Din cele 568 de poduri si drumuri care au fost afectate de inundatii, judetul Bacau a primit finantare doar pentru 66, din care 26 sunt drumuri, 37, poduri si podete, iar trei, retele de alimentare cu apa. Conform ultimei analize pe care serviciile specializate ale CJ au realizat-o, situatia refacerii infrastructurii pare a merge mai bine. Din cele 66 de drumuri si poduri judetene, 32 sunt reabilitate intre 0 si 10 la suta, 18 sunt in stadiul 10 -30 la stua, 6 au ajuns la 30-50 la suta, pentru 7 dintre ele, lucrarile de reparatii au depasit 50 la suta si 3 sunt finalizate. Asadar, jumatate dintre lucrari sunt in faza 0 – 10 la suta. N-au inceput deloc reparatiile la podurile si drumurile pentru care s-au alocat bani, 2,7 miliarde lei, la ultima sedinta a CJ Bacau. Dragos Benea afirma ca, dupa ultimul control, a crescut ritmul lucrarilor chiar si acolo unde la inceputul lunii octombrie nu se lucra, desi stadiul era la 5 la suta. „Ritmul a crescut la Gura Vaii, acum s-a ajuns la 15-20 la suta, dar podul nu va fi gata mai devreme de luna mai 2006″, a declarat presedintele CJ Bacau. Dragos Benea declara ca este multumit de stadiul refacerii infrastructurii judetului. „Daca te uiti pe hartie, la procente, poti sa ai o imagine gresita. Daca mergi pe teren, altfel vezi lucrurile. Poate e vorba de o proiectare mai greoaie, nu poti sa arunci anatama asupra tuturor constructorilor. Menirea noastra e sa-i depistam pe cei care lucreaza incet din motive subiective”. Cele 39 de poduri si podete reprezinta 60 la suta din volumul lucrarilor finantate pana acum. Presedintele CJ afirma ca va face mai des controale, atunci cand constructorii se asteapta mai putin. In ceea ce priveste infrastructura comunala, probleme sunt, deocamdata, la Manastirea Casin, unde Podul Parvulesti nu avanseaza din cauza constructorului, care abia acum „da comanda de niste grinzi”. Dragos Benea arata ca primarii sunt responsabili pentru modul in care decurge reconstructia. „Ce face primarul in comuna daca nu supravegheaza lucrarile pentru care a primit bani? Daca e nemultumit, insa nu poate rezolva situatia, primarul pune mana pe telefon si il suna pe presedintele CJ, cum a facut cel din Manastirea Casin”.Scris de Silvia PATRASCANU
Antrenorul FCM Bacau, Cristi Popovici considera ca Rapid e vulnerabila in defensiva / Tinta: centrul apararii
Profet in propria patrie. Da, chiar asa. Macar o data pe an. Atunci cand iti trece pragul Rapid. In ultimele doua editii de campionat, antrenorul FCM Bacau, Cristi Popovici a demonstrat ca meciurile de pe teren propriu contra Rapidului i se potrivesc ca o manusa. Le pregateste cu atentie si cu pricepere. Si, normal, le castiga. Popovici „citeste” jocul giulestenilor asa cum face un doctor cu o radiografie. In turul sezonului 2003-2004 a disecat cu multa inteligenta formatia adversa. Rezultatul? Un decalog memorat de jucatorii sai si publicat, ulterior, de cotidianul nostru. Un decalog castigator. Unul din puncte le atragea atentia jucatorilor bacauani ca adversarii lor fac suficiente faulturi in preajma propriului careu si ca respectivele lovituri libere se anunta extrem de periculoase daca sunt executate la firul ierbii in conditiile unui teren alunecos. Asa s-a nascut golul de 2-0 pentru FCM, care a obtinut in repriza secunda o lovitura libera dintr-o pozitie ideala pentru sutul-evident, la firul ierbii-expediat de Gica Ganea. Anul trecut, tehnicianul Bacaului a gasit din nou reteta succesului. „Rapid poate fi surprinsa la fazele fixe, noi avand avantajul taliei si al detentei, si pe centrul apararii, acolo unde fundasii lor pot fi depasiti in viteza”, marturisea Popovici intr-un interviu acordat „Desteptarii” cu doua zile inaintea partidei. Previziuni corecte. Demne de Nostradamus. Condusa cu 1-0, echipa bacauana a revenit in joc gratie unui gol marcat de Baciu, cu capul (avantajul detentei), dintr-un corner (faza fixa). Cu cateva minute inainte de final, o gafa memorabila a lui Constantin si Maftei (fundasii centrali, deci) a fost taxata de Gheorghiu, care, venit din viteza, a marcat golul victoriei.
Si acum? Antrenorul „galben-albastrilor” a intors pe toate fetele adversarul. „Ne asteapta un meci foarte greu. Pe de o parte, noi avem nevoie de victorie pentru a nu ne agrava situatia de la , pe de alta parte, si Rapidul e obligata sa invinga pentru a nu se distanta si mai mult de primele clasate”, a spus Popovici, care considera ca principalul punct nevralgic al echipei antrenate de Razvan Lucescu il constituie fundasii centrali. Altfel spus, jumatate din slabiciunile care au facut diferenta in meciul de acum un an. „Apararea lor, in special in zona centrala, manifesta anumite carente. Si Maftei, si Constantin, si Rada, clacheaza destul de usor, daca stii cum sa pui presiune pe ei. Iar acest lucru s-a vazut si in campionat, Rapidul luand cinci goluri de la Dinamo si trei de la Otelul”, a declarat Cristi Popovici. Plus golul hilar (neintelegere Coman-Maftei) incasat de feroviari la Rotterdam, contra lui Feyenoord, in Cupa Uefa. Cum va incerca Bacaul sa speculeze aceste disfunctionalitati ale fundasilor centrali ai Rapidului? In acest punct, Popovici isi pierde locvacitatea. Nu insa si ideile: „Vreau sa incerc ceva special. Un lucru pe care nu l-am mai facut. Il veti vedea sambata, la meci”. Adica atunci cand toate privirile si tunurile vor fi indreptatea spre centrul apararii rapidiste.Scris de Dan SION
Producatorii de hapuri expun la „Medicalexpo”
Expozitia „Medicalexpo” gazduita de Muzeul „Iulian Antonescu” si-a deschis portile ieri, la ora 11. Ajunsa deja la cea de-a VII-a editie, manifestarea expozitionala se va desfasura in perioada 13- 16 octombrie (a.c.). Expozitia a adunat 17 firme de echipamente si tehnica de laborator, materiale pentru dezinfectie si sterilizante precum si produse farmaceutice, expozantii fiind din Bacau, Bucuresti, Ialomita, Brasov, Iasi, Targu Mures, Cluj Napoca si Baia Mare. Au participat la deschidere Dragos Benea, presedinte al Consiliului Judetean, Doru Simovici, presedinte al Camerei de Comert si Industrie, Maria Tioc, director al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, Aurel Popescu, reprezentant al Primariei si Consiliului Local Bacau, precum si Cristina Matanie, medic in cadrul Directiei de Sanatate Publica. Momentul inaugural a beneficiat si de prezenta unor specialisti din domeniul sanatatii. „Obiectivul acestei expozitii este un contact intre furnizorii de servicii medicale si distribuitorii de materiale si echipamente”, a declarat Maria Tioc. Medicalexpo prezinta, in program, doua simpozioane:” Etica si bioetica medicinala” si „Diabetul zaharat si piciorul diabetic”. Acestea vor fi tinute de Marian Bolota si Vladimir Corneliac.Scris de Alina BERUICA
Firma condusa de sotia lui Huluta, in locul cercului de balet / Ca in sanul familiei la Casa de Cultura
Incepand din aceasta toamna, cercul de balet de la Casa de Cultura a Sindicatelor, din Bacau, a fost desfiintat, pe motiv ca nu avea suficienti inscrisi, si ca, prin urmare, nu aducea profit. In locul sau s-a instalat, in schimbul unei chirii de 1.200 de euro pe luna, o firma de asigurari. Intamplator sau nu, directorul sucursalei Bacau a acestei firme este Electra Sicilia Huluta, sotia consilierului judetean Gheorghe Huluta, presedinte al CNSLR Fratia (Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania) si membru in Consiliul de administratie al Casei de Cultura. Vasile Iacob, directorul Casei, sustine ca existenta liderului de sindicat in Consiliul de administratie al institutiei nu a influentat decizia de a inchiria spatiul in discutie firmei de asigurari condusa de Electra Huluta. „N-are nici o legatura. Huluta nu este seful meu.
I-am acceptat in chirie pentru ca firma condusa de doamna Huluta a oferit pretul pe care l-am cerut. Nu, nu a fost nici o licitatie. Dar cine altcineva ne-ar mai fi dat acest pret?”, a declarat Iacob. Si Electra Huluta respinge ipoteza ca sotul sau i-ar fi pus vrei „pila” in virtutea functiilor pe care le indeplineste: „Banca si-a restrans spatiul si ne-am vazut nevoiti sa mergem in alta parte. Aveam nevoie de un loc in centru. Nu are nici o legatura cu functia pe care o detine sotul meu. Eu i-am propus personal domnului Iacob. Negocierile au durat vreo doua luni. A spus ca nu poate hotari singur si ca trebuie sa discute si cu celelalte persoane din conducere”. Presedintele de sindicat Gheorghe Huluta a negat si el vreo implicare in decizia Casei de Cultura a sindicatelor de a inchiria spatiul in care a functionat cercul de balet firmei de asigurari condusa de Electra Huluta. „N-am nici o treaba! Ma feresc de chestii din astea. Am avut o discutie cu sotia care mi-a spus ca a fost la Casa de Cultura si a solicitat inchirierea spatiului. I-am spus: «Treaba ta ce faci». Nu e firma noastra. Daca ar fi firma noastra, as mai spune, dar e o firma cu sediul la Sibiu. N-am nici un amestec. E firma condusa de sotie, ea trebuie sa se descurce. Daca stau si analizez, cred ca au facut o afacere buna, si Casa de Cultura si firma. Am inteles ca e un contract mare de peste 1.000 de euro pe luna. Dar, nu stiu mai multe amanunte”, a sustinut Gheorghe Huluta, la randul sau. Toate ca toate, dar „coincidentele” incep sa se inmulteasca in institutiile de cultura din Bacau.Scris de Laura Huiban
In ultimii trei ani, FCM Bacau a invins Rapidul cu acelasi scor, 2-1, gratie golurilor victorioase inscrise de Croitoru, Ganea si Gheorghiu / Au cuvantul cei trei muschetari!
