Bugetul pe 2006 este mai mare cu 1.79 la suta fata de suma alocata anul trecut. Aparent. Luand in calcul inflatia, este mai mic cu aproximativ 7 la suta fata de bugetul pe 2005. Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean (CJ), si-a declarat nemultumirea in mod public, mai exact in sedinta de luni a CJ Bacau. &#8222Nu este un buget mai bun ca anul trecut, a afirmat el. Avand in vedere ca nu mai exista proiecte de finantare guvernamentale si nu au fost demarate programe europene, aceste sume nu pot suporta schimbarea la fata a comunelor respective”. La fel de nemultumiti sunt primarii de comune si orase, care au un program de realizat si niste promisiuni de indeplinit. Cele mai in suferinta, sustin edilii, vor fi invatamantul, sanatatea si drumurile.

Primaria Asau a solicitat 147 de miliarde de lei vechi, suma care ar fi ajuns pentru desfasurarea activitatilor curente si pentru investitii. I s-a dat insa doar o cincime din necesar. &#8222Am primit 27 de miliarde cu tot cu invatamant, ceea ce e foarte putin, declara Stefan Potoroaca, primarul Asaului. Va fi mult mai greu decat in 2005″. La capitolul &#8222invatamant”, Asaulului i s-au repartizat 10 miliarde pentru salarii, un miliard pentru reparatii, 800 de milioane lei la cheltuieli curente. &#8222Nu putem repara sapte scoli cu un miliard, e nevoie de 6-7 miliarde, sustine primarul. Toate au nevoie de reparatii, tamplarie, acoperis si altele. Scoala din Asau are peste 100 de ani”. Si cladirea Primariei Asau sta sa se darame. Cea mai grea problema o reprezinta insa drumurile. &#8222Nu vom putea repara drumurile, nu vom putea face intariri de maluri, nimic. Si iar vor veni apele si vor distruge totul”. Din cele 27 de miliarde, Primaria Asau trebuie sa acopere cheltuielile facute pe ultimele doua luni din 2005 si pe primele trei luni din 2006. &#8222Avem si datorii, arata Stefan Potoroaca. Firmele care au facut racordurile la reteaua de electricitate si la cea de agent termic, din campus, ne cer banii si au dreptate: 700 de milioane lei”. Numai pentru a termina lucrarile incepute la drumuri, Asaul avea nevoie de 70 de miliarde. &#8222Daca nu vor mai veni bani din niste fonduri speciale va fi nenorocire”, incheie primarul. Si comuna Poduri a primit mai putin decat are nevoie: 30 de miliarde fata de 60. Din cauza asta, investitiile vor ramane pe hartie. Statia de alimentare cu apa, promisa oamenilor, costa 17 miliarde, iar caminul cultural, circa 2 miliarde, explica Vasile Buia, viceprimar. &#8222Reteaua de gaze are documentatia facuta, dar lipseste, ghichiti ce? Finantarea!” CL Parincea are nevoie de 52 de miliarde lei, iar CJ i-a repartizat doar 16,4. &#8222Nici nu ne-a mai chemat la discutii, spune primarul Guta Stiuca, foarte suparat. In 2005, am realizat venituri de 770 milioane, iar ei, pe 2006, mi-au trecut 2 miliarde, ceea ce e imposibil de realizat”. 200 de milioane va costa subventionarea partiala a profesorilor navetisti si alte 150 milioane, combustibilul pentru transportul elevilor. &#8222Cultura n-a primit nimic, sustine Guta Stiuca. Am cerut 1,8 miliarde pentru doua camine culturale si o biblioteca, dar n-am primit nimic, zero. La caminul din Vladnic nu am un scaunel. Altii primesc 600 de milioane numai pentru incalzire. La scoala din Barna nu s-a gandit nimeni, invata copiii intr-un chiler, la un tigan”.

Nici orasele nu o duc prea bine!

