Medicii de familie vor fi verificati de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) la sfarsitul acestei luni. &#8222Vrem sa vedem in ce stadiu este efectuarea examenului de bilant, cati asigurati au trecut prin acesta, ce s-a constatat, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Din pacate, avem un deficit de medici de familie, asa ca listele de asigurati sunt mari. Un medic de familie trebuie sa vada maximum patru asigurati pe zi in cadrul examenelor de bilant. Asta inseamna 1000-1200 pe an. Daca un medic are pe lista 5.000 de asigurati nu-i va putea vedea pe toti”. In acest caz, asiguratii care nu prind examenul de bilant intr-un an sunt amanati pe anul viitor.

Normele de aplicare a Contractului cadru, cel care legifereaza acordarea asistentei medicale in Romania, prevad ca un medic de familie nu poate avea mai mult de 2.500 de asigurati pe liste. De asemenea, examenul medical anual (de bilant) este obligatoriu, iar daca acesta nu se efectueaza din vina medicului (nu a facut programarea sau nu a respectat-o), acesta este penalizat cu 20 la suta din veniturile per capita. Cum reusesc sa-si respecte obligatiile medicii cu peste 2.500 de asigurati in grija? Dr. Ernest David, de la Dofteana, detine de mai multi ani un record: peste 5.000 de asigurati pe lista. &#8222Acord examenului de bilant cam zece minute de asigurat, ne-a declarat medicul. Pe foarte multi ii cunosc de la consultatiile anterioare, asa ca timpul imi este suficient. Nu este normal sa am atatia asigurati, sunt si penalizat din aceasta cauza, dar nu am ce face. Nu-i pot obliga sa treaca pe listele colegilor. A venit un medic in comuna, dar nu are decat 1000 de asigurati. Atata timp cat asiguratul are drept de alegere…”. Dr. Tioc, directorul CJAS, este de alta parere: &#8222Zece minute pentru un examen de bilant? E aberant!. Nu poti afla mai nimic despre pacient in zece minute”. In 15 comune din judet este nevoie urgenta de medici de familie. Chiar daca acum exista cel putin un doctor in fiecare dintre ele, cu exceptia comunei Damienesti, unde medicul este suspendat, nu poate fi de ajuns. Iar timpul acordat de unii medici intrevederii anuale obligatorii cu asiguratii o dovedeste.Scris de Doina MINCU

In iulie si august, luni care au precedat alegerile, atmosfera in Partidul Romania Mare (PRM) a fost una incendiara: conflicte, acuzatii grave, amenintari cu dezvaluiri si dosare. Razboiul a inceput dupa ce Anghel Stanciu si Corneliu Ciontu, certati cu Vadim Tudor, au plecat din PRM si au incercat sa infiinteze Partidul Popular (PP), care urma sa fie acceptat de grupul partidelor populare europene (PPE). Valeriu Uricaru, vicepresedinte al PRM Bacau, a fost unul dintre cei acuzati ca sprijina PP impotriva lui Vadim Tudor. El a declarat, atunci, ca n-a facut decat sa transmita niste formulare in teritoriu. Nesiguranta privind evolutia PRM, temerile ca se va rupe in doua, speranta ca PP va avea succes etc. au tulburat apele si la Bacau. Valeriu Uricaru, Toader Stanciu si Ioan Enasoae au decis sa o inlature pe Angela Bogea de la presedintie si sa preia conducerea partidului. Simultan, ei au sesizat Parchetul ca patru colege, intre care si Angela Bogea, au falsificat semnaturi si au fabricat liste de sustinatori ai PP. La Conferinta Judeteana, pe 18 septembrie, Valeriu Uricaru a obtinut foarte putine voturi, fiind reconfirmata in functie Angela Bogea. Socotelile, insa, nu s-au incheiat. In sedinta de ieri, Consiliul municipal a luat impotriva lui Uricaru masura cea mai radicala cu putinta: l-a exclus din partid. Acuzatia rostita in sedinta a fost ca, in iunie, a initiat constituirea Filialei Bacau a PP. Cea nerostita e ca si-a reclamat colegii la Parchet. &#8222El s-a intalnit cu Anghel Stanciu, la Roman, si s-a adresat apoi primarului nostru din Asau si viceprimarului din Podu Turcului, prezentandu-le posibilitatea de a se inscrie in PP”, a explicat Victor Mitocariu, presedintele organizatiei municipiului Bacau. Propunerea de excludere a venit de la organizatiile de femei si tineret ale PRM. Si altii au fost atrasi de PP. Dan Croitoru, care i-a fost student lui Anghel Stanciu, a semnat o declaratie de adeziune, fapt pentru care a fost destituit din Biroul Municipal. Valeriu Uricaru va contesta excluderea sa din PRM la Biroul Judetean. El a afirmat, ieri, ca nu apropierea de PP e motivul sanctiunii, ci faptul ca a fost &#8222un incomod” in PRM Bacau. Si va fi in continuare deoarece lupta nu s-a incheiat. &#8222Eu stiu ca se pedepseste fapta, nu gandul, a declarat el. Astept raspuns de la Parchet. Au fost peste 1000 de semnaturi falsificate pentru ca PP sa poata fi inscris la Tribunalul Bucuresti. Eu am rabdare. Nadajduiesc ca Politia si Parchetul isi vor face datoria”.Scris de Silvia PATRASCANU

