa aiba acelasi pret de 4-5 ani, in vreme ce tarifele la toate sa creasca de la simplu la dublu. Personal, cred ca pretul nu va creste, chiar daca productia este foarte mica in acest an. Mi-as dori sa pot valorifica productia de vin cu 15.000 de lei litrul, pret care mi-ar asigura si un mic profit. Insa, din 2000 incoace, vinul se vinde cu 60 de centi litrul”, a subliniat Nicolae Huiban.

              Vinul romanesc ajunge arebotezat” in Rusia

              Potrivit specialistilor, si iarna trecuta a acontribuit” la scaderea productiei. In iarna, in zonele unde s-au inregistrat temperaturi de minus 20 de grade, mugurii principali au fost distrusi, productia fiind mult mai mica. Viticultorii se tem insa ca, in urma cresterii pretului vinului romanesc si pentru a acoperi cererea, vinurile de import ar putea invada piata. Din toamna s-ar putea sa ne trezim cu foarte multe vinuri de import, unele chiar mai ieftine decat vinurile romanesti, pentru a acoperi astfel si cererea, iar acest lucru va pune si mai multa presiune asupra producatorilor autohtoni, care vor fi nevoiti sa fie si mai bine pregatiti pentru a face fata unei competitii extrem de dure. Paradoxul este ca viticultorii romani au exportat vin vrac sau in sticle in Occident, dar si in Republica Moldova, care ulterior a fost ambalat din nou si trimis pe piata Rusiei, sub alte denumiri, proprii vecinilor de peste Prut. Scris de Florentin RADU

              Pagube de 10 miliarde de lei intr-o noapte / Inundatii dupa 60 de ani la Faraoani

                de
                Deșteptarea
                -

                La Faraoani nu au mai fost inundatii de aproape 60 de ani. Oamenii erau convinsi ca norocul tine cu ei si nu vor pati ce au vazut la televizor ca s-a intamplat in alte zone ale judetului si ale tarii. In noaptea de miercuri spre joi, prapadul a lovit la Valea Mare.

                Paraul care strabate satul s-a umflat, a rupt malurile si a iesit din matca, maturand in cale copaci si garduri. Apa a intrat in curti si in case. Oamenii au fugit pe geamuri, s-au refugiat la vecinii din casele de pe deal. „Ne-am culcat linistiti, povesteste Mihai Ciuaru. Tuna, dar nu ploua. Deodata am auzit un vuiet si ne-am trezit cu apa in casa. Uitati, avem beciul plin de mal si cinci camere la fel. Pe geam am iesit din casa, ca pe usi nu se mai putea”. Omul arata pe zidul casei urma lasata de ape si mal. Scot namolul cu lopetile si cu caruta. Li s-a promis o vidanja, dar nu mai au rabdare. Magda si Petru Antal s-au apucat sa curete casa de cum au trecut apele. N-au mai inchis ochii. Isi amintesc cu groaza vuietul din miez de noapte si zgomotul portilor deschise de furia apei. „Ne-a rupt caruta in doua in curte si mi-a inecat vreo 50 de pasari, povesteste si Magda Antal. Aici, in casa asta m-am nascut, am 57 de ani, dar asa ceva n-am trait. Spun batranii ca n-a mai fost asa nenorocire din „47”. Mai in deal, la familia Jitaru, gardul e distrus. Vecinii au venit sa-i ajute sa scoata mizeria din curte. Sunt scandalizati ca paraul s-a umflat acum doua luni, dar nimeni nu a facut nimic.
                Curtea dispensarului a fost inundata, peste tot e numai mal si mizerie. In trei incaperi ale dispensarului a intrat malul. Doctorita s-a apucat deja de curatenie. Nu are insa pic de apa, caci fantana, cu tot cu hidrofor, e inundata. La fel si incaperea centralei termice. „Este mal de doi metri in centrala, spune dr. Anca Enculesei. Beciul si magaziile sunt pline, peste tot e numai mal. Nu stiu cum voi reusi sa curat totul. Cladirea aceasta are vreo 30 de ani, dar nu a trecut niciodata prin asa ceva”. Scaunele, canapelele din sala de asteptare, mochetele, birourile, toate stau in apa.
                La Primaria Faraoani s-a estimat ca pagubele ar fi de 10 miliarde de lei, jumatate in domeniul privat, jumatate la domeniul public. Un pod a fost distrus, iar altul afectat, iar sapte podete au disparut. 3,5 kilometri de drum au fost afectati grav. Locuintele inundate se ridica la 12, iar gospodariile la 25. Au fost inundate 20 de hectare de culturi si 10 fantani. Cinci locuinte sunt izolate. Cat despre posibilitatea de a preveni nenorocirea, primarul comunei, Adrian Solomon, ne-a declarat: „Paraiele nu sunt in sarcina noastra. Ce-am putea face noi cu banii pe care ii avem, cand nu ajung nici sa aduc lemne la scoli? Acolo sunt lucrari de miliarde. Chiar daca faceam ceva, lucram degeaba. Bine ca macar n-am cheltuit”.
                Scris de Doina MINCU

                Lucrari scumpe si proaste pe Valea Muntelui / Afaceri pe spatele sinistratilor

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Apasati de nenorociri, primarii de pe Valea Muntelui i-au atacat la baioneta pe sefii de la judet. Dupa ce li s-a reprosat de catre prefect ca fac declaratii in presa, primarii localitatilor afectate de inundatii au rabufnit. In vizorul lor au intrat pe rand Directia Apelor Siret, Directia de Drumuri Nationale, societatile care au lucrat scump si prost la refacerea digurilor si a drumurilor, o serie de opreatori nationali si nu in ultimul rand guvernele Tariceanu si Nastase.

                  Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) s-a intalnit ieri cu primarii din comunele afectate de inundatii. Au fost prezenti prefectul, presedintele CJ, vicepresedintii, sefii de directii. Gabriel Berca, prefect, l-a desemnat pe Dumitru Nada, CJSU, sa gestioneze materialele de constructie destinate refacerii caselor. Urgenta era stabilirea locatiilor in care vor fi depozitate materialele de constructii, deoarece licitatia la Bursa Romana a avut loc ieri. aMomentul plangerii pe umar a trecut, a afirmat prefectul, mustruluindu-i pe primarii care au dat declaratii prezei. Am nevoie de o implicare foarte serioasa din partea dumneavoastra. Va fi foarte dificil.” Au fost alese pentru depozitarea materialelor Bacaul si localitati cu numar mare de case distruse: Gura Vaii, unde vor ajunge 70 de TIR-uri cu ciment, apoi, Asau, Comanesti si Agas. Iritat de reclamatiile primarilor, Gabriel Berca le-a intors reprosurile: aAm cerut 4-5 familii care nu-si pot construi case – batrani, bolnavi -, case pe care sa le facem integral, cu banii de la Expanet. N-am primit nici un nume, nici o propunere!”. aAveti si bani pentru teren?”, a intrebat Toma Spoiala, primarul din Agas, direct vizat de prefect. Gabriel Berca a admis ca, la munte, aterenul e o mare problema”, iar Dragos Benea a atras atentia ca trebuie sa fie situat in zone neinundabile.

