luni, 8 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 5736

Reportaj din alta lume / Mos Craciun s-a ratacit prin padurea Blagestiului

de
Deșteptarea
-

an prima zi de Craciun, la bariera de cale ferata Buhusi – Blagesti era, la ora pranzului, animatie mare. Zeci de femei si copii, se miscau, ca-ntr-un tablou ticnit schitat de Brueghel cel Batran, cu saci an spinare, catre un fel de taxi-hipo. Cerere mare, oferta single. &#8222Taximetristul&#8221 face cu greu fata concurentei celor care-l asalteaza. Nu le poate lua toate bagajele. Unii vor trebui sa astepte cursa a doua sau sa spere ca va veni, mai curand, un alt taxi cu tractiune nechezatoare. Insolitii care formuleaza cererea de transport sunt locuitori ai satului Poiana Negustorului care se retrag, dupa ce-au cersit, anca din zori, prin Buhusi. Pomana din saci e diversa rau de tot, dar nu conteaza. Claie peste gramada, bucatele de tot felul vor fi sortate la popasul din Tardeni, unde vor fi vandute crescatorilor de porci din acest sat. Ca sa fim drepti, delicatesele vor fi pastrate pentru a fi urcate, an tagarta, la deal, an inima codrilor, an Poiana Negustorului. Pana atunci ansa, an vreme ce bidivii dau semne de stres, &#8222taximetristul&#8221 stabileste tariful: nu stiu cati roni sau cel putin zece la suta din pomana din saci, &#8222dar nu prostii de care vreti voi, caci sunt vreo zece kilometri de batut&#8221&#8230

Am ajuns si noi, la Poiana Negustorului, a treia zi de Craciun, cu speranta ca vom vedea – an acest sat uitat de Dumnezeu, despre care Gheorghe Baltatescu zice ca mai jos pe o scala a infernului n-ai sa gasesti o alta asezare cu pretentii umane – macar antr-o singura casa an care sa fie ampodobit un brad de Craciun. Satul se strange an jurul nostru ca un arici care spera ca prezenta primarului si a consilierului judetean Dogaru este un prilej bun pentru a reaminti ca pe-aici infraumanul a zarghit rau de tot. Se apara ansa cu demnitate, o dau cotita, spun ca n-au ampodobit anca pomul de Craciun pentru ca sunt pe&#8230 vechi. Acum vreo doi ani, n-aveau pom ampodobit la Craciunul pe vechi, fiindca erau de stil nou… an fapt, credem ca nu au anca nici cultura si civilizatia unui anumit stil ortodox, vechi sau nou. Singura prezenta a spiritului crestin an antreaga asezare este o troita amenajata la mijloc de sat. Cea mai apropiata biserica se afla la vreo trei kilometri. Preotul ajunge aici mai ales cand vreun &#8222negustor&#8221 asi da obstescul sfarsit si este dus, pe un drumeag care se pravale prapastios catre Tardeni. an schimb, aici exista o cultura de tip religios inedit. Cei din Poiana Negustorului anvata, anca din prima copilarie, pe de rost, zilele an care vor fi hramurile bisericilor si manastirilor din jur. Daca ar avea printre ei o fiinta cu patima condeiului ar putea realiza un insolit calendar al praznicelor de peste an la care ei merg cu cersitul&#8230

Romii nu stiu carte, dar stiu sa ceara

Casele, evadate, parca, an mare parte, dintr-un fel de suprarealism schizofrenic, sunt vaduvite, de multe ori, si de ferestre. Consilierului judetean Dogaru ai vine o idee: &#8222Voi ancerca sa aduc ferestre de la Bacau, de la scolile care-si pun termopan&#8221. Primarul Laurentiu Munteanu se uita lung si zice: &#8222O fereastra de aceea este mai mare decat o casa din asta&#8230&#8221 Proiect ratat. O femeiusca plina de viata ai reaminteste primarului ca se scoala si se culca tot cu saracia nenorocita an pat, pentru ca sotul ai sta de vreo opt ani numai pe la parnaie, an vreme ce copilasii au ajuns fruntea satului la foame, ancaltari, straie si lacrimi. Primarul hotaraste iute: vei primi ajutor! Ceilalti simt an nari mirosul ademenitor de prada bugetara si dau navala cu zeci si zeci de cereri. Primarul stie sa spuna si &#8222nu&#8221, pentru ca nu toti sunt cu-n picior an prapastia disperarii, ci doar pe marginea acesteia. Vedetele satului sunt an numar de patru, parca. Doua fiinte au chiar calitatea de pensionar. Batranul Scripcaru, zis Captalan, este unul dintre pensionari. Sta de-a valma cu vreo opt fiinte antr-un fel de anjghebare careia ai spun casa, an vreme ce antr-o &#8222casuta&#8221 vecina stau porcul si calul. Care porc n-a fost sacrificat de Craciun, caci zice Captalan – jr: &#8222Nu-l vezi pe batran ca abia se tine de viata? al tai cand o muri&#8230&#8221. Seniorul Capltalan se bucura ca va avea anmormantare cu praznic, lucru rar pe-aici. Normal sa aiba omul praznic, pentru ca la viata sa &#8222a fost cel mai mare jalbar, nici unul cu trei facultati nu facea o raclamatie ca el&#8221.. Petrica Pruteanu, &#8222cel cu doua case-n ograda, dar cu gardul mai scump decat casele&#8221 este, si el, vedeta: sef de echipa la fermele din sud, unde sta cateva luni pe an si aduce acasa o bruma de recolta si parale. Dar vedeta vedetelor pare a fi Flocatu, Mihai Vranceanu. &#8222al dau, sa n-am parte, miliardele afara din casa, nu te uita ca chica sandramaua pe el&#8221&#8230 Flocatu nici nu-si prea arata fata. an rest, saracia urla prin sat ca un caine turbat haituit de pustietatile locului.

Padurea tine toata suflarea satului

Mos Craciun nu a nimerit niciodata satul Poiana Negustorului, din comuna Blagesti. Putini, foarte putini din cei peste 800 de locuitori isi permit sa taie un porc de sarbatori. Copii sau varstnici se bucura de bucuriile altora. La fiecare sfant, hram sau alta sarbatoare, ei invadeaza orasele si satele. Am revenit la Poiana Negustorului dupa doua luni. Nu s-a schimbat nimic. A mai murit doar cate unul pe ici pe colo. Atunci era inceput de toamna. A treia zi de Craciun se instalase iarna. Drumul de acces devenise mai bland. Copiii erau in vacanta si umpleau ulita cu sanii si strigate. Aveai impresia ca te gasesti in cel mai bogat sat din Romania. La o populatie de 800 de locuitori, 70 sunt intre 0 si 4 ani, 126 la gradinita si in clasele I-IV, iar alti 70 fac naveta pentru a urma clasele V-VIII, la Valea lui Ion. Caravana DESTEPTAREA a fost aproape completa. Doi reporteri, un fotoreporter, iar ca invitati primarul comunei Blagesti si, intamplator, un consilier judetean. Cand i-am intrebat de bradul de Craciun sau de cadouri, toti, dar absolut toti si-au indreptat privirea spre padure. Un brad nu ar incapea in casele lor. 80 la suta dintre locuinte au doar o camera, unde stau 10-14-16 persoane. In multe ploua prin acoperis, altele nu au geamuri si nici usi. Nu stiu cum supravietuiesc. Primarul Laurentiu Munteanu ne spunea sa nu ne facem probleme: se descurca fiecare cum poate. Au alte standarde de viata. Colegul meu Ion Fercu, fost invatator la Poiana, de loc din Valea lui Ion, cunoscator al locurilor, obiceiurilor si nivelului de viata al romilor de aici este de parere ca la un sondaj 80 la suta dintre „negustorii&#8221 din Poiana Negustorului ar raspunde la o eventuala intrebare ca sunt fericiti. Eu sunt sceptic.

Infernul s-a mutat pe pamant

Vasilica Vranceanu este singura, barbatul a primit opt ani, si locuieste cu patru copii intr-un bordei, fara lumina, cu doar un pat si o soba. Nici lampa nu are. O situatie inedita am intalnit-o la Ovidiu Scripcaru. El si-a inceput o casa peste o alta darapanatura. Casa peste casa. Stau sapte suflete aici. Un cal ii tine in viata. Pe drum vin carute trase de un cal sau doi. Sunt pline cu saci. Au fost la cersit prin oras sau prin satele invecinate. Bordeiul lui Dumitru Scripcaru este ultimul de pe ulita principala. Are cinci copii, si el zice ca-s prea multi, dar daca Dumnezeu i-a dat, trebuie crescuti. Are si el un cal, o caruta. Niciodata nu a impodobit un pom. Cu ce, zice. Bradul este bun in soba. Din vara s-a bagat lumina electrica in sat, insa doar 16 case au un bec si o priza pe un perete. A fost, spun satenii si iluminat public, dar fostul primar Bagu a luat lampile si le-a dus numai el stie unde. Ion Fercu face o interventie la Electrica din Buhusi, dupa ce se pune de acord cu primarul, pentru a se instala macar din trei in trei stalpi becuri. Sa faca si tiganii Revelionul in ulita. Seful de la societatea de profil promite. Noi suntem cu ochii pe el. Copiii merg rar la scoala, doar sa-si ia alocatia. Analfabeti cu opt clase. Prin sat doar puradei, majorii erau plecati cu debla. Nu stiti ce inseamna! Cu cersitul. Pe plita unei femei, intr-un ceaun, erau mai multe bucati de carne. O femeie din Buhusi si-a facut mila de ea. Nimeni nu si-a permis sa cumpere o jucarie la copii. Sunt zece. Sunt 12 intr-o casa. Singura distractie este sania si negocierea cu bani de hartie. O fetita imi arata 10.000 de lei si imi face semn sa nu spun la nimeni ca-i are. Nu stiu ce va face cu ei. Nici ea. Dar e fericita. O oaza de liniste si bucurie o gasim la casa Ioanei si Aristitei Dinu. Varuita cu albastru, cele doua batrane traiesc din ajutorul social si din dragostea pentru frumos. Nu costa mult. Cu doar 200.000 de lei si-au cumparat var si vopsea. Este, cum glumeau insotitorii mei, Casa Miss Poiana Negustorului. Intrebarea a venit imediat. De ce nu pot toti?

Un consilier cazut din Paradis

Silvestru Dogaru, consilier judetean: „E grav. Nu mi-am inchpuit ca oamenii pot trai si in acest fel. Sunt naucit, nu am vazut niciodata asa ceva. Ceva trebuie facut, insa nu stiu ce&#8221. I-am spus, atunci cand a zis ca le va aduce ajutoare, ca mai nimerita ar fi o undita, nu pestele. Si la prima noastra vizita la Poiana Negustorului am facut un apel la solutii. Normal ca este peste puterea primarului sau a notarului. I-am sugerat domnului consilier judetean Dogaru sa propuna o sedinta a Consiliului Judetean la Poiana Negustorului. Cladirea scolii este incapatoare, are lumina electrica si apa curenta. De fapt drumul din Blagesti pana la Poiana este trecut in scripte ca drum judetean. Primarul zice ca a prins in bugetul pe anul viitor un drum direct, de numai 2,5 km. Investitia ar costa vreo 10 miliarde de lei, daca punem in pagina si un pod. Stam prea mult in birouri, la asfalt si nu stim cum traiesc si alti cetateni. Unii chiar mai si voteaza. Reportajul nostru nu mai are nota dramatica de la prima editie, insa situatia este extrem de grava. Ceva ar trebui facut. Astazi, maine sau poimaine. Scris de Ion FERCU / Gheorghe BALTATESCU

Expozitia de Ex-libris incheie Anul Enescu in Bacau

de
Deșteptarea
-

Sectia de Arta a Bibliotecii Judetene &#8222Costache Sturdza” Bacau, recent mutata in cladirea Muzeului din Parcul Cancicov, si-a reinceput buna traditie de a organiza mai mereu cate un eveniment cultural. Incepand de miercuri, 28 decembrie, s-a deschis cea de-a 18-a editie a Expozitiei – Concurs Internationala de Ex-libris, dedicata anul acesta compozitorului George Enescu.