Marius Croitoru, Florin Ganea si Adrian Gheorghiu. Ce au in comun un mijlocas ofensiv, un fundas stanga si un mijlocas de banda? Nu multe lucruri. Printre putinele puncte de legatura se afla insa si viciul golurilor victorioase inscrise impotriva Rapidului. In ultimele trei editii de campionat, giulestenii au plecat mereu de la Bacau cu coada intre picioare. Si, de fiecare data, de varful cozii le-a fost agatata aceeasi infrangere zornaitoare. Un zgomot enervant pentru feroviari. Un zgomot de 2-1, scor devenit clasic in partidele dintre FCM Bacau si Rapid. „Sa dea Dumnezeu sa fie asa si sambata”, spune Marius Croitoru. „Vreau sa castigam cu 2-1, asa cum s-a intamplat in ultimii trei ani”, continua Croitoru, care nu uita ca traditia a fost instaurata chiar de el. In aprilie 2003. Printr-un gol in ultimul minut de joc. „A fost un moment fantastic pentru mine, mai ales ca multa vreme facusem tusa, neintrand in vederile antrenorului de atunci, Ilie Dumitrescu”, isi aminteste golgeterul Bacaului din acest sezon. „Rapidistii erau campioni si venisera deconectati. I-am simtit si pe teren. Ei jucau mai mult pentru ambitia lui Mircea Rednic care vroia sa-si ia o revansa in fata Bacaului”. Revansa anulata chiar de golul lui Croitoru. „In ultimul minut, la scorul de 1-1, Bordeanu a batut o lovitura de pe partea dreapta, portarul Rapidului, un sarb al carui nu mi-l mai amintesc, a gresit, iesind pe sub minge, iar eu am marcat”, rememoreaza mijlocasul bacauan. „A fost nebunie mare si, la noi, dar si la ei. La noi, de bucurie, la ei de suparare, dovada ca Rednic, de nervos ce era, l-a dat afara pe acel portar din Serbia”, declara Marius Croitoru, care cunoaste
bine reteta victoriei: „Impotriva echipelor din Bucuresti, noi ne mobilizam altfel, in special cand jucam acasa. Asa va fi si acum. Tinand cont ca stam bine la capitolul conditie fizica, trebuie sa nu-i lasam pe ei sa-si faca jocul. Mai avem nevoie de ceva tupeu. Si de un gol. Daca marcam un gol, sigur il vom da si pe al doilea”, concluzioneaza fotbalistul bacauan, care spera in reabilitarea sa dupa penalty-ul ratat contra Stelei.
O reabilitare isi doreste si Gica Ganea. Fundasul stanga al „galben-albastrilor” recunoaste ca nu a rupt gura targului in partidele de acasa cu Pandurii si Farul, iar in meciul cu Steaua a fost nevoit sa ramana pe banca pentru a nu risca un cartonas galben care i-ar fi atras suspendarea pentru jocul cu Rapid. „In ultimii ani, i-am cam intepat pe cei de la Rapid, atat in campionat, cat si in Cupa”, spune Ganea.Specialitatea casei? Loviturile libere. Asa a fost si in turul editiei 2003-2004, atunci cand echipa antrenata de Cristi Popovici s-a impus dupa un joc de mare angajament. Cursaru a deschis scorul, iar Ganea l-a majorat din lovitura libera. „Terenul era ud si impunea un sut la firul ierbii pentru ca mingea sa prinda si mai multa viteza. Am tras tare, pe jos, si inscris. Dupa aceea, prin minutul 86, Robert Nita a redus din diferenta, dar nimic mai mult. Cele trei puncte au intrat in buzunarul nostru”, povesteste Ganea. Si de aceasta data, Bacaului ii arde buza dupa cele trei puncte. „Avem neaparat nevoie de ele pentru a nu ne agrava situatia de la si pentru a aborda in liniste urmatoarele meciuri. Mi-ar placea foarte mult sa marchez din nou. Eventual, din lovitura libera. Daca va fi una dintr-o pozitie usor lateral dreapta, voi trage eu. Daca e si putina roua, cu un sut la firul ierbii poate rezolvam problema „, afirma jucatorul FCM-ului, care trage un semnal de alarma: „Nu trebuie sa le creem spatii. Trebuie sa stam grupati si sa lovim pe contraatac”.
Pentru arma contraatacului pledeaza si Adrian Gheorghiu. „Noi suntem mai iuti decat ei. Pe benzi, dar mai ales in centrul apararii lor cred ca e o paine buna de mancat pentru noi”, spune Gheorghiu, care isi aminteste ca in sezonul trecut, el a marcat golul victoriei profitand tocmai de o gafa a fundasilor centrali ai Rapidului: „Recunosc ca atunci am avut si noroc, dar am crezut in sansa mea si am urmarit acel balon la care s-au ciocnit aparatorii lor centrali”. Gheorghiu isi doreste o reeditare a golul de anul trecut. Mai ales ca apetitul sau ofensiv a fost stimulat si de reusita din meciul cu Farul, de acum, doua etape. „Vreau un gol spectaculos, in viteza, insa as fi fericit sa-i batem, indiferent cine va da gol. Poate sa inscrie si Bogdan, eventual direct dintr-o degajare”, rade Gheorghiu. Cei trei muschetari se pregatesc sa devina patru?
„Pentru a castiga sambata trebuie sa nu-i lasam pe cei de la Rapid sa-si faca jocul”
Marius Croitoru
„Putem sa-i invingem pe giulesteni daca nu le creem spatii si daca lovim pe contraatac”
Florin Ganea
„Trebuie sa profitam de plusul nostru de viteza mai ales in zona fundasilor lor centrali”
Adrian GheorghiuScris de Dan SION
Certificate pe banda rulanta / Comuna de „handicapati”
Un fenomen demn de Cartea Recordurilor, capitolul „Teapa la stat”, exista in comuna Berzunti, unde mai bine de 20 de procente dintre taranii cu varsta peste 18 ani beneficiaza de un certificat de persoana cu handicap. Concret, din cei 2.000 de tarani cu drept de vot, nu mai putin de 200 sunt persoane cu handicap in acte.
Vreo 160 doar in acte pentru ca, in realitate, ei sunt perfect sanatosi. Acestia au reusit sa tepuiasca sistemul, insa nu singuri, ci cu ajutorul medicilor care le-au eliberat adeverinte false. Cazul a intrat in atentia Politiei, 17 tarani beneficiari ai indemnizatiei de persoana cu handicap fiind deja in urmarire penala.
Aproximativ 160 de tarani au devenit, ilegal, persoane cu handicap
Comuna Berzunti a devenit un caz problema inca din urma cu doi ani, cand membrii Comisiei de Expertiza Medicala pentru Persoanele cu Handicap s-au sesizat de numarul extrem de mare al beneficiarilor de indemnizatie de persoana cu handicap din aceeasi comuna, in speta comuna Berzunti. Mult prea mare comparativ cu alte comune, unde numarul acestora este la mai putin de jumatate. „A mai existat si o sesizare din partea unor persoane chiar din comuna. Probabil ca s-au certat intre ei si, uite, asa au ajuns sa se parasca unii pe altii. Sunt sigura ca aproximativ 80 la suta, adica 160 de persoane din cei 200 de beneficiari ai indemnizatiei de persoana cu handicap din comuna au dosare false, fabricate cu ajutorul medicilor. Majoritatea sunt cu gradul II de handicap si pe boala psihica. Nu pot da nume de medici pentru ca nu am nici o dovada concreta impotriva lor, insa cercul lor este destul de restrans”, ne-a declarat Dana Tataru, director general adjunct la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Odata inregistrata sesizarea, DGASPC i-a chemat pe toti cei 200 la reevaluare, sa treaca din nou prin filtrul comisiei. Surpriza de proportii de data aceasta! Unii dintre cei evaluati s-au trezit fara nici un grad de handicap, in timp ce altii, totusi, au reusit sa obtina un grad de handicap inferior. Este si cazul unei femei pe numele sau Simona P., care avea dosarul fabricat cu adeverinte medicale in care se specifica faptul ca este bolnava psihic grav. „Femeia nu avea absolut nimic. Era perfect sanatoasa. Dosarul era fals si, prin urmare, ea a ramas fara certificat de persoana cu handicap. Astfel de cazuri nu sunt foarte multe, pentru ca reevaluarea este la inceput. Am mai trimis si alte cazuri la forul nostru superior. Prima data cand am trimis nu s-a intamplat mare lucru pentru, acolo, ajungeau doar dosarele, nu si oamenii. Cum dosarul era facut ca la carte, nu era nimic de obiectat. Insa, acum, conform regulamentului, la forul superior va merge si omul, impreuna cu dosarul. Asteptam rezultatele de acolo”, ne-a mai spus Daniela Tataru.
