Virgil M., in varsta de 46 de ani, din comuna Magiresti, a incercat sa-si puna capat zilelor intr-un mod demn de filmele de groaza. Dupa ce si-a infipt cutitul in piept, barbatul a avut taria sa-l scoata si sa-si taie beregata. A avut noroc de faptul ca a fost transportat imediat la spital. Lumea spune ca Virgil a vrut sa se sinucida de necaz ca nevasta l-a parasit pentru un alt barbat.

Dupa 15 ani de casnicie, Corina si Virgil M. si-au incropit o gospodarie pe cinste. Si-au facut casa mare si spatioasa, au mobilat-o frumos, iar dupa cativa ani au adus pe lume si doi copii frumosi. In ultimul timp insa, lucrurile au luat o intorsatura nedorita. Femeii i-a cazut cu tronc un barbat mai tanar din sat, iar atractia se pare ca a fost reciproca. Virgil a aflat de pasiunea sotiei, insa tinea prea mult la ea ca sa treaca la o masura radicala. Prin urmare, s-a complacut in situatie. Vinerea trecuta insa lucrurile au scapat de sub control. Dis de dimineata, Corina a plecat la serviciu si nu s-a mai intors acasa. Virgil a asteptat-o zadarnic cateva zile. &#8222Luni si marti, Virgil a umblat ca bezmeticul prin curte, ne-a declarat soacra lui, Angelica B. (70 de ani). Marti, eu m-am apucat sa sortez niste cartofi si la un moment dat aveam nevoie de ajutorul lui pentru transportul sacilor. I-am vazut cizmele la usa. Am intrat in casa, pana la gura beciului. Acolo l-am vazut cazut intr-o balta de sange. Horcaia ca un porc. Am inceput sa strig”. Tipetele batranei au alarmat cativa vecini, care au venit sa vada ce se intampla. &#8222M-am dus sa vad ce este acolo si l-am vazut pe Virgil intr-o balta de sange, spune Lucica C., una dintre vecine. L-am trimis pe sotul meu sa dea o mana de ajutor. L-a scos cu greu pe ranit din casa. A venit doctorita si i-a facut o injectie care l-a mai inviorat. Ne-a vazut si ne-a spus: . Nu stiu ce a intrat in copiii astia ca tare mai erau de treaba si la locul lor”.

S-a injunghiat in piept, apoi si-a taiat gatul

Intr-un moment de depresie, se pare ca Virgil a luat un cutit pe care si l-a infipt in piept. A avut apoi taria sa-si scoata cutitul din rana si sa-si taie beregata. A ajuns la Spitalul Municipal Moinesti in stare de soc hemoragic. &#8222S-a intervenit chirurgical imediat, ne-a declarat dr. Adrian Cotirlet, directorul spitalului. S-a suturat plaga laringiana, dar s-a lasat o canula trahiana prin care pacientul respira. Sunt sanse de vindecare, dar procesul este de durata. Mai e nevoie insa de o interventie chirurgicala de corectare a laringelui”. Virgil a pierdut o cantitate mare de sange. Insa se pare ca a mai avut zile. Lama cutitului a trecut doar la trei centimetri de inima. Ieri, barbatul era constient, dar nu putea vorbi. Intrebat daca din cauza sotiei a incercat sa-si puna capat zilelor, Virgil a negat vehement. &#8222Soacra”, a articulat mai mult din buze. Nu a putut spune mai multe, deoarece de sub pansamentul de pe gat se auzea o suieratura cumplita.

Epilog

Incercarea de suicid a sotului, a determinat-o pe Corina sa se intoarca langa cei doi copilasi. Desi a primit asigurari ca ginerele ei se va face bine, Angelica a scuturat a jale din cap. &#8222Nu va mai fi niciodata cum a fost”, a spus mai mult pentru sine batrana.Scris de Lili ADOCHITEI

Ieri, angajatii primariei s-au intalnit cu bacauanii pentru a discuta despre taxele pe 2006. Inspectorii si directorii din Primaria Bacau erau de trei ori mai multi decat cetatenii. Totusi, criticile nu au lipsit, fiind atacate mai ales taxa de salubritate si serviciile firmei SOMA.