In municipiul Bacau exista cateva intersectii foarte periculoase. In fiecare saptamana au loc aici accidente de circulatie, unele soldate cu pagube materiale, altele si cu victime.

Dintre ele, cea mai periculoasa se pare ca este cea dinaintea podului de la Narcisa. Nerespectarea semnificatiei indicatoarelor a devenit un fapt obisnuit. Pentru evitarea evenimentelor nefericite, ar fi necesare doua lucruri, ori un semafor electric, ori un agent de circulatie cu post fix. Se pare ca ambele sunt „misiuni imposibile&#8221.

Dintre toate intersectiile din municipiul Bacau, poate cea mai periculoasa este cea dintre strada Milcov si Calea Republicii, inainte de podul de peste calea ferata. In aceasta intersectie, compartimentul care se ocupa de semnalizarile rutiere din Primarie a montat cateva indicatoare obligatorii pentru toti participantii la trafic. Desi sunt foarte putini cititori care nu cunosc despre ce este vorba in propozitie, amintim ca un conducator auto care circula de pe strada Milcov si ajunge in intersectia cu pricina se trezeste ca nu are voie sa efectueze virajul la stanga ce i-ar permite sa urce podul de peste calea ferata si sa ajunga la Narcisa. Si atunci, volens – nolens, devine contravenient. Se aseaza la rand si asteapta sa gaseasca prilejul s-o ia la stanga. Daca se grabeste, il „dubleaza&#8221 pe cel inscris deja pe banda din mijloc a strazii si forteaza patrunderea in intersectie. Uneori are noroc, alteori nu. In zilele cand este lipsit de sansa, se „pupa&#8221 cu un autovehicul ce coboara podul. Rareori insa vezi prin preajma vreun politist care sa supravegheze circulatia in zona. Si daca politist nu e, contraventie e! Numai ca nu are cine s-o consemneze, doar noi ziaristii. Asa ca harababura este la ea acasa. Se formeaza o ditamai coada, se claxoneaza, soferii se „felicita&#8221 intre ei pana se „pupa&#8221 doi. Abia atunci apare si politistul. Si totusi, pe unde trebuie sa circuli pentru a ajunge pe pod? Normal ar fi ca imediat ce treci podul de la intersectia strazii Milcov cu Letea sa fi fost montat un indicator care sa te avertizeze ca numai daca circuli prin Bazar poti ajunge la…Bucuresti, dar asa ceva lipseste cu desavarsire. Si uite-asa ajungi contravenient, pentru ca daca ar fi sa respecti indicatorul mergi inainte si intorci in intersectia dintre strada Letea si strada Orizontului si iar devii…contravenient! Sa se monteze un semafor, e dificil, podul de la Narcisa nu poate suporta un numar prea mare de autovehicule. „La podul de la Margineni poate functiona semaforul, dar aici nu&#8221, spune insp. pr. Dorin Roman din cadrul Biroului Politiei Rutiere Bacau. Si astfel, aceasta intersectie ramane una cu probleme si poate cea mai periculoasa din municipiu.