Viorel Miron, primarul orasului Comanesti, sustine ca banii vor ajunge doar pentru supravietuire. &#8222Avem de acoperit o datorie de 50 de miliarde lei, ramasa din mandatul trecut, si alte 135 de miliarde lei, pentru lucrari care au fost incepute”, sustine primarul. Nici Vasile Ailincai, primarul din Moinesti, nu e multumit. CL Moinesti a cerut 200 de miliarde si a primit 100 miliarde. Mai rau de atat nu se putea. &#8222N-am exagerat in ceea ce am solicitat pentru ca e o situatie grea in tara, dar n-am primit nici cat am cerut. Multe sectoare nu vor putea fi acoperite”, declara primarul Vasile Ailincai. Cele mai in suferinta vor fi invatamantul si sanatatea. Nu e vorba (doar) de salariile dascalilor, ci, in mod special, de cheltuielile cu materialele, care sunt insemnate in scoli. Un singur centru bugetar din Moinesti are nevoie de 35 de miliarde lei, iar Primaria are 100 miliarde in total. E un buget de ingropaciune, sustine Gheorghe Chirea, director economic la Primaria Moinesti. &#8222Vom merge cu mortul si ii vom tine lumanarea, de banii astia, ca sa-l vada cetatenii”. Criteriile pe baza carora bugetul judetului se imparte localitatilor, prevazute in OG 45, il nemultumesc pe Ailincai. E vorba de capacitatea financiara (calculata in baza impozitului pe venit), suprafata si populatia localitatii. &#8222Noul sistem de repartizare a sumelor ii stimuleaza pe cei care care nu au proiecte si investitii pentru comunitate”, sustine Ailincai.

Bugetul Onestiului, tot mai anemic

Intrunit in sedinta ordinara, Consiliul Local (CL) Onesti a aprobat marti, 10 ianuarie, bugetul pentru anul 2006. Discutiile pe marginea bugetului au provocat vii dispute intre consilieri, argumentele pro si contra fiind aprig dezbatute. Consilierii liberali, alaturi de cei democrati, au obiectat faptul ca sunt pusi in situatia de a vota in necunostinta de cauza. Sedinta a fost convocata in pripa, iar consilierii nu au avut timp suficient pentru a studia documentatia privind veniturile si cheltuielile bugetului local. In replica, initiatorul proiectului de hotarare, primarul Emil Lemnaru a raspuns interpelarilor, afirmand ca sedinta CJ Bacau s-a desfasurat in ziua precedenta, iar hotararea privind sumele alocate pentru Onesti a sosit la primarie abia spre seara. In plus, bugetul local trebuie aprobat in regim de urgenta, deoarece 10 ianuarie este zi de salariu in administratia locala si in invatamant, tergiversarea aprobarii putand sa conduca la intarzierea platii salariilor. Pentru anul 2006, proiectul de buget prevede venituri si cheltuieli pentru administratia locala in suma de 65.616 mii lei RON, din care venituri proprii 32.545 lei si prelevari de la bugetul de stat 24.071 mii lei RON. Din acesti bani, cheltuielile de personal detin o pondere insemnata, cifrandu-se la 27.594 mii lei RON. Pe locul al doilea, in topul necesitatilor financiare, se afla cheltuielile materiale si serviciile, in valoare de 11.550 mii lei RON. Restul veniturilor vor fi destinate subventiilor, transferurilor, cheltuielilor de capital, dobanzilor si rambursarilor de credite. Declinul platformei petrochimice locale se resimte acut si in structura bugetului pe anul in curs.

