Aproximativ 2000 de cadre didactice din judetul Bacau, mobilizate de liderii sindicali de la S.L.I. si F.E.N., au participat ieri la mitingul din Piata Tricolorului, in fata Prefecturii. O prima surpriza placuta: prezenta la miting a inspectorului scolar general Radu Ababei. &#8222Am avut un contact permanent cu sindicatele si vreau sa va spun ca luni am fost la doar un sfert de ora de incheierea grevei in judetul Bacau, ne-a declarat inspectorul scolar general. S.L.I. Bacau propusese autosuspendarea grevei, solicitand doar o garantie scrisa din partea conducerii Ministerului ca toate cadrele didactice din judet vor fi platite integral pe lunile noiembrie si decembrie. N-am reusit atunci dezamorsarea conflictului si regret foarte mult acest lucru”. Mitingul a avut o &#8222deschidere” originala: liderul S.L.I. Bacau, Gheorghe Manole Chiriac, a strigat &#8222catalogul” tuturor parlamentarilor din judetul Bacau. Cum acestia au lipsit in corpore, multimea demonstrantilor a scandat: &#8222Catalogul rusinii”. S-a propus o evaluare a demnitarilor absenti: &#8222Nota UNU! Repetentii!” au scandat demonstrantii. &#8222De ce nu-si respecta Guvernul Tariceanu propriul Program de guvernare?” a intrebat liderul S.L.I. Bacau si demonstrantii au scandat &#8222Demisia!” La intrebarea de ce dezinformeaza reprezentantii Guvernului situatia reala a salariilor din invatamant, s-a scandat din nou, &#8222Mincinosii!” &#8222Rusine!” Au fost citite cateva mesaje de solidaritate, printre care si acela venit din partea Confederatiei Maghiare a Sindicatelor din Invatamant, venit de la Budapesta. Starea de sopirit a elevilor a fost prezentata de Ramona Vinca, din clasa a XII-a H, Colegiul National &#8222Gheorghe Vranceanu”: &#8222Am considerat prima saptamana de greva o binecuvantare, o minivacanta meritata. In cea de-a doua saptamana au inceput intrebarile: Ce se va intampla cu noi? Acum suntem deja ingrijorati: Va ingheta, oare, anul scolar? Dar ii intelegem pe profesorii nostri, stim ca, desi n-au fost motivati salarial, au facut pana acum enorm pentru noi si au dreptul la o viata demna”. Si reprezentantul parintilor, Adrian Gheorghe, a spus ca parintii considera justificate solicitarile cadrelor didactice: &#8222Profesorii sunt aliatii nostri permanenti, numai impreuna putem asigura copiilor nostri o pregatire temeinica. Stim ca-i preocupa situatia copiilor nostri, pentru ca si cadrele didactice sunt parinti. Dar le-a ajuns cutitul la os si guvernantii trebuie sa inteleaga ca reprezentantii cadrelor didactice trebuie sa fie ascultati”. Si-au mai rostit punctul de vedere lideri sindicali de la nivel judetean, municipal, orasenesc si unii lideri sindicali din mediul rural. N-au lipsit poeziile satirice (&#8222Asa nu se mai poate”, &#8222Mafia e-n toate” s.a.), nici &#8222Plugusorul saraciei”, a fost rostita si o &#8222Rugaciune catre Dumnezeu”, s-a scandat &#8222Sa ne eliberam de frica!” &#8222Unitate!” &#8222Acum, ori niciodata!” Invatatorul Gabriel Cornea, din Fundu-Racaciuni, a anuntat ca intra in greva foamei, pe timp nelimitat. La ora 13.10, mitingul s-a incheiat, reprezentantii sindicatelor si ai presei fiind primiti de subprefectul Nicolae Olaru. A fost un dialog dens, la capatul caruia subprefectul s-a angajat sa transmita vineri dimineata doua informari privind revendicarile grevistilor bacauani, una la Guvern si a doua la partidul politic pe care-l reprezinta. Ieri, 24 noiembrie, numarul unitatilor scolare si al cadrelor didactice aflate in greva a crescut, fata de situatia existenta luni, joi aflandu-se in greva 204 unitati scolare (din cele 383) si 6368 din cele 8860 de cadre didactice, ceea ce inseamna un procent de 71,09 la suta.

Scris de Stefan OLTEANU

Cheltuielile asiguratilor in sistemul privat de acordare a asistentei medicale ar putea fi decontate de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Desi legea care aduce aceasta premiera a fost promulgata, nu a fost inca publicata in Monitorul Oficial. Cel mai probabil motiv al intarzierii este constientizarea tardiva a efortului financiar zdrobitor la care ar fi supus bugetul de asigurari.