                  Firmele trimise de Directia Apelor Siret au lucrat scump si prost

                  Toate discutiile s-au concentrat in jurul a doua mari probleme: lipsa de terenuri si inutilitatea repararii drumurilor si podurilor inainte de a fi intarite malurile. Toti au sarit cu critici aspre la adresa Directiei Apelor aSiret” (DAS): ca daca facea lucrari dupa inundatiile de anul trecut, acum n-ar mai fi fost distruse 88 de case, ca n-a trimis utilaje in zona, ca aalege politic” firme care cer 1,4 milioane/ora pe utilaj, in loc de 600.000 lei etc. aE adevarat ca a lucrat si scump si prost, iar pentru asta SGA va raspunde”, a declarat Tudorita Lungu, director DAS. Ea le-a reprosat primarilor ca n-au cerut diguri si in anii trecuti, pe vremea PSD. A venit randul Romtelecom, Electrica, acuzata ca la Stefan cel Mare sunt 8 stalpi cazuti, si Regiei Drumuri Nationale, sectia Bacau. Ultima are doar doua excavatoare si a fost criticata de primarii din Agas, Ardeoani, Asau si de prefect.

                  Raportul catre Guvern diminueaza dimensiunile dezastrului

                  Discutia s-a incins si s-a transformat in schimb de reprosuri, din care si fosta si actuala guvernare au iesit sifonate. Dragos Benea i-a rugat pe primari sa nu politizeze discutia, iar Gabriel Berca a atras atentia ca dezastrul din 2005 e mult mai mare: aSunt 3700 de case distruse la nivel national si avem in continuare inundatii. Atat poate face Guvernul in acest moment”. Distantele de reparat sunt mai mari decat in fisa ministerlui, podurile, mai multe. Primarii pareau a fi si iritati si coplesiti. Banii sunt putini, iar inundatiile nu s-au terminat. aEu stiu ca aveti nevoie de mai mult, a declarat Dragos Benea, presedintele CJ. Sunt 400 de miliarde lei si 30 de obiective deschise. Daca astia sunt ultimii bani, e foarte grav”. El a propus ca CJ si Prefectura sa actioneze unitar si mai agresiv in relatia cu Guvernul si sa-si coreleze lucrarile cu DAS, la care Gabriel Berca a adaugat: aViitura nu are culoare politica”.Scris de Silvia PATRASCANU

                  Barierele de la Podul Serbanesti dau batai de cap soferilor / Primaria a amplasat panourile de avertizare printre copaci

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Limitarea traficului pe podul de la Serbanesti pentru anumite autovehicule, creaza mari dureri de cap conducatorilor auto, care vin dinspre Roman, Vaslui sau dinspre Letea Veche. Din cauza ca Primaria a instalat un panou de avertizare prea aproape de intersectie, iar vizualizarea lui este nula din cauza unor copaci, soferii ajung la capatul podului si blocheaza circulatia incercand sa se intoarca din drum. Singura solutie este primul drum la dreapta, drum construit din fonduri proprii ale unor cetateni. Din pacate, si politistii care mai dau prin zona se posteaza in locuri de unde decizia lor este egala cu zero. Tot ceea ce se intampla in acea zona este de domeniul comediei proaste.

                    Nu este zi lasata de la Dumnezeu ca, la capatul podului dinspre Cartierul Serbanesti, cum vrei sa ajungi in oras, sa nu se iste cate o busculada. Dupa cum se cunoaste, s-a luat masura ca accesul pe pod sa fie limitat, din pricina unor fisuri la structura de rezistenta a podului. Pentru a se preveni aglomerarea si supraincarcarea lui, s-a decis ca accesul autovehiculelor cu tonajul mai mare de 3,5 tone si cu o inaltime de peste 2,70 metri, sa nu mai fie permis, iar pentru a se evita existenta unui numar mai mare de autovehicule pe o banda de mers, s-a cerut conducatorilor auto sa pastreze o distanta de cel putin 20 de metri fata de autovehiculul din fata. Toate bune si frumoase, numai ca, sistemul de avertizare a conducatorilor auto, folosit de cei care au montat bariera de la capatul podului dinspre Serbanesti, reprezentantii Primariei, se afla in suferinta. Daca circuli dinspre Calea Romanului si incerci sa ajungi in centrul orasului, esti „avertizat” de un panou situat undeva, inainte de curba ce duce spre pod, ca nu este permis accesul autovehiculelor cu o inaltime mai mare de 2,70 metri. Insa, fiind amplasat la cativa metri inaintea semaforului si intr-un loc discret, mascat oarecum de crengi, conducatorii auto sunt mai mult atenti la culoarea semaforului decat la indicator, desi, din punctul de vedere al legislatiei rutiere, ar fi fost obligati s-o faca. Sa admitem ca au ignorat panoul si se indreapta catre pod, distanta fiind de vreo trei sute de metri. Ei bine, in loc sa dea cu ochii de vreun politist de la circulatie, macar sa-l atentioneze ca nu poate trece, conducatorul auto ajunge in fata podului si realizeaza situatia. Din acest moment incepe aventura. Incearca sa faca cale intoarsa, insa are masini si din spate si din fata. Se claxoneaza strident, se fac diferite trimiteri… Cu chiu cu vai, cate un sofer mai intelegator introduce maneta in marsarier. Dar autovehiculul cu „gabarit depasit” tot nu poate intoarce. Atunci patrunde pe o strada laterala din dreapta soselei, se duce pana la capatul ei, ambaland la maxim motorul, nervos nevoie mare, deranjand locuitorii din zona, intoarce si asteapta sa se indure cineva sa-i faca loc sa patrunda iar in carosabil si sa incerce prin Letea Veche sa ajunga in oras. Pe Calea Tecuciului, avertizarea este sublima dar lipseste cu desavarsire. Nimeni nu te opreste sa virezi la stanga, spre centrul municipiului, chiar daca masina depaseste 2,70 inaltime. O dovada a fost si faptul ca ieri, in jurul orei 13, 45, doua autovehicule cu gabarit depasit, unul al armatei, A 16194, si un TIR de Bihor, BH 7669, au ajuns pana in buza podului, au virat la dreapta, au intors si au revenit in sosea, pentru a se indrepta catre strada Tecuciului. Surpriza, un agent de circulatie se afla in zona, dar intr-una unde nu mai poti actiona, in dreptul statiei de autobuz. Nici nu i-a oprit pe conducatorii auto, macar sa-i avertizeze. Alte autovehicule trec pe sub bariera la „musteata”. Seful Biroului de Politie Rutiera, comisar Vasile Cristudor, spune ca panourile au fost montate de Primarie. „Montarea panourilor intra in atributiilor compartimentului de specialitate din Primarie, care are si specialisti in circulatie. Vom lua legatura cu ei sa amplaseze in alt loc indicatorul. In ceea ce ne priveste, avem zilnic un agent de circulatie in zona. Vom tine cont de opinia ziarului si vom incerca sa-i fixam un loc unde sa poata actiona eficient. Cei care au gresit si au nesocotit indicatorul de avertizare, au fost sanctionati. Nu-i mai putin adevarat ca unii conducatori auto ignora pur si simplu acest indicator, ca de altfel si celelalte amplasate pe Calea Romanului si care ii avertizeaza ca trebuie sa circule pe Calea Tecuciului”, ne-a declarat seful politiei rutiere din municipiul Bacau. Este comod sa-tI dai cu parerea din birou, in loc sa te deplasezi in teren sa vezi ce se intampla cu masinile, cu indicatoarele si cu linistea locuitorilor.
                    Scris de Dan MINDIRIGIU

                    Podul de piatra s-a daramat / A venit apa si l-a luat

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Zeci de poduri au fost distruse de inundatii. Unele au fost luate cu totul de ape, altele de abia se mai tin intr-un pilon. Iesirea apelor din matca a ras de pe fata pamantului sute de locuinte si a distrus tot atatea vieti omenesti. Responsabilii dezastrului au fost gasiti ca fiind mafia araba si taranul care a furat un copac. Cat despre lipsa lucrarilor periodice de intretinere a podurilor, aluviunile ce s-au depus treptat in adancul apei, lipsa unor reparatii de anvergura, nimeni nu a pomenit un cuvant. Autoritatile nici macar nu-si mai aduc aminte de cand nu au mai fost demarate lucrari de reparatii ale podurilor.