Nici lui Stavarache nu-i place bugetul, dar n-are ce face

Nici municipiul Bacau nu sta pe roze in ceea ce priveste suma primita pe 2006. Cele 670 de miliarde de lei care au fost acordate municipiului resedinta ii nemultumesc pe reprezentantii Primariei. Suma este mai mica decat anul trecut, dar, cu toate acestea, edilii spera intr-o rectificare bugetara care sa repare situatia. &#8222Exista o stare de nemultumire, insa nu numai la nivelul orasului, ci in intreg judetul. Va urma o rectificare bugetara in trimestrul III sau 4, iar lucrurile se vor aseza pe fagasul normal”, a declarat Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei. Scris de Claudiu BANEA Silvia PATRASCANU Claudiu STEFANESCU Gabriel MIHAI

Rasturnare de situatie in doar cateva ore. Asa s-a intamplat in cazul primarului Emil Lemnaru din Onesti care, la prima ora a diminetii de ieri, sustinea ferm si raspicat ca el respecta legea atunci cand vine vorba despre dosarele mamicilor aflate in plata pentru concediu de crestere a copilului. &#8222Nu trebuie sa le adunam noi pentru a le duce mai departe, noi nu facem munca suplimentara”, afirma Lemnaru, in ciuda faptului ca primise instiintare de la Directia Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (DMSSF) in acest sens. La inceput, primarul Lemnaru nu arata deloc afectat de situatia femeilor din Onesti care, probabil, l-au votat. Surpriza de proportii dupa cateva ore: la pranz, primarul Lemnaru s-a mai calmat si a acceptat, din motive care ne scapa, sa faca munca voluntara, asa cum DMSSF iI solicitase.

Schimbarea legislatiei, implicit a buzunarului din care sunt platite mamicile aflate in concediu de crestere si ingrijire a copilului, a atras dupa sine schimbarea mecanismului de acordare a banilor, precum si intocmirea de alte documente pe la diverse institutii. Cozi interminabile, nervi intinsi la maximum si disperare, cam asa se poate descrie starea in care se afla, la ora actuala, mamicile din judet, care nu mai stiu cum sa se invarta pentru a-si putea primi banii meritati, cele 8 milioane lei. Un caz aparte il constituie cele 423 de mamici din municipiul Onesti al carui edil, in persoana lui Emil Lemnaru, nu vroia sa le intinda nici un deget pentru a le ajuta si scuti de drumuri. Initial, alesul onestenilor declara ca, atunci cand vine vorba de lege, &#8222nu discutam cu sentimentalisme”.

Zilele trecute, DMSSF a trimis o notificare primariei Onesti prin care solicita primariilor toate dosarele pentru indemnizatia bebelusilor. &#8222De fapt, am trimis la toate cele 89 de primarii din judet si majoritatea, mai putin cea din Onesti, au fost de acord. Mereu am avut probleme cu primaria Onesti. Foarte greu colaborez cu functionarii de acolo. Eu sunt o institutie care se asigura de buna gestionare a banilor statului, deci nu imi pot permite sa ma joc. Se pot aduna mari debite din cauza lor. Ei vor sa munceasca putin, fara prea multe responsabilitati. Trebuie neaparat sa vorbesc cu primarul Emil Lemnaru si sa il lamuresc cum sta treaba”, ne-a declarat, ieri dimineata, Gheorghe Apostu, director executiv la DMSSF. De partea cealalta, pozitia initiala a primarului Lemnaru a fost extrem de dura, desi la mijloc este soarta a 400 de mamici. &#8222Eu discut pe lege, fara sentimentalisme. Eu nu fac munca suplimentara pentru ca vor altii. Ce, altii stau de pomana si noi sa muncim? Eu respect legea si atat”, ne-a declarat, deranjat de subiect, Lemnaru. Ce-i drept, decizia lui este legala, intrucat in Ordonanta de Urgenta nr.148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului se specifica faptul ca la primaria de domiciliu a beneficiarei se depune numai cererea tipizata, fara celelalte acte necesare pentru intocmirea dosarului. &#8222Tipizata o certific eu, chiar daca beneficiara nu are si alte documente, precum certificatul de nastere, buletinul sau adeverinta de la angajator. Doar mama face declaratii pe propria raspundere si ea este cea care va raspunde in fata legii daca minte”, precizeaza Lemnaru.