Dr. Costel Salbaticu o da cotita, insa Politia confirma frauda
Iritat de subiect, medicul Costel Salbaticu, presedintele comisiei, s-a abtinut sa comenteze prea mult cazul. Culmea, habar n-avea de acesta, desi Politia a intrat pe fir de aproximativ un an de zile. „Nu mi-am dat seama ca sunt multe cazuri de persoane cu handicap la Berzunti. Insa, recunosc ca orice este posibil. Si eu ma pot insela cand dau avizul la comisie. De aceea unii si-au pierdut gradul de handicap, iar altii au obtinut unul inferior. Insa, cele mai importante acte sunt cele de la dosar semnate de specialisti. In principiu, oricine se poate insela”, o da cotita, frumos si elegant, dr.Salbaticu. Ca este trafic de influenta sau frauda in adevaratul sens al cuvantului o dovedesc si declaratiile Politiei. „Da, avem in lucru un dosar la Serviciul de Investigare a Fraudelor. Insa, toate datele sunt confidentiale pana la finalizarea dosarului. Nu pot da date pentru ca, astfel, as obstructiona ancheta colegilor mei”, ne-a declarat Ciprian Bogea, purtator de cuvant la Politie.
Medicul din comuna recunoaste ca s-au fabricat dosare contra cost
Vizavi de caz, asistentul social din comuna, Nicoleta Turluianu nu vrea sa comenteze prea multe, desi stie de acesta. Dezvaluiri socante face, insa, medicul de familie din comuna, Costin Tintaru. „Este vorba despre niste tigani din satul Basca. Acestia fabricau bilete de externare, adeverinte medicale contra unor sume de bani. Am observat ca era ceva in neregula si le-am spus colegilor mei. Cat despre persoanele cu handicap, acestea veneau la mine cu certificatul pentru a fi luate in evidenta. Sunt sigur ca exista frauda”, spune, ferm si hotarat, dr.Tintaru. Pana cand Politia va finaliza ancheta, cele 200 de persoane din Berzunti vor primi, in fiecare luna, bani de la stat. Da, vor primi pomana de stat, cel putin vreme de cateva luni bune de acum incolo. Cei cu gradele I si II de handicap, fara nici un venit, primesc, lunar, 1,5 milioane lei. Plus transport gratuit pe CFR si pe mijloacele de transport in comun, scutire de la plata energiei electrice, radio – TV si abonament telefonic. Iar cei cu venit, cate 750.000 lei pentru gradul I si 450.000 lei pentru gradul II de handicap. „Eu as fi bucuroasa macar daca s-ar stopa acest fenomen. Sa nu mai avem avalansa de dosare din Berzunti. E drept, statul plateste la multi indemnizatie de persoana cu handicap de pomana. Sper ca Politia va gasi vinovatii, iar acestia vor raspunde in fata legii”, conchide, optimista, Daniela Tataru.Scris de Carmen SERBAN
Pruncii se nasc pe deal, iar mortii se ingroapa in satul vecin / Chilia Benii, un tinut de poveste din comuna Pancesti
O singura ulita, strajuita de vreo 40 de case in care locuiesc 47 de familii. Atat. Nici o alta ramificatie de drum. La atata se reduce un sat vechi de peste o suta de ani. Dar care are lumina electrica si cateva televizoare, unde se poate urmari doar TVR 1. Unii, cu rude mai bogate, au „parabolica” si mai dau si la vecini imagini. In rest, casele sunt in majoritate din chirpici si lemn. Nu ca padurea ar cadea peste sat. Lumea din Chilia Benii este destul de in varsta. Putin tineret. Si totusi, scoala si gradinita nu sunt in pericol de a se desfiinta, dovada cei 43 de copii inscrisi in anul scolar 2005 – 2006. Cu toate acestea, tinerii, ca pretudindeni, stau foarte putin pe-acasa, pleaca la munca, pe unde-apuca. Cu ziua la Dienet sau in strainatate. De aceea odraslele raman pe mana bunicilor. Ce fac cei din Chilia Benii toata ziua? Muncesc pe camp, ca au pamant slava Domnului. Cultiva porumb si grau. Cresc pasari, porci, vitei. Unii au si vita de vie, pretabila la zona de coasta. Ca sa ajungi la Chilia Benii, trebuie sa parcurgi un drum destul de anevoios, dar plin de pitoresc, ce strabate o padure. De la Fulgeris, faci cale de vreo doi kilometri, daca o iei pe scurtatura, dar vreo cinci daca mergi pe drum. Nici de la Pancesti nu faci mai mult de-o jumatate de ora de mers pe jos, tot pe-o scurtatura. Peisajul este mirific. Vorbim cu Maria Petrea (foto). Ne povesteste de ce se numeste satul Chilia Benii. „Aici existau pe vremuri doua asezari, Chilia Benii de sus si Chilia Benii de jos. Parintii mei spun ca, acum mai bine de o suta de ani, traia in Chilia Benii de sus, intr-o chilie, un batran cunoscut sub numele de Beni. Si oamenii spuneau ca se duc la Chilia Benii. De atunci, asa i-a ramas numele asezarii, Chilia Benii”, spune femeia. Din pacate, unul din cele doua sate a disparut cu timpul, oamenii au vandut tot, s-au mutat la Soci sau la Petresti. A ramas doar Chilia Benii de jos, unde traiesc oamenii acum. Doar tinerii mai pleaca, cei mai batrani si necajiti raman pe loc. Nu este un sat prea bogat. Oamenii n-au nici telefon, nici Dispensar, nici cimitir, dar nici biserica. Se duc sa
se inchine la Fulgeris sau la manastire, la Poglet. Pana nu de mult, ingropau mortii la Pancesti, acum ii duc la Fulgeris. Medicul vine cand il cheama, intrebarea e cum sau in ce mod sa-l anunte? O femeie a nascut nu de mult, pe deal. S-a pus jos si a nascut. Noroc de un tractorist, care avea un cutit la el si a ajutat-o (!). Preotul trece cand e post si trebuie sa ia darile, politistii nici cand sunt chemati, ca sunt foarte ocupati. „Ne dispar si noua pasari, animale, insa are prea putina importanta pentru ei. Nu le-am mai vazut picior de multa vreme pe-aici. Noroc de faptul ca lumea este atenta si nu-si da foc la casa. Va imaginati ce ar insemna un incendiu aici? Daca s-ar intampla, am arde toti. N-avem cu ce anunta pompierii”, se plang localnicii. Exista o zona, undeva mai departe, unde bate celularul. Unii, prevazatori, si-au cumparat telefon mobil. Au, insa, sanse sa li se puna telefoane fixe. Au facut cereri la ROMTELECOM acum sapte ani si li s-au trimis plicuri de-abia acum. „Ce bun ar fi unul macar la scoala. Asa stam si ne rugam la Dumnezeu sa nu se intample ceva rau. Mai trist e cand se lasa seara. Stam in case, barbatii mai merg pe la crasme, ca de astea sunt, chit ca e satul mic. Noroc de domnu’ primar ca ne-a facut drumul. Pana nu de mult nu aveam nici cu ce arunca in caini, acum drumul este balastat. Cand ploua, era greu de ajuns cu masina la noi. S-a reparat podetul si se poate trece si cu masinile”, mai spun satenii. Se bucura si de noua scoala, se bucura pentru nepotii lor. Poate or duce-o ei mai bine. In rest, oamenii se confrunta cu cele zilnice si sunt solidari, sunt uniti la necaz. Cum a fost cazul cu invatatorul Vali Mocanu, amenintat sa-i ia fetita rudele sotiei de care divortase. S-au adunat cu mic cu mare la poarta lui si nu i-au lasat pe „rapitori” sa intre in curtea consateanului lor. Si cu ajutorul lor, Vali Mocanu si-a castigat fata in instanta.
Se intuneca la Chilia Benii. Miros de fum si lapte fiert, de mamaliga afumata, stropita cu laptele tocmai muls de la vacile intoarse de la pascut. Din sat se vede padurea care freamata de boarea de vant. Satenii din Chilia Benii intra in casele lor modeste. A mai trecut o zi, a fost sarbatoare, s-a baut un pahar de vin, s-au odihnit. Maine, o iau de la capat.Scris de Dan MINDIRIGIU
La Colegiul Economic, sute de elevi învață umăr la umăr / Ore de curs în dormitoare
Fostul cămin al Colegiului Economic a fost transformat în săli de clasă. Câte 30 de elevi stau înghesuiți pe câțiva metri pătrați. Directorul colegiului spune că s-a făcut totul spre binele elevilor, iar sesizările sunt rău-voitoare. Colegiul nu a solicitat încă autorizație sanitară de funcționare.