Un amendament adus Ordonantei 38/2005, care modifica organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, este tinut la mare secret. Desi ordonanta a fost promulgata ca lege inca din 9 noiembrie 2005, nu a fost nici pana acum publicata in Monitorul Oficial si nu a intrat in vigoare. Unul dintre motivele tergiversarii ar putea fi faptul ca una dintre prevederi va afecta serios bugetul asigurarilor sociale de sanatate. Astfel, amendamentul prevede ca bolnavii care apeleaza la un furnizor privat de servicii medicale pentru efectuarea unor investigatii medicale isi vor putea recupera cheltuielile de la casele judetene de asigurari de sanatate. Asta numai daca unitatea sanitara publica la care s-au adresat anterior nu au putut sa le ofere respectivele servicii. Daca la spitalele publice exista prea putine alternative, numarul clinicilor private fiind mic, altfel se prezinta situatia in cazul serviciilor stomatologice sau al investigatiilor paraclinice. La Bacau, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) a alocat o mica parte din bugetul ei anual pentru serviciile stomatologice: 17 miliarde de lei din 1.219 miliarde lei. La rectificarile bugetare si deblocarile rezervelor financiare, cabinetele stomatologice aflate in contract cu CJAS nu s-au bucurat de suplimentari ale fondurilor. Plafonul alocat cabinetelor se epuizeaza de obicei in primele trei zile ale fiecarei luni. Ca urmare, pacientii isi platesc vizitele la stomatolog. Pentru a deconta integral toate serviciile stipulate in contractul-cadru de acordare a asistentei medicale, CJAS ar trebui sa faca un efort imposibil in acest moment. Cat despre investigatiile paraclinice (analizele medicale), a devenit o obisnuinta ca in acest segment al asistentei medicale sa se lucreze pe baza de liste de asteptare ocupate pe multe luni inainte. Pentru ca bolnavii nu pot astepta sa le vina randul la analize, scot bani din buzunar. CJAS a alocat in luna octombrie un supliment de doua miliarde de lei celor 15 laboratoare cu care se afla in contract. Listele de asteptare s-au subtiat nesemnificativ din cauza ca analizele au costuri occidentale. Daca ar suporta din buget toate serviciile la care asiguratii au dreptul prin lege, CJAS ar avea nevoie de un buget urias. Numarul bolnavilor care ar apela la alternativa privata a sistemului sanitar ar cunoaste o crestere nemaiintalnita, caci ar disparea retinerea impusa de costurile ridicate ale serviciilor private. &#8222Niciodata nu vom putea acoperi tot necesarul de servicii medicale, ne-a declarat Dan Stoica, director adjunct al CJAS. In nici o tara din lume nu se intampla asa ceva. La medicamente, de exemplu, alocam sume din ce in ce mai mari, dar daca ar fi si 70 de miliarde de lei pe luna, tot s-ar consuma”. Directorul general al CJAS, dr. Maria Tioc, spune chiar ca Sanatatea costa mai mult decat isi permite Romania. &#8222Nici tot PIB-ul nu ar fi de ajuns pentru a satisface toate nevoile din sistem, este de parere dr. Tioc. Cat despre decontarea serviciilor pe care le-au primit asiguratii in sistem privat, pentru ca sistemul public nu le-a putut onora, asta nu s-a mai intamplat niciodata. Ar fi o premiera. Din bugetul pe care il primim la inceput de an nu putem suporta aceasta cheltuiala suplimentara. Daca se va pune in practica prevederea, probabil ca va exista un capitol separat al bugetului”.Scris de Doina MINCU

Mai multe institutii incearca sa-i dezvete pe bacauani sa mai dea pomeni cersetorilor. Ieri, la ora 12.00, in fata magazinului &#8222Luceafarul&#8221, a avut loc lansarea programului &#8222Spune NU cersetoriei”, initiat de Primaria Bacau, la care vor participa SPAS, Politia Primariei, DGASPC Bacau, Asociatia Betania, FSC, Asociatia Ovidiu Rom, AJOFM Bacau, Asociatia Dr.Luca. Actiunea a fost precedata de o conferinta de presa organizata de Romeo Stavarache, primarul Bacaului, in prezenta tuturor participantilor la proiect. Alarmat, primarul a declarat ca, in ultima vreme, municipiul e invadat de un numar mare de cersetori care nu au domiciliul in Bacau, ci in Buhusi, Neamt, Roman sau in mediul rural. Vin aici pentru ca orasul e prosper si ii atrage. Sunt copii care, in loc sa mearga la scoala, stau in frig de dimineata pana seara pentru a-si intretine parintii. Campania se adreseaza populatiei, si nu copiilor cersetori. Populatia trebuie convinsa ca, dand bani, incurajeaza exploatarea acestor copii. Este &#8222o actiune in forta&#8221, &#8222un efort conjugat&#8221, a afirmat Gabriela Achihai, presedinta FSC, o campanie din care omul trebuie sa inteleaga, &#8222chiar daca se simte bine cand da un banut, ca nu trebuie sa mai incurajeze cersitul&#8221. Lansarea oficiala a avut loc la ora 12. Directori de institutii si ONG, specialisti si liceeni voluntari s-au intalnit in fata magazinului &#8222Luceafarul”. Vestele galbene ale organizatorilor, inscriptionate cu sloganul campaniei, &#8222Spune NU cersetoriei&#8221, i-au atras imediat pe trecatorii curiosi, care intrebau in stanga si-n dreapta ce se intampla. Cativa tineri dansau zgribuliti pe ritmurile muzicii ce iesea din difuzoarele amplasate la locul evenimentului. Vremea nu prea a fost de partea organizatorilor, frigul si ninsoarea speriind trecatorii. La cateva momente dupa aparitia oficialitatilor invitate la acest eveniment, organizatorii au inceput manifestarea propriu-zisa. Directoarea SPAS, Ioana Calustian, a fost cea care a &#8222moderat” evenimentul. Seria invitatilor care au dorit sa adreseze cateva cuvinte oamenilor prezenti la eveniment, a fost deschisa de Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC Bacau, urmat de Maria Gheorghiu, asociatia Ovidiu Rom, Andre Muit, asociatia Betania, si alte personalitati. Acestia au subliniat mesajul campaniei, insistand asupra faptului ca trebuie sa-i ajutam pe copiii care cersesc nu oferindu-le bani, ci indreptandu-i spre centrele de asistenta, unde vor avea acces la educatie si la serviciile sociale existente. Imediat dupa ce acestia au terminat de vorbit, au intrat in scena si oficialitatile bacauane. Mai marii scenei politice bacauane, echipati cu vestele galbene, in frunte cu primarul Romeo Stavarache si presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, au inceput sa imparta fluturasi trecatorilor. &#8222Petrecerea” s-a stins usor, urmand insa ca zilnic, intre orele 12.00 – 18.00, pe durata a doua saptamani, sa ne intalnim cu organizatorii campaniei in diverse puncte ale orasului. Scris de Silvia PATRASCANU Gabriel MIHAI

