Bolnavii de cancer trec in fiecare luna prin calvarul procurarii retetelor

si a medicamentelor, prin spaima ca nu vor putea intra in posesia calmantelor fara de care nu pot infrunta boala. Disfunctionalitatile si abuzurile nu lipsesc. Casa de Asigurari promite masuri ferme de

la anul.

In multe cazuri, cei care bat culoarele policlinicii si stau la cozi in farmacii sunt rudele bolnavului. &#8222Fiecare inceput de luna este un cosmar, ne-a marturisit fiica unei bolnave. In primul rand, pe intai ale lunii, se aduna zeci de oameni la usa cabinetului de oncologie din policlinici. Unii dintre bolnav par ca mai au o suflare si-si dau duhul. Dupa ce intri in posesia retetei, trebuie sa te pregatesti fizic si sufleteste pentru lupta din farmacie. Nu o data te intorci la medic sau iei calea Casei de Asigurari de Sanatate pentru ca ti se refuza eliberarea medicamentelor. Luna trecuta, mi s-a refuzat un medicament pe care ar fi trebuit sa-l iau gratuit. Am platit pentru el 600.000 lei. Daca nu aveam banii?&#8221.

Plimbati intre medici si farmacii

Cele mai multe probleme au aparut la ultima schimbare a formularelor de retete. Multi bolnavi sau apartinatori ai acestora au fost pusi pe drumuri pentru o reteta scrisa gresit de medic. Dupa cateva saptamani, si medicii s-au obisnuit cu noile formulare, si farmacistii. Necazurile, insa, nu au disparut. In aceasta luna, multe retete au fost respinse in farmacii sub diverse pretexte: ba ca pe raft sau in depozitul farmaciei nu exista medicamentul prescris, ba ca nu exista concentratia respectiva, ba ca se termina plafonul. &#8222A fost o problema cu stupefiantele acum cateva zile, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). Doar doua farmacii din judet elibereaza medicamente din aceasta categorie: Farmacia Medica 1 din Bacau si Farmacia 66 din Onesti. Prima dintre ele a anuntat ca isi termina plafonul, dar am ajuns la intelegere sa elibereze stupefiante. Intr-adevar, stupefiantele au costuri ridicate si consuma o mare parte din bugetul repartizat de Casa&#8221.

Farmaciile se feresc de stupefiante

Pentru anul 2006, conducerea CJAS intentioneaza sa schimbe procedura de asigurare a medicamentelor din categoria stupefiantelor. Dupa cum spune dr. Maria Tioc, una dintre variante este acordarea unui plafon separat farmaciilor care vor accepta sa elibereze stupefiante, pentru a nu mai consuma din bugetul repartizat pentru medicamente compensate si gratuite. Plafonul va fi stabilit in functie de numarul de bolnavi aflati in evidenta. O alta varianta este cea de a impune tuturor farmaciilor sa elibereze astfel de medicamente. &#8222Conform legii, nu ar trebui sa incheiem contract cu o farmacie decat daca elibereaza toata gama de medicamente, declara directorul general al CJAS. Numai ca, la Bacau, s-a incetatenit asa, ca Farmacia 1 sa preia aceasta sarcina. Celelalte refuza pentru ca trebuie sa suporte periodic verificarile pe care le face Politia, medicamentele acestea avand un statut special&#8221. Tratamentul bolnavilor de cancer trebuie asigurat prin programul national de ocologie (medicatia speciala) si din bugetul caselor judetene de asigurari de sanatate (medicatia adjuvanta). In primele noua luni ale anului, 1349 de bolnavi au beneficiat de tratament prin program, iar consumul de medicamente a fost in valoare de 26,8 miliarde lei.

Bolnavii nu-si cunosc drepturile

Din pacate, multi bolnavi nu-si cunosc drepturile. Ei nu stiu ca farmaciile nu le pot refuza eliberarea unui medicament, decat daca au epuizat bugetul pe luna in curs. Daca nu au medicamentul respectiv, farmacistii sunt obligati sa il comande si sa il puna la dispozitia bolnavului in cel mai scurt timp. Unii asigurati cer lamuriri la sediul CJAS cand se confrunta cu aceste greutati. Altii, isi continua cautarea prin alte farmacii.

Scris de Doina MINCU Simona TUTU

Proces de partaj cu acuzații de fals

Un proces de partaj s-a soldat cu pierderea unor bunuri doar de către una dintre cele două părți implicate. La baza acestei situații au stat câteva facturi considerate de una dintre părți drept false, dar pe care instanța nu le-a catalogat ca atare. Ana Manolache, parte în proces, se consideră nedreptățită și a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău.

Cuscre în conflict

Ana Manolache, din Bacău, și-a reprezentat fiica, Ana-Maria, într-un proces de partaj cu fostul soț al acesteia, Claudiu Butnaru. La rândul său, Claudiu Butnaru a fost reprezentat de mama sa, Ana Butnaru, deși aceasta susține că procura de reprezentare a avut-o doar avocatul angajat. Între cele două cuscre s-au iscat discuții aprinse, pe fondul unor facturi fiscale depuse la dosar. Acestea, prezentate de Ana Butnaru avocatului său, au fost considerate false de către Ana Manolache. Drept urmare, aceasta a formulat o plângere penală împotriva cuscrei, acuzând-o de fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 290 CP.