Părinții unor elevi de la Colegiul Economic ne-au sesizat condițiile necorespunzătoare în care se desfășoară orele de curs la anumite clase. Ei reclamă că un număr mare de clase au fost mutate în căminul liceului, pentru a se învăța numai dimineața, și susțin că la baza acestei decizii stă interesul profesorilor, care nu doresc să piardă meditațiile de la domiciliu. Aceasta nu este singura nemulțumire. Părinții ne scriu că se învață în clase improvizate în foste camere de cămin, proiectate pentru cazarea a 6-8 elevi. În fiecare clasă învață însă între 28 și 30 de elevi, așezați, „fără logică”, cu spatele la geamuri. Mobilierul este caracterizat ca „mizerabil” la etajele I, II și III. În plus, acesta provine din casări de la alte școli și este neadecvat elevilor de liceu, bine dezvoltați fizic. Nu există grup sanitar la fiecare etaj pentru băieți și fete, holurile sunt înguste, iar în pauze se creează un adevărat haos. Părinții sunt îngrijorați că, în caz de incendiu sau cutremur, copiii s-ar putea călca în picioare pe culoare. Directorul Ovidiu Cojocaru ne-a declarat că „sesizarea este aberantă, iar afirmația privitoare la meditații, denigratoare la adresa colegilor”. Mai spune că situația de acum nu-i o noutate, că se învață așa de ani de zile. „Tot ce am făcut eu a fost să reorganizez spațiile pentru că am considerat că învățământul de după-amiază este de proastă calitate, a mai declarat directorul Cojocaru. Avem 72 de clase, adică 1916 elevi, și doar 22 săli de clasă în corpul principal, dintre care trei sunt laboratoare. Este imposibil să învețe toți elevii în acest corp”. Directorul ne-a mai declarat, după ce și-a adus doi martori la discuție, că aici este mâna unuia dintre profesori, care încearcă să facă rău școlii și lui personal. „Cu siguranță v-a sesizat unul dintre colegi, supărat că nu mai face ore în corpul de pe strada Oituz, unde erau nesupravegheați de director. Eu am adus clasele de post-liceală și de arte și meserii aici, sub ochii mei”.
Haos pe holuri și în clase
În prima pauză am fost conduși în corpul B al Colegiului Economic, fost cămin. Holurile erau ticsite de elevi, iar clasele la fel, ceea ce făcea aerul greu de respirat. Lumina e slabă. În clasele de la parter, mobilierul pare nou, dar restul arată rău. Tabla a fost improvizată de o parte și de cealaltă a ușii. Băncile sunt așezate cu fața spre ușă, așa că lumina le vine elevilor din spate. Îi întrebăm pe elevii din clasa a IX-a A cum se simt ca boboci într-o astfel de clasă. „Rău”, vine răspunsul. La IX E, băncile lipite îi lasă cu greu pe copii să se strecoare printre ele. Se cunoaște străduința părinților de a amenaja clasele: mai o perdea, mai un tablou. Cosmetizarea nu e de ajuns: sălile de clasă seamănă tot a cutie de sardele. La a X-a C, directorul îi întreabă pe elevi dacă mai vor să învețe după-amiaza, ca anul trecut. Unii, da, alții ba. „Care-ai spus «Da»?”, întreabă directorul? Nu se mai aude nici musca. La toaletă e jale, așa că directorul ne interzice să facem poze, din motiv de „intimitate”. La parter ar trebui să fie toaleta fetelor, dar băieții nu se sfiesc să o viziteze la nevoie. Conducerea colegiului este deranjată că am făcut cunoștință și cu această parte a reorganizării, așa că ne acuză de rea-intenție. De fapt, noi nu am încercat decât să verificăm și să dăm răspuns unei sesizări.
Fără autorizație sanitară
„Am primit și noi sesizare cu privire la situația de la Colegiul Economic”, ne-a declarat dr. Petronela Simion, șef compartiment Igienă școlară la Direcția de Sănătate Publică. „Am văzut spațiile în care se desfășoară orele, în fostul cămin, și am indicat să se respecte normele sanitare. Este vorba de cubajul de aer și de toalete. Conducerea colegiului nu a solicitat încă autorizație sanitară. Oricum, chiar dacă nu se respectă normele, nu putem închide școala. Am făcut asta doar acolo unde era pericol să cadă pe elevi”.
Scris de Doina MINCU
Comisarul sef al Garzii Financiare a ramas fara functie / Albu a fost demis
Comisarul sef al Comisariatului Regional Bacau, Pavel Abu, a fost schimbat din functie. Dupa mai bine de 14 ani, el a fost trecut pe pozitia a doua in cadrul aceleeasi institutii. Pavel Albu inclina sa creada ca schimbarea s-ar fi produs pe criterii politice. Deocamdata, functia de comisar sef este vacanta.
Prin Decizia 112, din 7 octombrie 2005, a Comisariatului General al Garzii Financiare Centrale, comisarul sef al Comisariatului Regional Bacau, ec. Pavel Albu, a fost schimbat din functie, fiind numit in cea de comisar sef adjunct al Comisariatului Regional Bacau. Fostul comisar sef adjunct, Emil Gaspar, a fost trecut in functie de executie. In functia de comisar sef va fi numita o persoana in urma unui concurs care se va organiza cat de curand. Comisarul sef Pavel Albu a ocupat aceasta functie aproape o jumatate de cariera, din data de 1 iunie 1991, ceea ce inseamna 14 ani si trei luni. El ne-a declarat, la cateva miminute dupa ce i s-a adus la cunostinta decizia Comisariatului General al Garzii Financiare, ca nu este suparat pentru aceasta masura. „Nu vreau sa fiu ipocrit. Eu am mai trecut prin aceste situatii, in 1994 si 1997. Am fost insa primul care am deschis usa. Probabil ca sunt niste motive pe care vi le va prezenta comisarul general, daca va veni la Bacau. Insa, cred ca banuiti si dumneavoastra, la fel ca si mine, criteriile care au stat la baza acestei schimbari din functie”, spune ex – comisarul sef al Comisariatului Regional Bacau, Pavel Albu. Desi s-a vehiculat ca la inceputul mandatului sau ar fi cerut schimbarea conducerii Garzii Financiare, prefectul Gabriel Berca nu a dorit sa comenteze prea mult, de teama sa nu-i fie interpretate declaratiile, dupa cum singur afirma. „Eu nu am nici un fel de implicare aici. Decizia apartine forului superior. Si, din cate stiu eu, el va ramane in sistem, chiar intr-o functie de conducere. Deci, nu este vorba despre nici o retrogradare. Probabil aceasta este politica la nivel national. Sper sa se organizeze un concurs in adevaratul sens al cuvantului, iar noul comisar sef sa aiba tot sprijinul din partea lui Albu. Poate ca asa este mai bine pentru ca, cu siguranta, au existat motive. Cert este ca viitorul comisar sef va trebui sa-si faca treaba”, a binevoit, in cele din urma, sa ne declare prefectul Berca.Scris de Dan MINDIRIGIU / Carmen SERBAN
Judetul Bacau, carpa de sters pe jos pentru Bucuresti / Comisionul impiedica reconstructia
Judetul Bacau a fost printre codasi la videoconferinta de ieri, cu privire la refacerea infrastructurii si a caselor afectate de inundatii. Desi lucrarile sunt in mare intarziere, primarii se declara multumiti, linistiti, iar unii le iau apararea firmelor de constructii. Surse chiar din randul drumarilor declara ca la mijloc ar fi comisioanele percepute de unii primari. Acestia neaga si sustin ca doar apeleaza la mici servicii pentru populatia din zona.
Judetul Bacau a fost ciuca batailor la viodecoferinta organizata de Vasile Blaga, ministrul Administratiei si Internelor. Mustrarile ar fi fost, insa, si mai severe daca sefii judetului ar fi prezentat date concrete despre stadiul reconstructiei. Subprefectul Constantin Avram a raportat Guvernului doar ca in judetul Bacau sunt 66 puncte de lucru aflate in diferite faze de realizare. „In stadiul de proiectare sunt trei poduri din Asau, care insa nu izoleaza populatia deoarece exista variante ocolitoare”, a declarat el. Am mai aflat, la videoconferinta, ca alte judete stau foarte bine: in Dolj, drumurile sunt refacute 90 la suta, iar podurile-50 la suta, in Suceava, 70-87 la suta, in Teleorman, 60-100 la suta. E lesne de inteles de ce administratia bacauana n-a prezentat procente. Pe 1 octombrie, Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, a facut un raid in judet si a fost nemultumit de constructori, care, fiind sambata, lipseau de pe santier. Au fost atentionate Conbac, Prest Serv, Petrom Service etc. In Gura Vaii se lucrase 5 la suta, la Balcani, 20 la suta, la Zemes 25 la suta. „Situatia nu s-a imbunatatit, in multe localitati lucrurile stau la fel, a declarat Angela Bogea, vicepresedinte CJ. La Zemes si la Helegiu, de exemplu, nu s-a mai facut nimic”.
Primarii si constructorii sunt frati…
Lucrarile contractate de consiliile locale sunt si ele in intarziere. Primarii nu sunt nemultumiti, unii chiar gasesc scuze firmelor de constructii, afirmand ca banii sunt putini, ca n-au materiale, utilaje etc. Surse din mediul de afaceri, care au dorit sa-si pastreze anonimatul, sustin ca primarii tac chitic din cauza ca primesc comisioane de la constructori. 5 la suta dintr-o lucrare de 200 de milioane lei inseamna doar 10 milioane, dar la un miliard ajunge la 50 de milioane. Vasile Pascu, primarul din Gura Vaii, sustine ca firmele au cerut 15 la suta avans. Banii, doua miliarde de lei, au venit abia acum, asa ca azi se va intalni cu constructorii. El afirma ca acestia nu platesc comision deoarece banii sunt putini. „Eu sunt multumit sa vina oricare firma, numai sa faca treaba buna”, declara Pascu. Toma Spoiala, primar in Agas, spune ca firmele de constructii vor lucra mai cu sarg acum, dupa ce banii au intrat in cont. Dar banii au venit de doua saptamani si ritmul e tot slab. Podul din Cotumba, contractat de Rombet, era realizat 15 la suta pe 21 septembrie, iar acum e 25 la suta cel din Goioasa, inceput de Edilconstruct Company, a progresat de la 10 la 25 la suta. Alta cauza a intarzierii e ca firmele stau la rand, in Doaga-Focsani, la unicul producator de tuburi. De comision nu poate fi vorba. „Daca am face prostia asta am infunda puscaria, declara primarul din Agas. Nu-i nici legal, nici moral, la necazul care a venit peste noi”. La Comanesti, Fulga SRL a ajuns, la podul din Podina, de la 15 la 20 la suta, iar la Supani, de la 0 la 20 la suta, insa primarul Viorel Miron declara ca e multumit. Cat priveste comisionul, el afirma ca le-a cerut servicii, insa pentru populatie, nu pentru sine. „Ii mai rog sa decolmateze o curte plina de mal, daca noi nu avem utilaje sa intervenim, sau sa umple cu materiale un loc, o cale de acces care a fost distrusa. Astea sunt comisioanele mele!”.Scris de Silvia PATRASCANU / Catalin BEJAN
Volei feminin,Top Teams Cup / Le-am spart casa austriecelor!