E, e aglomeratie, si mare agitatie! Marti, 22 noiembrie, pe la orele 17.00, hai sa-i spunem 17juma&#8217, s-a dat startul pentru &#8222Baalul Boboocilor 2005, Universitatea Bacau&#8221!!! Si nu oricum! Pentru introducerea house cu fum si jocuri de lumini si voce joasa a fost responsabil DJ Raymond, iar prezentatorul a fost nimeni altul decat&#8230 Dinu Maxer! Va suna cunoscut? Un indiciu: ex-ul Nicoletei Luciu&#8230

Probele Miss-elor

Dupa prezentarea de rigoare a sponsorilor si a juriului „rasfirat prin toata sala&#8221, a urmat intrarea in scena a celor 10 concurente, mai mult sau mai putin emotionate, dar inca destul de&#8230imbracate pentru ce avea sa urmeze: proba de&#8230lenjerie intima!!! Una cate una, s-au unduit acoperite de cate un cearsaf pana in partea din fata a scenei, acolo dezgolindu-se cat au putut mai provocator, lasand publicul cu ochii mari si gura cascata, dar cu blitz-ul in actiune! Toti cei care aveau aparate de fotografiat sau mobile cu camera s-au imbulzit langa scena sa imortalizeze momentul. Si au avut tot timpul, mai ales ca frumusetile, „deosebit de generoase si in miscari, si in vestimentatie&#8221, nu s-au grabit sa paraseasca scena. Stateau saracele si dardaiau acolo in desuurile lor (era fooarte frig in sala!), iar prezentatorul tot tragea de timp incercand sa scoata de la ele portretul barbatului ideal. Dupa ce si-a ciripit fiecare parerea (cateodata intr-o moldoveneasca curata: „barbatul ideal trebui si mi meriti&#8221), s-a decretat: principalele atractii sunt ochii si&#8230fundul! „Imi place sa am pe ce pune mana&#8221, a declarat o concurenta. Iar prezentatorul a concluzionat „La Bacau barbatii merg invers!&#8221 O alta proba a fost cea a rochiilor de seara, imbinata cu cea de „incultura generala&#8221 (expresia apartine prezentatorului).

Dumele lui Maxer

Mai ales la ultima proba si-a dat Maxer arama pe fata. „Sunt mai rautacios din cauza frigului!&#8221. Probabil incerca sa incalzeasca atmosfera cu glumele-i deocheate, ca altfel nu se prea explica. Sau da, voia sa le puna in dificultate pe concurentele cu teama de microfon, „care are o simbolistica erotica aparte&#8221. Asa am aflat cum se inchina studentii, care este diminutivul de la „ceapa&#8221 (cineva din public a strigat „arpagic, baa nesimtitule!&#8221), ce e rosu si vine periodic (Mos Craciun), unde este ficatul la femeie („cum intri, pe stanga&#8221) etcetera. Bietele aspiratoare la titlul de Miss au trebuit sa faca fata la framantari de limba, la calcule matematice („cat fac 6+9?&#8221 „14&#8230&#8221), sa raspunda ce dorinta sa le indeplineasca pestisorul de aur, ce-ar lua pe o insula pustie, sa continuie proverbe, sa faca reclama la prezervative&#8230

Entertainment

Intre aceste „probe de foc&#8221 au existat si destule si lungi momente de respiro, umplute cu numere de umor (Trupa de teatru a Ligii Studentilor, „Petrecerea de pietoni&#8221, cu scenete „politicesti&#8221), cu dans (Fiesta in actiune!), cu muzica – surprize muzicale de la DJ, dar care nu prea au impresionat publicul mai bine a prins muzica populara, la care studentii chiar s-au ridicat si au dansat. Si o alta surpriza sexy, „cum sa ne imbracam iarna&#8221: prezentare de moda unde domnisoarele, spre deliciul publicului, nu purtau nimic pe sub gecile de iarna…

Sfarsit cu coronita (?!)

Cat a deliberat juriul, pe scena a evoluat trupa „Ispita&#8221, „un proiect unic in Romania, doua domnisoare care canta si danseaza muzica orientala&#8221, zice Dinu Maxer, managerul trupei. Unic, asa sa fie? Nu cumva gasesti asa ceva pe toate tarabele, caci suna foarte mult a manea&#8230 Au fost chemati pe scena „barbati adevarati&#8221, care s-au intrecut cu fetele la miscat „din tati celi&#8221. „Ispitele&#8221 nu au reusit totusi sa fie pe placul tuturor (sa fie din cauza playbackului?): Victor: „Pe mine, ca barbat, ma dezgusta…&#8221 Costel: „Fetele danseaza mai bine decat &laquocanta&raquo&#8221. Dupa ce si-a facut si Maxer portia de playback, s-a dat verdictul: Miss Popularitate (aleasa in functie de aplauze), Adriana Cazacu Miss Presa, Anemarie Teodor, si last but not least, Miss Boboc 2005, Elizabeth Gabriela Brailoiu, aka Bety, care nu se astepta, a avut emotii foarte mari si este foarte fericita. A participat pentru distractie si pentru experienta, deoarece si-ar dori o cariera in modeling. Distractia a continuat in Discoteca AudiTop.Scris de Oana TANASA

Visul oricarui tanar este sa aiba casa lui. Cu toate ca potentialul pietei imobiliare din municipiu este ridicat, bacauanii nu-si permit contractarea de credite prin ofertele bancare existente. Motivul il constituie nivelul scazut al salariilor. Din aceasta cauza se restrange posibilitatea accesarii unui credit imobiliar sau ipotecar, creditul de consum fiind, in continuare, mult mai utilizat.