O intersectie in bezna

Cea de a doua intersectie periculoasa, mai ales dupa lasarea intunericului, se afla la iesirea din municipiul Bacau catre Onesti. Este vorba despre intersectia dintre strazile Stefan Guse, Arcadie Septilici, Narciselor si DN 11. Mai ales dupa ce s-a intunecat trebuie sa circuli extrem de prudent prin acest loc. Pentru ca si ziua sunt probleme, foarte multi conducatori auto ignorand regula prioritatii si intrand in intersectie fara nici o teama. Nu mai putin de ieri, doua autovehicule s-au ciocnit in aceasta intersectie ziua in amiaza mare, un TICO cu numarul CV 03 VFC fiind facut zob dupa ce a intrat in coliziune cu autocamionul BC 04 DXK, care circula regulamentar.

O alta intersectie extrem de delicata este cea dintre strazile Venus si Ion Ionescu de la Brad, unde numai dupa ce patrunzi cu o jumatate de masina in mijlocul ei poti sa te asiguri daca esti in pericol sau nu. Din pacate, si aici au avut loc numeroase accidente de circulatie iar intersectia se afla in apropierea scolii „Mihail Sadoveanu&#8221.

Nu sunt politisti destui

Vasile Cristudor, seful Biroului Politiei Rutiere spune ca nu are oameni destui pentru a-i posta la aceste intersectii. „Lipsa de efectiv ne impiedeca sa avem oameni in aceste puncte ale traficului. Cand dispunem de politisti, ii trimitem in acestei intersectii. In ceea ce priveste instalarea unui semafor, ni s-a comunicat de la Primarie ca nu rezista covorul asfaltic la o greutate prea mare&#8221, spune comisar Vasile Cristudor. Intelegem lipsa politistilor dar nu intelegem din ce motiv un agent de circulatie trebuie sa stea zilnic in fata Policlinicii vechi, unde probleme sunt prea putine, si nu se deplaseaza in intersectia dintre Milcov si Calea Republicii. Poate pentru ca la Policlinica veche mai cad in capcana cei care forteaza semaforul sau dubleaza patrunderea in intersectie.

Scris de Dan MINDIRIGIU

Seful Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculari Vehicule, comisarul sef Virgil Ardeleanu a intrat intr-un razboi deschis cu fiul comisarului sef Gheorghe Luca, adjunctul politiei bacauane. Andrei Luca sustine ca Virgil Ardeleanu l-a lovit fara motiv si chiar are un certificat medico-legal in acest sens. Victima a depus o reclamatie si la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau.

Incidentul s-a petrecut miercuri seara, in jurul orei 21.00, la intersectia dintre strazile Bacovia cu Energiei. „Baiatul meu se intalnise cu niste prieteni si stateau de vorba, a declarat Elena Luca, mama lui Andrei. A venit domnul Virgil Ardeleanu si s-a luat de ei. A motivat ca nu are pe unde sa treaca cu masina. Baiatul meu spune insa ca era suficient loc&#8221. Din declaratiile lui Andrei Luca se pare ca sefului Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculari Vehicule Bacau i-a sarit repede mustarul ca tinerii comenteaza. „A coborat din masina si l-a lovit pe fiul meu cu pumnul. Apoi i-a luat cheile de la masina si le-a aruncat. Fiul meu nu i-a spus cine este&#8221, afirma Elena Luca. In timpul altercatiei, Andrei Luca a apelat-o pe maica-sa si a lasat telefonul in functiune. Femeia sustine ca a auzit foarte clar amenintarile si injuriile lui Gigi Ardeleanu. Deoarce nu putea ramane pasiva in fata atitudinii comisarului de la Permise auto, Elena Luca s-a hotarat sa reactioneze pe toate caile. Ieri, pe la ora pranzului si-a luat fiul si impreuna s-au deplasat la Laboratorul de Medicina Legala Bacau. „Tanarul prezenta un traumatism tempolo-mandibular pe partea dreapta, a precizat medicul legist Marcel Badara, seful LML Bacau. I-am eliberat un certificat medico-legal, considerand ca are nevoie de de 8-9 zile de ingrijiri medicale&#8221. Cu acest act precum si cu o plangere, Elena Luca si fiul ei, Andrei, s-au prezentat ieri la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau.

&#8222Cum sa-l lovesc pe baiatul lui Luca?!”