Stiinta Bacau – ATSC Sparkasse Klagenfurt 3 – 1 (- 22, 20, 11, 23)
Un simplu meci? Nu, o finala. O adevarata finala, a carei miza era cat se poate de tentanta: calificarea in faza superioara a Top Team’s Cup. Duminica seara, in ultimul joc al turneului de la Klangenfurt, Stiinta Bacau si formatia locala Sparkasse Klagenfurt s-au batut pentru un loc cat mai bun in Europa. Victoria a revenit bacauancelor dupa un meci spectaculos, in timp ce austriecele au fost nevoite sa se consoleze cu un loc in Cupa Confederatiei Europene. Asa-zisa finala (atat Stiinta, cat si Sparkasse obtinusera in prealabil cate doua victorii, cu 3-0) a inceput prost pentru bacauance. A inceput prost inca de sambata, atunci cand ridicatoarea Victoria Polischuk s-a accidentat in meciul cu AEL Limassol, suferind un hematom in zona gatului si fiind nevoita sa petreaca noaptea la spital. Duminica, ucraineanca a fost pe teren, insa randamentul ei a avut serios de suferit. Sparkasse a debutat in forta, luand prin surprindere echipa studentelor. Gazdele au profitat de degringolada formatiei antrenate de Florin Grapa si Melu Manta, conducand in permanenta. Cu o Mitrovic jucata prea putin, cu o Boskovic in zi proasta si cu multe greseli neprovocate, Stiinta parea o victima sigura, in ciuda diferentei de valoare ce pleda in favoarea sa. Studentele au tinut totusi pasul in acest prim act, insa nu au reusit nici o clipa sa-si depaseasca adversarele, desi la un moment dat au avut un avantaj de ordin psihologic, oferit de revenirea de la 16 – 20 la 20 egal. Ultima egalitate s-a inregistrat la 21 (punct Truta), austriecele adjudecandu-si setul de debut cu 25 – 22. „Jucati volei si le veti bate, pentru numele lui Dumnezeu, nu mai gresiti atat”, le-a spus Grapa elevelor sale inaintea actului secund. Si bacauancele au inceput sa joace volei. Un volei net, superior celui etalat in primul set. De gresit, au continuat insa sa greseasca. Astfel, de la 7 – 4 au ajuns la 7 – 9! Marele lor merit a fost ca nu s-au lasat cuprinse de panica. Nu au cedat in fata presiunii exercitate de tabela de marcaj si de tribunele inflacarate. De la 7 – 9 au revenit la 11 – 10 si chiar daca egalitatea a domnit in anumite momente (11, 12, 15), finalul le-a apartinut. Un atac in forta a Andrjanei Mitrovic a pus punct actului doi in dreptul scorului de 25 – 20, readucand egalitatea la seturi: 1 – 1. Setul trei a fost de poveste. Un basm pentru Stiinta si o poveste de groaza pentru jucatoarele din Klangenfurt. Mitrovic si Truta s-au dezlantuit, Tolisteanu a jucat perfect, iar atacurile in urcare ale lui Maletic nu au lasat nici o sansa gazdelor. De la 9 – 4 s-a pus in functiune si block-ul. Polischuk (doua blocaje) si Maletic (trei) au urcat scorul la 16 – 4, si cu ajutorul atacurilor lui Mitrovic. La 25 – 11, austriecele erau in genunchi. Nu le ramanea decat sa arunce prosopul, dar nu l-au aruncat. Antrenorul Helmut Voggenberger a amestecat cartile, renuntand la „centrul” slovac Zuzana Banyakova si mizand pe slovena Dolimar. Novosel (o tragatoare de elita) si-a intrat din nou in mana, dar nu a reusit decat sa dea dinamism intalnirii. Stiinta nu mai putea fi oprita. Chiar daca a fost condusa cu 10 – 7, 12 – 9, 13 – 10 si 18 – 16, echipa bacauana a demonstrat din ce aluat e facuta. Ultimul hop a fost la atacul prin surprindere a lui Frankhauser care a adus pentru ultima oara egalitatea: 23 – 23. Finalul a fost al Stiintei, care castiga pentru prima oara un turneu de o asemnea anvergura disputat pe teren strain.
Stiinta: Polischuk, Hatinova (Anghel), Maletic, Boskovic, Motrovic, Truta, Tolisteanu.
Sparkasse: Leper (Magnet), Banyakova (Dolimar), Novos, Kaczmarek, Sumper, Kadden, KanknauserScris de D. SION
Patron de gater si prim-gospodar, / Primarul din Brusturoasa, suspectat ca a furat lemne
Zilele trecute, Todirel Drumea, primar in comuna Brusturoasa, a intrat in vizorul Directiei Silvice, el fiind banuit ca face parte din categoria hotilor de lemne. Totul a inceput de la o sesizare catre Ministerul Administratiei si Internelor facuta de unul dintre taranii din comuna impotriva primarului. „Un reprezentant de la minister a ajuns la mine, dupa care s-a dus in control la Brusturoasa, sa vada daca se confirma reclamatia”, ne-a declarat prefectul Gabriel Berca. Astfel, miercuri, o echipa de control de la Directia Silvica, impreuna cu reprezentantul ministerului, a purces la Brusturoasa pentru a verifica SC Vedora SRL, o societate de prelucrare si comercializare a lemnului care apartine primarului Drumea. „Cand am ajuns la instalatia de debitat, toata lumea a fugit, s-a facut nevazuta. Am incercat sa chemam primarul, dar ni s-a spus ca este la Bacau. Atunci, am revenit impreuna cu un echipaj de la Politie si am facut inventar la toata masa lemnoasa aflata in fata instalatiei de debitat si prin zona. In plus, pana a doua zi, am lasat trei padurari si o echipa de la DIPIR (un serviciu de interventie rapida a politiei) pentru a pazi masa lemnoasa pana a doua zi, adica joi”, ne-a declarat Silviu Geana, inspector la Directia Silvica. Din pacate, a doua zi a fost plina de surprize pentru inspectorii silvici. Acestia sustin ca primarul Drumea a refuzat in mod categoric sa se supuna controlului, ba chiar a adresat tot felul de injurii si amenintari la adresa inspectorilor. „In cele din urma, echipa noastra a confiscat masa lemnoasa din fata gaterului primarului si din zona, in total 124 de busteni, adica 47 metri cubi lemn. S-a confiscat pentru ca lemnul era nemarcat, nu avea nici o urma de legalitate. Toata masa lemnoasa a fost transportata la Centrul de Productie Silvica Asau, unde va fi scoasa la licitatie. Pentru ca primarul a comentat urat la adresa inspectorilor mei sunt sigur ca lemnul este al lui. Daca va refuza in continuare sa se supuna controlului nostru,
atunci risca sa i se faca dosar penal”, ne-a declarat Gheorghe Savu, director general la Directia Silvica. De partea cealalta, primarul Todirel Drumea neaga cu desavarsire toate acuzatiile care i se aduc. Desi, la un moment dat, in timpul discutiei telefonice, el a recunoscut ca i s-a confiscat lemn. „Este vorba despre o reclamatie, stiu. Dar eu sunt de acord sa mi se faca control la gater pentru ca totul este in legalitate. Nu era lemnul meu, ci al taranilor. Fiecare il pune pe unde vrea. Astept din nou controlul si mai vorbim. Nu sunt vinovat”, a conchis primarul Drumea. Demn de subliniat este faptul ca, in cursul zilei de astazi, o echipa de control de la Directia Silvica si Politiei va merge din nou la Brusturoasa pentru a verifica SC Vedora SRL, societatea de prelucrare si comercializare a lemnului care este pe numele primarului.Scris de Carmen SERBAN
Pentru ca nu si-au mai primit salariile din luna iulie / Cadrele didactice din Garleni au intrat in greva japoneza
In editia de vineri a ziarului nostru, am publicat un articol in care prezentam nemultumirile angajatilor din unitatile scolare din Garleni. Aratam ca nici cadrele didactice din scolile comunei, nici functionarii Primariei si ai Consiliului local nu-si primisera salariile cuvenite, pentru luna septembrie. In cazul cadrelor didactice se adauga si o restanta de 30 la suta din drepturile salariale cuvenite legal pentru vacanta de vara. Intre timp, nemultumirile profesorilor din Garleni s-au amplificat, acestia optand pentru declansarea protestelor sindicale.