Potrivit Anei Manolache, Ana Butnaru ar fi achiziționat, în decembrie 2003, o factură fiscală în alb, pe care a completat-o ulterior, încercând astfel să scoată din masa de partaj anumite bunuri. Printre altele, factura atesta că Ana Butnaru ar fi achiziționat pe 21 decembrie 2000 un televizor Philips și o combină audio Technics, deși, conform actului, bunurile ar fi fost ridicate pe 21 decembrie 2003, în timpul procesului de partaj. Factura a fost încredințată avocatului și depusă la dosar, ceea ce i-a permis fiului Anei Butnaru să obțină bunurile înscrise.

Decizia Parchetului

Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău a dispus însă scoaterea de sub urmărire penală a Anei Butnaru, considerând că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Totuși, aceasta a fost sancționată administrativ cu o amendă de 300 lei RON și obligată să achite cheltuieli de judecată de 30 lei RON. „Mi-ar conveni și mie, prezint facturi false, iau obiecte de sute de milioane de lei și, la urmă, plătesc o amendă de… trei milioane și cheltuieli de judecată de 300 de mii!”, a declarat Ana Manolache, indignată.

Parchetul a motivat decizia afirmând că factura falsificată nu și-a mai produs consecințele juridice, deoarece părțile ar fi încheiat o tranzacție privind bunurile mobile. Această tranzacție este însă contestată de Ana Manolache: „Nu s-a încheiat nicio tranzacție, habar n-am de așa ceva. Cu cine trebuia încheiată, nu cu mine? Am depus o contestație la Parchet, dar nu mi s-a dat niciun număr de înregistrare. Au falsificat cumva și tranzacția?”, se întreabă ea.

O dispută fără sfârșit?

De cealaltă parte, Ana Butnaru afirmă că fiul său, la plecarea din locuință, a semnat un proces-verbal prin care declara că nu are nicio pretenție asupra bunurilor care aparțin altora, document considerat de instanță drept tranzacție. „Și apoi există o decizie a Parchetului care arată că nu a fost niciun fals”, spune Ana Butnaru. Totuși, amenda administrativă și obligarea la plata cheltuielilor de judecată confirmă existența unui fals, așa cum susține Ana Manolache. „Pentru că s-a luat doar o măsură administrativă și nu s-a anulat decizia de partaj, fiica mea a fost prejudiciată. Nu ne vom lăsa cu una, cu două”, promite aceasta.

În replică, Ana Butnaru este surprinsă de încăpățânarea fostei cuscre și promite, la rândul său, că „va merge până în pânzele albe, pentru că totul a fost pe numele meu și al fiului meu”.

Scris de Dan Mindirigiu

Hepatita B și C: liste de așteptare și costuri insuportabile

Anul acesta, 105 băcăuani au fost diagnosticați cu hepatită B sau C, afecțiuni transmisibile și extrem de costisitor de tratat. Tratamentul, care trebuie asigurat prin Fondul asigurărilor sociale de sănătate, este imposibil de suportat de pacienți din propriul buzunar. Totuși, din cauza limitărilor bugetare, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Bacău nu poate oferi tratament tuturor celor în nevoie, astfel că s-au instituit liste de așteptare.

Costuri care depășesc bugetele disponibile

Tratamentul unui bolnav cu hepatită cronică poate ajunge la 70 de milioane de lei vechi pe lună. În prezent, 38 de pacienți din județul Bacău se află pe listele de așteptare. „Medicația este foarte scumpă”, explică dr. Maria Tioc, directorul general al CJAS. „Numai pentru unul dintre medicamentele utilizate în tratarea hepatitei cronice s-au cheltuit în primele luni ale anului 2005 peste 300 de milioane de lei vechi. În total, rețetele pentru bolnavii cu hepatită cronică au depășit 4 miliarde de lei.”

Costurile ridicate afectează inclusiv farmaciile. Doar 14 farmacii din județul Bacău au capacitatea financiară de a elibera medicamente pentru aceste tratamente scumpe, chiar dacă sunt în contract cu CJAS.

Listele de așteptare: o cursă contra cronometru

În luna octombrie, reducerea prețului pentru unele medicamente va permite scoaterea de pe listele de așteptare a câtorva bolnavi. CJAS va trimite spre aprobare comisiei naționale 12 noi dosare. Totuși, timpul nu este de partea bolnavilor, deoarece afectarea hepatică se agravează în lipsa tratamentului. „Pe perioada de așteptare, care este de cel puțin 6 luni, starea pacienților se deteriorează considerabil”, avertizează medicii.

Moduri de transmitere și riscuri asociate

Hepatitele B și C se pot transmite prin transfuzii de sânge, transplanturi, manevre stomatologice, dar și pe cale sexuală. Pe lângă lupta cu o boală incurabilă, pacienții se confruntă și cu povara listei de așteptare, ceea ce le îngreunează și mai mult viața.

Scris de Doina Mincu

In mediul rural, 52 medici de familie nu au dreptul sa distribuie contraceptive gratuite. Ei au refuzat sau au neglijat sa urmeze cursurile de planing familial. Prin programul national de sanatate a reproducerii si gratie sponsorizarilor, sute de persoane primesc lunar contraceptive gratuite. Numarul lor ar putea fi mai mare, dar asta depinde de implicarea medicilor de familie.