Comisarul sef Virgil Ardeleanu sustine ca nu l-a atins nici cu o floare pe baiatul lui Gheorghe Luca, adjunctul inspectorului sef al IPJ Bacau. „Nu am avut nici un incident cu acesta, spune Gigi. Copilul lui Luca a parcat pe partea stanga. Erau mai multe masini in spate, care nu puteau trece. M-am dus la baieti si i-am intrebat a cui este masina. Le-am spus sa o ia din intersectie, dar baiatul lui Luca mi-a raspuns ca nu are chei. Cand m-am apropiat de masina, tanarul m-a avertizat sa nu pun mana pe ea ca vine taica-su. Mi-a zis ca-i baiatul lui Luca. Cum sa-l lovesc pe baiatul lui Luca? Daca-l loveam, cadea jos&#8221. Comisarul sef Virgil Ardeleanu sustine ca a fost intr-adevar un schimb de cuvinte dure, dar nu s-a pus problema unei batai. El spune ca in acest sens are si doi martori, persoanele in cauza fiind chiar avocati. „Nu permit ca un baiat sa-si bata joc de mine si sa-mi spuna ca nu stie a cui este masina, iar apoi ca nu are cheile de la ea&#8221, mai declara seful Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculari Vehicule Bacau. Comisarul sef Ardeleanu spune ca nu este intimidat de faptul ca pe numele lui s-a depus o reclamatie la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau. „Nu are de ce sa-mi fie frica, deoarce nu sunt vinovat&#8221, sustine Gigi Ardeleanu.Seful lui Gigi Ardeleanu dar si al tatalui victimei acestuia este prefectul judetului Gabriel Berca. Despre incident el spune ca nu a luat inca o decizie. &#8222Nu am cum sa ma pronunt pana justitia nu se pronunta. Domnul Ardeleanu e angajatul Prefecturii. Astept sa vad rezultatele si voi lua o decizie. Nu pot acuza pe nimeni. In primul rand ma intereseaza activitatea profesionala a subordonatilor mei si apoi cea extraprofesionala in masura in care aduce atingere imaginii institutiei. E adevarat ca tin foarte mult la o conduita impecabila. Domnul Ardeleanu m-a informat despre incident, este insa varianta sa”, ne-a declarat Gabriel Berca.Scris de Lili ADOCHITEI

O situatie statistica la nivel de judet privind aprovizionarea cu lemne la unitatile scolare arata extrem de ingrijorator: in 5 comune depozitele sunt goale, la alte 65 a fost asigurat sub 50 de procente din necesarul de lemne, numai copiii de varsta scolara din doar trei comune avand, la ora actuala, sanse sa invete in sali de clasa incalzite. Majoritatea primarilor au facut solicitari de lemne la ocoalele silvice, insa multe au ramas doar la capitolul de discutie.

Mii de copii vor invata in frig

Suntem in plina toamna, a inceput scoala, insa majoritatea copiilor de la tara risca sa invete in frig, imbracati cu haine groase si caciuli pe cap. Si asta pentru ca primarii din comunele in care invata nu au reusit, de la inceputul anului si pana acum, sa faca aprovizionarea cu lemne. La ora actuala, in cinci comune depozitele de lemne de langa unitatile scolare sunt complet goale. Este vorba despre comunele Cleja, Magura, Nicolae Balcescu, Colonesti si Valea Seaca. „Nu avem bani sa cumparam lemne pentru scoli. Astept rectificarea de buget si, poate atunci, voi reusi sa iau lemne. De unde? Habar n-am. Unde va fi mai ieftin, ca doar banii sunt foarte putini. Am sa fac rost de lemne&#8221, promite primarul Ioan Joca din comuna Cleja. Primarul Constantin Traistaru din comuna Magura este ferm convins ca, saptamana viitoare, va rezolva problema lemnelor: „Am vorbit la Ocolul Silvic Fantanele si trebuie sa iau factura proforma. Nu prea sunt bani si este cam greu sa te descurci&#8221. Primarul din comuna Nicolae Balcescu, Francisc Tancau, era in Germania, deci aprovizionarea cu lemne poate sa mai astepte pana se intoarce el in tara. Ceva mai roz pare sa fie situatia din alte 18 comune, unde primarii au reusit sa asigure doar 50 la suta din necesarul de lemne pentru incalzirea unitatilor scolare in sezonul rece, toamna – iarna. Cu alte cuvinte, copiii de aici vor primi caldura cu taraita in timpul orelor de scoala. Mai raman 65 de comune, unde depozitele nu sunt complet goale, ci au cateva gramezi de lemne, sub 50 la suta din necesar. Trebuie subliniat faptul ca, la tara, cu bani putini, se si poate: primarii Ionel Zorila si Mihai Dascalescu, din comunele Rachitoasa si Beresti-Bistrita, au procurat intreaga cantitate de lemne necesara pentru incalzirea salilor de clasa pe timp de toamna-iarna. Mentionam ca, in prezent, in mediul rural exista 315 unitati scolare si 64 de gradinite independente care functioneaza in locatii proprii. Mai mult decat atat, desi suntem in mileniul III, doar 55 de unitati de invatamant de la tara au sistem propriu de incalzire.