Dezbaterea publica asupra taxelor locale a fost organizata la initiativa Transparency International Romania (TIR) si a avut loc in sala mare a CJ Bacau. Trei sferturi dintre participanti erau angajatii primariei, comunitatea fiind slab reprezentata: vreo patru ONG-uri, un consiier, un avocat, cativa ziaristi. Desi era considerata de TIR doar o tema secundara, taxa de salubritate a fost subiectul care a inflamat atmosfera. Vasile Botomei, decanul Barolui de Avocatura, a contestat atat valoarea ei, cat si modul in care se calculeaza, afirmand ca „e nepopulara in raport cu promisiunile din campania electorala&#8221 ale primarului Romeo Stavarache. Mai mult, avand in vedere ca pentru o persoana se plateste si la firma si acasa, e o dubla impunere, a declarat Botomei, adica „un abuz&#8221. El a afirmat ca Primaria Bacau ar fi trebuit sa cumpere europubele, din banii platiti de cetateni, si nu sa dea chirie firmei SOMA. Vasile Botomei a mai acuzat administratia ca nu a anuntat dezbaterea in timp util. „Personal, consider ca nu a fost respectata obligatia de a-i instiinta pe cetateni cu 30 de zile inainte. Sunt convins ca toti bacauanii ar fi fost interesati sa participe&#8221. Raspunsul a fost ca actiunea a fost anuntata in presa, dar si la sediul institutiei. Cristi Jigau, seful Directiei de Impozite si Taxe Locale (DITL), a explicat invitatilor ca taxele au fost majorate de Guvern cu 7 la suta (inflatia pe 2005) si ca CL Bacau nu va adauga nimic. Cu privire la abuz, el a afirmat ca persoana fizica plateste pentru deseurile produse acasa, „iar la serviciu, plateste angajatorul, nu angajatul&#8221. Vasile Botomei n-a fost multumit de raspuns si a acuzat ca taxa de salubritate e prea mare. „O familie cu trei copii plateste 2,4 milioane lei pe an, adica de trei ori mai mult decat impozitul pe apartament. Cu penalitati, ajunge la 5 milioane. O taxa adiacenta, cum ati numit-o, e sub 10 la suta, nu dublu&#8221. Maria Maxinas, AACHF, a criticat serviciile de salubrizare din zonele periferice. Oameni necajiti sunt platitori de taxe, dar inoata „prin noroaie si gunoaie&#8221, a acuzat ea. Si Constantin Topala, Pro Democratia, s-a referit la acest aspect. „Daca vorbim despre modul in care SOMA isi face datoria, vreau sa va spun ca la mine vine cu un container spart, prin care curg gunoaiele&#8221. Vasile Botomei a propus scutirea copiilor si studentilor de la taxa de salubritate si introducerea, la categorii impozabile, a aleilor, ca sa nu se calculeze la fel ca pentru constructii. Aceste propuneri, dar si altele, au fost depuse, ieri, la Transparency International Romania, care a anuntat ca va monitoriza reactia administratiei locale.Scris de Silvia PATRASCANU

Aproximativ 110 miliarde, de atat a fost nevoie pentru constructia impunatoarei cladiri de pe strada Ionita Sandu Sturza unde vor functiona toate institutiile de munca, respectiv Casa de Pensii, Directia Muncii, Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) si Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM). Bani multi, insa pentru o cladire al carei proiect era la moda prin anii „95.

aConstructia cladirii a inceput din anul 2002, cand au fost alocate 87 miliarde de lei. In luna decembrie anul 2004 trebuia finalizata, insa banii nu au ajuns pentru constructie. Astfel, s-a facut o pauza pana in luna august anul acesta, cand am reusit sa primesc o suplimentare de fonduri, de la rectificarea de buget din luna iulie, de 22,2 miliarde lei”, ne-a declarat Gheorghe Apostu, director general la Directia Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (DMSSF). Poate ca proiectul nu corespunde normelor europene, insa Apostu este ferm convins ca tuturor persoanelor care vor lucra aici le va place. „Fata de ce conditii avem acum la munca, dincolo, in cladirea noua, ni se va parea lux”, afirma Apostu. Pana in acest an, proiectul nu avea cuprinsa si o rampa pentru persoanele cu handicap care se deplaseaza intr-un scaun cu rotile. Scandalos, in conditiile in care institutiile presteaza servicii publice si in folosul lor. S-a remediat, intre timp, situatia si, zilele acestea, cladirea va fi dotata si cu necesara rampa. In cladirea impunatoare, in nunate de gri si galben de la tamplaria de aluminiu, la parter si etajul I va functiona Casa de Pensii, la al doilea etaj ITM, la etajul III AJOFM, iar la ultimul DMSSF. Exista si cateva inconveniente. Unul ar fi faptul ca, abia acum, la finalizarea proiectului si a banilor, s-a descoperit ca nu este spatiu suficient pentru arhiva. „In cele patru garaje de la subsol si fosta cladire a AJOFM voi face arhiva. Alta solutie nu vad”, sustine Apostu. Un alt inconvenient tine de spatiul pentru parcarea masinilor. „Locatia noii cladiri este total improprie. Strada este stramta, iar zona centrala va fi foarte afectata de masinile parcate. Se va aglomera foarte tare. Insa, necazul meu cel mai mare este faptul ca, in fiecare an, platesc 400 milioane lei chirie la Primarie. Terenul a fost concesionat de la Primarie. Sper sa reusesc sa il scot din concesiune si sa obtin administrarea lui cu titlu gratuit. Doar suntem institutii care deservesc publicul. Statul plateste chirie la stat, nu este normal. Daca nu voi reusi, voi cere, anul viitor, un buget plus taxa de concesiune”, conchide Apostu. Cladirea noua va fi deschisa pentru bacauani incepand cu data de 1 decembrie anul curent. Ionut Tomescu, purtator de cuvant la Primarie, sustine ca adaca asa spune legea, inseamna ca este corect sa se plateasca acea taxa”.Scris de Carmen SERBAN

Senatorul PSD de Bacau, Catalin Mardare, ca si consilierii locali Ilie Birzu si George Bogatu vor fi cercetati pentru coruptie. Cei trei au intervenit la Doinita Hutu, fost consilier la Primaria Bacau, sa ajute cu locuinte din fondurile ANL colegi de partid, rude sau cunostinte. Dosarul lui Mardare a ajuns la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in timp ce consilierii locali vor fi luati la intrebari de Parchetul National Anticoruptie, filiala Bacau.

Fostul prefect de Bacau, Radu Catalin Mardare, actual senator PSD, ca si consilierii locali Ilie Birzu si George Bogatu au intrat in vizorul procurorilor de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau din intamplare. Navodul era intins de fapt pentru Doinita Hutu, angajata a primariei, persoana care analiza cererile pentru locuinte. Numai ca in plasa s-au prins mai multi pesti, printre care si cele trei VIP-uri bacauane. Totul a inceput in ziua de 27 mai 2005, cand Elena B. a depus o plangere la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Femeia era foarte pornita impotriva salariatului primariei, Doinita Hutu, aceasta fiind reclamata ca pretinde foloase materiale pentru a facilita obtinerea unei locuinte din fondurile ANL. In aceeasi zi, la solicitarea Parchetului, instanta bacauana a emis o autorizatie de interceptare a convorbirilor telefonice efectuate de Doinita Hutu.