In comunele judetului Bacau lucreaza 132 medici de familie. Dintre acestia, doar 70 au urmat si absolvit cursurile de planing familial organizate in cadrul unui program national de sanatate a reproducerii. Fara diploma care sa ateste pregatirea prin acest curs, medicii de familie nu primesc la cabinet si nu pot distribui contraceptive gratuite. Asta inseamna ca in zeci de cabinete de medicina de familie din mediul rural se face, cel mult, planing familial teoretic. „N-am urmat nici un curs, ne-a declarat dr. Ernest David, de la Dofteana, unul dintre medicii de familie cu foarte multi asigurati pe lista. Pe mine nu m-a informat nimeni ca se tin astfel de cursuri. Am avut zilele acestea doua cereri de contraceptive gratuite, dar nu le-am putut onora. Cand am solicitat la randul meu de la Directia de Sanatate Publica, mi s-a raspuns ca fara curs nu pot primi. Adica, eu, ca medic, nu stiu sa prescriu niste contraceptive?&#8221. Dr. Carmen Rosculet, sef compartiment Asistenta mamei si copilului, de la DSP, spune ca toti medicii au fost informati prin scrisori si note telefonice despre oportunitatea de a urma aceste cursuri. „Comoditatea si-a spus cuvantul, declara dr. Rosculet. Unii medici au refuzat pe motiv ca se pensioneaza. Programul este vechi, din 2003 si cursurile au avut loc in mai multe etape a cate cinci zile. Numai cine nu a vrut nu le-a urmat&#8221. Fara cursuri au ramas si medicii din mediul urban, pentru care campania de instruire se va dezvolta la anul.

Intre cerere

si reticenta

In jur de 400 de persoane beneficiaza lunar de contraceptive gratuite. In trimestrul III al acestui an, medicii de familie din mediul rural au raportat un numar de 1374 de utilizatori. S-au distribuit 743 de fiole cu substante contraceptive, 8.104 pilule si 6.386 de prezervative. In cele sase cabinete de planing familial (din orasele judetului si de la Podu Turcului) s-au distribuit 64 de sterilete. „In unele zone, programul se izbeste de reticenta populatiei, mai ales in localitatile cu populatie de religie catolica, a mai spus dr. Rosculet. In rest, putem spune ca este consumul la care ne asteptam. Cheia este informarea populatiei, iar medicii de familie sunt responsabili cu asta&#8221.Dr. Mihai Aurel Tomek este medic de familie in comuna Valea Seaca si are pe lista peste 1.000 de romi. „Am observat ca au inceput sa vina la cabinet pentru contraceptive, ne-a declarat dr. Tomek. Mai ales adolescentele din etnie. Am distribuit si prezervative, dar cele mai mari cereri le am pentru contraceptivele injectabile. Acest program este cu adevarat necesar&#8221. Programul este considerat „la centru&#8221 un succes. In statistici, insa, numarul avorturilor la cerere se mentine ingrijorator de ridicat: peste o mie pe luna.

Sponsorizare internationala

Programul de sanatate a reproducerii este derulat de Ministerul Sanatatii, iar sponsorizarea vine din partea Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) si a Fondului Natiunilor Unite pentru Populatie (UNFPA). Grupul tinta prioritar al programului il reprezinta femeile de varsta fertila (15-49 de ani) din zonele rurale. Beneficiaza de contraceptive gratuite somerii, elevii si studentii, persoanele din familii fara venit, persoanele cu domiciliul stabil in mediul rural, femeile care fac un avort la cerere intr-o unitate sanitara publica.Scris de Doina MINCU

Procurorii de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, impreuna cu politistii de la Brigada de Combaterea Criminalitatii Organizate si Antidrog Bacau continua ofensiva impotriva persoanelor care se ocupa de fraudarea bancomatelor. La numai o saptamana de la arestarea unei grupari specializata in golirea conturilor, in ziua de 17 noiembrie a fost retinut si Marian M., in varsta de 26 de ani, din Bacau. Tanarul, acuzat de detinere de aparatura electronica destinata falsificarii instrumentelor de plata bancare, risca o pedeapsa de pana la cinci ani inchisoare.

Despre Marian M., politistii de la Brigada de Combaterea Criminalitatii Organizate si Antidrog stiau doar ca primeste, in sistem de curierat rapid, niste colete din America. Nu exista nici o informatie cum ca tanarul se ocupa de afaceri dubioase, prin care castiga bani seriosi. Lucrurile s-au clarificat la sfarsitul saptamanii trecute, cand suspectul a primit o instiintare ca trebuie sa ridice un pachet venit prin posta. Marian M. a intrat in posesia coletului, insa nu a mai ajuns acasa cu el, pentru ca a fost retinut de procurorii de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si ofiterii de la BCCOA Bacau. &#8222Flagrantul a fost organizat in ziua de 17 noiembrie, precizeaza inspectorul principal Ciprian Bogea, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. Marian M. a fost depistat cu dispozitive electronice destinate falsificarii intrumentelor de plata bancare. Tanarul a fost retinut 24 de ore pe baza de ordonanta, iar Tribunalul Bacau a emis pe numele lui un mandat de arestare preventiva pe o perioada de 29 de zile. Pedeapsa pentru aceasta infractiune este de pana la cinci ani inchisoare”.

Se cauta complicii!