                    Inainte de potop

                    Expertiza efectuata, in urma cu cateva luni, de catre Inspectoratul Teritorial in Constructii Bacau a scos la iveala un adevar jalnic. 21 de poduri situate pe drumurile nationale ce tranziteaza judetul Bacau aveau durata normala de functionare expirata. Cu grinzile marginale rupte, armaturile corodate, digurile grav deteriorate, gabioanele cu rol de protectiei complet rasturnate, trotuarele peticite, podurile s-au transformat intr-un pericol public. La toate acestea se adauga faptul ca apararea in caz de inundatii a fost complet distrusa de viituri. Deci, eminentul dezastru era cunoscut de catre autoritati…. Problemele cele mai acute se intalnesc la podurile din Onesti si Holt. De asemenea, in aceeasi situatie se afla si la alte doua poduri aflate pe DN 11, in Poiana Sarata, la kilometrii 90+450 si 93+704, patru poduri de pe DN 12A, in Targu-Ocna la kilometrii 102+198, 105+371, respectiv in Targu-Trotus la kilometrii 71+592 si 111+719 si pe DN 12B in Slanic -Moldova la kilometrii 5+858 si 11+554. Aceste poduri au fost supuse spre expertizare si reparatii, dar din lipsa de fonduri nu s-a inceput efectuarea lor…
                    aNu stiu de cat timp nu s-au mai facut reparatii la poduri”

                    Situatia a fost adusa la cunostinta Serviciului Drumuri Nationale Bacau. Din lipsa de fonduri, singurele lucrari demarate au fost doar pe hartie si vizau proiectarea lucrarilor de reconsolidare. A venit potopul, apele au lasat in urma poduri rupte sau grav avariate, sute de locuinte inundate si tot atatea vieti omenesti distruse. Un total de 10 poduri din Onesti, Moinesti, Ghimes, Agas, Comanesti, Targu-Ocna, Cornatel, Racova si Holt au fost grav afectate de viituri. Apararile malurilor si a albiilor au fost complet distruse. Aceste probleme se adauga celor deja existente si cresc pericolul de prabusire a acestora. Din cauza faptului ca debitul apelor a ramas destul de crescut, expertiza constructiilor nu a fost finalizata. Podurile au fost proiectate in urma cu peste 50 de ani si nu au mai fost supuse lucrarilor de reparatii de o perioada necunoscuta de timp. „Nu stiu de cati ani la podurile din judetul Bacau nu au mai fost facute lucrari de reparatii, a declarat Sorinel Leahu, director al Serviciului Drumuri Nationale Bacau. Sunt poduri vechi de 100 de ani, iar eu sunt la conducerea Sectiei din 1996 si nu stiu de cat timp nu au mai fost modernizate podurile. Sunt cateva la care s-a mai lucrat. Dar exact de cat timp nu s-au mai facut reparatii nu stiu. Dar, in schimb la podul de la Holt am facut proiectarea si astept banii. Nici nu am primit fonduri pentru a demara lucrari de anvengura la poduri”. Acum, noile fenomene meteorogice se completeaza perfect cu lipsa lucrarilor periodice de intretinere si calibrare a albiilor si de refacere a inaltimilor digurilor. In decursul timpului aluviunile depuse in adancul raurilor au dus la diminuarea adancimii raurilor si, in mod normal, la inudarea terenurilor din apropiere.

                    De la degradari minore la ruperea pilonilor

                    Situatia este de-a dreptrul tragica pe drumurile judetene. Aici au fost afectate un numar de 35 de poduri, dintre care 7 luate cu totul de ape. Podul de la Zemes aa fost odata”, la fel ca alte sase poduri metalice din Agas si Darmanesti. Podurile din Helegiu si Livezi, construite din beton armat au fost adeposedate” de pilonii de sustinere. Asaul inregistreaza un numar record de poduri distruse: 19. La fel sunt localitati precum Asau, Balcani, Bucium si Stefan cel Mare. Un alt pod din Zemes zace izolat in apa, din cauza ca rampele de acces au fost luate de ape. Malul stang al podului de la Tescani a fost rupt in proportie de suta la suta si este inpracticabil. aAm facut expertize la podurile de pe drumurile judetene si la unele s-au constatat degradari minore, dar cand a venit viitura a luat pana si pilonii de rezistenta a constructiei, a declarat Petru Patrichi, inspector de specialitate in cadrul Serviciului Public de Drumuri Judetene Bacau. Din lipsa de fonduri, nu s-au mai facut interventii de anvengura la poduri de ani de zile, dar nu stiu exact de cati ani”. aUrmeaza sa se faca din nou expertize ale podurilor afectate de inundatii, a declarat Gheorge Fesan, inspector general adjunct al Inspectoratului Teritorial in Constructii Bacau. Realizarea proiectelor va fi urmarita de inspectorii nostri. Din cauza faptului ca podurile au fost proiectate cu zeci de ani in urma, ele nu mai coincid noilor cerinte si urmeaza ca podurile sa fie proiectate pentru debite mult mai mari decat cele prevazute pana acum”.Scris de Iulia CUCU

                    Nedumeririle primarului Stavarache \ FCM este echipa bacauanilor

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Cand primarul Bacaului pare a nu-si mai gasi de treaba prin municipiu, cu toate ca are o gramada de sinistrati pe cap, case daramate si multi bacauani dorm sub cerul liber, pentru a nu mai aduce in calcul starea deplorabila a drumurilor si a scolilor, isi da cu stangul in dreptul (pe stadion). Atunci cand FCM obtine o victorie, Romeo Stavarache mai trimite cateva adrese de amenintare, ba ca nu mai plateste utilitatile, dupa care instituie echipe control care musai trebuie sa verifice si iar sa verifice ceea ce au verificat periodic institutiile abilitate si nu au gasit nimic ilegal. Prin declaratiile publice, prin comunicate de presa, primarul Bacaului induce in opinia publica ideea ca activitatea clubului de fotbal nu este in regula.
                      Totul a inceput exact acum un an, la inceputul lui august, dupa o splendida victorie a FCM impotriva echipei din Galati. Trei probleme avea Stavarache in 2004, trei probleme are si in august 2005, dupa o alta victorie de rasunet a echipei bacauane, in dauna Timisoarei.
                      Una ar fi ca, in opinia dumnealui, FCM foloseste bani publici, iar contribuabilii ar trebui sa stie cum sunt acestia folositi. O a doua problema care nu-i da pace se refera la conditiile contractului incheiat in 1999 intre FCM si Primarie. Si, ultima, ar fi modul in care a administrat clubul spatiile comerciale publice oferite de Primarie.
                      Oficialii FCM au raspuns punctual la toate aceste nedumeriri inca din august 2004. Luat insa cu trecerea dintr-un partid in altul, cu schimbarile din PNL dar si cu lupta interminabila dintre vechea si actuala conducere a PNL, Stavarache a uitat. Si o ia de la capat.