Telefoane marca &#8222PSD”

In data de 29 iunie 2005, consiliera Hutu a fost apelata de nimeni altul decat senatorul PSD Radu Catalin Mardare, fostul prefect al Bacaului. Acesta i-a solicitat Doinitei sa ajute o cunostinta buna (Cosmin Necula, membru in cabinetul prefectului in perioada guvernarii PSD si actual sef al Tineretului Social Democrat Bacau) sa obtina o locuinta ANL. Tot in luna iunie, dar si in iulie (22 iunie respectiv 22 iulie), Doinita Hutu a fost sunata de consilierii locali Ilie Birzu si George Bogatu. Birzu dorea sa-si ajute fiul sa se stabileasca la casa lui, iar Bogatul a facut lobby pentru Petruta Lupu si Gabriela Constandache, probabil cunostinte sau chiar rude. Se stie ca Doinita Hutu a fost arestata in seara zilei de 31 august, pe numele ei fiind emis un mandat de arestare preventiva pentru o perioada de 29 de zile. In cazul senatorului Catalin Mardare, Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau a declinat competenta de solutionare a cauzei la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Castie si Justitie, sectia Urmariri Penale si Criminalistica, Biroul de Anchete Speciale Demnitari, fostul prefect fiind acuzat de coruptie. In cazul consilierilor locali Birzu si Bogatu, procurorii au declinat competenta la Parchetul National Anticoruptie Bacau. Cei doi politicieni bacauani vor fi cercetati tot pentru coruptie.

Si mana grebla se facu

Cei trei politicieni care urmeaza sa fie dati pe mana anchetatorilor au raspunsuri previzibile fata de situatiile in care se afla, recunoscand ca au intervenit telefonic. Ilie Barzu, consilier local independent, dar ales pe listele PSD, ne-a declarat relaxat ca &#8222nu sunt probleme”. El a intervenit chiar pentru fiul sau, Madalin. Alesul este convins ca telefoanele pe care le-a dat nu reprezinta trafic de influenta. &#8222Am sunat-o si eu pe Doinita Hutu si am intrebat ce se mai intampla cu apartamentul fiului meu. Avea aprobare din 2003 si nu i se daduse inca repartitia”, ne-a declarat Barzu. La fel de fireasca i se pare interventia si consilierului local din partea PSD George Bogatu. &#8222Un consilier e votat de oameni. Ei vin la noi si ii indrumam. Nu e trafic de influenta. Cei pentru care am intervenit la Doinita Hutu reprezinta cazuri sociale grave”, ne-a declarat Bogatu. El a recunoscut ca nu are un birou in primarie, unde sa i se adreseze alegatorii cu probleme, dar nu ne-a putut preciza cum se poate obtine sprijinul sau.

Un caz special este al fostului prefect de Bacau, Radu Catalin Mardare. Acum, el este senator din partea PSD Bacau, a carui organizatie municipala o conduce, si a sunat-o pe Doinita Hutu la rugamintea unui coleg de partid. Astfel, Mardare si-a pus numele-n joc pentru Cosmin Necula, lider al tineretului pesedist bacauan. &#8222Acea persoana m-a rugat sa sun la Doinita Hutu ca sa o rog sa-i dea informatii in legatura cu cererea sa pentru o locuinta. Practic, nu era clar daca dosarul este complet”, ne-a spus, tot telefonic, senatorul Mardare. El s-a declarat convins ca telefonul dat unei functionare nu reprezinta sub niciun chip trafic de influenta.Scris de lili.adochitei@desteptarea.ro florin.popescu@desteptarea.ro

Doi sateni din Asau au intrat in greva foamei. Disperati ca la trei luni de la inundatii, dupa zeci de vizite oficiale si mii de promisiuni, continua sa locuiasca impreuna cu familiile in cort, ei s-au decis sa protesteze prin refuzul de a se mai alimenta. Fara locuinte si in conditii inumane traiesc sute de persoane din zonele afectate de inundatii. In timp ce oficialitatile promit marea cu sarea, pe Valea Muntelui s-a construit o singura casa…

Ion Stefanescu si Stefan Musca, ambii din Asau, au intrat in greva foamei. Cosmarul satenilor a inceput pe 12 iulie. Atunci, puhoaiele le-au maturat locuintele si le-au distrus agoniseala de o viata. Din acea zi, tot ce au primit de la oficialitati au fost doi saci de ciment insotiti de multe promisiuni. Ion Stefanescu locuieste impreuna cu sotia si cei trei copii ai sai intr-un cort… In ciuda insistentelor sale de a i se oferi si familiei sale un acoperis deasupra capului, barbatul nu s-a ales cu nimic. Satul de amanari si incapacitatea autoritatilor locale de a-l ajuta, barbatul s-a plans lui Calin Popescu Tariceanu, in cursul vizitei sale oficiale pe Valea Muntelui. Desi premierul i-a dat toate asigurarile ca situatia se va imbunatati si in cel mai scurt timp va avea propria locuinta, sateanul a ramas tot in cortul sau. Duminica a intrat in greva foamei, decis fiind sa nu renunte la protest pana nu i se va oferi si lui un acoperis deasupra capului. In aceeasi situatie se afla si Stefan Musca. Tata a patru copii, barbatul locuieste impreuna cu acestia intr-o magazie insalubra la scoala din localitate. De trei luni, familia Musca doarme pe dusumea, se hraneste cu pateuri si din mila vecinilor. Pentru a atrage atentia asupra situatiei sale, Stefan Musca a intrat in greva foamei. Cei doi grevisti, nu au primit nici macar materiale de constructii pentru a incepe reconstructia caselor. Protestul celor doi a alertat autoritatile. „Am discutat problema celor doi sateni din Asau care au intrat in greva foamei si am dispus luarea unor masuri urgente pentru a se gasi pentru Ion Stefanescu si Stefan Musca un acoperis normal deasupra capului&#8221, a declarat Gabriel Berca, prefectul judetului Bacau.