Procurorii de la DIICOT si politistii de la BCCOA au avut serios de furca pentru a afla metoda de lucru a lui Marian M., precum si combinatiile lui cu alte persoane. Anchetatorii au stabilit ca, in calitate de administrator la o firma de Internet Cafe, tanarul avea acces nelimitat la informatii. In cele mai multe cazuri lua legatura cu diverse persoane din strainatate si se recomanda ca fiind functionar la o banca. El solicita clientilor sa completeze un chestionar si astfel reusea sa intre in posesia datelor personale, chiar si a codului PIN pentru cardurile utilizate. Apoi era floare la ureche sa lichideze conturile respective. &#8222Toate datele erau incarcate intr-un dispozitiv electronic, dupa care erau descarcate pe carduri &#171blanc&#187, care se gasesc in comert, mai ales in strainatate. O data ce avea cardul la dispozitie, nu era nici o problema sa intre in posesia sumelor aflate in contul respectiv”, a mai precizat inspectorul principal Ciprian Bogea. Interesant este ca aparatura folosita de Marian M. pentru fraudarea bancomatelor se gaseste in comert. Tot ce facea individul era sa asambleze componentele electronice, sa le completeze cu unele piese si sa le activeze. Anchetatorii cred ca inculpatul facea operatiunile doar pana la incarcarea cardurilor, dupa care preda stafeta altei persoane, pentru un comision consistent. In momentul actual procurorii si politistii fac eforturi sa-i identifice pe toti &#8222colaboratorii” lui Marian M. precum si potentialele victime. Aceasta este cea de a doua lovitura data hotilor de carduri. In urma cu doar o saptamana, procurorii si politistii au arestat o retea de interlopi care se ocupa cu fraudarea bancomatelor.

Scris de Lili ADOCHITEI

Au trecut patru luni de la inundatii si in judetul Bacau, din cele 813 locuinte distruse sunt gata 11. &#8222Guvernul nu construieste case”, declara prefectul. Totusi, ministrul Blaga le-a cerut autoritatilor sa asigure cazarea sinistratilor pe timp de iarna. Tot Guvernul a gasit solutia: 100 de containere de tabla. Au sosit 20, asadar, la ora asta, 80 de familii nu au adapost. Acesti oameni stau in corturi sau in casele crapate din care au fugit cand au venit apele.

Dupa inundatiile din vara, Guvernul a decis ca ii va ajuta pe sinistrati cu materiale de constructie, urmand sa si le construiasca singuri. In judetul Bacau, din cele 813 case care au fost distruse de inundatii, 11 au fost terminate, iar 279 sunt in diferite faze de executie. Mai bine sta comuna Agas, in care, din 41 de case afectate, 38 sunt in curs de reconstruire. La polul opus se afla comuna Gura Vaii. Aici, inundatiile din iulie 2005 au provocat mari distrugeri: 50 de case au fost &#8222rase&#8221 de ape si 253 inundate. Ultimele vor fi demolate, fiind in pericol de prabusire, dar si din cauza ca sunt pe malul apei, intr-o zona cu repetate inundatii. Oamenii vor fi stramutati pe dealul Rotunda. Din cele 303 case care trebuie reconstruite, azi, 22 noiembrie, e gata una. Inca 14 case sunt in diverse faze de executie. Locuintele de la Rotunda vor fi construite pe cheltuiala Guvernului, care asigura materiale, manopera, transport, plus drumul si utilitatile. Initial, firma ARC din Bucuresti anuntase ca va construi 100 de case, dupa care a renuntat. Ieri, noua firme s-au prezentat la Primaria Gura Vaii pentru a participa la selectie. &#8222Trei dintre ele sunt in mod cert eligibile, a declarat Vasile Pascu, primar. Maine se vor apuca de lucru. Ei sustin ca pana la Anul Nou casele sunt gata, dar mie nu-mi vine sa cred&#8221.

&#8222Guvernul nu face case&#8221

Conform datelor pe care Prefectura Bacau le-a prezentat vineri, 300 de familii vor avea locuinte „pana la venirea iernii&#8221. Iarna a venit in weekend si nu cred ca problema s-a rezolvat. Alte 412 familii locuiesc la rude si vor incepe reconstructia in primavara, iar 101 familii n-au nici case, nici rude, solutia fiind cazarea in containere sau rulote. Pana acum au sosit containere doar pentru 20 de familii din Asau. Alte 80 de familii stau in corturi, in grajduri si magazii ori s-au intors in casele crapate, lasate intr-o rana, din care au fugit asta-vara, dupa inundatii. „Rromii din Gura Vaii nu au stat cu mana in san, afirma Ion Vasile, zis Gringo. Si-au mai lipit pe ici, pe colo, ori si-au facut un bordei&#8221. Sunt si sinistrati care dorm in cort. „Guvernul nu face case&#8221, a declarat Gabriel Berca, prefectul judetului, in fata primarilor. El a precizat ca statul a acordat un ajutor in materiale de constructii si ca e obligatia sinistratilor sa construiasca. Cand un politician ajunge in frunte, el este &#8222presedintele tuturor romanilor&#8221. La fel Guvernul, care e al celor harnici, cu rude bogate, dar si al rromilor saraci, lenesi sau neinstruiti, care au multi copii si multe necazuri. Guvernul nu face case, dar e responsabil pentru gestionarea situatiilor de urgenta. In plus, Vasile Blaga, ministrul Administratiei si Internelor a cerut autoritatilor sa gaseasca solutii privind cazarea sinistratilor pe timp de iarna, ceea ce pare firesc avand in vedere ca materialele au sosit tarziu si partial. In plus, la o analiza serioasa a cauzelor care au facut ca revarsarea apelor sa aiba efecte atat de dramatice, raspunderea nu poate fi atribuita populatiei.Scris de Silvia PATRASCANU/Gabriel MIHAI