Au trimis lucrari creatori din Republica Moldova, Italia si din Romania (Iasi, Oradea, Timisoara, Bucuresti, Arad, Ploiesti, Dolj, Zalau, Mehedinti, Cluj – Napoca, Pitesti, Braila si Bacau). Premiul I (5 milioane ROL) l-a castigat pictorul Iurie Salko din Tiraspol (Republica Moldova), premiul II (4 milioane ROL), pictorul Constantin Raducan din Lugoj iar premiul III (3 milioane ROL), graficianul Cristina Manea din Bucuresti. Au primit mentiuni (1,5 milioane ROL) pentru Ex-librisurile inscrise in expozitie graficianul Paula Mariut Ciobanu (Italia), graficianul Ciprian Ciuclea (Timisoara) si studenta Sofia Elena Grimalschi (Bucuresti). Juriul a fost format din artistii plastici Ilie Boca, Dany Zarnescu, Vasile Craita Mandra si Ana Chiscop, sefa Sectiei de Arta a Bibliotecii Judetene &#8222Costache Sturdza” Bacau. Editia Expozitiei – Concurs de Ex-libris din 2006 va fi dedicata sculptorului George Apostu, nascut in Bacau. &#8222Vrem sa aducem in fata comunitatii personalitatea oamenilor de cultura care ne reprezinta. Noi nu tinem ascunse aceste lucrari, le folosim si pe cele din editiile anterioare ori de cate ori avem prilejul”, a declarat Ana Chiscop, care, intr-adevar, valorifica ex-librisurile in numeroase expozitii tematice organizate pe parcursul anului. Vernisajul a fost prilej pentru oamenii de cultura din Bacau sa aduca din nou in discutie insemnatatea lui George Enescu pentru aceste locuri si, in general, pentru tara in care s-a nascut. Au luat astfel cuvantul Ozana Kalmuschi Zarea, referent cultural la Filarmonica &#8222Mihail Jora”, Cornel Galben, din partea Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Bacau, si Firuta Apetrei, actrita a Teatrului Municipal &#8222Bacovia”. Referitor la toate aceste actiuni dedicate lui Enescu de catre institutiile de cultura din Bacau, Ozana Kalmuschi si-a exprimat dezamagirea ca acestea nu au impact decat la nivelul orasului, nedepasind vreodata granitele provinciei. Ilie Boca a vorbit despre inceputurile acestei traditii bacauane – Expozitia Concurs de Ex-Libris – care a debutat in 1986 si, cu exceptia anului 2003, nu a avut nici o intrerupere. &#8222Speram ca aceasta initativa va dainui, ca peste ani vom scoate albume si ca artistii nostri vor avea cu ce sa se laude”, a declarat Boca.

Scris de Laura Huiban

Punct de vedere / Majorat vs. maturizare

    de
    Deșteptarea
    -

    aAm doar 18 ani, sunt nebun, iubesc si nu am bani…” Daca majoratul tau sta sub semnul acestui amotto”, te poti considera fericit. Iar daca totusi mai ai si bani pe deasupra, gata, lumea e a ta. Din punct de vedere legal esti de acum considerat matur… Cei mai multi vad in aceasta varsta o eliberare: castigarea unor noi drepturi si libertati (aLibertate frate, poate facultate si viata dee noaaptee!”). Ce poate fi mai frumos? Teoretic, ai dreptul sa fumezi si sa bei acand vrea mushchii tai”, poti sa vii cat de tarziu acasa fara sa te mai certe mama si tata… Asa sa fie? Daca parintii nu te lasau inainte sa faci nici un pas fara sa te tina de manuta, oare situatia sa se schimbe asa peste noapte, sa ti se acorde toate aceste libertati dintr-o data? Mihai (22): aIn cazul meu, nu am simtit ca ar fi vreo diferenta intre 17 si 18 ani. Schimbarea, transformarea s-a petrecut in timp, nu pot sa spun ca, exact cand am implinit 18 ani am devenit mai matur, sau… Si tot pe parcurs mi-am dat seama si de multele responsabilitati care vin cu varsta.” Intr-adevar, unii traverseaza chiar o perioada de criza criza de la 18 ani sa-i spunem, poate, asemanatoare ca intensitate cu asa-zisa criza de la 40 de ani… Esti anubil si inutil”. Te simti confuz si dezorientat, mai ales daca habar nu ai ce vei face tu in viata, daca nu ti-ai ales inca facultatea sau meseria pe care o vei urma, si colac peste pupaza, si maturii de langa tine te imping de la spate: ahai, esti destul de mare acum, hotaraste! Trebuie sa inveti sa te sustii singur!” si evident ca se asteapta ca tu sa iei cele mei bune decizii. Adica, de cele mai multe ori, decizii cu care sa fie ei de acord, pentru ca atu oricum nu ai trecut prin viata si nu ai de unde sa stii, noi avem experienta, ar fi mai bine asa…”. Un fel de ahotaraste tu, dar asculta-ne pe noi”. Si pana la urma ajungi la concluzia ca intre tine si scopul existentei tale este un mare semn de intrebare… Din fericire, si angoasa asta trece. Cu timpul.
    In privinta sarbatoririi evenimentului (toata lumea face mare tam tam din asta, ca deh, e intrarea pe usa maturitatii…), si aici parerile sunt impartite, in functie de preferinte si de… buget. Cristina(21): aMajoratul meu… a fost unul restrans: numai cu cele mai bune prietene si cu familia. Am facut cinste cu o pizza si ceva dulce, si apoi am fost intr-un club. Poate parea simplu, dar sincer, daca ar fi sa dau timpul inapoi, tot la fel as sarbatori. M-am simtit super!” Unii aleg sa petreaca acasa, altii sa organizeze ceva la un local, restaurant… Oricum, e nevoie de ceva cheltuiala pentru a marca momentul. Ce conteaza pana la urma? Sa ramai cu amintiri frumoase, oriunde, orice ai face.Scris de Oana TANASA

    Infratirile cu europenii sunt subtiri la Bacau

    de
    Deșteptarea
    -

    Acum trei luni de zile, Consiliul Judetean Bacau a incheiat un parteneriat de infratire cu o regiune din Franta. Autoritatea judeteana bacauana si-a trimis un stagiar la Bruxelles pentru a stabili diverse forme de cooperare cu regiuni din Europa. Bogdan Seto, inspector de specialitate din cadrul Directiei de Integrare Europeana, a participat la un stagiu de pregatire de trei luni de zile la Bruxelles. Scopul stagiului l-a reprezentat stabilirea de contacte cu regiuni din tari membre ale Uniunii Europene. &#8222Importanta actiunii as rezuma-o la formarea profesionala si la posibilitatea de promovare a judetului Bacau, la stabilirea de parteneriate cu strainii&#8221, a afirmat inspectorul. Programul s-a derulat prin intermediul Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania (UNCJR). Bogdan Seto are 25 de ani si este absolvent de stiinte juridice al Universitatii &#8222Al.I.Cuza&#8221 Iasi. El a prezentat, in cadrul intalnirilor de la Bruxelles, judetul Bacau, atributiile CJ, proiectele pe care autoritatile judetene le au in derulare. &#8222Parcul industrial HIT de la Hemeius este foarte apreciat. Exista dorinta de parteneriate, de schimburi de experienta&#8221, ne-a spus Seto. El a adaugat ca firmele producatoate de IT din Occident sunt interesate sa intre in contact cu Europa de Est pentru ca aici este prezenta munca de forta ieftina si bine pregatita. Anul acesta, Consiliul Judetean Bacau a incheiat o conventie de infratire cu regiunea Limousin din Franta. Presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea si-a exprimat regretul ca &#8222nu stam bine la capitolul infratiri cu regiuni din Europa. Noi acum trei luni nu aveam parteneriate de infratire cu nimeni. Este tragic!&#8221 Benea a aratat ca infratirile cu alte regiuni din Europa sunt necesare pentru accesarea fondurilor europene. Anul viitor, CJ isi va trimite doi stagiari pentru stabilirea de contacte cu strainii. Alaturi de Bogdan Seto va merge si Dorina Popoutanu, sef Unitate implementare proiecte din cadrul Directiei de integrare europeana a CJ Bacau.

    Scris de Ionut VATAFU

    Totul despre rovigneta

    de
    Deșteptarea
    -

    Compania Nationala Posta Romana ofera clientilor sai, utilizatori romani, posibilitatea de achitare, cu plata integrala si cu plata esalonata (in 4 rate), a tarifelor de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania si eliberare a rovinietelor anuale, in numele Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A, printr-un numar de 663 oficii postale abilitate. Pentru a veni in intampinarea clientilor sai, pentru care se poate incasa integral sau esalonat tariful de utilizare aplicabil cu 1 ianuarie 2006, incepand cu data de 12 decembrie 2005 numarul de oficii postale abilitate a fost extins de la 615 la 663, ceea ce a condus la cresterea punctelor de incasare a tarifului de utilizare cu 51 subunitati. Din cele 663 de subunitati postale abilitate, plata integrala se poate face la oricare din cele 663 subunitati postale abilitate. In 466 subunitati se incaseaza tariful de utilizare atat cu plata integrala cat si cu plata esalonata, si in care timpul de asteptare este redus, toate documentele care atesta plata tarifului de utilizare fiind editate informatic. In restul de 197 subunitati se incaseaza tariful de utilizare numai cu plata integrala. Conform legislatiei in vigoare, exista posibilitatea platii anticipat, cu 30 zile calendaristice anterioare datei de incepere a valabilitatii rovinietei a tarifului integral sau a primei rate in cazul platii esalonate, astfel ca la bordul vehiculelor sa existe, la un eventual control, rovinieta si documentele care atesta plata tarifului de utilizare.

    Pentru eliberarea rovinietei anuale care atesta achitarea tarifului de utilizare numai de catre utilizatorii romani, integral (tarif valabil 12 luni) sau esalonat, in 4 rate trimestriale (cu exceptia autoturismelor), utilizatorii trebuie sa prezinte, la ghiseul postal abilitat, o serie de documente. Astfel, utilizatori romani, persoane fizice, vor rezenta certificatul de inmatriculare sau cartea de identitate a vehiculului in original sau copie, dupa caz documentele vamale pentru vehiculele inmatriculate temporar buletinul sau cartea de identitate a platitorului pentru intocmirea documentului care atesta plata tarifului. Utilizatori romani, persoane juridice, vor prezenta certificatul de inmatriculare sau cartea de identitate a vehiculului in original sau copie, dupa caz certificatul de inregistrare la Registrul comertului, certificatul de inscriere si codul fiscal pentru asociatii si fundatii, original sau copie, dupa caz documentele vamale pentru vehiculele inmatriculate temporar buletinul sau cartea de identitate a platitorului pentru intocmirea facturii.

    Specific platii esalonate, este ca la solicitarea acestui mod de plata, se completeaza documente specifice, contract cadru si anexe la acesta (in 3 exemplare). Plata esalonata se va face doar la oficiul postal la care s-a incheiat contractul. Clientii care vor achita integral tariful de utilizare a drumurilor nationale vor primi pe langa documentul care atesta plata tarifului, urmatoarele: pentru plata integrala – o rovinieta-ecuson sau o rovinieta autocolant model vechi, precum si o chitanta 14-4-1 (in cazul achitarii tarifului integral, cu numerar, de catre persoane fizice) dupa caz, exemplarul 1 al facturii fiscale si anexa la aceasta pentru plata esalonata (in 4 rate) – o rovinieta-ecuson impreuna cu rovinieta-talon sau o rovinieta autocolant model vechi (daca aceasta se mai afla in stocul oficiului postal). Clientii care au achitat tariful de utilizare esalonat si au primit rovinieta-ecuson impreuna cu rovinieta-talon, au obligatia ca, la plata urmatoarelor rate, sa prezinte rovinieta-talon pentru a se completa treptat rubricile aferente platilor efectuate. Clientii, titulari ai contractelor pentru achitarea esalonata in 4 rate trimestriale pot solicita, in anumite conditii, rezilierea acestora, prin acte aditionale. In cazul in care solicitarea de reziliere intervine in interiorul termenului de valabilitate al rovinietei, beneficiarul poate solicita de la unitatile teritoriale ale AND (Directiile Regionale de Drumuri si Poduri) restituirea contravalorii T.U.R.D.N. pentru perioada de neutilizare a autovehiculului. In cazul platii prin tert (clienti care se prezinta la ghiseu si doresc sa achite tariful de utilizare pentru alte persoane), eliberarea rovinietelor se efectueaza numai in baza prezentarii certificatului de inmatriculare sau a cartii de identitate a vehiculului. In cazul in care vehiculul circula pe baza de Autorizatie de circulatie provizorie emisa de organele abilitate, nu se mai incaseaza tarifului de utilizare, tarif care este obligatoriu doar pentru vehiculele inmatriculate definit sau temporar. Achitarea tarifului de utilizare pentru vehiculele achizitionate in sistem leasing sau vehiculele inchiriate, se poate face de catre locatar/chirias, in baza unui mandat eliberat de societatea de leasing (locatorul) sau de proprietar, intrucat, responsabilitatea achitarii tarifului de utilizare revine detinatorului vehiculului si nu utilizatorului acestuia. Achitarea tarifului de utilizare pentru autoturisme se face numai cu plata integrala. Incadrarea in clasa de emisii poluante se face pe baza decodificarii ultimelor doua caractere alfanumerice ale numarului de omologare inscris in rubrica nr. 5 din cartea de identitate a vehiculului sau in rubrica nr. 10 din certificatul de inmatriculare a acestuia, conform modelului prevazut in Anexa 11 – Codificarea gradului de poluare din certificatul de inmatriculare al vehiculului sau din cartea de identitate a vehiculului.Scris de DESTEPTAREA

    Camel Trophy pe Lapos \ Salvat de la moarte de jandarmi

      de
      Deșteptarea
      -

      Viata unui om nu poate fi comparata cu nimic. Jandarmii stiu cel mai bine acest lucru. In timpul inundatiilor si-au riscat propriile vieti sa salveze batrani, femei, copii. Sa salveze oameni! Nu au facut exceptie nici marti, de Sfantul Stefan. Si-au lasat sotiile si copiii acasa si au plecat pe munte, la cota 1.400. Un om avea nevoie de ajutor si l-a primit. Ion Cirligeanu, in varsta de 44 de ani, poate spune ca s-a nascut a doua oara. Miracolul Craciunului exista!