                      FCM nu a folosit bani publici

                      Presedintele clubului, Gheorghe Chivorchian, a declarat, cu actele pe masa, ca aFCM nu a beneficiat niciodata de bani publici, nici sub forma de donatii si nici subventii. Singurele cheltuieli sunt cele cu Centrul de Copii si Juniori si apoi cheltuielile cu stadionul. Atat. Referitor la Contractul incheiat intre Primarie si FCM, lucrurile sunt clare”, spune Chivorchian. aDeoarece stadionul este al Primariei, prin contract se prevede clar ca utilitatile sunt suportate de Primarie (energie electrica, apa, caldura etc). „Acest contract”, afirma presedintele de onoare al clubului, Dumitru Sechelariu, aa fost atacat in numeroase randuri, insa el a rezistat chiar si in fata Curtii Supreme. Deci, este valabil”. Nedumeririi primarului Stavarache cu privire la administrarea de catre FCM Bacau a unor spatii comerciale si a unor terenuri, presedintele clubului bacauan ii raspunde intr-un interviu acordat reporterilor nostri: aSunt doua feluri de spatii. Cele cumparate de club in 2003, cu un pret mai mare cu 5 la suta decat orice alta oferta, la o licitatie, pentru care noi platim Primariei peste 400 de milioane de lei pe luna. Mai sunt apoi terenuri, in Piata Centrala, oferite gratuit, pe care noi am dezvoltat o activitate profitabila. Bacauanii trebuie sa stie adevarul, noi nu beneficiem de bani publici”. Presedintele Gheorghe Chivorchian a facut ieri o observatie de bun simt: aNoi putem fi controlati, inclusiv de reprezentantii CL, o data la o luna sau la doua luni. Suntem verificati de instante financiare centrale si locale si dam un bilant anual extrem de amanuntit. Dar si dl. Stavarache, care a platit utilitatile mai mult de un an, nu a avut nici un fel de probleme la verificarile care i s-au facut, in calitate de functionar public. Nici nu avea cum, pentru ca contractul
                      de inchiriere a Stadionului Municipal, din 1999, a fost validat de cele mai inalte instante juridice din Romania. In acest context, ramane doar varianta ca dl. Stavarache s-a suparat pe dl. Sechelariu si vrea sa se razbune prin intermediul FCM Bacau”.
                      Statutul juridic
                      al FCM

                      Cu armata de specialisti pe care o are Romeo Stavarache ar fi putut observa ca FCM este constituit ca o asociatie non-profit, pe baza Legii 21/1924 si reorganizat in baza Legii 69/2000 (Legea Sportului), obtinand certificatul de inregistrare sportiva pe 5 decembrie 2001. Si, foarte important, in statut scrie negru pe alb ca asociatia se afla in sprijinul si supravegherea Consiliului Local al municipiului. De asemenea, activitatea financiara este supravegheata si poate fi verificata de Consiliul Local oricand pe baza mandatului unui consilier local desemnat de acesta si care face parte din Consiliul Director. Conducatorii clubului se intreaba si acum de ce acea persoana nu-si intra in atributiuni si Primaria trimite saptamanal adrese peste adrese la club, prin care este somat ba sa achite utilitatile, ba ca ii intrerupe curentul, asa cum s-a intamplat cu spatiile comerciale. Echipa si clubul au acum nevoie de sprijin si de liniste. A inceput campionatul, sunt sperante ca in acest tur FCM sa aiba o comportare buna, pe masura investitiilor si a dragostei cu care este inconjurat”.

                      Echipa ar putea juca la Onesti
                      ori in alt oras

                      Suparat si deranjat de pozitia primarului Stavarache fata de Statutul Clubului, de permanentele sicanari la adresa echipei, in care a investit multi bani, foarte multi, la ultimul meci al FCM pe stadionul municipal, Dumitru Sechelariu a declarat ferm ca actuala atmosfera creata de unii oficiali ai Primariei nu este propice unei activitati competitionale de performanta. aDomnul Stavarache vrea sa aiba control asupra clubului, dar acest lucru nu il poate face decat in baza statutului. Il sfatuiesc pe domnul Stavarache sa-si vada de problemele administrative ale orasului si sa ne lase in pace. Daca, totusi, nu se vrea fotbal la Bacau, voi muta echipa la Onesti, acolo unde vom fi primiti mult mai bine”, a spus ziaristilor presedintele de onoare al FCM. aNu ar fi vorba doar de Onesti si nu as vrea ca aceasta afirmatie sa fie scoasa din context. Poate fi vorba de oricare alt loc din lume, dar numai in conditiile in care Primaria se va inversuna si va scoate, practic, echipa din oras”.

                      Intentii benefice in declaratii
                      oficiale

                      Intr-un comunicat de presa al Primariei, semnat de Romeo Stavarache, se precizeaza clar inca din primul rand: aReafirm faptul ca ne dorim ca FCM Bacau sa devina un club performant iar fotbalul practicat sa fie unul de spectacol, spre incantarea miilor de bacauani care iubesc acest sport. De aceea intelegem sa ne implicam si sa sprijinim cat mai mult acest club. Relatia dintre Primaria municipiului Bacau, Consiliul Local si Clubul FCM trebuie sa fie o relatie bazata pe respect reciproc si, cel mai important, o relatie bazata pe respectarea cadrului legal (…) In intentiile noastre se afla modernizarea Stadionului Municipal prin inlocuirea gazonului, refacera pistei de atletism si acoperirea tribunei B, investitii care insumeaza 1,5 milioane euro si pe care le vom realiza in anul 2006.”

                      Nici o problema cu contractul
                      de performanta

                      Primaria Bacau a incheiat contracte de performanta cu SCM Bacau si Stiinta Bacau (doar sectiile de volei feminin, atletism si badminton). In aceste contracte – benefice, de altfel, pentru sport – finantarea respectivelor grupari este direct proportionala cu rezultatele inregistrate in cadrul competitiilor. aPentru noi, o astfel de problema nu s-a pus in mod practic. Doar intr-o discutie telefonica cu dl. Stavarache s-a ridicat pentru FCM Bacau problema unui contract de performanta. Dar nu ni s-a propus oficial asa ceva, iar din unele ziare aflu ca noi am refuzat contractul! Nu-i adevarat! Cine nu ar dori sa aiba bani in plus, daca reuseste sa fie mai bun? Verificati, insa, daca problema unui contract de performanta a fost pusa oficial in sedinta de CL. Este inca o dovada ca asemenea dialog trebuie purtat fata in fata, nu prin intermediul presei”, a precizat Gheorghe Chivorchian, presedintele FCM Bacau, ieri, la o discutie cu reprezentanti ai mai multor publicatii locale si centrale.