Profesorii care au programat tezele aproape de sfasitul lunii noiembrie ar putea fi obligati sa modifice calendarul de testare din cauza grevei, antrucat, pana la aceasta evaluare, trebuia parcursa jumatate din materia de pe semestrul antai, au declarat surse ministeriale.Potrivit unui ordin al ministrului Eductiei, tezele de pe semestrul antai trebuie sustinute pana an 23 decembrie, dar numai dupa ce a fost parcursa jumatate din materia de pe semestrul unu. Profesorii programeaza tezele ampreuna cu elevii, astfel ca primele teste ancep din 28-30 noiembrie, ca sa fie mai liberi an apropierea vacantei. De aceasta data, perioada tezelor ar putea fi decalata spre vacanta, antrucat nu a fost parcursa mare parte din materie, iar teza trebuie precedata de o recapitulare, afirma un profesor de la un liceu bucurestean an care, din cauza grevei, nu s-au mai tinut cursuri de doua saptamani. Mai mult, joi, 1 decembrie, este zi libera, potrivit legii. Practic, an situatia ipotetica an care greva generala a profesorilor ar anceta de luni, ar trebui ca, antr-o saptamana, sa fie recuperata materia din cele doua sptamani de protest si sa aiba loc si recapitularea. Tezele se sustin la materiile mai importante de la fiecare profil si la care sunt mai multe ore pe saptamana, fiind deci mai multa materie de recuperat. Ministerul Educatiei si Cercetarii a anuntat, vineri, ca are doua variante pentru recuperarea orelor pierdute de elevi, daca greva generala ar fi suspendata cat mai curand, adica reanalizarea programei pana la sfarsitul semestrului sau predarea materiei an afara orelor de curs, cu consimtamantul parintilor. Semestrul antai a anceput luni, 12 septembrie. Sambata, 24 decembrie, ancepe vacanta de iarna a elevilor, care dureaza pana an 8 ianuarie 2006. Cursurile semestrului antai se reiau luni, 9 ianuarie 2006, si se finalizeaza cu o vacanta intersemestriala, programata antre 4 februarie si 12 februarie. Copiii din ciclul primar si din anvatamantul prescolar au mai avut o vacanta, an perioada 31 octombrie – 6 noiembrie

Cadrele didactice se afla din 7 noiembrie an greva generala, principalele solicitari formulate vizand majorarea salariilor si alocarea unui procent de cinci la suta din produsul intern brut pentru educatie. Guvernul a propus profesorilor o majorare salariala de opt la suta an doua transe, plata unor drepturi banesti restante si cinci la suta din PIB pentru educatie, ansa numai pe baza de proiecte. Ultimele negocieri au avut loc vineri, finalizate cu o noua propunere de acord din partea Guvernului. O decizie privind acest acord va fi luata de liderii federatiilor sindicale pana marti.

Scris de redactional

&#8222Sa vina cei de la CET si sa-si ia tevile din apartamentul meu!”. Acesta este raspunsul majoritatii posesorilor de centrale din blocurile bacauane cand sunt somati sa izoleze tevile de incalzire comune. Dupa contorizarea totala se va introduce coeficientul de corectie la caldura.

Administratorii asociatiilor de proprietari i-au instiintat pe proprietarii de centrale de apartament ca trebuie sa izoleze tevile de la instalatiile comune de incalzire. Asta dupa ce au primit de la CET adrese in care se recomanda asociatiilor de proprietari sa impuna &#8222centralistilor” izolarea tevilor pentru a evita aparitia diferentelor mari intre indexul gigacalorimetrului de la scara blocului si totalul consumului inregistrat de repartitoarele de costuri din apartamente. &#8222Chiar acum scriu adrese catre proprietari, ne-a declarat Dan Mocanu, administratorul Asociatiei &laquoCalugareni Nord&raquo. Ii instiintez ca, in baza Ordinului 233 al Agentiei Nationale de Reglementare in domeniul Serviciilor Comunale, articolul 12, sunt obligati sa izoleze tevile de caldura care le tranziteaza apartamentele. Sunt cativa locatari care au facut asta deja. In cazul celor care refuza, va hotari comitetul executiv al asociatiei cum vom proceda”. O problema ce pare fara rezolvare este cea a proprietarilor plecati in strainatate, care nu au lasat apartamentul in grija cuiva. &#8222Cand aveam doar gigacalorimetre se repartiza consumul la toti cei din sistemul centralizat, dar de cand au inceput oamenii sa monteze si repartitoare de costuri trebuie sa le treci pe fisa exact consumul inregistrat de acestea. Nu stiu cum voi proceda”, a mai spus Dan Mocanu.

Proprietarii cer chirie pentru gazduirea tevilor comune

Proprietarii din Asociatia 86 au primit termene pentru izolarea tevilor. &#8222Voi verifica daca le-au respectat, insa stiu deja ca voi intampina opozitia multora, ne-a declarat Veronica Ionescu, administrator. Unii locatari sunt reticenti, altii chiar scandalizati si spun ca ar trebui sa perceapa furnizorului de agent termic o chirie pentru ca ii accepta tevile pe proprietatea lor. Daca voi observa diferente intre gigacalorimetre si suma repartitoarelor de costuri, voi introduce probabil un coeficient de corectie, dar mai intai voi incerca sa rezolv problema pe cale amiabila”. Majoritatea administratorilor din asociatii nu stiu cum sa procedeze in aceasta situatie si asteapta lamuriri de la CET. Competenta furnizorului de agent termic se opreste insa la vana de bransament, ce se intampla dincolo de ea fiind exclusiv problema asociatiei de proprietari. Directorul CET, Vasile Dragusanu, ne-a declarat ca a incercat doar sa vina in sprijinul partenerilor de contract, adica asociatiile de proprietari. &#8222Fac asa cum vor, spune managerul CET, dar vor exista probleme dupa ce vom factura consumul de agent termic”. Administratorii asociatiilor se afla acum in plin proces de calculare si afisare a intretinerii pe octombrie. Deocamdata sunt rare situatiile in care apar diferente intre gigacalorimetre si repartitoare. Alta va fi situatia dupa ce contorizarea va fi incheiata.