      Drumul spre varful Lapos pare aproape inaccesibil. Zapada asternuta cu o noapte inainte acopera capcane de gheata, care fura picioarele. Cei trei jandarmi incep sa urce muntele in pas vioi. &#8222Ajungem sus cam in vreo patru ore”, spune unul dintre ei. Nimeni nu stie foarte multe amanunte despre operatiunea de salvare. Un om are nevoie de ajutor, iar restul pare sa aiba mai putina importanta. Urcusul e dificil, iar releul de pe Lapos, destinatia echipei de salvare, pare sa fie de neatins. Ceata deasa impiedica vizibilitatea, chiar si la cativa metri in fata. Daca nu ar fi urmele masinii imprimate in stratul de omat, jandarmii ar rataci drumul. Dar cu cateva zeci de minute inainte pe acolo trecuse o alta echipa de salvare, cu un autovehicul si a facut partie. Nici masina nu a reusit sa urce pana la releu. Aproape de cota 1.300 a ramas blocata in zapada. Soferul abia a reusit sa o intoarca.

      Bolnavul a fost transportat cu targa cativa kilometri

      Acolo, sus la releul de retransmisie de pe varful Lapos, un om se zbate intre viata si moarte. Jandarmii stiu ca orice clipa de intarziere poate fi fatala pentru bietul bolnav. Au luat drumul pieptis, infruntand zapada troienita. Nici nu vor sa se gandeasca la drumul de intoarcere. Broboanele de sudoare si-au facut loc pe fruntea lor. Cei mai multi si-au descoperit capul si s-au descheiat la haine, incercand sa-si racoreasca trupurile suprasolicitate de efort. Nu se zaboveste prea mult in cladirea releului. Ion Cirligeanu este asezat pe o targa, infofolit cu o multime de paturi, dupa care echipa se pune in miscare. Desi bolnavul nu pare corpolent, transportul lui este deosebit de dificil. La fiecare suta de metri, jandarmii sunt nevoiti sa-si traga sufletul. Desi nu se simte deloc bine, Ion Cirligeanu nu se plange, atunci cand oamenii care il transporta nu se sincronizeaza la mers. Omul este livid la fata, de parca si-ar fi pierdut sangele din vene. Insa nu scoate nici un geamat. Si-a inclestat buzele si rareori deschide ochii sa vada ce se intampla in jur. &#8222Ma simt bine, spune el aproape soptit. Nu am mai vomat sange astazi”. Sotia lui ii sta tot timpul la capatai. La fiecare popas se apleaca asupra bolnavului, incercand sa-l incurajeze din priviri. Cateodata ii si mangaie fruntea livida. &#8222Am urcat vineri, 23 decembrie, pe munte, povesteste Elena Cirligeanu. Nu am mai mers demult pe jos, nici eu si nici sotul meu. Probabil ca efortul nu i-a facut bine la stomac. El deja avea probleme. De un an de zile tine regim. Nici macar de Craciun nu a schimbat meniul. Luni dimineata i s-a facut rau. A inceput sa vomite sange. Astazi dimineata (marti n.a.) am sunat la SMURD”. Desi ingrijorarea i se citeste in ochi, femeia nu se pierde cu firea. Are incredere in oamenii care il ajuta pe sotul ei si in miracolul Craciunului.

      Militarii au urcat si coborat muntele pe jos

      Jandarmii rasufla usurati cand vad masina gata pregatita de drum. Desi pericolul nu-i nici pe departe depasit, bolnavul este mai in siguranta in autovehicul decat pe targa. &#8222Va sta in fata”, hotaraste generalul Nicolae Rugina. Scaunul este rabatat, iar Ion Cirligeanu isi ocupa locul. Nu se simte bine deloc, dar nu vrea sa se planga. Isi da seama ca vaietele lui nu ar face decat sa ingreuneze operatiunea de salvare. In masina mai incap trei persoane. Ceilalti jandarmi vor trebui sa coboare muntele tot pe jos. S-a inoptat deja, iar militarii nu au lanterne la ei. Dar au doi ghizi, care cunosc bine scurtaturile. Autovehiculul se pune in miscare, la fel si echipa ramasa in urma lui. Se merge in sir indian, ca nu cumva sa se rataceaca drumul. Dupa cativa kilometri, ghidul porneste printr-un lastaris. Jandarmii il urmeaza, dar nu sunt prea incantati de schimbarea traseului. Se coboara pe niste rapi abrupte, care isi iau tributul. Cineva isi numara cazaturile. Cinci…sapte, opt! Desi rupti de oboseala, flamanzi, transpirati si cu ghetele mustind de apa, militarii mai au puterea sa glumeasca.

      Masina a coborat muntele ancorata de doi brazi

      Dupa cateva minute, se termina povarnisul. Si surpriza! La 500 de metri in fata se zaresc farurile masinii. Ingrijorarea isi face loc in sufletul tuturor. Insa se aude vocea hotarata si calma a generalului. &#8222Nu s-a intamplat nimic rau, spune usurat un jandarm. S-au ancorat niste brazi de masina, ca sa nu derapeze pe drumul abrupt care urmeaza”. Intr-adevar, doi arbori impresionanti au fost legati cu un cablu, urmand sa actioneze ca o frana naturala. Generalul s-a urcat pe unul din trunchiuri si isi indeamna oamenii sa-i urmeze exemplul. Acestia s-au agatat cum au putut mai bine de ramurile brazilor, iar autovehiculul s-a pus in miscare. Pe marginea povarnisului am inchis ochii. Insa copacii &#8222frana” isi fac datoria. Masina chiar se opinteste sa traga dupa ea arborii ancorati. In cateva minute, crengile au inceput sa se incarce cu zapada. Cei doi brazi trosnesc din toate incheieturile. Undeva s-a auzit o pocnitura puternica. &#8222S-a rupt bradul mai mic”, spune vizibil ingrijorat unul dintre jandarmii cocotati pe el. Masina insa nu are cum sa opreasca. Terenul abrupt nu-i permite acest lucru. In cateva secunde, copacul se rupe si cateva persoane sunt aruncate in zapada, ca niste popice. Nimeni nu pateste nimic. Oamenii se scutura de zapada si o pornesc in urma masinii care coboara cu poticneli. Jos, insa, autovehiculul opreste. Brazii care au servit ca frana sunt abandonati, iar Nicolae Rugina vrea sa se convinga ca persoanele care au fost aruncate in timpul mersului sunt nevatamate.

      &#8222Soferul si ajutorul lui l-au salvat de fapt pe Ion Cirligeanu”

      Inca jumatate de munte de coborat si bolnavul este in siguranta. Insa drumul nu tine deloc cu pasagerii masinii. Autovehiculul se scutura din incheieturi, se apleaca pe toate partile, derapeaza pe marginea prapastiilor, aluneca pe gheata ca o sanie. Soferul insa ii stie toate metehnele, iar barbatul aflat in spatele lui il pune in garda cu toate capcanele drumului forestier. &#8222Acum sa tragi dreapta de volan, sa prinzi cu roata malul acela. Uite, acolo poti sa incaleci bolovanul si sa treci de groapa”. Pentru cineva neobisnuit cu muntele, coborarea cu masina pe un asemenea drum si pe timp de noapte pare nebunie curata. Generalul este insa calm. I-a &#8222citit” pe cei doi care conduc masina si nu simte nici cea mai mica urma de emotie in suflet. &#8222Daca nu erau ei, nu stiu cum ne descurcam, spune comandantul jandarmilor. Cu elicopterul nu puteam ajunge pe munte, din cauza cetei. Si apoi nici nu aveam unde sa aterizam. Primarul din Comanesti a facut rost de aceasta masina, care merge extraordinar pe drumurile de munte. Soferul si ajutorul lui

      l-au salvat, de fapt, pe Ion Cirligeanu”.

      Cine nu crede in miracolul de Craciun?!

      La poalele muntelui, o masina de politie urmata de cea a primarului deschid drum autovehiculului montan. In curtea spitalului, ambulanta care il va transporta pe bolnav la Bacau este in asteptare. Ion Cirligeanu este insa dus la Urgente, unde un specialist il consulta in graba. Sotia bolnavului parca a scapat de o grea povara de pe umeri. Femeia nici nu mai are putere sa vorbeasca despre ea, despre sot, despre nenorocirea care s-a abatut asupra lor in zilele Craciunului. &#8222Nu stiu ce faceam daca nu erau jandarmii sa ne ajute, cei doi soferi, primarul Viorel Miron si toti ceilalti. Chiar daca drumul a fost foarte dificil, nu m-a incercat teama ca nu vom ajunge cu bine in Comanesti. Ma gandeam mai mult la sotul meu, daca el va reusi sa suporte drumul”. Linistea s-a pogorat si in ochii generaului. Nici o clipa nu a crezut ca operatiunea de salvare va fi sortita esecului. Doar nu este pentru prima oara cand salveaza vieti omenesti. Si apoi cine nu crede in miracolul Craciunului?!

      Scris de LIli ADOCHITEI

      Buhusi, luminile si umbrele lui 2005

        de
        Deșteptarea
        -

        Un 2005 cu lumini si umbre si la Buhusi. Care a fost, an anul care pleaca, amplinirea cea mai importanta pentru buhuseni? Dar umbra cea mai accentuata? Am adresat aceste antrebari unor buhuseni care au fost implicati an ancercarea de a lecui vanataile unuia dintre cele mai sarace targuri.

        Dumitru Amarghioalei, lider PNL, consilier local . &#82221.Nu s-a miscat nimic an acest an, din lipsa de fonduri. Cu parcul industrial mi-a ramas un gust amar, pentru ca nu avem investitori puternici. M-ar fi bucurat daca si-ar fi manifestat interesul asemenea investitori. 2. Umbre?…Cel mai rau pentru Buhusi este faptul ca saracia generalizata persista”.

        Stefan Macovei, fost director de tezaur al Bancii Romane de Comert Exterior, consilier local. &#82221. Am obtinut Parcul industrial si am reabilitat mai multe cladiri. Acestea sunt niste realizari importante. 2. N-am obtinut fondurile necesare pentru infrastructura, n-am putut crea niste mini-unitati de productie. Orasul consuma foarte mult si produce foarte putin. Din punct de vedere economic anregistram un regres fata de anul 2004. As mai remarca faptul ca unii oameni s-au anvatat sa traiasca din &laquoajutoarele&raquo primite de la rudele plecate la munca prin strainatate sau din ajutoarele primite de la stat. Chemarea catre munca este an suferinta”.

        Ionel Turcea, lider PSD, primar. &#82221. Am reusit sa obtinem an proprietate Platforma industriala. an proportie de 90 la suta, am castigat un proiect ambitios: ma refer la reabilitarea retelei de apa din oras. an momentul cand acestea vor prinde viata, pulsul orasului va fi cu totul altul. Sa nu uitam si de faptul ca am finalizat si un alt proiect ambitios: toate scolile au independenta termica, prin instalarea unor centrale proprii . 2. Umbrele?…Strazile, somajul si faptul ca n-am putut rezolva, asa cum ne-am dorit, unele probleme sociale.”