                      Scris de Gheorghe BALTATESCU, Peter KELMANN

                      Liderul Ligii Studentilor s-a dat de partea conducerii Universitatii

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Studentii caministi, obligati sa manance la cantina

                        Echipa de conducere a Universitatii Bacau a adus din nou in discutie ideea de a se impune studentilor caministi sa ia masa la cantina. Acest fapt a starnit in trecut numeroase nemultumiri in randul studentilor care erau obligati sa cumpere si cartela de masa in momentul in care plateau chiria pe loc. Principalii aclienti” pe care ii are in prezent cantina sunt profesorii, in ciuda numeroaselor incercari a conducerii Universitatii de a atrage studentii, trecandu-se de la meniu fix la meniu tip restaurant, mai diversificat. Conducerea Universitatii Bacau doreste sa ia aceasta hotarare motivand ca gatitul in camin duce la un consum mare de energie. aCand fac mancare in camere produc si multa mizerie. In plus, zilnic se infunda canalizarea pentru ca arunca in chiuvete resturile de mancare”, a mai motivat Gheorghe Pintilie, prorectorul Universitatii Bacau. aDaca ar manca regulat la cantina, ar fi mai sanatos si pentru ei. Eu as fi multumit in cazul in care copilul meu ar manca la cantina. O pizza din oras costa mai mult decat o masa aici si nu e la fel de sanatoasa. Cred ca luand o astfel de hotarare am veni in ajutorul studentilor. Ei daca au un ban in buzunar poate nu-l dau pe un pranz sanatos”. Deocamdata, insa, discutia a avut loc doar in cadrul restrans. Ideea va fi supusa insa spre aprobare Senatului Universitatii. Pintilie a declarat ca inainte de a se lua o decizie trebuie sa ceara si opinia Ligii Studentilor. Ana Maria Chirila, lidera Ligii studentilor din Universitatea Bacau, a dat dreptate prorectorului Pintilie, recunoscand cu dezamagire ca studentii se poarta ca niste persoane fara educatie. aSincer, situatia e cu doua taisuri. Multi studenti mananca in camin, arunca firmiturile peste tot si apar gandaci. Am intalnit cazuri, fete sau baieti, nu conteaza, nu vreau sa fac discriminari, care arunca resturile in chiuveta. Tine de educatie. Daca le sta in caracter! Am vrut sa pun si paznic la baie. Sa-i prind si sa-i bag cu nasul acolo, in mancarea aruncata in chiuveta. Cand mergi sa te speli pe dinti, n-ai unde de resturi. Partea buna a unei astfel de masuri ar fi ca studentii n-ar mai manca in camere si s-ar diminua din efectul negativ asupra caminelor. Partea proasta este ca studentii nu vor sa manance la cantina. Ies mai ieftin daca isi fac un ochi, niste cartofi prajiti. Mai primesc de acasa”. Lidera studentilor bacauani a incheiat spunand ca daca ar fi dupa ea ar aproba obligativitatea, chiar daca multi o sa-i asara in cap”. Ana Maria Chirila a precizat insa ca se va sfatui intai cu biroul de conducere al Ligii.

                        Scris de Laura Huiban

                        Conflict intre informaticieni si casele de asigurari \ Eliberarea retetelor compesate se impiedica in soft

                          de
                          Deșteptarea
                          -

                          Peste 18 furnizori de programe care calculeaza retetele compensate si gratuite in aproximativ 860 de farmacii din tara avertizeaza ca intregul sistem de eliberare a retetelor ar putea intra in colaps. Casa de Asigurari este nemultumita de activitatea firmei care instaleaza programele de calculator in 60 de farmacii din judet. La inceputul lunii,pacientii stateau la usile farmaciilor asteptand instalarea soft-ului.

                          Printr-un comunicat de presa, furnizorii de programe anunta ca nu mai reusesc sa faca fata schimbarilor repetate din sistemul de compensare din cauza lipsei de informatii privind noile reguli de compensare, care se schimba de la o luna la alta, uneori chiar si de doua ori intr-o luna. Furnizorii spun ca listele noi cu medicamentele compensate si modul cum acestea sunt calculate le sunt comunicate doar cu o zi sau doua inainte de data la care calcularea lor trebuie aplicata in farmacii. Din acest motiv, nu au timpul necesar implementarii si testarii adecvate a schimbarilor survenite in sistemul de compensare. Comunicatul il citeaza pe reprezentantul uneia dintre firme, care declara ca aregulile de calcul si de verificare a retetelor nu sunt transparente sau se difuzeaza intr-o formulare confuza, incat informaticienii deduc cu greu si cu mare risc ceea ce ar trebui implementat in program”. Informaticienii solicita Casei Nationale de Asigurari de Sanatate o stabilizare a regulilor de compensare, iar cand schimbarea acestora este necesara, sa se comunice cu cel putin 6 – 7 zile inainte. Reprezentantii firmelor aduc drept argument si faptul ca nici ei, nici farmacistii nu mai pot suporta pierderile financiare induse de schimbarile dese ale listelor de medicamente compensate.

                          Doua treimi din farmacii au probleme cu soft-ul

                          Nemultumirile nu exista numai de o parte. Conducerea Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) declara ca prestatia uneia dintre firme a intarziat eliberarea de retete la inceputul lunii august. aIn Bacau, farmaciile lucreaza cu doua firme, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director al CJAS. Una dintre ele nu ne creeaza probleme. Se pare ca este aceeasi firma cu care lucreaza si Casa Nationala, deci sunt pe aceeasi lungime de unda. Cealalta firma, in schimb, provoaca blocaje in farmacii. Pe 1 si 2 august, cele 60 de farmacii care au contract cu aceasta firma stiau de ce fonduri dispun, dar nu eliberau retete pentru ca nu aveau softul instalat. Am discutat cu reprezentantii firmei si mi s-a explicat ca primesc programul de la CNAS si trebuie sa il adapteze programului lor. Apar inadvertente si la ei, dar si in farmacii. Aceasta problema trebuie rezolvata intr-un fel. Pacientii stateau la usa, asteptand sa se instaleze programul”. Daca acest conflict nu-ti gaseste rezolvarea, orice schimbare a listei de compensate ar putea duce la blocarea eliberarii de retete.
                          Scris de Doina MINCU

                          Peste 700 de concitadini au credite la mai mult de doua banci

                          de
                          Deșteptarea
                          -

                          Bacauanii au de returnat bancilor zeci de miliarde

                          Romanul se imprumuta de la banci, fie ca are nevoie sa-si cumpere o casa, o masina sau sa plateasca studiile odraslei. Bancile au oferit clientilor
                          posibilitati aproape nelimitate de a se face cu un ban, in ciuda normelor impuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR) in februarie 2004. Pe langa zecile de banci comerciale care au aparut precum ciupercile dupa ploaie, pe piata creditului s-au insinuat si diverse alte institutii de creditare. In aceste conditii, a trebuit sa creasca totodata si volumul imprumuturilor. Pe drum insa unii s-au mai pierdut, ajungand in situatia nefericita de a nu mai face fata platilor catre banca la care s-au obligat la semnarea contractului de imprumut. Asa s-a ajuns ca numele acestor nefericiti sa ajunga pe lista neagra a institutiei care, din acest an, a inceput sa functioneze din plin, si anume Biroul de Credit.
                          Cam cat de serioasa este treaba ne putem da seama privind datele cuprinse in statistica la jumatatea anului data publicitatii de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Prin urmare, bacauanii datoreaza bancilor comerciale din judet…miliarde de lei. Potrivit unei situatii transmise de Biroul Roman de Credit (institutie care monitorizeaza persoanele si firmele care au datorii restante la banci mai mari de 30 de zile), numerosi bacauani au uitat sau au omis sa se achite de obligatiile fata de banci. 5.242 de bacauani figureaza pe lista neagra a debitorilor cu rate neplatite timp de mai mult de o luna. Datoria totala a acestora este de 43.000 de euro, suma la care se adauga 22.000 de dolari si aproximativ 35 miliarde de lei vechi (3,5 milioane lei RON). 715 dintre rau-platnici au restante la mai mult de doua banci (fata de aproximativ 21.600 la nivelul intregii tari). Poate parea greu de imaginat, insa, un bacauan are datorii neachitate la timp la…sase banci. Mai mult, in raportul Biroului de Credit figureaza persoane din judetul Bacau cu o restanta de 170 milioane de lei. Creditele in valuta neachitate ale unei singure persoane sunt de 1.448 de dolari si 7.151 de euro. Din primavara, Biroul de Credit a inceput sa stocheze si informatiile avand ca sursa institutiile bancare si pe cele non-bancare (societati financiare, de asigurari, de leasing, companii de telefonie fixa si mobila). Din luna aprilie, Biroul de Credit inregistraaza toate informatiile care privesc persoanele care au luat credite, indiferent daca au restante ori nu. Pe langa intarzierile la plata ratelor, Biroul de Credit va oferi bancilor si date privind declaratiile care nu sunt conforme cu realitatea, declaratiile frauduloase etc.