In jurul orei pranzului, pozitia primarului Emil Lemnaru s-a schimbat radical. Mult mai calm si cu sufletul alaturi de mamici, el a tinut mortis sa ne spuna ca a revenit asupra deciziei: &#8222Da, trebuie sa ma gandesc la mamicile din Onesti si sa le ajut. Doar sunt in slujba cetateanului. Ma voi conforma indicatiilor primite de la Directia Muncii si voi aduna toate dosarele complete. Trebuie sa fim alaturi de ele. Noi vom duce dosarele la Directia Muncii pentru ca mamicile noastre sa-si primeasca banii la timp”.Scris de Carmen SERBAN

Asociatiile de proprietari nu au primit inca facturile de la CET, dar au ajuns la sedii procesele verbale cu consumul de agent termic in luna decembrie. Asa ca administratorii si-au facut o idee despre cat de scumpe vor fi caldura si apa calda. Intretinerea va costa cam cat o pensie de profesor. Ianuarie se anunta mai nemilos cu buzunarele amaratilor din sistemul centralizat de incalzire.

&#8222Sunt sigur ca numai caldura va costa peste 2.800.000 de lei la un apartament de doua camere, ne-a declarat Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei Calugareni Nord. Apa calda menajera va costa intre 58.000 lei si 71.000 lei metrul cub. Este scump, dar am observat ca a scazut foarte mult consumul. Lumea face economie intrucat curge foarte multa apa rece inainte de a veni apa calda si oamenii prefera sa nu deschida robinetul”. La alte asociatii de proprietari nu au ajuns nici macar procesele verbale. &#8222Din ce am auzit de la cei care au primit deja aceste documente, se pare ca pentru luna decembrie se vor plati in zona noastra cam 40.000 lei pentru fiecare metru patrat de apartament incalzit. Nu stiu insa de ce intarzie facturile si luna aceasta”, ne-a spus administratorul Asociatiei 52 Aviatori, Mirela Stanga.

Ca si luna trecuta, facturile vor ajunge pe birourile administratorilor mai tarziu decat in mod obisnuit, iar asta ca urmare a contorizarii. Fiecare contor trebuie citit, iar facturile se intocmesc in functie de consumul indicat de gigacalorimetre. Directorul de la CET, Vasile Dragusanu, spune ca s-a inregistrat un consum foarte mic de apa calda in decembrie. &#8222Dupa calculele noastre, apa calda menajera ar trebui sa coste intre 45.000 si 58.000 lei/mc, la care se adauga pretul apei reci, peste 28.000 lei. La caldura avem doua tarife medii pe sistem: 42.600 lei/metrul patrat pentru apartamentele bransate la punctele termice si 50.760 lei/metrul patrat la locuintele preluate de la Termloc”. Aceasta este prima luna in care scumpirea gigacaloriei, care a ajuns sa coste 1.075.000 lei, va fi simtita din plin.

Baie cu apa din calorifer

La unele asociatii preturile ar putea fi mult mai mari decat media de la CET, dar conducerea societatii spune ca nu poate interveni in aceste cazuri. &#8222Noi nu facem decat sa citim contorii. Cat intra in scara, atat facturam. Cum se imparte consumul pe apartamente este treaba asociatiilor. Pot aparea diferente intre gigacalorimetre si consumul indicat de repartitoarele din apartamente. Depinde de izolarea coloanelor in apartamentele cu centrala proprie si de furtul de agent termic”, a mai spus directorul Dragusanu. Iulian Stoican, director al Termocet, ne-a declarat ca a descoperit multe apartamente situate la ultimul etaj al blocurilor in care se sustragea apa calda din sistemul de incalzire. Aceasta trebuie platita si se repartizeaza tuturor apartamentelor din bloc bransate la sistemul centralizat de incalzire.