        Gheorghe Axinte, lider al Partidului Conservator, consilier local: &#82221. Concesionarea Platformei industriale, cu speranta andreptatita a crearii locurilor de munca, este, fara andoiala, cea mai importanta realizare a anului 2005. 2.Cel mai mare esec al comunitatii al constituie faptul ca nici an acest an n-a putut fi rezolvata problema cainilor vagabonzi care, pur si simplu, agreseaza orasul.”

        Alexandru Maxim, director al Directiei de Gospodarie Comunala . &#82221. Buhusenii, persoane fizice si juridice, au anceput sa-si stinga debitele mai ales marii debitori. Mai greu, mai cu forta, cu instanta si cu executorul judecatoresc, dar au anceput sa se miste&#8230 Este un progres fata de 2004. 2. Lipsa fondurilor pentru investitii majore. La orizont avem, ansa, o speranta care a prins un frumos contur.” Scris de Ion FERCU

        Nici un leu in decembrie pentru caldura si apa calda / Asociatiile refuza plata facturilor

          de
          Deșteptarea
          -

          Peste 50 de asociatii nu au platit nici macar un leu pentru apa calda si caldura furnizate de CET. Conducerea societatii spune ca situatia nu mai poate continua asa, iar administratorii dau vina pe locatarii care nu-si platesc intretinerea. Municipiul Bacau detine unul dintre locurile fruntase intr-un clasament negativ in ceea ce priveste achitarea de catre asociatiile de proprietari a agentului termic.

          Directorul CET, Vasile Dragusanu, spune ca situatia este tragica, iar luna decembrie a fost catastrofala sub aspectul incasarilor. &#8222Avem zeci de asociatii care nu ne-au virat nici macar un leu in aceasta luna, declara directorul CET. Nu pot sa cred ca locatarii nu platesc deloc intretinerea. Nu vreau sa acuz administratorii de rea-vointa, dar ceva se intampla. Poate sunt platiti alti furnizori in avans, nu stiu ce se petrece”. Casierii CET s-au intors cu geanta goala de la 56 de asociatii de proprietari din Bacau. Conform listei ce ni s-a transmis de la CET aceste asociatii sunt: As. Aerostar Camin Nefamilisti H. Coanda, As. ASCO SA, As.2B, As.5/10 Parc, As. 11, As.14, As.15, As. 31, As. 33, As.33 A Miron Costin, As.33F, As.37, As.48, As.55, As.60, As.61, As.64, As.68, As.74, As.74 BIS, As.75 Milcov, As.77, As.78A, As.94, As. Cornisa Bistritei 9B, As.107, As.111, As.122 Lucretiu Patrascanu, As.123, As.124, As. ACB 4D, As.Avram Iancu, As. Bl. C4 Garsoniere, As. Calugareni Nord, As. Casa Noastra 2, As.Central 93, As.Condorilor 2, As.E3, As. Flora, As. H. Coanda 135, As.H. Coanda 7C, As. Lalelelor 9A, As. Livezilor, As. Luminii Marasesti, As.Metalurgiei 12, As. Mica, As. Mihai Eminescu, As. Mihai Viteazu, Milcov 6, Mioritei 88, As. N. Titulescu 3, Narciselor 12, As. Neptun 2, As. Razboieni, As. Stejarul, As. Trandafirilor, As. Vasile Alecsandri 39, As. Visinului 2 C.

          Asociatiile de proprietari din Bacau au de plata la CET peste 200 de miliarde de lei, cu tot cu factura pentru agentul termic furnizat in luna noiembrie. Peste 30 de miliarde din aceasta suma o reprezinta penalitatile, iar conducerea CET a anuntat ca este hotarata ca in luna ianuarie sa factureze din nou penalitati asociatiilor cu restante mai vechi de trei luni. &#8222Asociatiile trebuie sa inteleaga ca avem un contract, declara Vasile Dragusanu. Acesta trebuie respectat de ambele parti. Nu este posibil sa primesti un serviciu, dar sa nu-l platesti. Stam mai rau chiar decat Bucurestiul la incasari, iar acolo asociatiile au fost date in judecata de RADET. Nu stiu ce solutie vom gasi, dar nu mai putem accepta situatia. Avem si noi furnizorii nostri de platit”.

          Administratorii sustin insa ca luna aceasta incasarile au fost extrem de slabe. &#8222Avem zile in care locatarii au adus doar cateva sute de mii, ne-a declarat Mariana Nasturas, administrator la Asociatia 75 Metalurgiei. Abia azi am reusit sa platesc o prima rata la CET, de 37 de milioane lei. Pana acum am achitat la gaz si apa rece, caci altfel le sisteaza si atunci locatarii nu mai platesc deloc”. Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei Calugareni Nord, justifica intarzierea platilor catre CET prin valoarea mare a facturilor la gaze si apa rece, dar promite ca tot ce va incasa in aceste ultime zile ale anului va vira catre furnizorul de caldura si apa calda. Se pare ca plasarea SC CET in coada listei de prioritati este o politica comuna a asociatiilor.Scris de Doina MINCU

          „Iasul are proasta iluzie ca este in continuare capitala culturii”

          de
          Deșteptarea
          -

          interviu cu criticul literar iesean Alexandru Dobrescu, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania – Filiala Bacau

          -De ce sunteti membru al Filialei Bacau a Uniunii Scriitorilor din Romania, daca aactivati” in Iasi?
          -E foarte simplu. Am fost membru al Asociatiei Scriitorilor din Iasi o bucata de vreme. Numai ca fiind multa vreme foiletonist am avut proasta inspiratie sau corectitudinea de a spune exact ceea ce gandesc. Si referitor la o impresionanta majoritate a celor din asociatia de acolo mi-am exprimat niste opinii nu tocmai amabile, printre altele, referindu-ma la toti scriitorii romani de azi. O asemenea atitudine este inconfortabila. In general, criticul ar trebui sa fie undeva pe un varf de munte sau intr-un desert si sa nu depinda deloc de relatiile sociale. pe mine ma deranjeaza tipul de relatii sociale in care trebuie sa faci sacrificii. Adica sa te calci pe tine insuti numai ca raporturile umane sa fie acomme il faut”. Or, Asta e o mare problema in asociatia din Iasi. Acum eu nu vreau sa o blamez, sunt si cativa scriitori onorabili acolo, dar, in general, Iasul, care a fost o capitala culturii intr-o vreme de mult apusa, are proasta iluzie ca este o capitala a culturii si in clipa de fata.

          -Dar care e capitala culturii?
          -E clar ca Bucurestiul aduna cele mai mari valori din societatea romaneasca, nu pentru ca ele s-ar fi nascut la Bucuresti, ci pentru ca au fost atrase in Bucuresti care e capitala administrativa. Si asa cum orice magnet trage spre el pilitura asa s-a intamplat si cu valorile autentice. Asta nu e valabil numai in literatura ci in toate domeniile. Dar iluzia Iasului este ca a ramas in continuare ceea ce a fost cu foarte multa vreme in urma. Ca urmare, comportamentul pigmeilor din clipa de fata este acela al marilor valori care se inchipuie frustrate de faptul ca nu li se da atentia pe care au avut-o inaintasii din partea contemporanilor. Or, asta mi-e greu sa inghit. Eu in general socotesc ca scriitorul care e constient de propria lui valoare trebuie sa aiba si o farama de modestie. Nu in sensul ca valoarea pe care o reprezinta el n-ar fi reala, ci in sensul ca s-ar putea ca respectiva valoare sa impuna niste nuantari si niste mici retusuri. Poate ca el este intr-adevar bun dar bun prin comparatie, nu bun la superlativ si inca la superlativul absolut. Asta este explicatia pentru faptul ca m-am bucurat cand s-a facut asociatia din Bacau si am zis ca pot sa ajut cu cunostintele pe care le am, putine pe care le am, ca aceasta asociatie sa devina o celula normala, un punct de coagulare a fortelor culturale si literare de aici.

          -Credeti ca bacauanii suporta critica mai usor?
          -Nu! Si nici nu-mi fac iluzii.

          -Ce inseamna un scriitor important, o carte importanta? Avem astfel de scriitori printre contemporani?
          -Deci ce inseamna o valoare de fapt… Scriitorul important e acela care schimba cursul literaturii, care modifica tiparele. Noi am avut cativa, in epoca postbelica. Au fost Nichita Stanescu, care a intors cursul poeziei intr-o alta directie. A fost Nicolae Breban care a schimbat cursul prozei. Ei raman niste repere. Mie mi-e greu sa spun acum daca ei sunt niste mari valori dar cu siguranta oamenii acestia au ajutat ca mersul literaturii sa fie pe un drum fertil si in materie de poezie si in materie de proza, oricum am privi lucrurile, noi nu mai putem sa facem abstractie de ei. Ca unii n-au inteles efortul lor de schimbare a ordinii, intr-un sens sau un altul, ca l-au urmat, ca nu l-au urmat, astea is lucruri deosebite. Dar faptul ca ei au avut acest curaj sa spuna la un moment dat: aNu se mai poate merge asa, trebuie sa ne indreptam in alta directie”, si chiar au oferit niste exemple, n-as zice modele, niste exemple despre modul in care vad ei cursul lucrurilor, cred ca este fundamental pentru ceea ce s-a intamplat in literatura romaneasca de dupa „45. Astazi mi-e foarte greu sa spun ca avem astfel de valori. Eu cred ca nu mai sunt scriitori care sa aduca ceva nou. Eu vad in prezent o poezie si o proza care este foarte datoare inaintasilor, chiar atunci cand are gesturi din astea de fronda, cand pretinde ca lumea ar incepe cu ea si cand arunca pe piata propozitii la care s-ar fi impus un dram de meditatie in jur inainte de a le scoate in lume. Eu vad o proza care e datoare pana peste cap manualelor de anatomie. Si mi se pare nedrept sa concurezi in literatura niste manuale. Si atunci unde sa gasim valorile in aceasta zona? Literatura romana trece in clipa de fata printr-o criza de autoritate.

          -Fata de trecut sau fata de alte literaturi?
          -Fata de trecut. Oricum Occidentul, de exemplu, e cu cateva decenii mai inainte doar in materie de marketing al literaturii. A inceput sa se intample si la noi. Modul in care e promovata literatura conteaza mai mult decat valoarea propriu-zisa a textului literar. In momentul de fata mie mi-e foarte drag Cartarescu, ca tot vorbim de scriitori iubiti. Mi-e foarte drag pentru ca el are totusi cateva carti, in perioada de inceput deosebit de interesante si care amenintau la un moment dat ca s-ar putea sa schimbe cursul lucrurilor. Una din aceste carti se numea aLevantul”. Numai ca dupa aceea, probabil gratie societatii consumiste in care noi am intrat si in care reclama este sufletul comertului, noi cumparam detergenti si carnatii si cartile dupa cum ne spune televizorul, Cartarescu a devenit un bun de consum. Literatura nu se poate vinde la Altex, literatura nu este un bun de consum, literatura este un lux. Ca sa ajungi s-o intelegi ai nevoie de o anumita pregatire, de o anumita educatie, trebuie un efort propriu pentru a te apropia cat mai bine de domeniul artistic respectiv.