Nu-i greu de imaginat ce inseamna pentru doi soti care lucreaza, amandoi, in invatamant, sa nu mai primeasca un leu (vechi) de aproape doua luni. Atunci, contactat de noi, primarul comunei Garleni, Valentin Flenchea, precizase ca „exista riscul ca oamenii sa nu-si ridice drepturile banesti nici pana la sfarsitul acestei saptamani”. Dupa spusele primarului, singurul vinovat de aceasta situatie, devenita intre timp incendiara, este contabilul Eusebiu Rotaru, care le-a facut multe si mari greutati salariatilor din comuna. Ba si Primariei, care a fost nevoita sa plateasca daune de 800 de milioane la Electrica, pentru ca n-au fost achitate la termen facturile. Primarul Flenchea ne-a mai spus ca Eusebiu Rotaru l-a tot dus cu vorba, spunandu-i ca a dus la Trezoreria Buhusi situatia completa pentru plata salarilor, dar, pana ieri, 10 octombrie 2005, aceasta situatie nu ajunsese inca la Buhusi. „Din aceasta cauza nu si-au primit pana astazi (luni, 10 octombrie-n.n.) salariile nici oamenii mei, de la Primarie, nici cadrele didactice din scolile comunei si, in mod sigur, va trebui sa mai asteptam pana joi sau vineri”, a spus primarul Valentin Flenchea. Cadrele didactice si-au pierdut, insa, rabdarea. Directorul coordonator al scolilor din comuna, profesorul Savu Nitu, a fost ieri la Prefectura, la Consiliul Judetean, la Inspectoratul Scolar Judetean si la Sindicatele Libere din Invatamant, pentru a face cunoscuta situatia. Intentia acestuia era si de a anunta ca exista riscul ca toti salariatii din invatamant sa intre in greva pana la primirea drepturilor cuvenite. In lipsa directorului coordonator, profesorul Adrian Lazaroiu, de la Scoala nr. 1 Garleni, ne-a confirmat ca toti colegii sai sunt agitati si convinsi sa-si capete drepturile prin orice mijloace legale, inclusiv prin intreruperea cursurilor, desi „nu ne lasa inima sa trimitem copiii acasa, pentru ca si noi suntem parinti”. Directorul Scolii nr.2 Garleni, profesorul Cristian Ionita, ne-a spus ca „toate cadrele didactice din scoala noastra se afla in greva japoneza si vom ramane in greva japoneza pana la primirea salariilor”. Directorul Ionita a precizat ca, dupa mitingul din fata Primariei, in ziua de 5 octombrie, cand au aflat pentru prima data ca nu-si vor putea primi salariile, cadrele didactice s-au gandit la greva japoneza, dar nimeni n-a crezut ca situatia nu va fi rezolvata pana la inceputul acestei saptamani. „Vom recurge si la greva generala, daca acest contabil va continua sa-si bata joc de noi”, a spus cu naduf directorul Cristian Ionita. Cum pana la ora 15.30 contabilul Eusebiu Rotaru nu fusese gasit, si nici n-a raspuns la telefon, primarul Valentin Flenchea a precizat ca a convocat sedinta Comisiei de disciplina a Consiliului local pentru joi, 13 octombrie, ora 12.00,
in conformitate cu prevederile HG 1210/2003, art.24, alineatul a, urmand sa dezbata toate abaterile repetate ale contabilului Eusebiu Rotaru. „Mi-au spus contabilii din comunele invecinate ca Rotaru n-a fost la nici o sedinta de buget la Directia Finantelor Publice si comuna noastra a fost in repetate randuri criticata din aceasta cauza, a spus primarul Valentin Flenchea. Luni la rand, Rotaru n-a virat la timp banii nici la CAS, nici la fondul de pensii, numai necazuri ne face. Trebuie sa rezolvam definitiv problema lui, pentru ca nu mai putem continua in acest fel”.Scris de Stefan OLTEANU
Karting/Situatia in clasamentul CN a devenit dramatica
Victoria lui Doru Sechelariu la Istanbul (doua manse pe locul 1 si titlul de campion al Europei de Sud-Est) i-a adus mari beneficii in Campionatul National, datorita regulilor stabilite inaintea sezonului de Federatia Romana de Automobilism, prin Comisia de Karting. Asa cum ne-a informat dl. Calin Herascu, responsabilul FRA pe linie de karting, „pilotii pot sa-si adauge la zestrea de puncte din CN puncte din Campionatul Europei de Sud-Est, convertite dupa regulile din competitia noastra interna”. Masura a avut drept scop ca pilotii romani sa fie fie stimulati sa participe si la C.E.S-E, pentru a spori cota tarii noastre in acest fel de intreceri. In plus, regula ar fi putut compensa eforturile pe care unele cluburi le fac pentru a-si trimite pilotii la concursuri internationale prestigiose, cu pretul sacrificarii unor etape de campionat intern. Asta pentru ca Romania are mare nevoie de reprezentare cat mai numeroasa peste granite. Evident, in urma emulatiei sporeste si valoarea fiecarui sportiv, ceea ce este in interesul automobilismului romanesc.
Dupa un calcul inca neomologat de FRA, primii doi in clasamentul national la clasa ICA-J, Dumitru Teslari si Doru Sechelariu, ar fi despartiti acum numai de un punct. Teslari a avut cea mai buna clasare in C.E.S-E locul 3, obtinut in etapa a II-a, de la Bacau, pentru care ar primi 11 puncte. Sechelariu a castigat etapa romaneasca, dar va opta pentru cursele din Turcia, unde au fost mai multi concurenti. Asta inseamna ca va primi 20 de puncte. Dupa etapa a VI-a a CN, situatia era: 1. Teslari 34 (4 curse) 2. Sechelariu 24 (3 curse). Foarte probabil, situatia este acum: 1. Teslari 45 2. Sechelariu 44.
Etapa de la Arad, din zilele de 15 si 16 octombrie, va fi decisiva pentru stabilirea noului campion national al clasei ICA-J. Primii doi clasati nu pot termina la egalitate decat in cazuri putin posibile, in care ar termina curslee pe locuri codase. In rest, cine invinge ia titlul. Bacauanul are ascendentul moral dat de victoriile anterioare in duelurile directe contra lui Teslari, adica 8 manse din cele 10 disputate in 2005.Scris de Peter KELMANN
Peste 1.000 de firme au pus lacat pe usi/Pierderi 4.000 de miliarde in doar sase luni
In luna august, agentii economici din judet ar fi trebuit sa depuna la Finante situatiile financiare la data de 30 iunie. Potrivit Fiscului bacauan, 19.473 societati comerciale din judetul Bacau aveau obligatia de a intocmi si depune raportari contabile semestriale. Dintre acestea, doar 11.412 au facut acest demers. Statistica finantistilor indica, din pacate, acelasi lucru deosebit de grav: economia judetului este in continua cadere. Cel putin asa reiese din cifrele raportate Fiscului de oamenii de afaceri bacauani.
Cei mai multi dintre agentii economici disciplinati au fost firme care aplica regulile simplificate de contabilitate, 3.703 au fost microintreprinderi, doar trei cooperative de credit autorizate, patru brokeri de asigurari si doua societati supravegheate de CNVM. Aceeasi statistica a finantistilor arata faptul ca 1.002 agenti economici au depus declaratii de inactivitate, in vreme ce 7.059 nici macar nu s-au sinchisit sa raporteze situatia Fiscului. Acestia din urma risca amenzi drastice din partea Fiscului. Amenzile pentru nedepunerea situatiilor financiare au fost reglementate la inceputul anului, cand Ministerul Finantelor Publice (MFP) a emis un ordin prin care cere Directiilor de Finante sa efectueze o inventariere stricta a firmelor care nu depun situatiile financiare. Aceasta decizie a ministerului vine sa intareasca necesitatea depunerii situatiilor financiare de catre agentii economici la datele prevazute de lege si intr-un mod corespunzator. In acest sens, incepand de la 1 ianuarie 2005, agentii economici nedisciplinati sunt sanctionati cu amenzi cuprinse intre 5 milioane lei (500 lei noi) si 45 milioane lei (4.500 lei noi), in cazul in care nu depun la termen situatia financiara anuala sau declaratia de inactivitate.
Firmele particulare duc greul
Din totalul de 11.412 agenti economici care au depus raportari contabile marea majoritate sunt societati cu capital privat, doar 10 sunt societati cu capital de stat si 6 sunt societati cu capital mixt. Din analiza economico-financiara a indicatorilor cuprinsi in raportarile contabile la 30 iunie reiese ca societatile comerciale din judetul Bacau au raportat un capital social in valoare de 18.492 miliarde lei. Ponderea pe forme de proprietate este detinuta desocietatile comerciale cu capital privat, cu 13.370 miliarde lei (reprezentand 72 la suta din total), in clasificare urmand societatile comerciale cu capital de stat, cu 4.488 miliarde lei (24 la suta) si societatile comerciale cu capital mixt, cu 634 miliarde lei (reprezentand doar 4 la suta). „Veniturile totale raportate de agentii economici din judetul Bacau la jumatatea anului sunt de 51.398 miliarde lei, din care 86 la suta sunt realizate de firmele private, restul procentelor fiind impatite intre firmele de stat, cu 12 la suta, si firmele mixte”, a declarat Maricel Radu, purtatorul de cuvant al Directiei Generale de Finante (DGFP) Bacau.
Pierderi de peste 1.800 de miliarde
Situatia prezentata de finantisti arata un rezultat cu adevarat ingrijorator. Mai exact, rezultatele financiare nete indica pierderi de 1.833 miliarde lei, suma care este data de diferenta dintre rezultatele agentilor economici rentabili si cei nerentabili. Altfel spus, din totalul agentilor economici 4.906 au realizat profit de 2.055 miliarde lei, alti 4.933 agenti economici au raportat pierderi de 3.888 miliarde lei, in vreme ce doar 1.564 agenti economici au raportat rezultate zero. Pierderile cele mai mari au fost inregistrate de firmele private (97 la suta din total). „In concluzie, un numar de 11.396 societati comerciale cu capital privat din judet au realizat, la jumatatea anului, 86 la suta din veniturile totale, cu 72 la suta din capitalul social”, a concluzionat Maricel Radu.Scris de Florentin RADU
Fotbal, preliminariile CM 2006 / Un dram de speranta!