Potrivit situatiei pe luna luna septembrie 2005, la nivelul judetului Bacau, s-au acordat populatiei credite imobile si ipotecare in valoare de 50.735,73 RON (peste 507 miliarde lei vechi) din care 12.928,76 RON (129 miliarde lei vechi) in lei si 37.806,97 RON (378 miliarde lei vechi) in valuta. Aceasta reprezinta o crestere cu 3.208,35 RON (32 miliarde lei vechi) fata de luna precedenta. Pentru contractarea unui credit imobiliar sau ipotecar, bancile comerciale finanteaza 75 la suta din valoarea proprietatii, imprumutul fiind acordat pe o perioada pana la maxim 25 de ani. Un simplu calcul ne arata ca pentru un imobil de 90.000 RON, avansul cu care clientul trebuie sa se prezinte este de 22.500 RON. Dan F.,32 de ani din Bacau se considera un om fericit. Si asta pentru ca bugetul familiei – salariul net al lui si al sotiei sale – este de 2.000 RON. Si-a achizitionat recent o garsoniera solicitand un credit imobiliar la o banca din oras. Garsoniera valora 90.000 RON, el fiind nevoit sa imprumute 67.500 RON, bani ce vor fi returnati bancii in urmatorii 25 de ani. Un calcul simplu arata ca tanara familie va plati in aceasta perioada, respectiv timp de 300 de luni, suma de 630 RON reprezentand rata si dobanda aferente creditului. Nu mare i-a fost mirarea cand si-a calculat banii pe care ii va returna dupa 25 de ani: „Cand am auzit ca suma pe care o vom plati dupa cei 25 de ani este de 1,9 miliarde lei vechi (190.000 RON) eram pe punctul sa renuntam. Suntem bucurosi, totusi, ca am facut creditul pentru ca salariile ne-au permis acest lucru. Marea majoritate a tinerilor nici nu se pot gandi la asa ceva.&#8221 Incheierea unui credit ipotecar presupune si cheltuieli de intocmire dosar, platindu-se un comision in jurul valorii de 1,5 la suta plus incheierea unei asigurari de incendiu pentru imobilul achizitionat si a unei asigurari in caz de deces pentru clientul care a contractat creditul. In general, bacauanii prefera creditul ipotecar, comparativ cu cel imobiliar. Si asta pentru ca, pe de o parte, salariile nu le pot da dreptul sa indeplineasca conditiile bancilor privind nivelul veniturilor, si, pe de alta parte, creditul imobiliar presupune un dosar mult mai stufos decat cel al unui credit ipotecar. Cetatenii manifesta, in continuare, un apetit mai mare pentru creditele de consum, desi bancile isi promoveaza ofertele la creditele pentru locuinte. Daca nivelul salariilor nete ar creste, cu siguranta ca si volumul pe piata imobiliara ar inregistra un trend ascendent mai serios. Pana atunci, majoritatea tinerilor pot, cel putin, sa spere ca, in viitor isi vor indeplini acest vis, acela de a-si achizitiona un imobil prin creditul imobiliar/ipotecar.Scris de Ionut VATAFU

Bolnavii de cancer trec in fiecare luna prin calvarul procurarii retetelor

si a medicamentelor, prin spaima ca nu vor putea intra in posesia calmantelor fara de care nu pot infrunta boala. Disfunctionalitatile si abuzurile nu lipsesc. Casa de Asigurari promite masuri ferme de

la anul.

In multe cazuri, cei care bat culoarele policlinicii si stau la cozi in farmacii sunt rudele bolnavului. &#8222Fiecare inceput de luna este un cosmar, ne-a marturisit fiica unei bolnave. In primul rand, pe intai ale lunii, se aduna zeci de oameni la usa cabinetului de oncologie din policlinici. Unii dintre bolnav par ca mai au o suflare si-si dau duhul. Dupa ce intri in posesia retetei, trebuie sa te pregatesti fizic si sufleteste pentru lupta din farmacie. Nu o data te intorci la medic sau iei calea Casei de Asigurari de Sanatate pentru ca ti se refuza eliberarea medicamentelor. Luna trecuta, mi s-a refuzat un medicament pe care ar fi trebuit sa-l iau gratuit. Am platit pentru el 600.000 lei. Daca nu aveam banii?&#8221.

Plimbati intre medici si farmacii

Cele mai multe probleme au aparut la ultima schimbare a formularelor de retete. Multi bolnavi sau apartinatori ai acestora au fost pusi pe drumuri pentru o reteta scrisa gresit de medic. Dupa cateva saptamani, si medicii s-au obisnuit cu noile formulare, si farmacistii. Necazurile, insa, nu au disparut. In aceasta luna, multe retete au fost respinse in farmacii sub diverse pretexte: ba ca pe raft sau in depozitul farmaciei nu exista medicamentul prescris, ba ca nu exista concentratia respectiva, ba ca se termina plafonul. &#8222A fost o problema cu stupefiantele acum cateva zile, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). Doar doua farmacii din judet elibereaza medicamente din aceasta categorie: Farmacia Medica 1 din Bacau si Farmacia 66 din Onesti. Prima dintre ele a anuntat ca isi termina plafonul, dar am ajuns la intelegere sa elibereze stupefiante. Intr-adevar, stupefiantele au costuri ridicate si consuma o mare parte din bugetul repartizat de Casa&#8221.