          -Credeti ca sunteti un critic literar important?
          -Probabil ca am fost un critic literar important. Pana in „90. Cand am facut critica literara curenta. Atunci am fost un critic literar foarte important. Dupa aceea insa mi-am dat seama ca e inutil sa faci justitie literara intr-o lume care nu este interesata de asa ceva. Misiunea unui critic nu este numai informativa, este formativa. Or, intr-o epoca in care se citeste atat de putin cine se mai orienteaza dupa judecatile criticii. Se orienteaza dupa reclama. Inclusiv literara. Tot ce se scrie in presa, inclusiv in Romania Literara, inseamna reclama. Nu e critica propriu-zisa. Nu mai exista critica de intampinare. Critica de intampinare inseamna in primul rand aplecare pe obiect. Nu numai sa stii despre ce vorbesti dar sa diseci obiectul ala, sa-i faci un fel de anatomie. Sa spui lucrurile importante despre ea, nu sa-i arunci ditirambi si sa spui ca este marea minune a lumii. De ce se folosesc cuvinte amari”, pentru ca acei care scriu sunt in general persoane fara nici o legatura cu scrisul. Sunt niste agenti literari care scriu azi despre Ionescu, maine despre Popescu si spun ca si Ionescu si Popescu sunt mirobolanti, sunt absolut fantastici, lumea trebuie sa cada in genunchi inaintea lor pentru ca reprezinta marile valori ale literaturii. Ideea ar fi urmatoarea: ca fiecare dintre noi ar trebui sa fie mai putin atent la reclama si sa tina cont de propria impresie. Intr-o librarie, tot valorile constituite, alea la care ne raportam noi dintotdeauna si pe care scoala le-a promovat, atrag. Eu de pilda simt in clipa de fata o mare placere citindu-l pe Homer. S-ar putea ca multora sa li se para un caraghios dar eu unul il citesc cu deosebita placere. De ce? Pentru ca mie mi se pare ca acea lume homerica din aOdisea” sau din aIliada” este de fapt si lumea noastra numai ca noi nu vedem miezul lumii noastre in lumea de atunci. Noi nu mai putem distinge samburele de eternitate care exista in aIliada” si aOdisea”.

          -Ma adresez criticului. Ce scriitor bacauan are datele sa devina mai important decat crede lumea ca ar putea sa fie vreodata un scriitor de provincie?
          -Este un scriitor bacauan intr-adevar important. Poate mai important decat isi inchipuie bacauanii ca sunt scriitorii bacauani. Si el se numeste Petru Cimpoesu. Mie ca persoana mi-e foarte antipatic. El nu stie sa fie normal in raporturile cu semenii. Dar, la urma urmei noi putem sa trecem peste micile mizerii omenesti care ne plac mai mult sau mai putin sau carora le dam replici cand suntem mai mult sau mai putin binedispusi. Cred ca Cimpoesu va continua sa mearga pe drumul pe care cartile sale de pana acum il arata, s-ar putea sa reprezinte un moment in istoria prozei noastre contemporane. Se prea poate. Eu nu bag mana in foc, ca nu stiu ce o sa se intample. Sunt niste semne in cartile lui. E un anumit mod de a gandi o realitate, o fictiune de fapt, care nu seamana cu modul in care o gandesc altii. Si care este mai apropiat…cum sa va spun… eu nu cred in postmodernism. Mi se pare ca este o gogoasa, teoretica, pe care toti incearca sa o umple cu ce au la indemana, in primul rand mai ales cu prostii. Postmodernismul asta s-a nascut in America unde avea cu totul alt sens. A ajuns la noi prin contaminare. Acum copiem tot din afara. Pentru ca tot ce apare din afara ni se pare valoros. Cimpoesu nu este cu ghilimelele de rigoare apostmodern”. El se munceste cu el insusi. Rostul scriitorului nu este sa se bata cu valorile care sunt in preajma, cu tehnicile literare dimprejur, ci cu el insusi. Sa se exprime cat mai bine pe el insusi. Or, prima stavila in calea scriiturii este autorul, nu e altul. Cimpoesu are in cartile pe care le-a scris, cateva momente in care reuseste sa se biruie si poate sa fie sincer pana la capat, cu el, or asta este foarte important. Scris de Laura HUIBAN

          Noi sarcini in spatele Casei de Asigurari / Concediile pe ochi frumosi costa scump

            de
            Deșteptarea
            -

            Pana la 1 ianuarie, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) trebuie sa se pregateasca pentru o noua sarcina: plata concediilor medicale si a indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate. Deficitul de personal este o problema. CJAS va trebui sa verifice si daca medicii dau concediile medicale justificat.

            De la inceputul lui 2006 se infiinteaza cota de contributie pentru concedii si indemnizatii, destinata exclusiv finantarii cheltuielilor cu plata acestor drepturi. Cota este de 0,75 la suta aplicata fondului de salarii sau, dupa caz, la drepturile reprezentand indemnizatie de somaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit. Contributia se achita la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

            Conform O.U.G. nr. 158/2005, concediile medicale si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, de care beneficiaza asiguratii, urmare platii acestei contributii, sunt: concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.

            Persoanele juridice sau fizice au obligatia sa calculeze si sa vireze la CJAS cota de contributie pentru concedii si indemnizatii. De asemenea, sunt obligate sa anunte lunar la CJAS schimbarile de natura sa modifice elementele de calcul pentru plata contributiei.

            Acest procent de 0,75 la suta pentru concedii si indemnizatii nu este o noua contributie care greveaza angajatorul, ci s-a obtinut prin diminuarea cu 0,75 de puncte procentuale a cotelor de contributii de asigurari sociale stabilite prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

            Stagiul minim de cotizare pentru acordarea acestor concedii medicale si indemnizatii este de 6 luni realizate in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical.

            Concediile false ard la buzunar

            CJAS Bacau a facut primii pasi in preluarea acestei noi sarcini, prin incheierea unui protocol cu Casa Judeteana de Pensii pentru preluarea bazei de date. O problema o reprezinta insa deficitul de personal, atat pentru colectarea contributiei, cat si pentru efectuarea platilor. In plus, CJAS trebuie sa si verifice legalitatea concediilor medicale si a indemnizatiilor acordate. Asiguratii beneficiaza de concedii medicale si de indemnizatii in baza certificatului medical eliberat de medicul curant. &#8222Prin asta se intelege orice medic aflat in relatie contractuala cu noi, dar si orice alt medic cu autorizatie de libera practica valabila. Trebuie doar sa incheiem o conventie in acest sens, in conditiile legii&#8221, ne-a declarat Dan Stoica, director adjunct al CJAS. Corpul de control al CJAS va verifica eliberarea concediilor medicale. Nerespectarea prevederilor legale in vigoare constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei RON la 2.500 lei RON.Scris de Doina MINCU

            „Jocul echipei a suferit la finalizare”

            de
            Deșteptarea
            -

            @ este de parere Iulian Trofin, antrenorul Pambacului

            – Pambac e campioana egalurilor…

            – Intr-adevar, avem cele mai multe rezultate de egalitate din aceasta serie, sase la numar. E bine pentru defensiva, insa linia de atac a lasat de dorit. Dintr-un anumit punct de vedere, nu-mi convine deloc aceasta situatie, asta pentru ca am avut foarte multe meciuri in mana care s-au terminat in cele din urma la egalitate. Noi am condus de fiecare data si am fost egalati pe final, nu invers.

            – Si totusi, echipa e pe locul sase…

            – Cred ca puteam mai mult de acest loc. Conditii am avut, chiar de invidiat, insa… La fiecare meci am avut cel putin 5-6 ocazii clare de gol, pe care le-am irosit. Am obtinut puncte la echipe la care nici nu visam, dar la fel de adevarat este ca am si cedat puncte pe teren propriu la echipe pe care le consideram deja victime.

            – Esti dezamagit?

            – Normal. Atacantii mi-au pierdut puncte bune. Ma asteptam la mai mult si de la cei care au facut parte din linia de mijloc a echipei. Per total, sunt multumit de jocul echipei, care, repet, a suferit la finalizare. Fata de sezonul trecut, am luat goluri putine, dar am si inscris de mai putine ori.

            – Se va intari Pambacul in aceasta iarna?

            – Imi doresc jucatori de atac si de mijlocul terenului. 2-3 la numar, insa vreau fotbalisti cu experienta, care sa-mi joace. Sunt bucuros ca s-a intors in tara Giani Capusa si sper ca el sa ramana la noi. S-a simtit enorm lipsa lui.

            – Cine va promova si cine va retrograda?

            – Lupta la promovare se va da intre Poli II Iasi si FCM II Bacau, insa cred ca va promova formatia din Iasi. Aerostar s-a trezit in ultimele etape si cred ca-i va fi greu sa recupereze punctele ce o separa de ocupantele primelor doua locuri. La retrogradare lucrurile sunt clare pentru trei echipe, FC II Botosani, Dorna Vatra Dornei si Rulmentul Birlad. In hora poate intra insa orice echipa care va face un pas gresit.

            – Ce asteapta antrenorul Iulian Trofin de la noul an?

            – In primul rand sanatate. Apoi, imi doresc ca echipa sa se mentina in Divizia C, iar jocul ei sa fie unul bun. Daca nu va pleca nimeni si vor veni 2-3 jucatori, sunt sigur ca vom termina acest campionat in primele cinci locuri.Scris de Cristi SAVA

            Finantistii au adus la buget fonduri suplimentare de peste 1.600 de miliarde

            de
            Deșteptarea
            -

            Veniturile colectate in acest an de finantisti sunt mai mari decat anul trecut. Afirmatia apartine directorului executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Bacau, Mircea Muntean. El a apreciat ca incasarile au crescut, desi nu a crescut si fiscalitatea. Un motiv al cresterii veniturilor il reprezinta constiinciozitatea contribuabililor.

            &#8222Multi contribuabili vin ei si ne cer controlul din propria lor initiativa&#8221, ne-a spus Mircea Muntean. Rapoartele finantistilor arata ca veniturile, destinate bugetului de stat, colectate in judetul nostru sunt de 900 milioane lei RON in 2005 fata de 1.160 milioane lei RON in 2004. „Veniturile la bugetul de stat in anul 2005 sunt sub cele din anul 2004, urmare a scaderii contibutiei accizei cu circa 500 milioane lei RON de la contribuabilul SC RAFO SA, care si-a redus activitatea, iar o parte din productie a fost orientata spre export&#8221, a completat directorul DGFP Bacau. Veniturile la bugetul asigurarilor sociale de stat au fost de 320 milioane lei RON in 2005 (fata de 280 milioane lei RON), ceea ce inseamna o crestere de 14 la suta. La bugetul asigurarilor pentru somaj, incasarile au crescut cu 8 milioane lei RON in 2005. Veniturile colectate, care sunt destinate bugetului asigurarilor sociale de sanatate, in 2005, au fost de 146 milioane lei RON, inregistrandu-se o crestere cu 6 la suta fata de 2004. „La nivelul judetului Bacau sunt 113.779 de contribuabili din care 87.400 persoane fizice&#8221, ne-a spus Mircea Muntean. Din acest total, 22.794 sunt persoane juridice, 825 institutii publice, 2.760 asociatii familiale. Incepand cu data de 1 octombrie 2005, un numar de 43 mari contribuabili isi indeplinesc obligatiile fiscale privind declararea si plata impozitelor, taxelor si alte contributii la Directia generala a marilor contribuabili la Bucuresti. Este si cazul lui SC RAFO SA. De aceea, evolutia arieratelor la bugetul consolidat este descendenta. Obligatiile restante pe trimestrul al treilea, pana cand a fost facuta analiza, sunt mai mici comparativ cu trimestrele anterioare. La 31 martie 2005, acestea erau de 162 milioane RON, iar la jumatatea anului, 147 milioane lei RON. La finalul trimestrului III, s-au inregistrat numai 116 milioane lei RON obligatii restante la bugetul de stat consolidat. „Datoriile catre bugetul de stat sunt in scadere in principal ca urmare a transferului marilor contribuabili la Directia generala a marilor contribuabili Bucuresti, dar si a unei colectari mai bune a veniturilor bugetare in trimestrul al treilea&#8221, a declarat directorul DGFP Bacau. Cat priveste veniturile suplimentare atrase la bugetul consolidat de catre organele de control fiscal la nivelul judetului Bacau, acestea sunt de 163.322 mii RON, identificate in 983 cazuri, dintr-un numar de 2.634 verificari fiscale. Din aceasta suma, 108.548 mii lei RON reprezinta diferente de impozite si taxe, iar 54.774 mii lei RON sunt dobanzi intarziere, amenzi si confiscari bunuri.Scris de Ionut VATAFU

            A trecut Craciunul / Afacerea „Bradul”, o reusita sau jaf in paduri?

            de
            Deșteptarea
            -

            Directia Silvica a vandut la licitatie 5.000 brazi pentru Craciun. Preturile au oscilat intre 110.000 si 215.000 lei, in functie de inaltime. S-a incercat in acest fel sa se evite jaful din paduri si ocrotirea acestora. Forte de ordine au fost mobilizate pentru controlul mijloacelor de transport. In Ajunul Craciunului, chiar si in prima zi de Craciun, pietele erau pline de brazi. Afacere rentabila sau jaf ca-n codru?