Intretinerea ii costa mai putin pe contorizati

Nu toti proprietarii care si-au dotat apartamentele cu repartitoare de cost si robineti termostatati vor simti la buzunar efectul investitiei pe care au facut-o. Daca montarea acestora s-a facut in luna decembrie, abia intretinerea pentru luna ianuarie le va fi calculata in functie de consumul aratat de repartitoare. Cei care s-au grabit si au intrat in iarna cu aparatele de masura montate platesc la caldura, pe luna decembrie, mult mai putin decat vecinii. La un apartament de 50 de metri patrati, economia este de aproximativ 500.000 lei. Chiar si asa, intretinerea unui apartament costa aproape cat o pensie de profesor, iar cea pentru luna ianuarie se anunta mai umflata, caci vremea nu tine cu omul sarac, iar temperaturile scazute il vor arde la buzunar.Scris de Doina MINCU

Benone Candea, un om simplu de la sat, cu frica lui Dumnezeu, traieste de aproximativ doi ani un adevarat cosmar. Are 29 de ani, este tatal unui baietel si, in loc sa-si vada de familie, trebuie sa dovedeasca iar si iar ca nu este infractor. Asta pentru ca, in decursul celor doi ani, a primit amenzi penale din toata tara pentru fapte pe care nu le-a comis, dupa cum sustine. Nu trece zi in care barbatul sa nu se gandeasca cu spaima ca cineva, undeva, prin tara, se foloseste de datele lui personale, aducandu-i numai necazuri.

Calvarul lui Benone Candea, de loc din satul Beresti, comuna Sascut, a inceput in aprilie 2004 cand s-a trezit ca postarita din zona i-a adus un plic tocmai din Ramnicu-Sarat. &#8222La inceput, am crezut ca este o greseala, dar pe plic, la destinatar era trecut numele meu corect. Cand am deschis plicul nu mi-a venit sa cred ochilor: o comunicare de la Parchetul Ramnicu-Sarat prin care eram instiintat ca am primit o mustrare cu avertisment plus o amenda penala in valoare de 200.000 de lei pentru un furt petrecut anterior”, a inceput sa ne povesteasca Benone. Blocat de cele citite, barbatul a cerut sfatul familiei. In final s-a decis sa mearga chiar el in persoana la Ramnicu Sarat pentru a descurca itele. Si-a luat omul liber de la locul de munca, s-a urcat in tren si nu s-a intors acasa pana cand nu a fost primit de Prim-Procurorul de Ramnicu Sarat de la acea vreme. &#8222Am fost ascultat cu mare atentie, dupa care mi s-au luat tot felul de probe, amprente. In cele din urma, cei de la Ramnicu Sarat si-au dat seama ca este ceva incurcat la mijloc si mi-au spus sa plec linistit acasa, ca ma vor scoate de sub urmarire penala si vor trece furtul la autori cu indentitate necunoscuta”, ne-a mai spus Benone. Asa s-a si intamplat. Pe data de 24 mai 2004, el a primit instiintare oficiala la domiciliu ca s-a inchis dosarul in cauza si ca nu mai are nici o amenda de platit. Insa, exact cand calvarul parea ca a luat sfarsit si ca barbatul putea sa-si vada linistit de viata si familie, &#8222adevarata aventura” pentru el abia incepea.

&#8222Trebuie gasit cel care se foloseste de numele meu”