Farmaciile se feresc de stupefiante

Pentru anul 2006, conducerea CJAS intentioneaza sa schimbe procedura de asigurare a medicamentelor din categoria stupefiantelor. Dupa cum spune dr. Maria Tioc, una dintre variante este acordarea unui plafon separat farmaciilor care vor accepta sa elibereze stupefiante, pentru a nu mai consuma din bugetul repartizat pentru medicamente compensate si gratuite. Plafonul va fi stabilit in functie de numarul de bolnavi aflati in evidenta. O alta varianta este cea de a impune tuturor farmaciilor sa elibereze astfel de medicamente. &#8222Conform legii, nu ar trebui sa incheiem contract cu o farmacie decat daca elibereaza toata gama de medicamente, declara directorul general al CJAS. Numai ca, la Bacau, s-a incetatenit asa, ca Farmacia 1 sa preia aceasta sarcina. Celelalte refuza pentru ca trebuie sa suporte periodic verificarile pe care le face Politia, medicamentele acestea avand un statut special&#8221. Tratamentul bolnavilor de cancer trebuie asigurat prin programul national de ocologie (medicatia speciala) si din bugetul caselor judetene de asigurari de sanatate (medicatia adjuvanta). In primele noua luni ale anului, 1349 de bolnavi au beneficiat de tratament prin program, iar consumul de medicamente a fost in valoare de 26,8 miliarde lei.

Bolnavii nu-si cunosc drepturile

Din pacate, multi bolnavi nu-si cunosc drepturile. Ei nu stiu ca farmaciile nu le pot refuza eliberarea unui medicament, decat daca au epuizat bugetul pe luna in curs. Daca nu au medicamentul respectiv, farmacistii sunt obligati sa il comande si sa il puna la dispozitia bolnavului in cel mai scurt timp. Unii asigurati cer lamuriri la sediul CJAS cand se confrunta cu aceste greutati. Altii, isi continua cautarea prin alte farmacii.

Scris de Doina MINCU Simona TUTU

Proces de partaj cu acuzații de fals

Un proces de partaj s-a soldat cu pierderea unor bunuri doar de către una dintre cele două părți implicate. La baza acestei situații au stat câteva facturi considerate de una dintre părți drept false, dar pe care instanța nu le-a catalogat ca atare. Ana Manolache, parte în proces, se consideră nedreptățită și a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău.

Cuscre în conflict

Ana Manolache, din Bacău, și-a reprezentat fiica, Ana-Maria, într-un proces de partaj cu fostul soț al acesteia, Claudiu Butnaru. La rândul său, Claudiu Butnaru a fost reprezentat de mama sa, Ana Butnaru, deși aceasta susține că procura de reprezentare a avut-o doar avocatul angajat. Între cele două cuscre s-au iscat discuții aprinse, pe fondul unor facturi fiscale depuse la dosar. Acestea, prezentate de Ana Butnaru avocatului său, au fost considerate false de către Ana Manolache. Drept urmare, aceasta a formulat o plângere penală împotriva cuscrei, acuzând-o de fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 290 CP.

Potrivit Anei Manolache, Ana Butnaru ar fi achiziționat, în decembrie 2003, o factură fiscală în alb, pe care a completat-o ulterior, încercând astfel să scoată din masa de partaj anumite bunuri. Printre altele, factura atesta că Ana Butnaru ar fi achiziționat pe 21 decembrie 2000 un televizor Philips și o combină audio Technics, deși, conform actului, bunurile ar fi fost ridicate pe 21 decembrie 2003, în timpul procesului de partaj. Factura a fost încredințată avocatului și depusă la dosar, ceea ce i-a permis fiului Anei Butnaru să obțină bunurile înscrise.

Decizia Parchetului

Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău a dispus însă scoaterea de sub urmărire penală a Anei Butnaru, considerând că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Totuși, aceasta a fost sancționată administrativ cu o amendă de 300 lei RON și obligată să achite cheltuieli de judecată de 30 lei RON. „Mi-ar conveni și mie, prezint facturi false, iau obiecte de sute de milioane de lei și, la urmă, plătesc o amendă de… trei milioane și cheltuieli de judecată de 300 de mii!”, a declarat Ana Manolache, indignată.

Parchetul a motivat decizia afirmând că factura falsificată nu și-a mai produs consecințele juridice, deoarece părțile ar fi încheiat o tranzacție privind bunurile mobile. Această tranzacție este însă contestată de Ana Manolache: „Nu s-a încheiat nicio tranzacție, habar n-am de așa ceva. Cu cine trebuia încheiată, nu cu mine? Am depus o contestație la Parchet, dar nu mi s-a dat niciun număr de înregistrare. Au falsificat cumva și tranzacția?”, se întreabă ea.

O dispută fără sfârșit?

De cealaltă parte, Ana Butnaru afirmă că fiul său, la plecarea din locuință, a semnat un proces-verbal prin care declara că nu are nicio pretenție asupra bunurilor care aparțin altora, document considerat de instanță drept tranzacție. „Și apoi există o decizie a Parchetului care arată că nu a fost niciun fals”, spune Ana Butnaru. Totuși, amenda administrativă și obligarea la plata cheltuielilor de judecată confirmă existența unui fals, așa cum susține Ana Manolache. „Pentru că s-a luat doar o măsură administrativă și nu s-a anulat decizia de partaj, fiica mea a fost prejudiciată. Nu ne vom lăsa cu una, cu două”, promite aceasta.