            &#8222Brazii pe care ii scoatem noi la licitatie au de la unu la trei metri. Acesti brazi ne sunt de prisos, sunt scosi din lucrarile silvice&#8221, declara Gheorghe Savu, director general la Directia Silvica cu multa vreme inainte de sarbatorile de iarba. In acest an, poate mai mult ca oricand, Directia Silvica a pus gand rau hotilor de brazi. Din 15 noiembrie si pana pe 15 ianuarie 2006, au fost stabilite sase puncte de control, patru pe Valea Trotusului, unul pe Valea Bistritiei si altul pe Valea Tazlaului, scopul fiind reducerea furtului de brazi. Au fost deplasate in aceste zone, ca de altfel in intreg judetul, echipaje mobile suplimentare, 24 din 24 de ore. Care ar fi fost motivele pentru care acele puncte de control trebuiau sa functioneze si dupa Anul Nou nu se cunosc. Cert este ca a doua si a treia zi de Craciun n-am mai zarit picior de politist sau reprezentant al Directiei Silvice in unul din cele sase puncte de control, ca sa nu mai vorbim despre echipajele mobile suplimentare. Interesant este faptul ca, inainte de Craciun, aceste puncte de control erau destul de eficiente, o dovada fiind si raportarile zilnice prin care se aminteau despre confiscarile de brazi. Pana la Craciun, circula o vorba. Se spunea ca, atunci cand un conducator auto era oprit pentru control, era intrebat ce transporta. „Droguri!&#8221, raspundea acesta. „Bine, atunci da-i drumul, credeam ca transporti brazi&#8221, i-ar fi spus politistul. Ei bine, acest lucru nu face decat sa demonstreze cat de mult accent a pus Directia Silvica pe eliminarea taierilor ilegale de brazi. Si daca acest scop a fost atins, ar fi, intr-adevar, o reusita. S-au sacrificat cu acte in regula 5.000 de brazi care, chipurile, ar fi fost scosi din circuitul silvic. Sa intelegem ca au fost „rebuturi&#8221? Nu, daca ne uitam macar la cele cateva sute care au ramas nevandute. Sa fi cumparat romanul numai crengi de brad? Daca ne uitam la pret, nu se poate spune ca ar fi fost prea scumpi, oricine putand sa-si permita sa cumpere unul care costa cu ceva mai mult peste o suta de mii de lei. Cine o fi estimat ca bacauanii ar avea nevoie de 5.000 de brazi? Dupa cantitatea ramasa in fiecare loc de desfacere a acestora, se pare ca numarul posibililor amatori de brazi de Craciun a fost supralicitat. Pe Valea Muntelui, de generatii intregi, vedeai la porti cate un bradut, iar langa el un pici care te imbia sa cumperi de la el. Braduti destul de frumosi, unii chiar mai frumosi decat cei scosi la comercializare cu acte in regula. Anul acesta, brazi la porti au fost tot mai putini. De ce? Ne-o spune un sef de post din zona. „Ni s-a cerut sa nu mai permitem acest lucru. Sinceri sa fim, ne parea rau de acei copii nevinovati care doreau sa vanda un bradut pentru a-si cumpara ceva dulce de sarbatori. N-aveam ce face, ordinul era ordin, ii fugaream pe ulitele satului. Nu stiu ce mare infractiune ar fi savarsit pentru ca au taiat un bradut din padurea parintilor&#8221, ne-a declarat unul din sefii de post de pe Valea Muntelui. Probabil ca acestia erau considerati marii infractori, marii corupti sau cei care au defrisat padurile judetului. Ne punem aceeasi intrebare: de ce au ramas atat de multi brazi „stampilati&#8221? A depasit cumva numarul brazilor pe cel al cumparatorilor? Un primar din aceeasi zona incearca sa dea o explicatie. „Am incercat sa ofer un brad unei familii din comuna, povesteste alesul obstii. Femeia ma refuza cu incapatanare. In cele din urma, a acceptat, dar dupa multe insistente. Stiti ce mi-a spus dupa ce, in sfarsit, l-a primit? Domnu&#8217 primar, dar ceva sa pun in el nu ne dai? Am ramas fara replica&#8221. Directia Silvica a scos la licitatie 5.000 de brazi. Padurile au ramas mai sarace cu acest numar de arbori. Poate alte cateva sute, sau mii au fost, totusi, taiati ilegal. Multi dintre ei au fost confiscati. In mod normal, au fost scosi si acestia la vanzare. Asadar, cu siguranta, numarul brazilor taiati de Craciun a fost mai mare de 5.000, chit ca unii au purtat pecetea ocoalelor silvice, iar altii nu. Poate, dupa trecerea sarbatorilor de iarna, cineva va trage linia si ne va spune daca a fost o afacere, un esec sau daca padurile au fost singurele care au suferit de pe urma acestor taieri.Scris de Dan MINDIRIGIU

            Leul incheie primul an cu avantaj fata de valuta

            de
            Deșteptarea
            -

            Moneda nationala incheie primul an dupa 1989 cu apreciere in termeni reali in raport de principalele monede de referinta, euro si dolar, evolutie permisa in prima etapa de schimbarea pozitiei BNR pe piata valutara si mai apoi de noul pas in liberalizarea contului de capital. Raportand cursul de schimb de marti la cotatiile de referinta anuntate de banca centrala in ultima zi a anului trecut, leul apare cu un castig de 7,6 la suta comparativ cu moneda europeana si inregistreaza o pierdere de 6,25 la suta fata de dolar. Ambele evolutii indica insa o apreciere in termeni reali a monedei nationale, avand in vedere ca rata inflatiei pentru 2005 este preconizata la peste 8,5la suta.Daca sunt analizate valorile medii ale cursului de schimb, se observa o apreciere in termeni nominali mult mai accentuata atat fata de euro, cat si in raport cu moneda amerciana. Indiferent de evolutia din ultimele trei zile ale acestui an, cursul mediu al monedei europene se va situa sub 3,6500 lei. Acest nivel indica un castig net fata de euro de aproximativ 10la suta, la care adaugand inflatia medie estimata la 9la suta rezulta o apreciere reala in 2005 de cel putin 19,9 la suta. Tot pe valori medii, dolarul a coborat anul acesta la 29.000 lei vechi, reprezentand o pierdere nominala fata de 2004 de 9,37 la suta. In consecinta, leul a avansat si fata de moneda americana cu aproximativ 19 la suta.inceputul anului a fost marcat de o volatilitate ridicata a cursului de schimb, consecinta a relaxarii regimului de folotare controlata anuntata in luna noiembrie a anului trecut. Schimbarea atitudinii BNR a coincis si a fost strans legata de liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele in lei. Randamentele mari oferite de moneda nationala au facut foarte atractive plasamentele in Romania, ceea ce a pus presiune pe cursul de schimb. Concomitent cu initierea unui regim de curs mai flexibil, BNR a continuat sa reduca dobanda de interventie, intr-un ritm mai accelarat decat in 2004. Minimul primului semestru a fost atins dupa o luna si jumatate de la inceputul anului, cursul de referinta din 14 februarie plasandu-se la 35.515 lei vechi/euro. A doua zi cotatiile bancilor indicau un nivel de 34.700 lei vechi pentru un euro, adica mai jos cu 12,5 la suta fata de 1 ianuarie. La acel moment, banca centrala a intervenit in forta si vizibil ridicand cursul euro in doua zile cu aproximativ 4.000 de unitati ROL. Dupa aceasta interventie a urmat o perioada lunga de relativ calm, cu un curs putin peste 36.000 lei vechi/euro, inflexibil chiar si dupa anuntul oficial din 11 aprilie privind accesul strainilor la depozitele in lei. Acesta aparenta acalmie a fost intretinuta de cumparari constante, dar de mica amploare, ale BNR pe piata valutara. Concomitent, banca centrala a accelerat pasul de scadere a dobanzilor, care in aprilie coborasera sub 10 la suta. in 2005, BNR a procedat la taieri succesive ale ratei dobanzii de politica monetara, cumuland zece puncte, pana la 7,5 la suta. Dupa denominarea monedei nationale, piata valutara s-a confruntat cu un val important de intrari de capital extern. Intr-o perioada in care volumele tranzactionate in anii precedenti erau nesemnificative, piata romaneasca a fost inundata de capitaluri care au stricat vacantele dealerilor.Euro a intrat pe un nou palier de cadere si a atins un minim de 3,4022 lei la inceputul lunii septembrie. A fost al doilea moment al unei interventii importante din partea BNR, care a anuntat o schimbare de strategie in politica de sterilizare. Banca centrala a precizat ca va atrage doar o parte din excesul de lichiditate din sistemul bancar, aratandu-se hotarata sa riste obiectivul de inflatie pentru a evita intrari tot mai mari de capital speculativ. Imediat dupa aceasta decizie, dobanzile la lei s-au prabusit pana la niveluri real negative.incepand din septembrie, cursul de schimb a avut oscilatii limitate. Chiar daca unii dealeri sustin ca banca centrala intervine sporadic pentru a mentine cotatiile peste 3,6 lei/euro, este clar ca semnalul dat in septembrie a avut un puternic impact si a indemnat institutiile de credit la mai multa precautie. Dupa ultimele sedinte de politica monetara, Consiliul de Administratie al BNR a anuntat intentia de a steriliza un volum mai mare de lichiditate, dar aceste semnale nu si-au mai gasit rezonanta pe piata valutara in aprecierea leului.Scris de mediafax

            „Agricultura bacauana este la pamant”

            de
            Deșteptarea
            -

            @ afirma Laurentiu Baciu, patronul firmei ROMAGRIA Bacau

            Anul 2005 a fost extrem de dificil pentru agricultura romaneasca. Nu doar ploile abundente sau seceta au fost cele care au dijmuit recoltele. Specialistii spun ca politicul, administratia si unele decizii ale ministerului au contribuit la falimentarea unor societati agricole si chiar a producatorilor individuali. Indiferent de domeniul de activitate, agricultorii au iesit in pierdere cu miliarde de lei. Pentru detalii ne-am adresat unui agricultor bacauan, care toata viata si-a petrecut-o pe camp. Nu este mare proprietar, din 1990 lucreaza pamantul in arenda, in Damienesti, Rosiori si Negri. Peste 1000 de hectare de teren arabil sunt calcate de inginerul Laurentiu Baciu, din ianuarie pana in decembrie. Anul acesta a muncit degeaba, conturile lui sunt goale, pierderile situandu-se la peste patru miliarde de lei.

            – Domnule inginer, va vad foarte suparat. Este final de an, cand toata lumea isi face bilantul. Mos Craciun vine cu daruri. Dumneavoastra ce v-a adus Mosul?

            – Mie? Nu mi-a adus nimic. Am o pierdere de sase milioane de lei la fiecare hectar cultivat. Am cheltuit 18 milioane de lei vechi pentru productia de pe un hectar si, cu bunavointa Guvernului si a ministerului de resort, imi recuperez doar 12 milioane de lei. Mai concret, am cheltuit 4.500 de lei pentru un kilogram de grau si mi se ofera acum doar 3.000 de lei. Ce fel de politica este asta? Anul 2005 a fost unul extrem de prost pentru agricultori.

            – Dupa cate stiu, producatorii au primit subventie pe produs, bonuri valorice pentru fiecare hectar cultivat.

            – Da, numai ca legea este extrem de restrictiva. Eu am incheiat contract de arenda si nu aveam de unde sa stiu acum cinci ani ce o sa mai spuna legiuitorul. Pentru a beneficia de subventie aveam nevoie de o imputernicire din partea proprietarului. De unde-l mai iau, multi sunt din alte judete, altii au domiciliul in strainatate. Am avut noi, agricultorii, o intalnire cu doi parlamentari bacauani, domnii Palar si Miroseanu. Le-am expus problemele din agricultura si i-am rugat sa sustina o mica modificare in ordonanta de acordare a subventiilor. Doar o simpla conjunctie. In loc de si sa fie stipulat sau. Despre ce este vorba. In lege se spune ca pentru acordarea subventiilor, arendasul are nevoie de contract si imputernicire. Mai corect si benefic ar fi fost sa fie formulat sau imputernicire. Ne-au promis, insa nu s-a schimbat nimic. Ce s-a intamplat cu subventia nu mai stiu, eu nu am primit nimic.

            – Ce sa inteleg, ca nu ati mai executat lucrarile, a ramas graul pe camp?