Toate bune si frumoase pana pe data de 16 septembrie 2004, cand Benone s-a trezit cu o alta amenda acasa. &#8222Doar cateva luni a durat bucuria mea de om liber, fara amenzi penale. Parca sunt blestemat, nu alta! Cu ce am gresit in fata lui Dumnezeu de sunt pedepsit in asa hal? Sunt un om necajit care nu a facut rau la nimeni. Nu merit sa am asa necazuri”, ni s-a plans Benone. De data aceasta, el a primit o amenda tocmai din capitala, de la Politia Bucuresti. Amenda, in valoare de 500.000 de lei, ar fi fost aplicata lui pentru ca, pe data de 16 august a aceluiasi an, a fost prins fumand o tigara intr-un spatiu neautorizat, in una din statiile de metrou. Amenda pe care, daca o platea in 48 de ore, se reducea la jumatate. &#8222De ce sa platesc, daca nu eu sunt vinovatul? Pe data de 15 august am lucrat pana la zece seara, iar pe 16 a fost greva feroviara. In plus, pe 17 am revenit la serviciu, in constructii. Ce, trag o fuga la Bucuresti doar ca sa fumez o tigara? Si cu ce sa ajung, daca trenurile nu mergeau, iar masina nu am? Nu are logica”, mai spune Benone. Din banii putini pe care ii avea, el a fost nevoit sa faca, in zilele viitoare, un drum pana la Bucuresti, unde, potrivit afirmatiilor lui, a facut o plangere la Politia Capitalei. N-a reusit sa intre in nici o audienta, nimeni nu a vrut sa il asculte. A lasat plangerea pe un birou si atat. Dar, s-a intors acasa cu speranta ca, intr-una din zile, va primi raspuns la sesizarea facuta. &#8222A trecut de atunci mai bine de un an si jumatate, iar eu n-am primit nici un raspuns nici in ziua de astazi. Poate ca nu m-ar fi deranjat foarte tare dar, la regularizarea venitului global pe 2004, nu mi-am putut incasa nici un ban din cauza amenzii. Aveam de luat doar 250.000 de lei, dar mi-au fost opriti in contul amenzii de la Bucuresti. Pentru ce? Trebuie gasit neaparat cel care se foloseste de numele meu, de toate datele mele personale”, da solutia Benone.

Politia Bacau asteapta sa fie sesizata in scris

In fiecare zi cand vine posta, el tremura de frica sa nu mai primeasca vreo amenda din cine stie ce colt al tarii. Nu-si explica de unde ii cunoaste adevaratul infractor datele personale, in conditiile in care niciodata nu si-a pierdut actele de identitate. &#8222Acum, nu pot face nici un imprumut la banca, nu pot sa fac nimic pentru ca am o amenda penala. Nu este o amenda mare, dar pentru ce sa platesc daca nu am nici o vina? Unde sa ma duc si cine poate sa ma ajute?”, ne intreaba, disperat in glas, Benone. De partea cealalta, Ciprian Bogea, purtatorul de cuvant la Politia Bacau, ii recomanda barbatului sa faca o sesizare scrisa, foarte detaliata, pe care sa o depuna la unul dintre comandantii institutiei sau, de ce nu, la seful de post din comuna. &#8222Abia dupa ce vom fi sesizati vom putea lua masuri. Nu spun ca ii vom putea anula amenda, pentru ca sunt proceduri de respectat, insa vom incerca sa il ajutam atat cat putem. Cert este ca primul organ sesizat este cel care trebuie sa se ocupe de caz. Imi pare rau pentru el”, conchide Bogea.Scris de Carmen SERBAN

Doua omoruri din luna decembrie au reusit sa-i cutremure chiar si pe oamenii legii. Ambele crime s-au produs din cauza unor femei. Anul trecut, 23 de bacauani au fost asasinati, unii dintrei ei chiar de rude sau prieteni de pahar. Specialistii spun ca lipsa educatiei si saracia sunt principalele cauze ale faptelor cu violenta.