În replică, Ana Butnaru este surprinsă de încăpățânarea fostei cuscre și promite, la rândul său, că „va merge până în pânzele albe, pentru că totul a fost pe numele meu și al fiului meu”.

Scris de Dan Mindirigiu

Hepatita B și C: liste de așteptare și costuri insuportabile

Anul acesta, 105 băcăuani au fost diagnosticați cu hepatită B sau C, afecțiuni transmisibile și extrem de costisitor de tratat. Tratamentul, care trebuie asigurat prin Fondul asigurărilor sociale de sănătate, este imposibil de suportat de pacienți din propriul buzunar. Totuși, din cauza limitărilor bugetare, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Bacău nu poate oferi tratament tuturor celor în nevoie, astfel că s-au instituit liste de așteptare.

Costuri care depășesc bugetele disponibile

Tratamentul unui bolnav cu hepatită cronică poate ajunge la 70 de milioane de lei vechi pe lună. În prezent, 38 de pacienți din județul Bacău se află pe listele de așteptare. „Medicația este foarte scumpă”, explică dr. Maria Tioc, directorul general al CJAS. „Numai pentru unul dintre medicamentele utilizate în tratarea hepatitei cronice s-au cheltuit în primele luni ale anului 2005 peste 300 de milioane de lei vechi. În total, rețetele pentru bolnavii cu hepatită cronică au depășit 4 miliarde de lei.”

Costurile ridicate afectează inclusiv farmaciile. Doar 14 farmacii din județul Bacău au capacitatea financiară de a elibera medicamente pentru aceste tratamente scumpe, chiar dacă sunt în contract cu CJAS.

Listele de așteptare: o cursă contra cronometru

În luna octombrie, reducerea prețului pentru unele medicamente va permite scoaterea de pe listele de așteptare a câtorva bolnavi. CJAS va trimite spre aprobare comisiei naționale 12 noi dosare. Totuși, timpul nu este de partea bolnavilor, deoarece afectarea hepatică se agravează în lipsa tratamentului. „Pe perioada de așteptare, care este de cel puțin 6 luni, starea pacienților se deteriorează considerabil”, avertizează medicii.

Moduri de transmitere și riscuri asociate

Hepatitele B și C se pot transmite prin transfuzii de sânge, transplanturi, manevre stomatologice, dar și pe cale sexuală. Pe lângă lupta cu o boală incurabilă, pacienții se confruntă și cu povara listei de așteptare, ceea ce le îngreunează și mai mult viața.

Scris de Doina Mincu

In mediul rural, 52 medici de familie nu au dreptul sa distribuie contraceptive gratuite. Ei au refuzat sau au neglijat sa urmeze cursurile de planing familial. Prin programul national de sanatate a reproducerii si gratie sponsorizarilor, sute de persoane primesc lunar contraceptive gratuite. Numarul lor ar putea fi mai mare, dar asta depinde de implicarea medicilor de familie.

In comunele judetului Bacau lucreaza 132 medici de familie. Dintre acestia, doar 70 au urmat si absolvit cursurile de planing familial organizate in cadrul unui program national de sanatate a reproducerii. Fara diploma care sa ateste pregatirea prin acest curs, medicii de familie nu primesc la cabinet si nu pot distribui contraceptive gratuite. Asta inseamna ca in zeci de cabinete de medicina de familie din mediul rural se face, cel mult, planing familial teoretic. „N-am urmat nici un curs, ne-a declarat dr. Ernest David, de la Dofteana, unul dintre medicii de familie cu foarte multi asigurati pe lista. Pe mine nu m-a informat nimeni ca se tin astfel de cursuri. Am avut zilele acestea doua cereri de contraceptive gratuite, dar nu le-am putut onora. Cand am solicitat la randul meu de la Directia de Sanatate Publica, mi s-a raspuns ca fara curs nu pot primi. Adica, eu, ca medic, nu stiu sa prescriu niste contraceptive?&#8221. Dr. Carmen Rosculet, sef compartiment Asistenta mamei si copilului, de la DSP, spune ca toti medicii au fost informati prin scrisori si note telefonice despre oportunitatea de a urma aceste cursuri. „Comoditatea si-a spus cuvantul, declara dr. Rosculet. Unii medici au refuzat pe motiv ca se pensioneaza. Programul este vechi, din 2003 si cursurile au avut loc in mai multe etape a cate cinci zile. Numai cine nu a vrut nu le-a urmat&#8221. Fara cursuri au ramas si medicii din mediul urban, pentru care campania de instruire se va dezvolta la anul.

Intre cerere

si reticenta

In jur de 400 de persoane beneficiaza lunar de contraceptive gratuite. In trimestrul III al acestui an, medicii de familie din mediul rural au raportat un numar de 1374 de utilizatori. S-au distribuit 743 de fiole cu substante contraceptive, 8.104 pilule si 6.386 de prezervative. In cele sase cabinete de planing familial (din orasele judetului si de la Podu Turcului) s-au distribuit 64 de sterilete. „In unele zone, programul se izbeste de reticenta populatiei, mai ales in localitatile cu populatie de religie catolica, a mai spus dr. Rosculet. In rest, putem spune ca este consumul la care ne asteptam. Cheia este informarea populatiei, iar medicii de familie sunt responsabili cu asta&#8221.Dr. Mihai Aurel Tomek este medic de familie in comuna Valea Seaca si are pe lista peste 1.000 de romi. „Am observat ca au inceput sa vina la cabinet pentru contraceptive, ne-a declarat dr. Tomek. Mai ales adolescentele din etnie. Am distribuit si prezervative, dar cele mai mari cereri le am pentru contraceptivele injectabile. Acest program este cu adevarat necesar&#8221. Programul este considerat „la centru&#8221 un succes. In statistici, insa, numarul avorturilor la cerere se mentine ingrijorator de ridicat: peste o mie pe luna.