            – Nu. Am luat credite si am adus productia in depozit. Si aici suntem in pierdere. Cine depoziteaza productia la COMCEREAL primeste subventie, iar eu, pentru ca am propriile depozite, cu toate ca fac aceleasi operatii, de uscare, aerare, depozitare, nu primesc nimic. O alta pierdere. Am facut oferte prin presa, pe internet, insa nimeni nu cumpara cu mai mult de 2500 – 3000 de lei kilogramul. Pentru a a-mi scoate cheltuielile si un profit de 10 la suta, ar trebui sa pot vinde cu 5000 de lei un kilogram de grau. Pana atunci, il tin in stoc si platesc in continuare dobanzi la banci. Trebuie sa stiti ca eu m-am achitat fata de proprietari, am dat cantitatea pe care am inscris-o in contract. La aceste preturi ar fi trebuit sa obtinem peste 8000 de kilograme de grau la hectar, ceea ce ar insemna ca francezii si englezii ar fi mici copii pe langa noi. Pentru a ne face o idee, in Anglia productia medie este de 7000 de kg/ha, in Franta 6000 de kg/ha, iar la noi, media este de 3000 de kg/ha. Ca sa nu mai vorbim de nivelul subventiilor. Guvernul englez acorda la grau o subventie de 80 la suta din cost. Cu cine concurez eu?

            – Suntem intr-o economie de piata. In aceste conditii, cine stabileste pretul? Nu piata?

            – Este complicat sa explicam mecanismul. Am sa va ofer doar doua exemple care au influentat pretul de pe piata. In timpul recoltarii din acest an, ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, decide sa scoata de la rezerva statului o mare cantitate de grau. Procesatorii au luat materia prima cu 2500 de lei kilogramul, cu obligatia sa o returneze pana la 31 decembrie. Cu depozitele pline, este normal sa nu ne ofere mai mult de 3000 de lei. Aceasta a fost prima lovitura. A doua a venit tot din partea ministrului. A iesit pe televiziunea nationala si a declarat ca avem o productie mare pe hectar, chiar mai mare decat nevoia de consum. In acest fel suntem la mana procesatorilor: ar trebui sa vindem cu cat ne ofera, ceea ce inseamna faliment. Si calvarul a continuat. In 2005, s-a acordat o subventie de 1,75 milioane de lei, din care 400.000 de lei motorina. Combustibilul se livreaza doar la anumite statii, unde pretul este cu 1000 de lei mai mare decat la vanzarea libera. Cine pierde si cine castiga? Judecati si dumneavoastra.

            – Care este pretul graului la bursele mondiale?

            – La cea mai mare bursa din lume, cea de la Chicago, in noiembrie 2005, o tona de grau se vinde cu 123 dolari, in Kansas este 139 dolari, in Mexic 176,9 dolari, iar la Londra 123,7 dolari. Calculati, transformati, adaugati si nivelul subventiilor si aveti o imagine a politicilor agricole ale unor state. Nimeni nu vrea sa castige neaparat, sa se imbogateasca, insa in toata lumea este o planificare, se stabiliste macar un pret minim garantat. De ce nu este o bursa in Romania? Pentru ca toata lumea ar veni sa cumpere de la noi. Cererea ar fi mare si ar creste pretul. Se pare ca cineva nu are acest interes.

            – Spuneati ca mai sunt si alte anomalii care influenteaza pretul. Despre ce este vorba?

            – O sa va dau un alt exemplu. Sa vedem evolutia pretului la grau si la doar un singur produs care este indispensabil agriculturii: ingrasamantul ureea. Domnule, singurul ministru al agriculturii care stia meserie, stia cu se mananca agricultura a fost Valeriu Tabara. De la el incoace… dar, sa revenim. In anul 2003, pretul graului era intre 6000 si 8000 de lei kilogramul. Ureea era 6000 de lei. Raportul era de 1/1. In 2004, graul costa 4,5 – 5000 de lei, ureea 10.000 de lei kilogramul. Raport 2/1. In 2005, kilogramul de grau este de 2,5 – 3000 de lei, ureea 10.000 de lei, raport 1/3, &frac14. Motorina costa in 2003 17.000 de lei, graul 6000 de lei, raport 3/1, in 2005, motorina este 31.000 de lei, graul 3000 de lei, raport 10/1. Cum sa faci afaceri in agricultura? Aceeasi situatie este si la porumb, orz, orzoaica. De unde resurse sa iei productia de la capat? Despre asta este vorba. Arendasii, societatile comerciale din agricultura au investit foarte multi bani in utilaje performante, eu, de exemplu, am cele mai moderne masini, toate aduse din Germania. Am credite, trebuie sa le achit. Cu ce? Nimeni, dar absolut nimeni, nu se gandeste cu seriozitate la soarta agriculturii, la situatia celor care lucreaza cu pamantul si asigura hrana populatiei. Se tot face caz de subventii. Unde se duc de fapt acesti bani? In primavara, aredansii nu mai primesc nici un fel de subventii la grau, la porumb, la orz sau alte culturi. Vi se pare corect? Practic, producatorul agricol nu a primit subventie reala niciodata.

            – Va rog sa exemplificati.

            – Nu este greu. In situatia in care a aparut o ordonanta sau o hotarare se urgenta de subventionare a unui produs, imediat procesatorii au oferit mai putin. Cu exact valoarea subventiei. Acelasi lucru s-a intamplat si la subventiile acordate pentru masinile agricole. Este demonstrabil cu acte, in momentul cand Guvernul a acordat o subventie, producatorul a marit pretul utilajului cu aceeasi suma. Eu urmam sa cumpar un tractor cu 400 de milioane, s-a acordat o subventie, a doua zi, producatorul a crescut pretul la 800 de milioane de lei. Este foarte interesanta situatia de la achizitia de animale. Guvernul, ministrul, ministerul acorda o subventie pentru a acoperi cheltuielile de productie. Sa vedeti unde merge subventia. Daca astazi, pretul de achizitie este de 50.000 de lei pe kilogramul viu, si maine apare o ordonanta prin care Guvernul vine cu o subventie de 10.000 de lei pe kg viu, suma calculata sa-i acopere producatorului cheltuielile, procesatorul ofera doar 40.000 de lei pe kg. Cine beneficiaza, de fapt, de subventie, in conditiile in care pretul de vanzare cu amanantul nu scade.

            – Vorbeam de un pret minim garantat al produselor agricole. De ce trebuie stabilit?

            – Pretul minim garantat, planificarea structurala a culturilor, sprijinul acordat de stat producatorilor agricoli nu sunt povesti in Occident. Eu trebuie sa stiu, la inceput de an care ar fi preturile, care este nivelul cheltuielilor, al subventiilor. Imi fac un plan de afaceri. Daca ies in pierdere, ma las de afacere, daca pot sa castig 100.000 de lei, merg mai departe.

            – De ce, in tarile europene, agricultura este subventionata?

            -Afara, in Occidentul unde vrem sa ajungem si noi, cetateanul cheltuie doar 1/5 din salariu pentru un trai indestulator, iar la noi intre 80-90 la suta. Ne miram acum de miracolul ungar. Trebuie sa stiti ca acolo toata lumea munceste. Isi planifica productia pe sezoane, pe anotimpuri, pe sarbatori. De ziua Recunostintei la americani, ungurii isi planifica in solarii loturi masive de curcani. Retineti, in solarii cu folii negre. Dupa aceea, pun legume, flori, alte culturi. La ei pamantul este lucrat ca la carte si nu neaparat cu utilaje din Germania sau Franta. Majoritatea sunt din Rusia, mai ieftine, mai bune. Noi sarim imediat in Germania. Este aici vorba de gandire economica, fara prejudecati. Profitul nu are culoare politica sau granite statale. Nu este posibil, la potentialul nostru sa stam cu mana intinsa la Occident. Este o mare prostie, o mare tampenie sa importam castraveti, rosii, cartofi din Iordania, pui din America. Avem un pamant bun, chiar si ingrasaminte naturale sau chimice. Cine nu doreste sa avem o agricultura performanta? Vorbeam de Ungaria. Ungaria a iesit la suprafata cu agricultura, la fel si Olanda sau Spania.

            – Ce parere aveti acum, dupa atatea luni de la declansarea gripei aviare?

            – Este o afacere. O mare afacere.

            Procesatorii vand faina de grau cu 5100 de lei kilogramul, iar Oficiul Concurentei nu spune nimic. In 2003, un kilogram de paine costa 24.000 de lei, in conditiile in care unul de grau costa 6000 de lei, iar astazi, un kilogram de paine costa tot 24.000 de lei.Scris de Gheorghe BALTATESCU

            Miracol in a doua zi de Craciun / Operatiune de salvare la cota 1.400

              de
              Deșteptarea
              -

              Ieri, un salariat de la Statia Radio Releu de Retransmisie Lapos Comanesti poate spune ca s-a nascut pentru a doua oara. El a facut un ulcer perforat in timp ce era la serviciu. Pentru salvarea lui, jandarmii bacauani au fost nevoiti sa urce pana la cota 1.368. Operatiunea s-a finalizat bine, bolnavul fiind transportat in siguranta la Bucuresti.

              Ion Carligeanu, in varsta de 44 de ani, din Bacau a urcat pe munte vineri dimineata. El urma sa ramana la Releul de pe Lapos pana in ziua de 7 decembrie. Desi nu a mancat nici o specialitate specifica sarbatorii Craciunului, luni dupa-amiaza, barbatului i s-a facut rau si a inceput sa scuipe sange. Stiind ca sotul ei are probleme cu stomacul, Elena Carligeanu a sunat la SMURD. Acestia, la randul lor au apelat la Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, care a pasat problema Inspectoratului Judetean de Jandarmi Bacau. &#8222Apelul a fost preluat la ora 10.45, iar

              la 15.50 ne aflam la Statia de Retransmisie”, ne-a declarat general Nicolae Rugina. Pentru a ajunge la cota 1.368, jandarmii au apelat la sprijinul unui localnic care avea un mijloc de deplasare adecvat. Dupa mai multe peripetii, Ion Carligeanu a ajuns la Spitalul Comanesti, iar de aici a fost trimis de urgenta la Bucuresti. Un amplu reportaj in editia de maine a cotidianului DESTEPTAREA.Scris de Lili ADOCHITEI

              Unda verde pentru comercializarea petardelor / Bacaul, invadat de pocnitori

                de
                Deșteptarea
                -

                Gata! S-a dat startul pentru comercializarea petardelor! Vanzatorii au si aparut precum ciupercile dupa ploaie. Sunt cu zecile prin Piata Centrala, insa trecatorii se opresc, se uita, dau din cap si … merg mai departe. Deocamdata, ei se multumesc doar cu privitul si comentatul despre preturile petardelor, ce-i drept cam piperate. Doar atat. La fiecare colt din Piata Centrala gasesti cate o masuta cu tot felul de modele de petarde, care mai de care cu un design viu colorat si asezate in mod strategic pentru a atrage ochiul trecatorului. „Da, imi place sa le folosesc de Revelion, dar nu prea imi permit sa cumpar din toate modele. Sunt mult prea scumpe. Cine isi permite, n-are decat sa cumpere. Eu am sa iau doar ceva mai ieftin&#8221, intra in vorba cu noi un tanar student. Cativa plozi, cu „lumanarele&#8221 la nas, nu se mai satura sa priveasca modelele de petarde puse la vanzare. Se cauta in buzunare, dar n-au gasit decat vreo 20.000 de lei. „A, putem sa ne luam o racheta. Tot e bine&#8221, s-au bucurat pustii. In rest, vanzarea merge prost tare, dupa cum sustin comerciantii. „Gata, dispare obiceiul de a folosi petarde la Sarbatorile de Iarna. Nu mai cumpara lumea ca in anii trecuti. Nu am vandut mai nimic. E jale mare. Si am bagat atatia bani in marfa&#8221, se plange unul dintre comerciantii de petarde. De fapt, toti cei cu care am stat de vorba sunt dezamagiti nevoie mare. Petardele nu se vand asa cum se asteptau. „Speram ca in zilele viitoare sa facem ceva vanzare. Doar se stie ca romanul isi face provizii pe ultima suta de metri. Nu vom rupe noi gura targului cu vanzarile, dar tot poate ne iese ceva&#8221, ne spune, pe un ton optimist si tragand cu sete dintr-o tigara, o tanara inghetata de frig care incerca sa se incalzeasca cu un zat de cafea dintr-un pahar de plastic. Intr-adevar, preturile la petarde sunt piperate pentru buzunarele unui om de rand, daca tinem cont de faptul ca un butoias cu focuri de artificii pentru o jumatate de ora ajunge undeva intre 1,2 si 1,5 milioane lei. Insa, petardele sunt pentru toate buzunarele, incepand de la 10.000 lei pentru o banala pocnitoare, continuand cu o racheta de 20.000 lei si terminand cu artificii intre 100.000 si 150.000 de lei. „Numai sa vrea omul sa cumpere, ca are de unde si ce anume. Bani se gasesc daca exista vointa. Parca nu sunt Sarbatori de Iarna daca nu auzim ceva bubuieli prin oras, nu-i asa? Este pacat sa se piarda traditia&#8221, concluzioneaza unul dintre comercianti, imbiind in acelasi timp trecatorii sa-i vada obiectele artizanale cu amestecuri pirotehnice.Scris de Carmen SERBAN

                Miracole la Maternitatea Bacau / Nascuti de Craciun

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  In zilele de 24 si 25 decembrie, la Maternitatea Bacau, au venit pe lume 15 copii. Nou-nascutii au adus zambetul pe buze zecilor de familii care ii asteptau. Nascuti prin cezariana sau natural, inainte de vreme sau la termenul fixat, copiii au &#8222dovedit” ca Mos Craciun exista.