Ocoalele silvice, sursa de lemne pentru scoli

Anii trecuti, majoritatea primarilor au apelat la ocoalele

silvice din zona pentru aprovizionarea unitatilor scolare cu lemne. La fel s-a intamplat si anul acesta, insa solicitarile par a fi mai mult verbale, data fiind situatia mentionata mai sus. Si totul din cauza lipsei banilor. „Primarii mai au datorii la noi inca din anul trecut. Insa, nici nu putem sa nu le dam, in acest an, lemne, chiar daca au datorii la noi. Copiii sunt, pana la urma, beneficiarii&#8221, ne-a declarat Gheorghe Savu, director general la Directia Silvica. Tarifele impuse de Directia Silvica, nereactualizate inca din martie anul trecut, difera, in functie de diametru, de specie si de conditiile de livrare. De exemplu, un metru cub de rasinoase poate costa intre 650.000 si 950.000 de lei, daca este ridicat din padure. Daca Directia Silvica se ocupa si de transport atunci pretul mai creste cu 200.000 de lei. Cel mai cautat este, insa, fagul. Un metru cub de fag ajunge sa coste intre 600.000 si 900.000 de lei, iar daca livrarea se face direct la scoala atunci pretul se ridica, intre 850.000 si 1.550.000 lei. Stejarul, cel mai scump lemn – 1.100. si 1.900.000 lei, iar cu taxa de transport intre 1.500.000 si 2.800.000 lei – nu are ce cauta in sobele de la scoli. Este mult prea scump pentru primarii. „Cred ca, pana la urma, toate scolile vor avea lemne, fie de la noi, fie din alta parte&#8221, concluzioneaza Savu.Scris de Carmen SERBAN

Virgil M., in varsta de 46 de ani, din comuna Magiresti, a incercat sa-si puna capat zilelor intr-un mod demn de filmele de groaza. Dupa ce si-a infipt cutitul in piept, barbatul a avut taria sa-l scoata si sa-si taie beregata. A avut noroc de faptul ca a fost transportat imediat la spital. Lumea spune ca Virgil a vrut sa se sinucida de necaz ca nevasta l-a parasit pentru un alt barbat.

Dupa 15 ani de casnicie, Corina si Virgil M. si-au incropit o gospodarie pe cinste. Si-au facut casa mare si spatioasa, au mobilat-o frumos, iar dupa cativa ani au adus pe lume si doi copii frumosi. In ultimul timp insa, lucrurile au luat o intorsatura nedorita. Femeii i-a cazut cu tronc un barbat mai tanar din sat, iar atractia se pare ca a fost reciproca. Virgil a aflat de pasiunea sotiei, insa tinea prea mult la ea ca sa treaca la o masura radicala. Prin urmare, s-a complacut in situatie. Vinerea trecuta insa lucrurile au scapat de sub control. Dis de dimineata, Corina a plecat la serviciu si nu s-a mai intors acasa. Virgil a asteptat-o zadarnic cateva zile. &#8222Luni si marti, Virgil a umblat ca bezmeticul prin curte, ne-a declarat soacra lui, Angelica B. (70 de ani). Marti, eu m-am apucat sa sortez niste cartofi si la un moment dat aveam nevoie de ajutorul lui pentru transportul sacilor. I-am vazut cizmele la usa. Am intrat in casa, pana la gura beciului. Acolo l-am vazut cazut intr-o balta de sange. Horcaia ca un porc. Am inceput sa strig”. Tipetele batranei au alarmat cativa vecini, care au venit sa vada ce se intampla. &#8222M-am dus sa vad ce este acolo si l-am vazut pe Virgil intr-o balta de sange, spune Lucica C., una dintre vecine. L-am trimis pe sotul meu sa dea o mana de ajutor. L-a scos cu greu pe ranit din casa. A venit doctorita si i-a facut o injectie care l-a mai inviorat. Ne-a vazut si ne-a spus: . Nu stiu ce a intrat in copiii astia ca tare mai erau de treaba si la locul lor”.