Luna decembrie a anului trecut a batut toate recordurile in materie de crime, atat datorita numarului mare inregistrat (5 cazuri), cat si cruzimii de care au dat dovada doi dintre autori. In ziua de 15 decembrie, Vasile A. (38 de ani), din Hemeiusi, a fost omorat cu un sadism greu de inchipuit de catre Nicolae Aenculesei. Victima practic a fost tocata cu harletul. Maria A. nici nu si-a recunoscut fiul mutilat ingrozitor. Mobilul crimei, o neintelegere legata de posesia unei femei. Tot din cauza unei reprezentante a sexului frumos, un alt barbat a cunoscut cea mai sadica moarte cu putinta. Pentru ca l-a surprins facand dragoste cu ibovnica lui, Costica Luca (29 de ani), din Orbeni, l-a batut cu bestialitate pe Costica P. (45 de ani), dupa care l-a violat. Apoi a tarat consateanul aflat in coma intr-un parau, unde l-a abandonat. In dimineata urmatoare, cadavrul barbatului a fost gasit pe jumatate mancat de caini. Monstruoasa crima s-a petrecut chiar in ziua de Ignat. &#8222Am peste 20 de ani de politie, insa pana acum nu am intalnit omoruri mai cumplite cum au fost cele doua din luna decembrie. Este greu de inteles ce au gandit autorii in acele clipe”, ne-a spus unul dintre judiciaristii de la IPJ Bacau.

23 de crime si 38 de violuri

Peste 20 de persoane si-au pierdut viata anul trecut. Si nu in accidente de circulatie sau de munca. Cei 23 de bacauani au fost ucisi cu sange rece. De rude, cunostinte, vecini. Au fost suficiente o mica neintelegere, o disputa minora, o vorba aruncata la voia intamplarii, un gest necugetat, cateva pahare de alcool si o arma alba la indemana pentru a se ajunge la varsare de sange. &#8222Conteaza mult temperamentul, caracterul si in special evolutia dizarmonica a personalitatii, care conduc la accentuarea instinctelor si impulsivitatii, crede inspectorul principal Daniela Lupascu, psihologul Inspectoratului de Politie al Judetului Bacau. Dintre factorii externi care conduc la violenta sunt gradul redus de integrare socio-profesionala, conditiile de viata care nu satisfac necesitatile chiar de nivel mediu si gradul scazut de civilizatie”. In aceste conditii e suficient un strop de gelozie, putina rautate, un moment de invidie sau o clipa de ingamfare pentru a se ajunge conflicte. Iar de aici si pana la curmarea vietii nu-i decat o fractiune de secunda. Fragila si foarte usor de depasit. &#8222Anul trecut au fost 23 de omoruri solutionate, declara inspectorul principal Ciprian Bogea, ofiterul de presa al IPJ Bacau. De retinut ca, 11 dintre acestea au fost faptuite de persoane tinere, cu varsta cuprinsa intre 18 si 29 de ani. Tot in 2005 au mai fost opt tentative de omor, jumatate fiind comise de autori cu aceeasi varsta. Suntem ingrijorati in privinta loviturilor cauzatoare de moarte, anul trecut inregistrandu-se noua astfel de infractiuni. Autorii a doua dintre ele nu sunt majori”. Si numarul cazurilor de vatamare corporala grava si viol este destul de ridicat (25 si respectiv 38 infractiuni), iar varsta autorilor este aceeasi: pana in 30 de ani.

Minorii detin suprematia la talharii

In 2005 s-a inregistrat un numar record de talharii (136), cele mai multe fiind faptuite de minori, dar si adulti cu varsta pana in 30 de ani. &#8222Din cei 148 de infractori identificati, 53 au varsta de pana la 15 ani, 21 nu au implinit 17 ani, iar 55 nu depasesc varsta de 25 de ani. Minorii predispusi la fapte cu violenta sunt, de regula, in abandon scolar si le place sa actioneze in grupuri. Mai mult de jumatate din infractiunile de talharie sunt comise de un singur autor, 32 la suta sunt comise de 2 infractori, 8,7 la suta actioneaza intr-un grup format din trei infractori, iar restul de 3,9 la suta au actionat in grupuri de 4 sau mai multi infractori. Peste jumatate din talharii s-au comis la lumina zilei, unele chiar la ore de varf”, a mai spus inspectorul principal Ciprian Bogea. Ca sa obtina bunurile de valoare sau banii, minorii delincventi apeleaza la amenintari verbale sau la cutite ori spray-uri paralizante. Totodata, talharii juvenili isi aleg victimele din aceeasi categorie de varsta.Scris de Lili ADOCHITEI