Zeci de familii ameninta cu greva foamei

In aceeasi situatie se afla alte 71 de familii din Asau afectate de inundatii. Dintre acestea 11 vor fi mutate in Moinesti, restul, Dumnezeu cu mila. 11 camere din comuna au fost transformate in adapost. Aici locuiesc nici mai mult nici mai putin de 37 de romi. Spatiul fiind foarte mic, doar copiii au un acoperis deasupra capului, parintii dormind pe jos, sub cerul liber. Restul pana la 71 locuiesc fie in corturi, fie in magazii sau grajduri. „Situatia este foarte grava, multi sateni ameninta cu greva foamei&#8221, a declarat Stefan Potoroaca, primarul comunei Asau. La fel este in Agas si in Comanesti. In Agas nu a fost construita nici o casa, iar in Comanesti una singura… „Avem peste 200 de sinistrati, iar dintre acestia, 160 stau in scoala speciala din localitate&#8221, a declarat Viorel Miron, primarul orasului Comanesti. Autoritatile locale dau din umeri. Ba nu este teren, ba nu sunt materiale de constructii, ba nu exista mana de lucru…

Harababura terenurilor pentru case

Desi au trecut mai bine de trei luni de la producerea inundatiilor, autoritatile nu au identificat nici macar portiunile de teren neinundabile pe care se pot construi case. „Incercam sa gasim teren, a declarat Stefan Potoroaca, primarul comunei Asau. De asemenea, din lipsa de teren trebuie sa mutam 22 de familii de romi ramase fara locuinte in alta comuna. Pentru restul satenilor cautam sa cumparam pamant si de abia apoi sa inceapa construirea caselor&#8221. Autoritatile din Asau se arata cum nu se poate mai sceptice vis-a-vis de finalizarea locuintelor pana la iarna. „Localnicii singuri nu vor reusi sa-si construiasca singuri casele, dar daca ar veni o firma de constructii puternica care sa-i ajute pe sateni, poate in 40 de zile oamenii ar avea case noi. Daca nu, cine stie ce se va intampla…&#8221 Din cauza cererii foarte mari, pretul pamantului s-a majorat considerabil, ajungand la 12,5 euro pentru metru patrat. Suma este de trei ori mai mare decat cea oferita de stat pentru aceeasi suprafata de pamant. La Comanesti nu se stie daca trebuie cumparat teren sau daca acesta va fi donat de Romsilva. „Se pare ca un teren din patrimoniul Romsilva va fi transferat catre Consiliul local, care il va preda sinistratilor&#8221, a declarat Viorel Miron, primar Comanesti. Dar, sinistratii care vor ocupa pamantul aflat in patrimoniul Consiliilor locale vor avea doar drept de folosinta nu si de proprietate… In ciuda situatiei deloc imbucuratoare, Prefectura anunta ca va primi in curand 15,2 miliarde de lei vechi destinati angajarii de catre consiliile locale a unor firme specializate, care sa ajute la construirea caselor pentru sinistrati.

Scris de Iulia CUCU

Statul ar putea plati, lunar, aproximativ 10 miliarde de lei, pentru asigurarile de sanatate ale pensionarilor bacauani, suma ce ar urma sa se regaseasca in bugetul de stat pe anul 2006. Iar singurii care vor achita din pensie o parte din contributie vor fi cei care primesc, lunar, peste 9 milioane de lei.

&#8222Contributiile la bugetul asigurarilor de sanatate ale pensionarilor care primesc, in fiecare luna, sub noua milioane lei, vor fi platite de la bugetul de stat, astfel incat sa nu fie afectate veniturile lor. Legiuitorul are grija de persoanele care au pensii mici&#8221, ne-a declarat Liviu Cretu, director executiv la Casa Judeteana de Pensii. Pentru fiecare pensionar se va plati o contributie, de catre bugetul de stat, de 6,5 la suta, corespunzatoare pentru fiecare pensie, aceasta fiind procentul de asigurare medicala individuala, conform legii asigurarilor de sanatate. Din estimarile directorului executiv Liviu Cretu, costurile suplimentare pentru aplicarea acestei masuri ar fi in jur de 10 miliarde de lei pe luna. „Din anul 2003, toti pensionarii au scapat de cotizatia la asigurarile de sanatate. Si asta in conditiile in care acest segment al populatiei beneficiaza de cele mai multe servicii medicale. Mi se pare fireasca aceasta decizie, de revenire a contributiei catre sanatate pentru cei care au pensiile peste noua milioane lei, intrucat cu totii o platim pe aceasta. Toti trebuie sa fim contribuabili. Doar banii ajung la Casa de Asigurari de Sanatate&#8221, precizeaza directorul Cretu. Demn de subliniat este faptul ca, la ora actuala, in judetul nostru sunt 120.000 de pensionari. Insa numarul celor care vor plati procentul de 6,5 pentru asigurarile de sanatate este de doar 202 pensionari. Facand un simplu calcul matematic, un pensionar care primeste, lunar, noua milioane de lei, va avea de platit aproape 600.000 de lei drept contributie la sanatate. Iar cel care are o pensie de 8,9 milioane de lei se poate considera cu adevarat norocos, intrucat a scapat de birul la sanatate. „Concret, in cazul pensionarilor care au un venit mai mare de noua milioane lei vechi, statul va plati contributia necesara asigurarilor de sanatate pana la nivelul de noua milioane, iar ceea ce depaseste – acea diferenta – o va plati persoana in cauza. Deocamdata, nu exista un act normativ, ci doar propuneri care vor fi dezbatute in Guvern si la elaborarea bugetului de stat pe anul viitor&#8221, a mai spus directorul Cretu. Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale afirma ca, cele mentionate mai sus, reprezinta o varianta de lucru in discutie care va fi legiferata in cel mult doua saptamani. Cert este doar faptul ca proiectul bugetului de stat pe anul 2002 va fi inaintat Guvernului pe data de 10 octombrie. Scris de Carmen SERBAN