                          Scris de Florentin RADU

                          Valea Muntelui din nou sub ape \ Dezastru cu repetitie

                            de
                            Deșteptarea
                            -

                            In noaptea dintre 16 si 17 august, torentii au lovit din nou pe Valea Trotusului. Exact la o luna de la ultimele inundatii, apa a intrat iar in case, a distrus poduri si drumuri, unele abia reparate. Bani pierduti, munca irosita. Primarii acuza Guvernul de indiferenta si de politici proaste.

                            Apa s-a pravalit din ceruri toata noaptea, iar dimineata, inundatiile au lovit din nou Valea Muntelui, afectand case, drumuri si poduri. La ora 5, raul Trotus depasise cota de atentie la Goioasa si Tg. Ocna. Si paraurile Sant, Popoiu si Asau s-au revarsat si au inundat gospodariile. La Ghimes, Trotusul a inundat 50 de case, a distrus 3 poduri si a avariat drumul national (DN) 12, iar la Comanesti, apa a intrat in 165 de case. Din cauza torentilor care au navalit de pe versanti, la Palanca, drumul comunal (DC) 137 e partial distrus, iar e DN 12 blocat. In satul Ciughes, care e a treia oara devastat de ape si inca era izolat, noaptea dintre 16 si 17 august au fost inundate 14 case. aCea mai grava situatie se inegistreaza pe DN 12, la Palanca, la monumentul lui Rebreanu, unde a alunecat tot dealul si a venit in sosea, blocand-o pe circa 300 de metri”, declara Dumitru Nada, sef secretariat la Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) Bacau. La Brusturoasa au fost inundate 7 case, iar in Asau, o casa a fost distrusa total. In Agas, nenorocirea s-a intors. Primarii, carora le-a ajuns cutitul la os, acuza Guvernul de indiferenta. aToata comuna a fost inundata, sustine primarul Toma Spoiala. De azi-noapte, la 11, stam pe drumuri, stam in mal. De data asta s-au revarsat si paraiele Cotumba, Agas, Foroja si Tulburat”. Au fost inundate 54 de case in Preluci, 31 la Cotumba, 40 in Ghelet, 15 in Agas si 13 in Goioasa. aToate sunt praf, spune primarul, catranit. Dar vin iarasi cei de la MLPAT, trec in viteza printre ele si iar spun . Nici nu vor sa intre in curti, isi bat joc de oameni. La Bucuresti e Olimpul, niciodata nu vor ajunge cei de acolo la muritorii de rand si nici noi la ei. Dau vina pe taieri! Arata, mereu, o rapa din Straja si spun ca s-au facut defrisari. Sa vina la Agas, sa ne arate, unde s-au facut taieri? Dau padurile la greci, la evrei si la unguri, arabii n-au treaba, isi continua activitatea, numai amaratii nostri n-au voie. Ne bate Dumnezeu si ne mai bat si ei!”. Toma Spoiala spune ca indiferenta guvernantilor e mai rea ca inudatiile. Si in Palanca a fost prapad, cele mai afectate fiind satele Ciughes, Palanca si catunul Cuchinis. aAu venit torentele de peste tot, spune primarul Adrian Palistan. Apa vine in viteza, distruge si trece, la noi nu balteste”. Drumul comunal (DC) 137 abia fusese reparat, dar apa a spalat tot prundisul. aA fost impracticabil, l-am redat circulatiei si ieri a fost distrus iar, din cauza ca nu a fost taluzat. Domnii de la Romsilva acum au venit sa pazeasca padurile, cand avem nevoie de lemn. Valeu, ce-l mai pazesc! Suntem dispusi sa cumparam de la Directia Silvica, dar ei ne dau gros pana in 25 cm, iar noi avem nevoie de catarge, ca sa apere malurile”. El sustine ca marea urgenta e sa consolideze malurile paraurilor Ciughes, Cesareni si Popoiu. aDrumul acesta a costat 10 miliarde, bani care sunt pierduti, sustine Dumitru Nada, revoltat din cale-afara. Asta din cauza ca la noi totul se face pe dos. In loc sa se faca intai regularizarea cursurilor de apa si apoi repararea drumurilor, se face invers”. In loc sa se investeasca in consolidarea digurilor si a malurilor pentru ca sa se previna inundatiile, banii sunt cheltuiti pe atenuarea efectelor si pe carpeli, distruse iar, la fiecare ploaie. SGA raspunde numai de paraurile cu lungimea peste 5 km, cele mai mici fiind in grija consiliilor locale (CL). aProblema e ca aceste consilii nu au bani nici de salarii, arata Dumitru Nada. Pana sa avem comune bogate, ca in Germania, vor trece zeci de ani. Si aici ar trebui sa fie schimbata legislatia, ca apele peste 100 de metri sa fie regularizate cu bani de la buget”.

                            Directia Apelor Siret sustine
                            ca si-a facut treaba

                            Cu toate ca cea mai mare suprafata din drumuri a fost distrusa din cauza cursurilor de apa, specialistii de la ape sustin ca ei si-au facut treaba, atat cat au putut. aLucrarile de regularizare
                            a cursurilor de apa nu se pot face imediat, adica este nevoie de timp, a declarat Georgiana Draghinda, purtator de cuvant la Directia Apelor Siret. Si apoi, ne mai lovim si de problema financiara, pentru ca banii pentru refacerea cursurilor de apa vin de la buget. Pana nu primim banii nu avem ce face. Insa cursurile de apa din zonele afectate au fost decolmatate, deci nu stiu daca acuzele aduse de primari sunt justificate”. Potrivit precizarilor facute de Georgiana Draghinda, lucrari de decolmatare s-au facut in comuna Palanca, Gura Vaii, Ardeoani, Asau, Brusturoasa, Stefan cel Mare, Agas si Comanesti. Specialistii de la DAS sunt de parere ca lucrarile realizate de ei pana in prezent au avut ca scop asigurarea scurgerii apelor la nivele obisnuite, iar pe restul cursurilor de apa, care nu au fost decolmatate, se vor face lucrari in perioada urmatoare.

                            Adrian Palistan,
                            primar la Palanca:

                            aDrumul a fost impracticabil, l-am redat circulatiei si ieri a fost distrus iar, din cauza ca nu a fost taluzat. Domnii de la Romsilva acum au venit sa pazeasca padurile, cand avem nevoie de lemn. Valeu, ce-l mai pazesc! Suntem dispusi sa cumparam de la Directia Silvica, dar ei ne dau gros pana in 25 cm, iar noi avem nevoie de catarge, ca sa apere malurile”.