S-a injunghiat in piept, apoi si-a taiat gatul

Intr-un moment de depresie, se pare ca Virgil a luat un cutit pe care si l-a infipt in piept. A avut apoi taria sa-si scoata cutitul din rana si sa-si taie beregata. A ajuns la Spitalul Municipal Moinesti in stare de soc hemoragic. &#8222S-a intervenit chirurgical imediat, ne-a declarat dr. Adrian Cotirlet, directorul spitalului. S-a suturat plaga laringiana, dar s-a lasat o canula trahiana prin care pacientul respira. Sunt sanse de vindecare, dar procesul este de durata. Mai e nevoie insa de o interventie chirurgicala de corectare a laringelui”. Virgil a pierdut o cantitate mare de sange. Insa se pare ca a mai avut zile. Lama cutitului a trecut doar la trei centimetri de inima. Ieri, barbatul era constient, dar nu putea vorbi. Intrebat daca din cauza sotiei a incercat sa-si puna capat zilelor, Virgil a negat vehement. &#8222Soacra”, a articulat mai mult din buze. Nu a putut spune mai multe, deoarece de sub pansamentul de pe gat se auzea o suieratura cumplita.

Epilog

Incercarea de suicid a sotului, a determinat-o pe Corina sa se intoarca langa cei doi copilasi. Desi a primit asigurari ca ginerele ei se va face bine, Angelica a scuturat a jale din cap. &#8222Nu va mai fi niciodata cum a fost”, a spus mai mult pentru sine batrana.Scris de Lili ADOCHITEI

Ieri, angajatii primariei s-au intalnit cu bacauanii pentru a discuta despre taxele pe 2006. Inspectorii si directorii din Primaria Bacau erau de trei ori mai multi decat cetatenii. Totusi, criticile nu au lipsit, fiind atacate mai ales taxa de salubritate si serviciile firmei SOMA.

Dezbaterea publica asupra taxelor locale a fost organizata la initiativa Transparency International Romania (TIR) si a avut loc in sala mare a CJ Bacau. Trei sferturi dintre participanti erau angajatii primariei, comunitatea fiind slab reprezentata: vreo patru ONG-uri, un consiier, un avocat, cativa ziaristi. Desi era considerata de TIR doar o tema secundara, taxa de salubritate a fost subiectul care a inflamat atmosfera. Vasile Botomei, decanul Barolui de Avocatura, a contestat atat valoarea ei, cat si modul in care se calculeaza, afirmand ca „e nepopulara in raport cu promisiunile din campania electorala&#8221 ale primarului Romeo Stavarache. Mai mult, avand in vedere ca pentru o persoana se plateste si la firma si acasa, e o dubla impunere, a declarat Botomei, adica „un abuz&#8221. El a afirmat ca Primaria Bacau ar fi trebuit sa cumpere europubele, din banii platiti de cetateni, si nu sa dea chirie firmei SOMA. Vasile Botomei a mai acuzat administratia ca nu a anuntat dezbaterea in timp util. „Personal, consider ca nu a fost respectata obligatia de a-i instiinta pe cetateni cu 30 de zile inainte. Sunt convins ca toti bacauanii ar fi fost interesati sa participe&#8221. Raspunsul a fost ca actiunea a fost anuntata in presa, dar si la sediul institutiei. Cristi Jigau, seful Directiei de Impozite si Taxe Locale (DITL), a explicat invitatilor ca taxele au fost majorate de Guvern cu 7 la suta (inflatia pe 2005) si ca CL Bacau nu va adauga nimic. Cu privire la abuz, el a afirmat ca persoana fizica plateste pentru deseurile produse acasa, „iar la serviciu, plateste angajatorul, nu angajatul&#8221. Vasile Botomei n-a fost multumit de raspuns si a acuzat ca taxa de salubritate e prea mare. „O familie cu trei copii plateste 2,4 milioane lei pe an, adica de trei ori mai mult decat impozitul pe apartament. Cu penalitati, ajunge la 5 milioane. O taxa adiacenta, cum ati numit-o, e sub 10 la suta, nu dublu&#8221. Maria Maxinas, AACHF, a criticat serviciile de salubrizare din zonele periferice. Oameni necajiti sunt platitori de taxe, dar inoata „prin noroaie si gunoaie&#8221, a acuzat ea. Si Constantin Topala, Pro Democratia, s-a referit la acest aspect. „Daca vorbim despre modul in care SOMA isi face datoria, vreau sa va spun ca la mine vine cu un container spart, prin care curg gunoaiele&#8221. Vasile Botomei a propus scutirea copiilor si studentilor de la taxa de salubritate si introducerea, la categorii impozabile, a aleilor, ca sa nu se calculeze la fel ca pentru constructii. Aceste propuneri, dar si altele, au fost depuse, ieri, la Transparency International Romania, care a anuntat ca va monitoriza reactia administratiei locale.Scris de Silvia PATRASCANU