Coeficient de corectie sau manson pe tevi

Daca la facturarea consumului de agent termic din luna octombrie nu s-au luat in considerare gigacalorimetrele montate anul acesta, CET intentioneaza ca pana la finele lui noiembrie toate scarile de bloc din sistemul propriu sa aiba gigacalorimetre receptionate. Luna decembrie este rezervata montarii gigacalorimetrelor pe scarile preluate de la Termloc. Fara indoiala, contorizarea este in avantajul consumatorilor, care nu vor mai plati pierderi. Reversul medaliei il vor reprezenta scandalurile, la care administratorii se asteapta deja, asemanatoare celor aparute odata cu montarea contorilor pentru apa rece. Coeficientul de corectie va fi singura solutie pentru acoperirea diferentei dintre gigacalorimetre si repartitoare, iar acesta va fi aplicat tuturor proprietarilor din sistemul centralizat, dar si centralistilor care nu si-au izolat tevile. Pentru a nu cotiza in fiecare luna de iarna pentru caldura din tevile comune, proprietarii de centrale ar trebui sa faca o investitie minima. Un metru de manson izolant costa intre 33.000 lei si 60.000 lei.

Scris de Doina MINCU

A intocmi monografia unei localitati echivaleaza cu travaliul scoaterii la iveala a aurului din minereu, adica a avea rabdarea si puterea de a lasa deoparte neesentialul, perisabilul, pentru a pune in valoare stralucirile nestiute pana atunci ale locului si ale creatiei celor ce acolo vietuiesc.
Profesorul Stefanache Spulber a tiparit de curand cartea locului natal, ridicandu-l la rang de personaj colectiv, dar si individual (orice asezare care beneficiaza de un astfel de buletin de identitate capata dreptul unei individualitati). Evenimentul este ocazionat de implinirea a 560 de ani de la prima atestare documentara a localitatii si deschide seria aUniversum Bacoviensis” a Editurii aEgal”. Ca dovada a importantei temei, cartea a fost lansata mai intai in Bacau, nu intamplator la Liceul aGrigore Tabacaru”. (In perioada interbelica, Tabacaru este recunoscut in tara ca promotor al politicii de investigare si conservare a spiritualitatii locale). Au tinut sa fie prezenti oficialitati (conf.univ.dr. Gh. Felea, din partea M.E.C., si prof. Brandusa Popescu, inspector scolar general adjunct), dascali de istorie (dr. Jean Ciuta, dr. Ioan Mitrea, dr. Ioan Murariu, Relu Leoveanu), de romana (Liviu Chiscop, Aurel Jamneala), specialisti in arhivistica (dr. Dumitru Zaharia, Vilica Munteanu), ziaristi (Petre Done, Gabriel Pop), consateni (prof. Vasile Puscasu), profesori ai scolii-gazda, elevi. Compartimentul tehnic a fost prezent prin tehnoredactor (Eduard Ghergheluca), consultantul artistic (Aurel Stanciu) si editor (Dumitrita Danila). Nu au lipsit elevii si membrii familiei. Cei care au vorbit (aproape toti cei numiti) au conchis ca asista la prezentarea uneia dintre cele mai reusite monografii romanesti.
Cum era firesc, lansarea a fost repetata in satul Negulesti, de data aceasta in prezenta localnicilor, unii dintre ei personalitati accentuate in lumea stiintifica romaneasca. Am notat cate ceva din interventiile oaspetilor sau ale gazdelor: aAm sustinut in prima faza lucrarea, iar autorul merita titlul de Cetatean de onoare al comunei Dealul Morii (Vasile Savin, primarul comunei) aPentru negulesteni, St. Spulber este Profesorul, cu majuscula” (Gh. Eparu, directorul scolii) aObarsia rurala este semn de noblete” (Gh. Felea) aIl admir pe autor pentru ca eu nu am putut face o monografie a satului meu, Cauia” (scriitorul Vasile Iosif) aBine ar fi ca in prima decada a lunii noiembrie sa avem Zilele satului Negulesti (Costache Marcuta) aViata mea a depins de fostul meu invatator, St. Spulber” (Valerica Sachelarie) aLucrarea seamana cu o teza de doctorat” (prof.univ.dr. Leonache Dragoi) aFamilia mea este puternic ancorata in istoria satului” (prof.univ.dr. Luciu Alexandrescu) aSt. Spulber se intoarce acasa ca un obsedat de originile sale” (pr. Gica Sighiu). Publicistul Ghita Munteau a citit din versurile sale , iar prof. Pompiliu Stan a laudat calitatile intelectuale ale negulestenilor. In final, conf.univ.dr. Radu Ababei, inspectorul scolar general, a tinut sa asemene monografia lansata cu cartea despre Valea Ghimesului, scrisa de Petre Bilibok-Barsan si Ion Gabor.
La iesirea din scoala, m-am tot invartit cautand firma scolii, ca s-o fotografiez. aE in lucru”, ma salveaza Gh. Eparu. aDaca-i asa, atunci opriti lucrul ca sa si adaugati un nume”, ma inflacarez eu. Stefanache Spulber, care era la doi pasi, ne-a si auzit: aMaria si Constantin Focseneanu, cei mai destoinici invatatori de aici!”, aSau Nicodim Sachelarie, adaug eu. Mi se pare ca a fost cea mai puternica personalitate a locului”.
Pana la incheierea volumului al II-lea al monografiei (de aceasta data, a scolii), negulestenii vor decide ce sa se scrie pe firma…Scris de Ioan DANILA