De aproape doua luni, comisiile locale privind punerea in posesie de pe Valea Trotusului sunt cercetate penal de organele in drept. Plangerea penala a fost facuta de catre Directia Silvica, in luna august a anului curent. Pe lista neagra a Directiei Silvice se afla comisiile din comunele Agas, Asau, Palanca si Brusturoasa. Acestea sunt acuzate ca ar fi aplicat Legea18/1991 si Legea 1/2000 abuziv. Primarii incriminati, ca presedinti de comisii, neaga toate acuzatiile, spunand ca sunt neintemeiate.

Primarul Spoiala ii sfatuieste pe inginerii silvici sa-si caute de munca

&#8222… punerea in posesie ilegala in alte amplasamentre decat cele predate de ocolul silvic, comisia a pus in posesie 22 de parcele nepredate, cu suprafata totala de 108,70 hectare … s-au pus in posesie suprafete mai mari decat cele predate … comisia locala a pus in posesie abuziv 150 de persoane cu peste 300 de hectare, desi nu au fost validate, pentru ca nu aveau stabilit dreptul de proprietate de catre Comisia Judeteana de Fond Funciar comisia locala a facut propuneri de validare de doua ori pentru aceeasi persoana exista mai multe cazuri de acest gen&#8221, sunt doar cateva fragmente din dosarul intocmit la nivel de Directie Silvica. De partea cealalta, primarul de la Agas, Toma Spoiala, presedintele comisiei de punere in posesie, neaga toate acuzatiile care i se aduc. „Cercetarile sunt inca in derulare. Se va dovedi ca nu este nimic adevarat, ca toate acuzatiile sunt neintemeiate. Cei de la Directia Silvica trebuie sa inteleaga, odata pentru totdeauna, ca nu mai au la noi nici un metru patrat de padure. S-au obisnuit sa traiasca bine, cu vile si masini, iar acum nu prea le-a picat cu tronc legea proprietatii. Sa-si caute si inginerii silvici locuri de munca, ca in comuna noastra nu mai au ce administra&#8221, ne-a declarat, revoltat peste masura, primarul Spoiala.

La Brusturoasa, 41 de tarani pusi in posesie abuziv

Aceasta este una dintre concluziile raportului Directiei Silvice privind punerea in posesie, potrivit Legii18/1991 si Legii1/2000, in comuna Brusturoasa. In plus, in raport se specifica faptul ca Legea 18/1991 a fost incalcata. Si asta pentru ca, „prin nerespectarea amplasamentelor predate de ocolul silvic, au fost puse in posesie abuziv persoane care nu aveau nici un drept, iar, in teren, s-au masurat suprafete mai mari, cu peste 12 hectare, fata de suprafata pentru care sunt emise titluri de proprietate. Si, aceasta suprafata a fost defrisata pana in anul 1997&#8221, se arata in dosarul intocmit de Directia Silvica. Iar la legea1/2000, institutia acuzatoare afirma ca sapte trani din zona au primit 126,59 hectare fara sa aiba nici un drept. „Nu mai stiu unde sa paseze pisica. Acum a venit randul primariilor. Toate capetele de acuzare nu au nici un sambure de adevar. Timpul va arata ca am dreptate&#8221, ne-a precizat primarul Todirel Drumea.

La Asau si Palanca, aceleasi acuzatii

Directia Silvica acuza comisia de punere in posesie din Palanca, potrivit Legii18/1991, ca ar fi alocat suprafete mai mari de teren, cu 25,9 hectare mai mult, persoanelor care aveau dreptul si care au fost validate. Iar, dupa Legea1/2000, „comisia locala a atribuit ilegal o suprafata de 37,15 hectare fond forestier, chiar a pus succesiv in posesie mai multe amplasamente aceleiasi persoane&#8221, se arata in rapotul Directiei Silvice. „Am incredere in organele penale si justitie ca se va face dreptate. Nimic nu este real. Nu s-a comis nici o ilegalitate&#8221, explica Adrian Palistan,