Aproximativ 110 miliarde, de atat a fost nevoie pentru constructia impunatoarei cladiri de pe strada Ionita Sandu Sturza unde vor functiona toate institutiile de munca, respectiv Casa de Pensii, Directia Muncii, Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) si Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM). Bani multi, insa pentru o cladire al carei proiect era la moda prin anii „95.

aConstructia cladirii a inceput din anul 2002, cand au fost alocate 87 miliarde de lei. In luna decembrie anul 2004 trebuia finalizata, insa banii nu au ajuns pentru constructie. Astfel, s-a facut o pauza pana in luna august anul acesta, cand am reusit sa primesc o suplimentare de fonduri, de la rectificarea de buget din luna iulie, de 22,2 miliarde lei”, ne-a declarat Gheorghe Apostu, director general la Directia Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (DMSSF). Poate ca proiectul nu corespunde normelor europene, insa Apostu este ferm convins ca tuturor persoanelor care vor lucra aici le va place. „Fata de ce conditii avem acum la munca, dincolo, in cladirea noua, ni se va parea lux”, afirma Apostu. Pana in acest an, proiectul nu avea cuprinsa si o rampa pentru persoanele cu handicap care se deplaseaza intr-un scaun cu rotile. Scandalos, in conditiile in care institutiile presteaza servicii publice si in folosul lor. S-a remediat, intre timp, situatia si, zilele acestea, cladirea va fi dotata si cu necesara rampa. In cladirea impunatoare, in nunate de gri si galben de la tamplaria de aluminiu, la parter si etajul I va functiona Casa de Pensii, la al doilea etaj ITM, la etajul III AJOFM, iar la ultimul DMSSF. Exista si cateva inconveniente. Unul ar fi faptul ca, abia acum, la finalizarea proiectului si a banilor, s-a descoperit ca nu este spatiu suficient pentru arhiva. „In cele patru garaje de la subsol si fosta cladire a AJOFM voi face arhiva. Alta solutie nu vad”, sustine Apostu. Un alt inconvenient tine de spatiul pentru parcarea masinilor. „Locatia noii cladiri este total improprie. Strada este stramta, iar zona centrala va fi foarte afectata de masinile parcate. Se va aglomera foarte tare. Insa, necazul meu cel mai mare este faptul ca, in fiecare an, platesc 400 milioane lei chirie la Primarie. Terenul a fost concesionat de la Primarie. Sper sa reusesc sa il scot din concesiune si sa obtin administrarea lui cu titlu gratuit. Doar suntem institutii care deservesc publicul. Statul plateste chirie la stat, nu este normal. Daca nu voi reusi, voi cere, anul viitor, un buget plus taxa de concesiune”, conchide Apostu. Cladirea noua va fi deschisa pentru bacauani incepand cu data de 1 decembrie anul curent. Ionut Tomescu, purtator de cuvant la Primarie, sustine ca adaca asa spune legea, inseamna ca este corect sa se plateasca acea taxa”.Scris de Carmen SERBAN

Senatorul PSD de Bacau, Catalin Mardare, ca si consilierii locali Ilie Birzu si George Bogatu vor fi cercetati pentru coruptie. Cei trei au intervenit la Doinita Hutu, fost consilier la Primaria Bacau, sa ajute cu locuinte din fondurile ANL colegi de partid, rude sau cunostinte. Dosarul lui Mardare a ajuns la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in timp ce consilierii locali vor fi luati la intrebari de Parchetul National Anticoruptie, filiala Bacau.