Sponsorizare internationala

Programul de sanatate a reproducerii este derulat de Ministerul Sanatatii, iar sponsorizarea vine din partea Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) si a Fondului Natiunilor Unite pentru Populatie (UNFPA). Grupul tinta prioritar al programului il reprezinta femeile de varsta fertila (15-49 de ani) din zonele rurale. Beneficiaza de contraceptive gratuite somerii, elevii si studentii, persoanele din familii fara venit, persoanele cu domiciliul stabil in mediul rural, femeile care fac un avort la cerere intr-o unitate sanitara publica.Scris de Doina MINCU

Procurorii de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, impreuna cu politistii de la Brigada de Combaterea Criminalitatii Organizate si Antidrog Bacau continua ofensiva impotriva persoanelor care se ocupa de fraudarea bancomatelor. La numai o saptamana de la arestarea unei grupari specializata in golirea conturilor, in ziua de 17 noiembrie a fost retinut si Marian M., in varsta de 26 de ani, din Bacau. Tanarul, acuzat de detinere de aparatura electronica destinata falsificarii instrumentelor de plata bancare, risca o pedeapsa de pana la cinci ani inchisoare.

Despre Marian M., politistii de la Brigada de Combaterea Criminalitatii Organizate si Antidrog stiau doar ca primeste, in sistem de curierat rapid, niste colete din America. Nu exista nici o informatie cum ca tanarul se ocupa de afaceri dubioase, prin care castiga bani seriosi. Lucrurile s-au clarificat la sfarsitul saptamanii trecute, cand suspectul a primit o instiintare ca trebuie sa ridice un pachet venit prin posta. Marian M. a intrat in posesia coletului, insa nu a mai ajuns acasa cu el, pentru ca a fost retinut de procurorii de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si ofiterii de la BCCOA Bacau. &#8222Flagrantul a fost organizat in ziua de 17 noiembrie, precizeaza inspectorul principal Ciprian Bogea, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. Marian M. a fost depistat cu dispozitive electronice destinate falsificarii intrumentelor de plata bancare. Tanarul a fost retinut 24 de ore pe baza de ordonanta, iar Tribunalul Bacau a emis pe numele lui un mandat de arestare preventiva pe o perioada de 29 de zile. Pedeapsa pentru aceasta infractiune este de pana la cinci ani inchisoare”.

Se cauta complicii!

Procurorii de la DIICOT si politistii de la BCCOA au avut serios de furca pentru a afla metoda de lucru a lui Marian M., precum si combinatiile lui cu alte persoane. Anchetatorii au stabilit ca, in calitate de administrator la o firma de Internet Cafe, tanarul avea acces nelimitat la informatii. In cele mai multe cazuri lua legatura cu diverse persoane din strainatate si se recomanda ca fiind functionar la o banca. El solicita clientilor sa completeze un chestionar si astfel reusea sa intre in posesia datelor personale, chiar si a codului PIN pentru cardurile utilizate. Apoi era floare la ureche sa lichideze conturile respective. &#8222Toate datele erau incarcate intr-un dispozitiv electronic, dupa care erau descarcate pe carduri &#171blanc&#187, care se gasesc in comert, mai ales in strainatate. O data ce avea cardul la dispozitie, nu era nici o problema sa intre in posesia sumelor aflate in contul respectiv”, a mai precizat inspectorul principal Ciprian Bogea. Interesant este ca aparatura folosita de Marian M. pentru fraudarea bancomatelor se gaseste in comert. Tot ce facea individul era sa asambleze componentele electronice, sa le completeze cu unele piese si sa le activeze. Anchetatorii cred ca inculpatul facea operatiunile doar pana la incarcarea cardurilor, dupa care preda stafeta altei persoane, pentru un comision consistent. In momentul actual procurorii si politistii fac eforturi sa-i identifice pe toti &#8222colaboratorii” lui Marian M. precum si potentialele victime. Aceasta este cea de a doua lovitura data hotilor de carduri. In urma cu doar o saptamana, procurorii si politistii au arestat o retea de interlopi care se ocupa cu fraudarea bancomatelor.

Scris de Lili ADOCHITEI

Au trecut patru luni de la inundatii si in judetul Bacau, din cele 813 locuinte distruse sunt gata 11. &#8222Guvernul nu construieste case”, declara prefectul. Totusi, ministrul Blaga le-a cerut autoritatilor sa asigure cazarea sinistratilor pe timp de iarna. Tot Guvernul a gasit solutia: 100 de containere de tabla. Au sosit 20, asadar, la ora asta, 80 de familii nu au adapost. Acesti oameni stau in corturi sau in casele crapate din care au fugit cand au venit apele.