primar in Palanca. Aceleasi

acuzatii privind punerea in aplicare a Legii1/2000 sunt aduse si comisiei de punere in posesie din comuna Asau. Primarul din Asau, Stefan Potoroaca, spune ca vinovata este Directia Silvica, care, in urma cu un an, a anuntat ca doreste sa cumpere teren in zona. „S-au facut presiuni atunci ca toate terenurile sa fie date taranilor. Cand au aflat ca Directia Silvica cumpara teren, taranii au platit schitele pentru mai bine de 500 de hectare. S-au completat procesele verbale, insa Directia Silvica a anuntat ca nu mai are bani sa cumpere terenurile. Suntem acum Asociatie de Proprietari de Padure si, dupa ce scapam de acuzatii, speram ca totul va fi bine&#8221, spune primarul Potoroaca. De partea primarilor este si Gheorghe Hura, secretar general la Prefectura: „Actul de control din partea echipei de la Ministerul Agriculturii a sesizat faptul ca articolele legilor de punere in posesie nu au fost corelate corect. Adica nu ar fi fost aplicabile si terenuriulor din zona de munte. Desi legea 58/1949 mentioneaza ca suprafetele de padure ce urmeaza a fi defrisate sa fie date. Nu s-a dus pana la capat acest program si, de aceea, s-a ajuns in situatia asta. Noi spunem ca am aplicat legea corect, mai ales ca am cerut consultare juridica celor de la Silvic. Iar acum, acestia fac plangere penala&#8221. Gheorghe Savu, director general la Directia Silvica, nu doreste sa comenteze situatia comisiilor de pe Valea Trotusului: „Cercetarile vor dovedi ca avem dreptate&#8221.Scris de Carmen SERBAN

Ziarul nostru a scris, acum cateva zile, despre situatia celor 27 de elevi de clasa

a IX-a din satul Spria, comuna Colonesti, care, neavand in comuna scoala de arte si meserii, vor fi nevoiti sa faca zilnic naveta la Scoala de arte si meserii din comuna Rachitoasa, cale de 25 de km. Parintii elevilor, sprijiniti si de preotul din Spria, Ioan Barna, au facut reclamatii peste reclamatii la Inspectoratul Scolar Judetean, la Consiliul Judetean si la Prefectura, unii dintre ei (cum e cazul Rodicai Falos), amenintand chiar cu o reclamatie la ONU, pentru aprobarea infiintarii unei scoli de arte si meserii la Spria sau la Colonesti.

Cazul, insa, are mai multe componente, dintre care unele nu sunt cunoscute de parintii elevilor. Sa luam, mai intai, &#8222componenta Spria-Colonesti”. Directorul Scolii Spria si directorul coordonator, de la Scoala Colonesti, trebuiau ca, pana in noiembrie, pe baza numarului elevilor din clasa a VIII-a de la cele doua scoli, a dotarilor existente si a optiunilor formulate de parintii elevilor si aprobate de consiliul local, sa solicite Inspectoratului Scolar Judetean aprobarea unei clase (sau a unui grup de clase) pentru scoala de arte si meserii, indicand si specializarea sau specializarile alese. Ceea ce nu s-a intamplat. Insusi primarul comunei Colonesti, Valentin Marzac, un fervent sustinator al constituirii unei scoli de arte si meserii in comuna sa, a recunoscut ca &#8222directorul scolii de centru, Ciobanu Costel, nu mi-a spus care este perioada optima de depunere a dosarului pentru infiintarea unui SAM la scoala noastra”. Cand, la sfarsitul lunii mai, s-a cerut aprobarea Inspectoratului Scolar, era prea tarziu.

Sa vedem acum si &#8222componenta Rachitoasa”. Aici, lucrurile s-au miscat repede, directoarea Elena Barbu depunand la timp toata documentatia pentru infiintarea Scolii de arte si meserii. Mai mult chiar, a obtinut si o substantiala sponsorizare din partea Asociatiei romano-olandeze &#8222Betania”, care nu numai ca le-a dotat atelierele-scoala, ci, in plus, le-a montat si o centrala termica pe lemne la ultimul etaj. &#8222Cu trei-patru brate de lemne incalzesc acum 16 sali de clasa, ne-a spus primarul comunei Rachitoasa, Ionel Zorila, adaugand si &#8222amanuntul” ca toate scolile din comuna au fost aprovizionate deja cu intreaga cantitate de lemne necesara”. Mai mult, chiar, nemultumindu-se cu atat, directoarea Elena Barbu a finalizat si un proiect Phare, obtinand un fond de 6000 de euro pentru dotarea Scolii de arte si meserii. Primarul Zorila ne-a informat ca, imediat ce vor sosi banii, vor fi achizitionate si montate centrale termice si la etajul II, etajul I si la parter, asigurandu-se astfel incalzirea centrala a intregii unitati scolare, inclusiv a tuturor atelierelor scoala. Cu restul banilor vor fi dotate atelierele, ceea ce va permite, in viitorul an scolar, o diversificare a ofertei profesionale. &#8222Noi am luat in calcul si elevii claselor a VIII-a din comunele limitrofe, a spus primarul Ionel Zorila, pentru ca alocarea celor 6000 de Euro era conditionata de o anumita cifra de scolarizare, deci de un numar minim de elevi la Scoala de arte si meserii”. Asadar, daca numarul elevilor de la SAM Rachitoasa scade mult sub cifra minima prevazuta in proiect, riscul este pierderea facilitatilor oferite prin Proiectul PHARE.