                            Toma Spoiala,
                            primarul din Agas

                            aToate sunt praf, spune el, catranit. Dar vin iarasi cei de la MLPAT, trec in viteza printre case si iar spun . Nici nu vor sa intre in curti, isi bat joc de oameni. La Bucuresti e Olimpul, niciodata nu vor ajunge cei de acolo la muritorii de rand si nici noi la ei. Dau vina pe taieri! Arata, mereu, o rapa din Straja si spun ca s-au facut defrisari. Sa vina la Agas, sa ne arate, unde s-au facut taieri? Dau padurile la greci, la evrei si la unguri, arabii n-au treaba, isi continua activitatea, numai amaratii nostri n-au voie. Ne bate Dumnezeu si ne mai bat si ei!”.

                            Scris de Silvia PATRASCANU, Alina RATA

                            „Stefanita”; nu mai are loc la Colegiul „;Vasile Alecsandri”/Copiii saraci risca sa nu mai poata incepe scoala

                              de
                              Deșteptarea
                              -

                              Peste 150 de copii care provin din familii sarace risca sa nu poata incepe anul scolar in luna septembrie. Si asta pentru ca ei, elevi la clasele „Stefanita” de la Asociatia „Ovidiu Rom”, nu vor mai avea acces in sala de clasa, care le-a fost amenajata in internatul Colegiului National „Vasile Alecsandri” inca din urma cu patru ani. Vinovat pentru aceasta situatie pare sa fie insusi directorul colegiului, Vasile Cautis, care nu doreste sub nici o forma sa mai puna la dispozitie spatiu pentru orele de studiu ale copiilor napastuiti de soarta.

                              Proiectul aGata, dispus si capabil”, la un pas de incheiere

                              In urma cu patru ani, Asociatia „Ovidiu Rom” a primit o finantare externa pentru un proiect ce ii viza pe copiii din familii necajite, care cu greu reusesc sa traiasca de pe o zi pe alta. „S-a facut un parteneriat cu autoritatile locale, Consiliul Local, Consiliul Judetean prin noi, Fundatia de Sprijin Comunitar, Politie, Inspectoratul Scolar, Betania, Directia de Sanatate Publica, si asa a aparut proiectul „Gata, dispus si capabil”, precum si clasele aStefanitaa”. Fiecare institutie a contribuit la punerea pe picioare a acestui proiect”, ne-a declarat Daniela Tataru, director general adjunct la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Majoritatea copiilor au fost racolati de pe strada, unde fie cerseau de la trecatori, fie hoinareau pentru a-si omori intr-un fel timpul liber. Peste 150 de copii au fost cooptati in proiect, scopul acestuia fiind pregatirea lor pentru sistemul de invatamant in masa. „La clasele Stefanita sistemul de invatamant nu este unul rigid, ci unul alternativ, care sa ii stimuleze pe copii. Ei vin de placere la cursuri, iar multi dintre ei, pe parcursul anilor, au reusit sa se integreze in sistemul de invatamant in masa. Acest proiect este un adevarat succes pentru noi”, a mai spus Dana Tataru. Din pacate, „Gata, dispus si capabil” este pe cale sa fie inchis, iar cei peste 150 de copii sa nu mai poata incepe anul scolar, in luna septembrie. Si totul doar din cauza locatiei, nicidecum a banilor. In anul 2001, fosta conducere a Colegiului „Vasile Alecsandri”, a acceptat sa fie parte din proiect, punand la dispozitie spatiu pentru orele de scoala. „Este vorba despre o sala de la primul etaj al internatului colegiului, pe care Asociatia „Ovidiu Rom” a renovat-o total. A pus parchet, a schimbat sistemul de iluminare, a zugravit, a facut-o sa arate ca o sala de clasa. Iar copiii deja s-au obisnuit sa vina aici. In fiecare an se reinnoia contractul dintre colegiu si asociatie. Totul a fost bine pana in iunie anul curent. Actualul director, Vasile Cautis, nu vrea in ruptul capului sa mai incheie un astfel de contract. Nu inteleg de ce nu vrea sa ne ajute sa ne continuam proiectul „Gata, dispus si capabil” „, comenteaza Dana Tataru.

                              Directorul Cautis nu nu-i suporta pe elevii de la aStefanita”

                              De aceeasi parere este si Maria Gheorghiu, director executiv la Asociatia „Ovidiu Rom”. Ea sustine ca doreste sa se ajunga la o solutie de compromis, astfel incat cei 150 de copii sa nu aiba de suferit. Mai mult, ea a confirmat faptul ca pentru continuarea proiectului au gasit o sala la Scoala nr.5, insa, la ora actuala, acolo nu se pot desfasura ore de studiu. „Sala respectiva trebuie zugravita, intr-un cuvant amenajata. Ori pentru asta ne trebuie macar cinci – sase luni. Avem nevoie de macar cateva luni ca sa o punem la punct. Ori directorul Cautis nici nu vrea sa auda de asa ceva. Eu sper sa ne inteleaga si sa ne lase inca cel putin jumatate de an in sala de la internatul colegiului. Copiii saraci au nevoie”, a completat Maria Gheorghiu. De partea cealalta, directorul Vasile Cautis ne-a declarat ca subiectul cu pricina nu face parte dintre prioritatile lui. Insa, daca tot l-am abordat, ne-a comunicat faptul ca nu are nici un contract cu Asociatia „Ovidiu Rom”, deci nu incalca legea. Iar de incheiat altul nici nu se pune vorba. „Eu vreau sa fac acolo o sala de lectura pentru liceeni. Stiti dumneavostra ca toti liceenii care stau in internat invata cu cartea pe genunchi? Nu mi se pare firesc ca ei sa nu aiba o sala de studiu. Iar alt spatiu pentru copiii saraci nu am de dat.
                              M-am saturat de acest subiect si chiar am de gand sa fac o conferinta de presa pe tema asta. Nu stiu unde vor invata acesti copii de la clasele Stefanita”, a incheiat directorul Cautis. Din pacate, cert, pana la ora actuala, este doar faptul ca peste 150 de copii nevoiasi asteapta cu nerabdare sa inceapa noul an scolar. Insa ei nu stiu ca sala lor de studiu a fost inchisa, riscand sa invete sub cerul liber. „Un alt risc este acela ca unii copii sa hoinareasca din nou pe strazi, pierzand timpul de pomana. Sau chiar cersind. Si, astfel, ajungem din nou de unde am plecat. Am muncit patru ani degeaba la acest proiect”, a mai spus Dana Tataru. Scris de Carmen SERBAN

                              Fotbal/Cursaru se pregateste impreuna cu FCM!