                  Sapte baietei si patru fetite s-au nascut in ajun si in prima zi de Craciun. Tristetea mamelor de a petrece Sarbatorile in spital a fost alungata de bucuria de a-si tine pruncul in brate. Alina Barbu a nascut un baietel la primele ore ale diminetii zilei de 25 decembrie. &#8222Am avut o mica complicatie si a trebuit sa nasc prin cezariana. In plus am si RH-ul negativ si a fost foarte riscanta sarcina, nici macar nu stiu daca mai pot avea copii, cu toate ca mi-as dori foarte mult. Dar, acum sunt fericita ca am un baiat de 3.300 de grame”, marturiseste Alina. La varsta de 24 de ani, tanara se simte pentru prima data mama. Bucuria sa este nemarginita. &#8222Niciodata nu am primit un cadou mai frumos de Craciun. Eu trebuia sa nasc cu mult inainte de Craciun, dar copilul a vrut sa mai astepte putin. Acum, am dublu motiv sa ma bucur de Craciun”. Alina crede ca ziua nasterii va influenta pozitiv destinul copilului sau si va fi &#8222un norocos”. Tanara mamica si-a botezat copilul cu numele de Constantin Adrian, dupa tatal, respectiv sotul sau.

                  &#8222Mosul mi-a adus baiat in loc de fata!”

                  Desi dupa rezultatele ecografiilor facute in timpul sarcinii, Clementina Dobos se astepta sa nasca o fetita, a avut o surpriza cum nu se poate mai placuta: a dat nastere unui baietel de 3.000 de grame. &#8222Eu si sotul meu am vrut enorm de mult un baiat, povesteste Clementina. Dar, pana la urma ne-am obisnuit cu gandul ca va fi fata si ne doream doar sa fie sanatoasa. Dar, cand doctorul mi-a zis ca am nascut un baiat, imi venea sa sar in sus de bucurie”. Desi tanara, la doar 24 de ani, Clementina a avut o nastere destul de dificila. &#8222Toata noaptea Craciunului mi-am petrecut-o in travaliu. Timp de 12 ore am avut contractii si dureri insuportabile, nu credeam ca voi ajunge sa mai fiu sanatoasa dupa nastere”. In data de 25 decembrie, la ora 15.00, Clementina a nascut. &#8222Cand i-am auzit primul scancet, am simtit cum toate durerile dispar prin minune si putea sa mi se intample orice, as fi suportat cu brio. Nu ma asteptam sa nasc de Craciun, dar poate faptul ca numele meu de fata este Craciun are o legatura cu bucuria de a fi mama chiar in ziua Nasterii Domnului”, ne-a marturisit tanara. Pe baietelul Clementinei il va chema Florin Emanuel, ultimul nume fiind inspirat din melodiile de Craciun care se canta in biserici.

                  S-a nascut in luna a opta

                  In varsta de 20 de ani, Daniela Mondan a nascut in prima zi de Craciun cel de-al patrulea copil. &#8222Ar fi trebuit sa-l nasc la sfarsitul lunii ianuarie, dar mi-a venit sorocul cu o luna inainte, a declarat Daniela. Desi era foarte posibil ca, nascut in luna a opta, copilul sa nu supravietuiasca, am avut noroc. In ziua de 25 decembrie, copilul meu a vrut sa vada lumina zilei si nimic nu l-a putut opri. Are 2.700 de grame. Nu am primit niciodata un cadou atat de frumos de Craciun. Mai ales ca imi era frica sa nu-mi moara copilul. Dar, Dumnezeu a vrut ca fiul meu sa fie exceptia de la regula. A supravietuit si este sanatos”.Scris de Iulia CUCU

                  Monica Rosu a participat la doua emisiuni de succes ale televiziunii nipone TBSSapte zile in Japonia

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Pentru Monica Rosu, 2005 a fost un an cu ghinion. A ratat prezenta la Nationalele de Maestre de la Bacau, nu s-a calificat in finalele etapelor de Cupa Mondiala de la Stuttgart si Maribor, pierzand si biletul pentru Campionatele Mondiale de la Melbourne. &#8222A fost un an pe care vreau sa-l uit, cel mai negru din cariera mea”, a precizat Monica Rosu. Totusi, cineva a avut grija ca dubla campioana olimpica de la Atena sa incheie acest an cu zambetul pe buze. Nadia Comaneci si o firma de impresariat i-au propus sportivei bacauane o prezenta in Japonia, la Yokohama. Mona a raspuns afirmativ acestei invitatii, mai ales ca organizatorii s-au ocupat de tot. Pentru cateva ore, Monica Rosu a fost prezenta la doua dintre cele mai cunoscute emisiuni televiziune – Kunoichi si Monster Box, acolo unde a facut un adevarat show.

                  S-a distrat la Disneyland

                  In fiecare an, dar numai in luna decembrie, televiziunea nipona TBS realizeaza o emisiune de succes – Kunoichi (in traducere: fetele Ninja), cu invitati de calibru din lumea sportului. Pentru editia din acest an, niponii au invitat-o pe gimnasta bacauana Monica Rosu. &#8222Am fost incantata de aceasta prezenta si am acceptat-o cu placere. Apoi, nu putea refuza o vacanta in Japonia, tara pe care nu o mai vizitasem pana atunci”, a spus Rosu. O saptamana. Atat a durat vacanta dublei campioane olimpice de la Atena pe pamant japonez. O vacanta pe care Mona a asteptat-o demult. &#8222Chiar aveam nevoie de o vacanta dupa atatia ani de munca in sala de gimnastica”, a declarat Rosu. Pe toata perioada sederii la Yokohama, Mona a fost tratata regeste. Era o vedeta. &#8222Am fost invitata sa ma plimb prin Yokohama. Am colindat foarte multe magazine, am servit masa la multe restaurante si am acordat numeroase interviuri”, a povestit Rosu, care s-a aratat extrem de incantata de cele peste patru ore pe care le-a petrecut in Parcul de Distractii Disneyland. &#8222Am trait momente pe care nu le pot uita. A fost foarte frumos. Cred ca nici o zi nu mi-ar fi fost de-ajuns sa ma distrez in Disneyland”, a spus Monica Rosu.

                  Concurs

                  cu obstacole

                  Si totusi, Monica Rosu a participat la un concurs. Unul fara medalii, dar extrem de interesant. Concursul de la emisiunea Kuniochi. &#8222Pentru aproape jumatate de zi am fost prezenta in sala de filmare pentru a ma acomoda cu respectivele obstacole. Orice ratare ma arunca intr-o groapa plina cu apa. Desi m-am straduit mult, n-am reusit sa trec de jumatatea traseului. Era foarte greu si, in plus, nu mai facusem asa ceva niciodata”, a spus Mona care a fost nevoita sa se ridice din groapa cu apa de doua ori. Asta a fost in prima zi, una de acomodare. In a doua zi de filmare, lucrurile s-au schimbat, in conditiile in care acel film urma sa fie difuzat la emisiunea Kuniochi. Mona s-a concentrat mai bine, ajutata fiind si de organizatori, si a trecut de acest prim concurs. Monster Box a fost cea de-a doua emisiunea la care a participat. Mona si-a amintit cu aceasta ocazie ca a fost in 2004 sportiva care a dominat sariturile. &#8222Cei de-acolo m-au pus sa sar la un aparat care era ridicat la un anumit nivel. Depasirea fiecarui nivel aducea o noua treapta, inalta de zece centimetri”, isi aminteste Mona, care a izbutit sa se opreasca la nivelul 14, la o inaltime de 1,70 metri.

                  Ofertata de japonezi

                  Pe perioada sederii la Yokohama, Monica Rosu a fost ofertata de japonezi. &#8222Am primit o oferta de a face parte dintr-un music show. Trupa era alcatuita exclusiv din fosti sportivi de mare performanta. Am refuzat-o insa pentru ca ar fi trebuit sa petrec mai bine de trei luni acolo. Or eu am alte planuri pentru anul care vine”, a spus Rosu, care va petrece Revelionul alaturi de fostele ei colege de la lot, Catalina Ponor si Alexandra Eremia.Scris de Cristi SAVA

                  Arici la buzunare / Romanii sunt traditionalisti de nevoie

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Romanii sunt ori traditionalisti convinsi, ori prea saraci, ori prea zgarciti. Aproximativ 80 la suta dintre ei au ales anul acesta sa petreaca sarbatorile de iarna acasa. Doar cinci la suta vor merge la restaurant, alti cinci la suta in tari straine. Rezultatele unui sondaj INSOMAR mai releva si faptul ca 85 la suta obisnuiesc sa-i primeasca pe colindatori. Cei mai indragostiti de traditii raman romanii de la sate.

                  Potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSOMAR, cei mai multi dintre romani petrec Sarbatorile acasa. In cazul Craciunului, nu este o surpriza prea mare, fiindca asa cere traditia, ca Nasterea Domnului sa fie serbata in mijlocul familiei. 80 la suta dintre romani au petrecut Craciunul acasa. Numai 8 la suta dintre respondenti au spus ca se duc in vizita in aceeasi localitate, iar 5 la suta, ca vor pleca la rude sau prieteni din alta localitate. Doar 3 la suta dintre romani au spus ca merg de Craciun la restaurant, in statiuni sau in alta tara. Si in cazul Revelionului, cei mai multi dintre romani raman acasa, singuri sau alaturi de familie. 15 la suta dintre respondenti nu s-au hotarat inca unde-i va prinde trecerea dintre ani, iar 11 la suta au decis sa mearga la prieteni sau rude din aceeasi localitate. 5 la suta si-au rezervat masa la restaurant, iar 4 la suta sunt asteptati la prieteni sau rude din alta localitate. Numai 5 procente dintre respondenti isi permit sa intre in noul an pe alte meleaguri. Modul in care vor petrece prima noapte a anului depinde in mai mare masura de venituri. Doar 37 la suta dintre romanii cu dare de mana vor ramane acasa de Revelion, fata de 70 la suta dintre cei cu ventiuri cuprinse intre 151 si 300 lei noi. Rezultatele aceluiasi sondaj releva faptul ca traditia colindatorilor de sarbatori pare sa se pastreze, inca, in Romania anului 2005. In acest sens, nu mai putin de 85 la suta dintre subiecti afirma ca obisnuiesc sa primeasca colindatori. Dintre acestia, aproape 58 la suta declara chiar ca primesc intotdeauna, cand au ocazia, uratori. Proportia de persoane ce nu primeste niciodata colindatori este de putin peste 2 procente, iar 5 la suta dintre cei chestionati au refuzat sa raspunda la aceasta intrebare. Locuitorii din mediul urban obisnuiesc sa respecte mai putin traditiile de sarbatori, ei primesc mai rar colindatori, decat persoanele rezidente in mediul rural. Un procent de 66 la suta dintre respondentii din comune si sate primesc uratorii intotdeauna doar putin peste jumatate dintre subiectii din orase deschid usile tuturor colindatorilor ce ii viziteaza. De asemenea, proportia de persoane ce primesc destul de rar sau chiar deloc colindatori, in mediul urban, este de 12 la suta, fata de doar 7 la suta in mediul rural. Sondajul INSOMAR a fost realizat intre 25 noiembrie si 2 decembrie, pe un esantion de 1.681 de persoane si are o marja de eroare de 2,4 la suta.Scris de DESTEPTAREA

                  1...5.7355.7365.737...5.775Pagina 5.736 din 5.775

                  		 ziare & stiri
                  © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.