Saracia si mintea romanului, cea de pe urma

Acum intervine cea de-a treia problema: saracia familiilor din comuna Colonesti si, in special, a celor din satul Spria. Parintii nu-si pot permite sa achite, lunar, contravaloarea abonamentului de autobuz. Pe cei mai multi dintre ei ii sperie pana si ideea ca trebuie sa le cumpere copiilor haine, incaltaminte si rechizite. Toate aceste componente ale problemei au fost analizate luni dupa-amiaza, pana seara tarziu, in sedinta Consiliului de administratie al Inspectoratului Scolar Judetean, care a aprobat, in cele din urma, varianta navetei elevilor din satul Spria la Scoala de arte si meserii Rachitoasa, in conditiile in care atat directorul SAM, Elena Barbu, cat si primarul Ionel Zaborila au promis ca vor asigura zilnic naveta elevilor din Spria, dus-intors, cu microbuzul scolar de 17 locuri, fiind si un cadru didactic de la SAM Rachitoasa dispus sa-si puna la dispozitie masina, daca acest lucru este necesar si daca primaria ii asigura combustibilul. In perspectiva anului scolar viitor, 2006-2007, directorul Scolii Spria, profesorul Constatin Cazan, ne-a spus ca pentru cei 21 de elevi aflati acum in clasa a VIII-a la scoala pe care o conduce se va solicita din timp Inspectoratului Scolar Judetean infiintarea unei clase SAM la Spria, cu doua specializari, agrotehnica si zootehnie, deoarece atat doctorita veterinara din comuna Colonesti, cat si preotul Ioan Barna, care este si inginer agronom, are definitivatul si o bogata experienta didactica, sunt dispusi sa predea la SAM Spria. Asadar, cazul s-a rezolvat in cele din urma, iar pentru anul viitor rezolvarea se anunta a fi si mai avantajoasa pentri elevii din satul Spria. Inspectorul scolar general, Radu Ababei, a tinut sa precizeze, insa, imediat dupa incheierea sedintei maraton a CA, de luni dupa-amiaza: &#8222Consider ca ambele parti au gresit. Cei din Rachitoasa au fost interesati doar sa le iasa cifra de scolarizare de la scoala de arte si meserii, pentru a prinde banii din proiect, fara a vorbi si cu parintii elevilor din celelalte comune, sau macar cu directoriii coordonatori si cu primarii din comunele respective. La randul lor, cei din Colonesti si Spria s-au miscat nepermis de incet, deschizand ochii abia pe ultimii metri, cand noi n-am mai avut, practic, alta solutie, decat sa alegem, din doua rele, pe cea mai buna, adica naveta elevilor din Spria la SAM Rachitoasa, scoala de altfel foarte bine dotata. Sunt sigur ca in anul scolar viitor cu totul altele vor fi datele problemei”.Scris de Stefan OLTEANU

Medicii Spitalului Judetean de Urgenta Bacau se plang ca nu mai au antibiotice. Viata pacientilor este serios pusa in pericol. Conducerea confirma existenta unei crize in aprovizionarea Spitalului, dar ii acuza pe doctori ca refuza sa trateze pacientii cu medicamente romanesti. Medicii din cadrul sectiilor de Neurochirurgie si ATI (Anestezie si Terapie Intensiva)ale Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau se plang ca nu mai au deloc antibiotice. Chiar si banala Ampicilina + a ajuns un lux pe care si-l permit doar cei care isi cumpara singuri medicamentele. „Am primit azi dimineata (n.r. ieri) necesarul de medicamente de la farmacie si am observat cu stupoare ca lipsesc cu desavarsire antibioticele, a declarat dr. Vladimir Melnic, medic anestezist. Fara acest tip de medicamente nici nu vreau sa ma gandesc ce o sa se intample. Daca nu se face aprovizionarea in cel mai scurt timp, o sa riscam sa pierdem pacieti&#8221. Antibioticele sunt indispensabile desfasurarii asistentei medicale. Acestea sunt folosite in special pentru tratamentul infectiilor dar si post-operator in vederea prevenirii unor eventuale complicatii. Conducerea SJU confirma afirmatiile doctorilor, dar da vina chiar pe personalul medical. „Probabil ca este vorba despre o criza in aprovizionarea cu antibiotice, a declarat Leonard Rosu, directorul SJU Bacau. In plus, noi mai avem antibiotice pe stoc, dar romanesti. Doctorii s-au invatat sa trateze pacientii cu antibiotice straine si de aceea spun ca nu mai sunt medicamente. Nu poti cumpara numai medicamente scumpe, caci pe cap de locuitor se pot cheltui doar 50 de euro anual&#8221. Situatia va persista pana la definitivarea licitatilor. „Din 16 septembrie s-au schimbat preturile de catalog ale medicamentelor, a declarat Natalia Jicmont, director ingrijiri medicale SJU. Urmeaza sa se organizeze noi licitatii in vederea achizitionarii de medicamente, dar pana atunci a fost cumparat un stoc de urgente care va fi reintregit in zilele ce urmeaza&#8221.Scris de Iulia CUCU

SC TRANSPORT PUBLIC SA a notificat Consiliul Local, Consiliul Judetean si ARR Bacau cu privire la incalcarea unor legi, normative si hotarari ale CL Bacau de catre AOTPP si Asociatia 316 – IS. Raspunsurile primite scot in evidenta nepasarea autoritatilor care lasa la voia intamplarii transportul public de calatori.