In mod obisnuit, partidele organizeaza alegeri odata la patru ani. Doar la PNL Bacau, alegerile se tin la patru luni. Pe 1 iulie, au candidat la presedintie Ioan Chiriac si Romeo Stavarache. A castigat primul, dar a ramas sef celalalt, care a contestat alegerile. Dupa multe declaratii belicoase, alegerile s-au repetat, dar PNL Bacau a avut un singur luptator: Romeo Stavarache. El este noul presedinte al PNL Bacau. Chiar daca statutul formatiunii nu prevede, vicepresedintele Ioan Chiriac va fi considerat prim-vicepresedinte.

Ieri, mult inainte de ora 11:00, in fata Filarmonicii &#8222Ateneu”, peste doua sute de liberali asteptau in frig, veseli si rabdatori, sa se descuie usa si sa intre in sala de concerte. Unii au tropait maruntel, altii si-au frecat mainile, dar nimeni nu a carcotit. In diversele grupulete, nici un pic de teama, nici un pic de fervoare nu incalzea discutiile. Asta pentru ca alegerea s-a facut inainte de alegeri. Singurul candidat pentru functia de presedinte al liberalilor bacauani a fost Romeo Stavarache, primarul Bacaului. Ioan Chiriac, rivalul sau la prima &#8222editie” a alegerilor, n-a mai candidat. S-a spus, in timpul conferintei, ca Gheorghe Stefan, zis Pinalti, a fost &#8222negociatorul sef” al penelistilor bacauani. In fapt, impacarea formala pe care au afisat-o liderii celor doua tabere, &#8222traditionalista” si &#8222reformista”, a fost realizata din dispozitia lui Calin Popescu Tariceanu, care, desi invitat, n-a fost prezent la a doua Conferinta Judeteana a PNL Bacau, cum n-a fost nici la prima. In locul lui a venit Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii si vicepresedinte la nivel national al formatiunii politice, care a prezentat fara perdea pofta conducerii PNL.

Vorbe despre PSD

Primul discurs a fost al lui Romeo Stavarache, presedinte interimar al PNL Bacau, care a vorbit despre unitate si despre binele partidului, indemnandu-i pe prieteni si pe rivali sa uite certurile care i-au animat pana marti seara. &#8222Degeaba ai o conducere nationala, daca nu ai conducere judeteana, a spus el. Trebuie sa ne pregatim cu ardoare pentru 2008″. Tot mai infocat, Romeo Stavarache a pomenit despre reusita la alegerile partiale si despre cresterea PNL in preferintele electoratului de la 17 la suta la 50 la suta. Gheorghe Flutur a venit cu un mesaj clar: inamicii liberalilor nu sunt liberalii, nici PD-istii, ci PSD. &#8222Camarila PSD incearca sa discrediteze orice incercare de reforma. Vedeti ca li s-a facut dor de putere? Le-au scazut burtile si vor iar la putere”. Sa lucreze si sa fie uniti, le-a cerut Flutur liderilor locali ai PNL si PD, desi ultimii nu erau in sala. &#8222E vremea ca si noi, si democratii sa bagam cutitele in teaca, altfel vom deveni un ospat pentru PSD”, a insistat Flutur. Ca un hipnotizator, el a rostit numele PSD de opt ori in trei fraze si a apasat pe acest cuvant, ca sa le intre bine in cap liberalilor cine e &#8222dusmanul”. &#8222Vrea, nu vrea, Adrian Nastase, care stiu ca e vanator, va trebui sa se obisnuiasca cu conditia de prada. Il vrem pe Adrian Nastase, vrem aceasta prada”, a spus Gheorghe Flutur, hotarat si carismatic, ca o veritabila capetenie.

Pasi inapoi

Intr-o incercare de a salva demnitatea vechilor liberali, Ioan Chiriac le-a adus aminte celor prezenti ca PNL Bacau a avut alegeri si in iulie 2005. &#8222Competitorii nostri de atunci nu au stiut sa piarda si Comisia de Onoare si Arbitraj a gasit un viciu de procedura. Si azi exista un viciu de procedura prin faptul ca noi am facut apel si nu ni s-a raspuns. Sa trecem peste asta. Eu sunt dator fata de multi dintre voi sa spun de ce nu mai candidez”. Chiar daca fanii lui stiau deja, el le-a explicat ca a facut un pas inapoi ca PNL Bacau sa faca doi pasi inainte. In acest spirit, de generozitate si concordie, functiile de conducere au fost impartite &#8222juma-juma” de reformisti si traditionalisti, cu exceptia celei de presedinte, pentru care a candidat castigatorul Romeo Stavarache. Pentru cele patru locuri de vicepresedinte au fost propusi Ioan Chiriac, Valeriu Gheorghe, Viorel Miron, Ioan Aron Popa, iar in Biroul Permanent Teritorial, Ionel Palar, Gabriel Berca, Petru Placinta si Mihai Slic, plus supleantii Ioan Silviu Lefter si Adrian Iordache. Si functiile din comitetul executiv si COA au fost distribuite echitabil. Dar asta numai pe hartie. Ca votul a stricat calculele celor doua tabere, care-si negociasera fiecare pozitie. Sigur, presedinte a iesit unicul candidat, Romeo Stavarache, cu doar 29 de voturi impotriva. Dar numaratoarea a produs surprize in organismul colectiv de conducere, unde proportiile negociate anterior nu s-au respectat, favorizata fiind tabara lui Stavarache. Cum ministrul Flutur plecase la alte treburi, liberalii au fost nevoiti sa se impace singuri, mai ales dupa ce fostul presedinte, deputatul Valeriu Gheorghe, a amenintat cu demisia, daca nu i se da satisfactie. I s-a dat, in sensul ca taberele au ajuns sa fie &#8222corect” reprezentate in conducerea PNL, conform trocului de dinainte. La inchiderea editiei, nici una dintre tabere nu anuntase daca intentioneaza sa conteste alegerile. Dar niciodata nu e prea tarziu.Scris de Silvia PATRASCANU Florin POPESCU