Finlanda – Romania 0-1
Nationala de fotbal a Romaniei a anvins sambata, la Helsinki, formatia Finlandei, cu scorul de 1-0 (1-0), an ultimul sau meci din preliminariile Campionatului Mondial din 2006, prin golul marcat de Adrian Mutu (41, penalty). Romania a avut doua penaltyuri refuzate si doua bare, in timp ce Finlanda a fost la un pas de egalare in minutul 90, ceea ce ar fi insemnat punctul final sperantelor de baraj. Romania a avut numeroase ocazii de gol an prima repriza, dupa o prima parte an care echipele s-au tatonat.
Prima sansa de gol i-a apartinut lui Fl. Petre, lansat de o degajare excelenta a lui Lobont (6), dar sutul sau a trecut prin fata portii. Peste patru minute, Mazilu a avut o ocazie uriasa, reluand an portar din 6 metri, la centrarea lui Rat. Gazdele au replicat prin doua actiuni periculoase ale lui Eremenko: prima, dupa o greseala a lui Contra (16), dar sutul internationalului finlandez de adoptie a fost slab, fara probleme pentru Lobont, iar a doua, dupa o greseala a lui Iencsi, ansa mingea trimisa de Eremenko jr a trecut prin fata portii (19). Mazilu a trimis pe langa poarta (23), din pozitie buna, de la 15 metri, iar un minut mai tarziu Lagerblom a tras de la circa 18 metri, ansa Lobont a fost la post. Din acest moment, gazdele nu au mai prea contat an atac (cu exceptia ultimelor minute ale reprizei, cand au beneficiat de doua lovituri libere din preajma careului nostru). A fost, mai antai, sutul lui Mutu (26), la coltul scurt, prins de goalkeeper-ul finlandez. Mutu ancearca sa reia (30) din marginea careului mic, dar este blocat. Mutu este faultat an careu (31) de portar, dar arbitrul nu acorda nimic. Tamas trimite o bomba din careu (33), dar pe traiectoria portarului. Cocis reia din 6-7 metri, respinge portarul Jaaskelainen (34), iar apoi Fl. Petre trimite an bara transversala. Mazilu este faultat (41) de portarul Jaaskelainen, iar Mutu transforma impecabil penalty-ul acordat: 0-1.
Si dupa pauza numarul ratarilor jucatorilor romani este la fel de mare. Se remarca an primul rand Mazilu, an min. 47 si 50, cand a trimis de doua ori pe langa poarta, ansa prima ocazie a fost uriasa. O mare situatie de gol are Cocis (60), care trimite din vole cu piciorul stang din careu, dupa o pasa anapoi a lui Mutu, dar mingea loveste bara. Peste numai trei minute, Tamas suteaza tare de la 18 metri, dar portarul reuseste sa retina an doi timpi. Selectionrul Heliskoski mareste forta ofensiva gazdelor, iar meciul se echilibreaza. Finlanda are o mare sansa de a egala, dar Tainio iroseste o mare ocazie, liber complet la 10 metri, trimitand pe langa poarta din voleu (82). Imediat, la poarta gazdelor, D. Munteanu expediaza un sut tare de la 18 metri, dar portarul respinge (84). Arbitrul Ghenov priveaza echipa noastra de anca un penalty, dupa ce Mazilu este faultat clar an careu de Kuivasto (85). Acelasi Tainio rateaza egalarea, sutand an bara transversala din mijlocul careului (90), dupa un corner al lui Eremenko.
Victorie mai mult decat meritata a Romaniei, care si-a facut singura meciul greu, prin numeroasele ratari.
Finlanda: Jaaskelainen – Nyman (Johansson, 63), Hyypia (capitan), Kuivasto, Saarinen (Kopteff, 76) – Tainio, Heikkinen, Kallio, Lagerblom – Eremenko jr., Forssell (Sjalund, 74). Antrenor: Jyrki Heliskoski.
Romania: Lobont – Contra (Badoi, 54), Iencsi, Tamas, Rat – Petre, Ov. Petre, Cocis, Munteanu – Mutu (capitan Rosu, 82) – Mazilu (Niculae, 90). Antrenor: Victor Piturca. Arbitri: Anton Ghenov, la centru Nikolai Anghelov, Nikolai Petrov, arbitri asistenti Hristo Ristoskov, arbitru de rezerva (toti din Bulgaria).
Scris de Cristi SAVA
Karting / Doru Sechelariu, campion al Europei de Sud-Est! / pilotul bacauan si-a surclasat net adversarii, ieri, pe circuitul de la Istanbul
Reprezentantul Bacaului la clasa ICA-Junior a Campionatului Europei de Sud-Est, Doru Sechelariu, si-a spulberat rivalii in ultima etapa a competitiei regionale. El a castigat pe circuitul de la Istanbul ambele manse, Tomi Dragan (locuri 4 si 3) si Stefano Lovchaliev (locuri 2 si 2) ramanand in urma sa in clasamentul general, desi inaintea etapei aveau 11 si, respectiv, 6 puncte avans. In Turcia s-a facut dreptate, in sensul ca Sechelariu, desi pe locul 3 inaintea celor doua manse, avusese pana atunci comportarea cea mai buna. El terminase de doua ori pe 2 in Bulgaria, de doua ori pe 1 in Romania (chiar la Bacau), iar la Seres conducea detasat atunci cand kartul sau s-a defectat. Numai din cauza acestui ghinion Tomi Dragan a reusit sa castige etapa din Grecia si sa ajunga in fruntea clasamentului general.
Doru Sechelariu este la al doilea succes major in 2005, dupa ce a izbutit sa castige si titlul de campion al Ucrainei, in urma cu o luna.
De altfel, actualul sezon competitional a fost cel mai bun din cariera sa de pilot. Bacauanul a castigat mai mult de 50 la suta dintre cursele la care a luat parte, a avut o comportare apreciata si in Campionatul Italiei – unde a intrat in finala de pe locul 3 – avandu-i ca adversari pe cei mai buni piloti din lume, iar in Campionatul Romaniei ocupa locul secund, chiar avand o etapa in minus fata de Teslari.
Succesele din Campionatul Europei de Sud-Est au un efect benefic si pentru Campionatul National. Dorind sa stimuleze participarea romaneasca la aceasta competitie internationala, FR Automobilism a decis ca pilotii sa-si poata alege o etapa din cele 4 al C.E.S-E, care sa conteze si pentru CN. In aceste conditii, avansul de 10 puncte al liderului actual, Dumitru Teslari, ar fi anulat, sau aproape anulat, inaintea etapei de la Arad. Asta, deoarece Sechelariu a castigat doua etape ale C.E.S-E., iar cea mai buna comportare a lui Teslari o reprezinta cele doua locuri 3 din etapa a II-a. Sechelariu va fi favorit la Arad, in fata lui Teslari, care, desi cu doi ani mai mare decat bacauanul, a fost invins in duel direct clar de acesta, in 8 manse ale acestui an (4 in CN, 2 in C.E.S-E si 2 la Grand Prix Selena). Daca lucrurile vor evolua in aceeasi logica de pana acum, Doru Sechelariu isi va adjudeca un al treilea titlu pe anul 2005, iar in 2006 va putea ataca marile competitii internationale cu incredere sporita in posibilitatile proprii si, in mod cert, cu multa experienta acumulata.
Clasament final clasa ICA-J, Campionatul Europei de Sud-Est
(17 participanti, dintre care 7 romani)
EtapaSofiaBacauSeresIstanbul T
1.Doru Sechelariu (ROM)10/1025/250/DQ25/25120
2.S. Lovchaliev (BUL)12,5/12,520/020/1120/20116
3.Tomi Dragan (ROM)Np/Np11/2025/2513/16110Scris de Peter KELMANN
Autoritatile, nepregatite pentru un virus mortal / Pericol de gripa aviara
De ce ne-am ferit nu am putut scapa. Gripa aviara si-a facut prezenta in exact locul in care ar fi trebuit sa se ia masurile cele mai drastice. In Delta, au fost ucise de inamicul invizibil primele pasari. Nici in acest context oamenii nu sunt constienti de riscuri. Autoritatile sanitar-veterinare locale abia incep sa se dezmorteasca din apatie. Deocamdata, folosesc pe post de antidot pliante si afise informative. Crescatorii de animale arata acuzator cu degetul.
Deocamdata, in judetul Bacau nu exista suspiciuni de gripa aviara in niciuna din localitati. Cu toate acestea, cei care raspund direct de acest fenomen semnalat in unele localitati din tara, se afla in stare de alerta. „In conformitate cu reglementarile legale am luat si noi, la nivelul judetului, masuri de siguranta. A fost instituita o celula de criza, s-a constituit comandamentul antiepizootic judetean, am stabilit masurile de combatere a gripei aviare. Vom face niste pliante pe care le vom raspandi in teren, s-a luat legatura cu toate primariile din judet si supraveghem circulatia animalelor. Informam populatia prin toate canalele pentru a sti cum sa identifice gripa aviara, ce masuri se iau, cu alte cuvinte suntem in stare de alerta. S-au facut afise si fiecare medic veterinar din teritoriu anunta populatia de cum trebuie procedat in asemenea situatii. Incepand de luni (astazi, n.r.), vom lua legatura cu Inspectoratul Scolar Judetean, iar in scoli vom prezenta cateva materiale. De asemenea, cu Directia de Sanatate Publica vom alcatui niste echipe comune si vom semna un protocol impreuna. Noi nu intram in perioada de risc maxim, doar judetele invecinate, Vaslui si Vrancea, sunt in aceasta situatie, insa ne luam masuri de precautie”, ne-a declarat medicul Sorin Ivanciu, director exectiv al Directiei Sanitar – Veterinare si Siguranta Alimentelor Bacau.