Desele incalcari ale legii de Asociatia 319 – IS, din care fac parte societatile componente ale Asociatiei Operatorilor de Transport Public Privat Bacau, adjudecatara traseului judetean Bacau – Nicolae Balcescu, traseul 60, precum si Asociatia 316 – IS, din care face parte si SC ALIN TRANS SRL, adjudecatara traseului judetean Bacau – Saucesti, traseul 39, au determinat conducerea SC TRANSPORT PUBLIC SA sa se adreseze Consiliului Local al municipiului Bacau, Consiliului Judetean, precum si Autoritatii Rutiere Romane – Agentia Bacau. In baza contractului de concesiune semnat de SC TRANSPORT PUBLIC SA, aceasta societate are exclusivitate in utilizarea statiilor de pe raza municipiului Bacau. Numai ca, autobuzele AOTPP, care si-a adjudecat licitatia traseului judetean Bacau – Nicolae Balcescu, opresc in statiile transportului public local de calatori din municipiu. „Este evidenta sfidarea legii, din moment ce art. 71, din OMLPTL, nr. 1842/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de autorizare si efectuare a transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora, face referire la existenta unor capete de traseu si/sau a opririlor in tranzit in alte puncte de imbarcare/debarcare care indeplinesc conditiile minime de siguranta rutiera si confort&#8221, se arata in memoriile adresate celor trei institutii. Insa, primul care nu aplica Hotararea Consiliului Local nr. 243/30.09.2004, care prevede ca „pe raza municipiului Bacau un operator de transport calatori judetean, interjudetean si / sau international nu poate avea mai mult de un loc de plecare/sosire si un loc de stationare/traseu&#8221, este tocmai… Consiliul Local Bacau, in acest fel, hotararea respectiva devenind caduca! Oricine poate observa ca mijloacele de transport care poarta placuta cu nr. 17, ale AOTPP, efectueaza atat transportul public local de calatori in municipiul Bacau, cat si transport judetean in comuna Nicolae Balcescu. Mai mult, autobuzele AOTPP circula ilegal, fara licente si fara a-si asigura mijloacele de transport si calatorii pe un traseu ce excede cadrul legal, Gara Bacau – comuna Nicolae Balcescu, cu oprire in toate statiile din parcurs. Desi aceste aspecte au fost semnalate Consiliului Local, nu s-a luat nici o masura, o dovada fiind accidentul petrecut in ziua de 15 iulie 2005, soldat cu victime.

Consiliul Judetean isi declina competenta

Doar doua din cele trei institutii notificate au raspuns adreselor SC TRANSPORT PUBLIC SA, Consiliul Judetean si ARR. Din pacate, ambele raspunsuri sunt formulate doar de dragul a se raspunde solicitantului. „Va comunicam faptul ca cererea dvs. a fost transmisa catre Compartimentul de Transport Rutier Public Local de Calatori din cadrul Consiliului Local, pentru verificarea modului in care AOTPP incalca normele de transport statuate prin lege si stabilite prin hotarari ale Consiliului Local si dupa caz, pentru luarea masurilor care se impun conform legii catre ARR – Agentia Bacau, pentru verificarea calitatii de operator de transport al SC ROM AUTO TRANS SRL, precum si a tipului de transport efectuat, dat fiind faptul ca aceasta societate nu figureaza in evidentele intocmite la zi de catre Comisia judeteana de autorizare a operatorilor de transport public local de calatori pe raza municipiului Bacau. AOTPP, adjudecatoarea traseului judetean 60, Bacau – Nicolae Balcescu (12 km), in urma licitatiei electronice organizate de MTCT Bucuresti si finalizate la 3.06.2005, nu figureaza in evidentele Comisiei judetene de autorizare, ca transportator local autorizat pe raza municipiului Bacau, dar o parte din societatile asociate detin calitatea de transportator local autorizat pe raza municipiului Bacau&#8221, se mentioneaza in raspunsul Consiliului Judetean. Sunt de semnalat mai multe aspecte. Compartimentul de Transport Rutier Public local de Calatori n-a trimis nici un raspuns SC TRANSPORT PUBLIC. ARR, prin seful Agentiei Bacau, ing. Daniel Florea, spune ca nu are competente pe raza municipiului, ci numai Consiliul Local. Este interesant de subliniat faptul ca se recunoaste de Consiliul Judetean faptul ca AOTPP nu figureaza in evidentele Comsiei judetene de autorizare ca transportator local, dar nu s-a luat nici o masura impotriva celor care incalca legea.

AOTPP incalca flagrant legea

HG 828/2003, privind normele de aplicare a OG nr. 86/2001, pct. 15.03, mentioneaza: „Un operator de transport autorizat nu poate presta serviciul de transport public local de calatori in doua sau mai multe localitati, cu aceleasi mijloace de transport si pe aceleasi prograne de circulatie, acest gen de transport fiind definit ca transport public judetean de calatori si se afla sub coordonarea Consiliului Judetean&#8221. Insa Consiliul judetean, desi recunoaste ca AOTPP circula pe traseul 17 ilegal, fara autorizatia Comisiei judetene de autorizare, deci nu are calitatea de operator de transport local, n-a luat nici o masura. Traseul Gara – Nicolae Balcescu nu este unul local, ci unul judetean, iar AOTPP efectueaza transportul cu aceleasi autobuze cu care face si transportul local, opreste in toate statiile transportului local conform programului licitat pe traseul 60, ceea ce inseamna o dubla incalcare a programului si modului de desfasurare atat a transportului judetean, cat si local. Or, conform legii, nu se poate efectua transport judetean in prelungirea celui local, cu aceleasi mijloace de transport si fara a respecta programele si modul de circulatie pe traseele judetene. In concluzie, Consiliul Judetean incearca sa se spele pe maini, iar Consiliul Local trage de timp, comunicand ca ar fi trimis un raspuns pe data de 15 septembrie catre SC TRANSPORT PUBLIC SA, dar care n-a ajuns la aceasta societate nici pana in ziua de astazi!

In editiile urmatoare vom dezvalui si alte ilegalitati ale autoritatilor locale in ceea ce priveste transportul public.Scris de Dan MINDIRIGIU