Serviciul de Ambulanta se pregateste sa intre in focul acreditarii, dar nu indeplineste decat conditiile minime. Ambulantele sunt vechi, uzate si fara echipament medical. Lipsa de personal se acutizeaza, caci Ministerul Sanatatii a blocat posturile. Fara acreditare, Salvarea isi poate lua adio de la contractul cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate.

Serviciul Judetean de Ambulanta Bacau are termen pana pe data de 9 decembrie pentru a depune cerere de acreditare. &#8222Examenul&#8221 nu va fi lipsit de emotie, caci SJA ar putea sa nu ia nota de trecere. &#8222Suntem pe ultima suta de metri la pregatirea documentatiei”, ne-a declarat dr. Sorin Enescu, directorul SJA. &#8222Cred ca vom indeplini standardele minime si sper sa primim acreditarea. Probleme sunt cu dotarea, caci, din cele 92 de masini pe care le avem in judet, sunt bune doar vreo 30. Performante sunt numai doua, iar acestea se afla la Statia Bacau. Eu consider ca din punct de vedere al pregatirii personalului stam bine, insa nu ca numar de angajati, ci ca pregatire profesionala. Au toti autorizatie de libera practica si au urmat cursuri de pregatire. Am avea insa nevoie de medici, asistenti si brancardieri&#8221. Lipsa de medici si asistenti exista in toate unitatile sanitare, dar in asistenta prespitaliceasca, mai ales la serviciile de ambulanta, deficitul se simte mai puternic. Dupa cum declara dr. Enescu, la Statia de Ambulanta Bacau si in substatiile din judet ar mai fi nevoie de 15 medici si 30 de asistenti medicali. Brancardierii sunt mai rari decat iarba de leac, doar statia din Bacau avand acest tip de angajati, dar si aici doar in numar de doi. Nici macar operatori de telefonie nu s-au angajat in ultimii ani, apelurile fiind preluate in general de asistenti. Cu greu s-a asigurat prezenta unui medic in substatiile din Onesti, Moinesti si Comanesti, in celelalte fiind detasat personal de la Bacau. Toate posturile sunt blocate de Ministerul Sanatatii.

Taxiuri, nu ambulante

Masinile de care dispune SJA pot fi numite cu usurinta taxiuri, nefiind dotate cu aparatura pentru interventii de urgenta. Doar doua ambulante sunt de tip ARTI, adica au in dotare aparatura de anestezie-resuscitare-terapie-intensiva, iar cinci de tip AUR, cu aparatura pentru anestezie – urgente- resuscitare. Zeci de ambulante sunt bune de casat, din cauza vechimii de 20-30 de ani si a uzurii. SJA face cu greu fata solicitarilor, iar daca nu va obtine acreditarea i se va pune un mare lacat pe poarta.

&#8222Cred ca doar jumatate dintre masinile SJA ar putea indeplini conditiile de acreditare”, ne-a declarat Dan Stoica, director adjunct al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). &#8222Probabil ca SJA va primi acreditare temporara, cu termene de conformare. Cu siguranta, dupa aderarea la UE, SJA nu va mai fi acreditat daca nu se investeste in dotare, caci criteriile europene sunt si mai drastice&#8221. Fara acreditare, SJA nu poate intra in contract de finantare cu CJAS, ceea ce inseamna sistarea activitatii.

Promisiunile nu lipsesc

Conducerea Directiei de Sanatate Publica da asigurari ca se fac eforturi pentru ca SJA Bacau sa primeasca la anul cinci noi ambulante. Dar promisiunile nu lipsesc. &#8222Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, promite ca la anul asistenta medicala prespitaliceasca va primi mai multi bani”, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. &#8222Pana acum, 70 la suta din buget era alocat asistentei prespitalicesti, dar de la anul se va modifica ponderea. Asistenta spitaliceasca va primi doar 40 la suta din buget, urmand ca 60 la suta din fonduri sa mearga spre serviciile de ambulanta si medicina de familie&#8221. Pana atunci, realitatea este jalnica. Ambulanta nu are masini, angajati si nici macar echipament specific. Sediile sunt in stare avansata de degradare, pentru reabilitarea lor fiind necesare in jur de 60 de miliarde. In plus, nu se stie ce se va intampla de la 1 decembrie, caci banii pentru salarii, combustibil si materiale sanitare se termina luna aceasta.

Scris de Doina MINCU