70.000 de doze de vaccin sunt
asteptate la Bacau
Directia de Sanatate Publica (DSP) este in alerta in urma unei adrese primite de la Ministerul Sanatatii. „Ni s-a indicat sa instituim permanenta, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP. Chiar si noaptea vor fi de serviciu cadre sanitare medii. Am constituit Comitetul de interventie in caz de pandemie de gripa, din care fac parte directorul executiv al DSP, directorul executiv adjunct, un epidemiolog, un microbiolog, un infectionist, un medic internist si reprezentanti ai unor institutii”. Pana astazi la ora 10, comitetul trebuie sa aleaga o locatie disponibila in caz de aparitie a cazurilor de gripa aviara. Saloanele vor fi probabil pregatite in sectia de boli infectioase a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. Printre indatoririle comitetului se numara monitorizarea eventualelor imbolnaviri, supravegherea activa a persoanelor expuse la virusul aviar si informarea populatiei in legatura cu riscul pe care il reprezinta gripa aviara. La DSP Bacau nu au ajuns inca dozele de vaccin antigripal obisnuit, desi unii specialisti sustin ca acesta asigura o „oarecare” protectie impotriva gripei aviare. Desi la DSP sunt asteptate peste 70.000 de doze de vaccin, livrarea acestora catre Bacau ar putea intarzia, prioritatea reprezentand-o judetul Tulcea si judetele limitrofe.
Avertismente tratate romaneste
„Avertismentele date ulterior de organismele internationale au fost tratate romaneste. Au tratat aceasta problema exact ca automobilistii care cred ca numai lor nu li se va intampla un accident. Ei bine, uite ca a aparut si la noi gripa aviara”, a declarat Gheorghe Antochi, presedintele Agricola International Bacau. El acuza anumite institutii ale statului ca nu au intreprins toate masurile pentru ca aceasta epizootie grava sa nu ne atinga si pe noi, subliniind faptul ca eventualele masuri de restrictie nu au fost indreptate si spre sectorul particular, ci doar spre marile firme de crestere a pasarilor, unde obligatoriu se luau masuri de preventie. „Pentru ca in gospodariile particulare, normele si igiena sunt obligatii care nu le revin taranilor. Or, este absolut inadmisibil ca intr-o gospodarie sa se regaseasca toate speciile de animale, de la curca, rata, gasca, gaina, pana la cal, vaca, oaie etc. Pentru ca in conditiile in care avem confirmat un focar de gripa aviara in Romania, autoritatile vor lupta foarte greu pentru a stopa difuzarea epizootiei si in alte zone ale tarii. In Germania, in urma cu vreo patru ani, focarul de gripa aviara a fost izolat de armata si, nemteste, s-au aplicat toate masurile, fara ca sa cracneasca cineva. La noi se trateaza cu o iresponsabilitate debordanta aceasta problema”, a mai aratat presedintele Antochi. El a mai spus ca la Agricola International au fost inasprite masurile de prevenire a unui astfel de dezastru. Din pacate, nici conducerea, nici ceilalti specialisti ai holdingului nu pot face nimic daca un eventual focar ar aparea la o gospodarie din Hemeiusi, caz in care, pe o raza de trei kilometri, trebuie omorate toate pasarile, inclusiv o mare parte din cele 2,5 milioane de pasari ale Agricola International. „Am avut o intalnire cu tot personalul din fermele avicole, iar, astazi (duminica n.r.), de la ora zece si pana dupa ora pranzului, am stat intr-un comandament cu toate conducerile unitatilor si departamentelor din Agricola, in asa fel incat, prin toate masurile pe care ni le-a imaginat mintea, sa prevenim riscul trasmiterii gripei aviare la efectivele noastre”, a precizat Gheorghe Antochi. Din pacate, riscuri mari nu sunt doar in sectorul economic, ci si social, prin victimele umane care ar putea fi inregistrate intr-o astfel de situatie. Trebuie spus ca nu virusul gripei aviare poate fi fatal in cazul oamenilor, ci numai in situatia in care acesta s-ar combina cu cel al gripei umane. In fine, situatia generata la nivel national nu va fi deloc favorabila holdingului bacauan, in contextul in care exporturile de carne de pasare, inclusiv ale Agricola international, vor fi stopate.
Prefectul judetului nu se teme de gripa aviara
„Am participat, sambata, la videocoferinta organizata de ministrul Gheorghe Flutur, la care au fost prezenti toti medicii veterinari de la Directia Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DVSA) Bacau care au atributii in prevenirea contaminarii”, a declarat prefectul Gabriel Berca. El sustine ca in judetul Bacau nu exista, in acest moment, riscul sa apara cazuri de gripa aviara si nici nu va exista, cu atat mai mult cu cat, sambata, au fost stabilite actiuni care sa previna transmiterea bolii. „Avem un plan de masuri intocmit de Directia Veterinara, pe care, la nivelul Prefecturii, il cunoastem si il sprijinim, a declarat Gabriel Berca. Sunt convins ca la Bacau nu exista pericolul aparitiei gripei aviare, cu conditia ca in localitatile din Tulcea sa fie respectata carantina”.Scris de Florentin RADU / Silvia PATRASCANU / Doina MINCU / Dan MINDIRIGIU
CET taxeaza asociatiile de proprietari / Penalitati de miliarde pentru datornici
Conducerea CET Bacau a hotarat sa nu renunte la calcularea penalitatilor si sa taxeze in continuare intarzierile la plata facturilor. Asociatiile de proprietari au debite de 135 de miliarde, la care se adauga 21 de miliarde de lei sub forma de penalitati. La randul sau, furnizorul are datorii de zeci de miliarde catre diferite societati.
„Datorii” este un cuvant la ordinea zilei in relatiile pe care CET le are cu consumatorii, dar si cu furnizorii sai.”Trebuie sa calculam penalitati asociatiilor de proprietari debitoare pentru ca si noi suntem, la randul nostru, penalizati de furnizori, ne-a declarat Vasile Dragusanu, directorul general al CET. Am incercat si pe alte cai sa recuperam sumele pe care ni le datoreaza consumatorii, dar nu am inregistrat decat succese sporadice”. CET a solicitat asociatiilor mandatul pentru a se indrepta direct impotriva datornicilor. Actiunea a avut urmari la unele asociatii, mai ales la Asociatia „Calugareni Nord”, unde restantierii au fost actionati in instanta, iar incasarile au crescut spectaculos. Aceasta cale este insa greoaie, de vina fiind procedura juridica. „Pentru fiecare restantier trebuie intocmit un dosar, ceea ce nu este foarte dificil, dar nu putem aglomera instantele cu sute de dosare”, a mai spus directorul CET. La capitolul datorii catre furnizorul de agent termic, asociatiile de proprietari au ajuns la suma de 135 de miliarde de lei, la care se adauga penalitati de 21 miliarde lei. CET mai are de primit bani de la Transelectrica, 13 miliarde, si restante la subventii, 32 miliarde lei. La randul sau, CET are datorii catre furnizori. Cea mai importanta, 22 miliarde lei, este cea catre Distrigaz, preluata odata cu centarlele termice de la Termloc. O alta datorie catre Distrigaz a fost preluata de AVAS, iar CET trebuie sa achite 73 de miliarde de lei esalonat, pana in 2008. „Mai datoram 20 de miliarde pentru reparatiile din aceasta vara, sapte miliarde furnizorilor de materiale si piese de schimb, iar 1,8 miliarde pentru investitiile realizate anul acesta”, a mai spus directorul CET.Scris de Doina MINCU
Dupa ce a aflat ca a fost dat in consemn la frontiera, / Patronul Tracorom s-a predat politistilor
Ieri dimineata, Nicusor Damian, patronul firmei Tracorom a ajuns in Penitenciar, langa fratele lui Valeriu Damian (patronul firmei Helios) si partenerul de afaceri Daniel Pirgariu, administrator la SC Dani Love SRL. Valeriu si Pirgariu au fost bagati la zdup inca de marti dimineata. Patronul Tracorom insa nu a fost de gasit acasa si nici rudele lui nu au dat prea multe informatii politistilor. Ca o masura de siguranta, Nicusor Damian a fost dat in consemn la frontiera, iar in cazul in care ar fi intarziat sa dea un semn de viata, urma sa ajunga pe listele urmaritilor general. Se pare insa ca Damian a aflat ca politistii ii viziteaza zilnic domiciliul si a ajuns la concluzia ca mai practic pentru el ar fi sa se predea. Fratii Damian si Daniel Pirgariu au fost judecati pentru comiterea infractiunii de dare de mita si condamnati initial la trei ani de inchisoare cu suspendare. Parchetul National Anticoruptie a facut insa recurs, iar magistratii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus in final ca cei trei sa fie inchisi. Dintre toti, Nicusor Damian are sansele cele mai mari sa fie liber in maxim opt luni. El a mai executat opt luni de arest preventiv pentru evaziune fiscala, in dosarul Petrolul, privare de libertate care este luata in calcul de legislatia romaneasca. Daca detinutii au un comportament remarcabil, la un an si jumatate ei pot solicita comisiei eliberarea inainte de termen. De asemenea, conteaza mult si daca persoana privata de libertate sufera de vreo boala incurabila. Nicusor Damian are toti asii in maneca si nu este exclus la anul viitor, pe vremea aceasta patromul Tracorom sa se bucure de afacerile sale prospere.Scris de Lili ADOCHITEI