Dupa inundatiile din vara, Guvernul a decis ca ii va ajuta pe sinistrati cu materiale de constructie, urmand sa si le construiasca singuri. In judetul Bacau, din cele 813 case care au fost distruse de inundatii, 11 au fost terminate, iar 279 sunt in diferite faze de executie. Mai bine sta comuna Agas, in care, din 41 de case afectate, 38 sunt in curs de reconstruire. La polul opus se afla comuna Gura Vaii. Aici, inundatiile din iulie 2005 au provocat mari distrugeri: 50 de case au fost &#8222rase&#8221 de ape si 253 inundate. Ultimele vor fi demolate, fiind in pericol de prabusire, dar si din cauza ca sunt pe malul apei, intr-o zona cu repetate inundatii. Oamenii vor fi stramutati pe dealul Rotunda. Din cele 303 case care trebuie reconstruite, azi, 22 noiembrie, e gata una. Inca 14 case sunt in diverse faze de executie. Locuintele de la Rotunda vor fi construite pe cheltuiala Guvernului, care asigura materiale, manopera, transport, plus drumul si utilitatile. Initial, firma ARC din Bucuresti anuntase ca va construi 100 de case, dupa care a renuntat. Ieri, noua firme s-au prezentat la Primaria Gura Vaii pentru a participa la selectie. &#8222Trei dintre ele sunt in mod cert eligibile, a declarat Vasile Pascu, primar. Maine se vor apuca de lucru. Ei sustin ca pana la Anul Nou casele sunt gata, dar mie nu-mi vine sa cred&#8221.

&#8222Guvernul nu face case&#8221

Conform datelor pe care Prefectura Bacau le-a prezentat vineri, 300 de familii vor avea locuinte „pana la venirea iernii&#8221. Iarna a venit in weekend si nu cred ca problema s-a rezolvat. Alte 412 familii locuiesc la rude si vor incepe reconstructia in primavara, iar 101 familii n-au nici case, nici rude, solutia fiind cazarea in containere sau rulote. Pana acum au sosit containere doar pentru 20 de familii din Asau. Alte 80 de familii stau in corturi, in grajduri si magazii ori s-au intors in casele crapate, lasate intr-o rana, din care au fugit asta-vara, dupa inundatii. „Rromii din Gura Vaii nu au stat cu mana in san, afirma Ion Vasile, zis Gringo. Si-au mai lipit pe ici, pe colo, ori si-au facut un bordei&#8221. Sunt si sinistrati care dorm in cort. „Guvernul nu face case&#8221, a declarat Gabriel Berca, prefectul judetului, in fata primarilor. El a precizat ca statul a acordat un ajutor in materiale de constructii si ca e obligatia sinistratilor sa construiasca. Cand un politician ajunge in frunte, el este &#8222presedintele tuturor romanilor&#8221. La fel Guvernul, care e al celor harnici, cu rude bogate, dar si al rromilor saraci, lenesi sau neinstruiti, care au multi copii si multe necazuri. Guvernul nu face case, dar e responsabil pentru gestionarea situatiilor de urgenta. In plus, Vasile Blaga, ministrul Administratiei si Internelor a cerut autoritatilor sa gaseasca solutii privind cazarea sinistratilor pe timp de iarna, ceea ce pare firesc avand in vedere ca materialele au sosit tarziu si partial. In plus, la o analiza serioasa a cauzelor care au facut ca revarsarea apelor sa aiba efecte atat de dramatice, raspunderea nu poate fi atribuita populatiei.Scris de Silvia PATRASCANU/Gabriel MIHAI

Profesorii care au programat tezele aproape de sfasitul lunii noiembrie ar putea fi obligati sa modifice calendarul de testare din cauza grevei, antrucat, pana la aceasta evaluare, trebuia parcursa jumatate din materia de pe semestrul antai, au declarat surse ministeriale.Potrivit unui ordin al ministrului Eductiei, tezele de pe semestrul antai trebuie sustinute pana an 23 decembrie, dar numai dupa ce a fost parcursa jumatate din materia de pe semestrul unu. Profesorii programeaza tezele ampreuna cu elevii, astfel ca primele teste ancep din 28-30 noiembrie, ca sa fie mai liberi an apropierea vacantei. De aceasta data, perioada tezelor ar putea fi decalata spre vacanta, antrucat nu a fost parcursa mare parte din materie, iar teza trebuie precedata de o recapitulare, afirma un profesor de la un liceu bucurestean an care, din cauza grevei, nu s-au mai tinut cursuri de doua saptamani. Mai mult, joi, 1 decembrie, este zi libera, potrivit legii. Practic, an situatia ipotetica an care greva generala a profesorilor ar anceta de luni, ar trebui ca, antr-o saptamana, sa fie recuperata materia din cele doua sptamani de protest si sa aiba loc si recapitularea. Tezele se sustin la materiile mai importante de la fiecare profil si la care sunt mai multe ore pe saptamana, fiind deci mai multa materie de recuperat. Ministerul Educatiei si Cercetarii a anuntat, vineri, ca are doua variante pentru recuperarea orelor pierdute de elevi, daca greva generala ar fi suspendata cat mai curand, adica reanalizarea programei pana la sfarsitul semestrului sau predarea materiei an afara orelor de curs, cu consimtamantul parintilor. Semestrul antai a anceput luni, 12 septembrie. Sambata, 24 decembrie, ancepe vacanta de iarna a elevilor, care dureaza pana an 8 ianuarie 2006. Cursurile semestrului antai se reiau luni, 9 ianuarie 2006, si se finalizeaza cu o vacanta intersemestriala, programata antre 4 februarie si 12 februarie. Copiii din ciclul primar si din anvatamantul prescolar au mai avut o vacanta, an perioada 31 octombrie – 6 noiembrie

Cadrele didactice se afla din 7 noiembrie an greva generala, principalele solicitari formulate vizand majorarea salariilor si alocarea unui procent de cinci la suta din produsul intern brut pentru educatie. Guvernul a propus profesorilor o majorare salariala de opt la suta an doua transe, plata unor drepturi banesti restante si cinci la suta din PIB pentru educatie, ansa numai pe baza de proiecte. Ultimele negocieri au avut loc vineri, finalizate cu o noua propunere de acord din partea Guvernului. O decizie privind acest acord va fi luata de liderii federatiilor sindicale pana marti.

Scris de redactional