Fostul prefect de Bacau, Radu Catalin Mardare, actual senator PSD, ca si consilierii locali Ilie Birzu si George Bogatu au intrat in vizorul procurorilor de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau din intamplare. Navodul era intins de fapt pentru Doinita Hutu, angajata a primariei, persoana care analiza cererile pentru locuinte. Numai ca in plasa s-au prins mai multi pesti, printre care si cele trei VIP-uri bacauane. Totul a inceput in ziua de 27 mai 2005, cand Elena B. a depus o plangere la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Femeia era foarte pornita impotriva salariatului primariei, Doinita Hutu, aceasta fiind reclamata ca pretinde foloase materiale pentru a facilita obtinerea unei locuinte din fondurile ANL. In aceeasi zi, la solicitarea Parchetului, instanta bacauana a emis o autorizatie de interceptare a convorbirilor telefonice efectuate de Doinita Hutu.

Telefoane marca &#8222PSD”

In data de 29 iunie 2005, consiliera Hutu a fost apelata de nimeni altul decat senatorul PSD Radu Catalin Mardare, fostul prefect al Bacaului. Acesta i-a solicitat Doinitei sa ajute o cunostinta buna (Cosmin Necula, membru in cabinetul prefectului in perioada guvernarii PSD si actual sef al Tineretului Social Democrat Bacau) sa obtina o locuinta ANL. Tot in luna iunie, dar si in iulie (22 iunie respectiv 22 iulie), Doinita Hutu a fost sunata de consilierii locali Ilie Birzu si George Bogatu. Birzu dorea sa-si ajute fiul sa se stabileasca la casa lui, iar Bogatul a facut lobby pentru Petruta Lupu si Gabriela Constandache, probabil cunostinte sau chiar rude. Se stie ca Doinita Hutu a fost arestata in seara zilei de 31 august, pe numele ei fiind emis un mandat de arestare preventiva pentru o perioada de 29 de zile. In cazul senatorului Catalin Mardare, Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau a declinat competenta de solutionare a cauzei la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Castie si Justitie, sectia Urmariri Penale si Criminalistica, Biroul de Anchete Speciale Demnitari, fostul prefect fiind acuzat de coruptie. In cazul consilierilor locali Birzu si Bogatu, procurorii au declinat competenta la Parchetul National Anticoruptie Bacau. Cei doi politicieni bacauani vor fi cercetati tot pentru coruptie.

Si mana grebla se facu

Cei trei politicieni care urmeaza sa fie dati pe mana anchetatorilor au raspunsuri previzibile fata de situatiile in care se afla, recunoscand ca au intervenit telefonic. Ilie Barzu, consilier local independent, dar ales pe listele PSD, ne-a declarat relaxat ca &#8222nu sunt probleme”. El a intervenit chiar pentru fiul sau, Madalin. Alesul este convins ca telefoanele pe care le-a dat nu reprezinta trafic de influenta. &#8222Am sunat-o si eu pe Doinita Hutu si am intrebat ce se mai intampla cu apartamentul fiului meu. Avea aprobare din 2003 si nu i se daduse inca repartitia”, ne-a declarat Barzu. La fel de fireasca i se pare interventia si consilierului local din partea PSD George Bogatu. &#8222Un consilier e votat de oameni. Ei vin la noi si ii indrumam. Nu e trafic de influenta. Cei pentru care am intervenit la Doinita Hutu reprezinta cazuri sociale grave”, ne-a declarat Bogatu. El a recunoscut ca nu are un birou in primarie, unde sa i se adreseze alegatorii cu probleme, dar nu ne-a putut preciza cum se poate obtine sprijinul sau.

Un caz special este al fostului prefect de Bacau, Radu Catalin Mardare. Acum, el este senator din partea PSD Bacau, a carui organizatie municipala o conduce, si a sunat-o pe Doinita Hutu la rugamintea unui coleg de partid. Astfel, Mardare si-a pus numele-n joc pentru Cosmin Necula, lider al tineretului pesedist bacauan. &#8222Acea persoana m-a rugat sa sun la Doinita Hutu ca sa o rog sa-i dea informatii in legatura cu cererea sa pentru o locuinta. Practic, nu era clar daca dosarul este complet”, ne-a spus, tot telefonic, senatorul Mardare. El s-a declarat convins ca telefonul dat unei functionare nu reprezinta sub niciun chip trafic de influenta.Scris de lili.adochitei@desteptarea.ro florin.popescu@desteptarea.ro