                              de
                              Deșteptarea
                              -

                              Fostul golgeter al galben-albastrilor, Catalin Cursaru, s-a inapoiat in Bacau, dupa ce nu a reusit sa-si gaseasca un angajament in Ucraina. El a primit acceptul clubului de a se antrena sub comanda lui Cristi Popovici. Acesta este, deocamdata, singurul punct de convergenta intre jucator si FCM Bacau. Au fost multe voci care pronosticasera revenirea lui Cursaru la echipa care l-a consacrat, mai ales dupa sezonul 2005-2006, unul pe care atacantul l-a ratat aproape total. El a marcat, totusi, 4 goluri, dar in mai mult de jumatate din partide a fost rezerva. Astfel, echipele din Romania nu s-au inghesuit sa-i ofere un contract jucatorului care-si incheiase socotelile cu FCM Bacau in iunie 2005.
                              Cursaru ar fi putut juca in Australia, dar Tara Cangurilor nu le ofera strainilor salarii prea mari. Urmatoarea oportunitate a fost Metalurg Donetk. Catalin si impresarul sau, Florin Iacob, au fost pe punctul sa bata palma definitiv cu ucrainenii (se spune ca pe un salariu de 150.000 dolari, neconfirmat de jucator), dar intelegerea a cazut in ultimul moment. Asta mai ales din cauza ultimelor reguli impuse de federatia de la Kiev, care restrang numarul de jucatori straini ce pot evolua intr-o formatie din Ucraina. Si cum Metalurg pare a fi adeversorul” de straini al lui Sahtior… de unde loc si pentru Cursaru?
                              La FCM Bacau, lotul pare destul de solidificat. Echipa a pornit bine in campionat, intr-o atmosfera foarte buna si cu lideri unanim acceptati. Asta in ciuda unui buget auster, care are trei caracteristici: elimina orice forma de extravanganta, stimuleaza concurenta pe posturi, ofera posibilitatea unui trai decent. In aceste circumstante, Cursaru nu ar mai putea beneficia de un contract la fel de generos ca in anii precedenti si nici de vreun privilegiu cat de mic. Mai ales ca el a refuzat iarna trecuta sa-si prelungeasca, macar cu 6 luni, contractul cu clubul si s-a grabit dupa terminarea campionatului sa plece cat mai iute din Bacau. aCatalin sa se antreneze, sa ajunga la o buna forma sportiva si dupa aceea mai vedem”, s-a pronuntat presedintele Gheorghe Chivochian. Oricum, fotbalistul si conducerea clubului nu au avansat propunerea semnarii unei noi intelegeri. Dar, neindoios, a aparut aproblema Cursaru”, pentru ca avremurile bune de odinioara” nu pot fi uitate nici de club, nici de fostul golgeter al Diviziei A, ajuns intr-o situatie putin mai delicata.Scris de Peter KELMANN

                              Dragos Benea e parlamentar, iar Minodora Cliveti, deputat PNL /Parlamentarii anonimi

                                de
                                Deșteptarea
                                -

                                Declaratiile lui Emil Boc cum ca va promova o lege privind utilizarea votului uninominal pentru alegerea parlamentarilor ne-a determinat sa realizam un sondaj pentru a vedea care din actualii senatori si deputati sunt cunoscuti de alegatorii lor. Conform initiativei lui Boc, cetatenii nu vor mai vota liste cu nume propuse de PNL sau PSD, ci indivizi. Fiecare candidat la Senat sau Camera Deputatilor va fi votat separat. Nu va mai fi „sub umbrela partidului”, votat din fidelitate sau incredere in partid, ci pentru propriile calitati si actiuni. Am vrut sa vedem cat sunt de cunoscuti deputatii si senatorii nostri acum, la noua luni de la alegeri. Nu e vorba de un sondaj sociologic, in adevaratul sens al cuvantului, ci de un sondaj de opinie realizat cu mijloace jurnalistice. „Ce nume de parlamentari bacauani cunoasteti?” a fost intrebarea pe care am pus-o interlocutorilor nostri. Cand reactia lor a fost tacerea, am incercat sa-i ajutam, nominalizand cativa parlamentari care ne reprezinta in forul legislativ. Raspunsurile au fost dintre cele mai neasteptate.

                                Angela Gal, 49 de ani, administrator firma.

                                „Chiar din cei noi, eu nu cunosc nici unul. Din cei vechi, il stiu pe fostul prefect si pe o doamna, sotia unui avocat”. „De Liviu Miroseanu sau de Olguta Cocrea ati auzit?” „Nu, nu, v-am spus, nu-i cunosc”.

                                Viorel Enache, 54 de ani, inginer instalator.

                                „Ii stiu pe doamna Cliveti si pe Ionel Palar, de la PNL. De Liviu Miroseanu doar am auzit”. Intrebat de Valeriu Gheorghe, Viorel Enache si-a amintit ca e din PNL. Numele Cristian Cucuianu „parca imi spune ceva”, dar de Olguta Cocrea n-a auzit pana acum.

                                Traian Breahna, 68 de ani, maistru constructor.

                                „Ii stiu pe aceiasi politicieni pe care i-a pomenit colegul meu, Viorel Enache, dar am auzit despre ei la televizor, in rest ajutor n-am avut de la nici unul. Ar trebui sa se ocupe mai mult de tineri, ca n-au casa, n-au masa, stau cu chirie. Tineretul e la pamant”.

                                Silviu Canciuc, 19 ani, proaspat absolvent de liceu.

                                Intrebat ce nume de parlamentari bacauani stie, tanarul a raspuns prompt: „Dragos Benea”. Dintre cei enumerati de noi, Silviu a auzit de Catalin Mardare, „parca de la PNL”. La prezentarea altor nume – Liviu Miroseanu, Ionel Palar, Olguta Cocrea – raspunsul a fost categoric: „NU”.

                                Adrian Vasile, 84 de ani, pensionar.

                                „Ii cunosc pe toti, dar acum nu mi-i amintesc. Pe Catalin Mardare, fostul prefect, da, il stiu, e membru PSD”. Pe Valeriu Gheorghe si pe Minodora Cleveti nu, nu-i cunoaste, dar a auzit despre Ionel Palar, recent, la televizor.

                                Carmen Chiroi, 41 de ani, casier.

                                „Ma credeti ca nu-i cunosc?” O credem. A auzit totusi de Catalin Radu Mardare, fost prefect al judetului Bacau. Da, si de Minodora Cliveti stie, „parca e din PNL”, iar de Ionel Palar a auzit, „dar nu stiu de unde sa-l iau”.

                                Eugenia Zavoranu, 74 de ani, pensionara.

                                „Nici un nume nu cunosc, dar am aceeasi parere despre toti”, raspunde ea, cu patima, adica aceeasi proasta parere. O ajutam, iar ea isi aminteste de Ionel Palar. „Da, am auzit, dar nu stiu de la ce partid este”, apoi, dintre toti ceilalti, „de Minodora Cliveti stiu, e de la PSD, avocat!”.

                                Facem mentiunea ca numele de parlamentari folosite de noi in sondaj sunt ale unor deputati si senatori intens mediatizati de cotidianul nostru din diferite motive (functii, scandaluri in care au fost implicati, actiuni politice sau conferinte de presa sustinute de acestia). Lista lor e cu mult mai lunga si o publicam inca odata pentru ca parlamentarii care nu si-au regasit numele in sondaj sa nu se simta frustrati si sa ne acuze ca nu-i mediatizam: Viorel Hrebenciuc, Petru Gabriel Vlase, Minodora Cliveti, Nicolae Banicioiu, Catalin Voicu (deputati PSD), Ionel Palar si Valeriu Gheorghe (deputati PNL), Liviu Miroseanu (deputat PD), Mircea Ifrim (PRM) si Olguta Cocrea (deputat independent, ales initial pe listele PRM), Catalin Mardare si Ion Moraru (senatori PSD), Aron Popa (senator PNL), Ilie Ilascu (senator PRM) si Cristian Cucuian (senator PD).Scris de Silvia PATRASCANU

                                1...5.7695.7705.771...5.775Pagina 5.770 din 5.775

                                		 ziare & stiri
                                © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.