Nimic mai normal ca un avocat sa-si deschida o pagina de Internet, pe langa alte forme de publicitate a formelor de exercitare a profesiei. Numai ca in Statutul Avocatului si in Legea 51/1995 se specifica in mod clar conditiile si continutul acestei forme de publicitate. La art. 230, al. 1 scrie: &#8222Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinata sa asigure publicului informatii cu privire la activitatea desfasurata de acestea. Publicitatea trebuie sa fie veridica, sa respecte secretul profesional si sa fie realizata cu demnitate si prudenta.&#8221 La al. 2 din acelasi articol se mai spune: &#8222Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate mentiunile laudative sau comparative si toate indicatiile referitoare la identitatea clientilor sunt interzise.&#8221 Si, in sfarsit, la al. 3, lucurile sunt si mai clare: &#8222Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclama in scopul dobandirii de clientela.&#8221 Avocatii Elena si Anghel Taranu si-au deschis o asemenea pagina, cu sigla si mai multe domenii, pe care unii bacauani au parcurs-o cu interes.

Pagina nu este aprobata de Consiliul Baroului

Pana a intra in amanunte, trebuie sa mai spunem ca la art. 236, al. 2, se spune: &#8222Continutul si modul de prezentare a adresei de Internet se avizeaza, in prealabil, de Consiliul Baroului si trebuie sa respecte demnitatea si onoarea profesiei, precum si secretul profesional.&#8221 Din informatiile primite de la decanul Baroului Bacau al Avocatilor, Aurelian Ionescu, am aflat ca respectiva pagina nu a fost aprobata de consiliu, de fapt, nici nu a fost prezentata spre analiza. &#8222Vom analiza cele reclamate de cititorii dumneavoastra si, in conditiile in care cele mentionate in pagina de Internet a celor doi avocati nu sunt conforme cu legea de functionare si a Statutului, vom lua masurile ce se impun&#8221, ne-a declarat decanul baroului bacauan. Interesanta este si prevederea de la art. 236 din lege: &#8222Adresa de Internet nu poate cuprinde nici o intercalare cu caracter de reclama sau mentiune publicitara pentru un produs sau serviciu diferit de activitatile prevazute de art. 3, alin. 1 din Legea 51/1995&#8221, republicata. Sa revenim asupra prevederilor art. 230 din lege si sa vedem, apoi, ce au inserat cei doi avocati in pagina a doua de pe adresa de Internet, intitulata DESPRE NOI. Pe langa studii si locuri de munca, mai jos se spune, in contradictie cu &#8222…toate mentiunile laudative…sunt interzise&#8221:

Noi suntem cei mai buni!

&#8222Noi am deschis primele procese de revendicare a terenurilor agricole in baza decretului-lege 42…&#8221, &#8222noi am infiintat primele societati comerciale…&#8221, &#8222noi am facut primele procese de recunoastere a hotararilor judecatoresti pronuntate in strainatate(…) in materie penala&#8221, &#8222noi am facut primele notificari din judetul Bacau pentru retrocedarea unor bunuri imobile preluate abuziv…&#8221 etc. Membrii Consiliului Baroului ar avea o lectura interesanta cu aceasta pagina. Mai interesanta este pagina cu definitia &#8222Dumneavoastra ne intrebati – noi va raspundem&#8221. In acest spatiu se dau consultatii juridice, ceea ce, spun specialistii, contravine legii, ele trebuind sa fie confidentiale (art. 230, alin 3. ). Va dati seama ca nu ne dam in vant dupa o anumita pagina de Internet, insa cititorii sunt mai vigilenti decat noi. In finalul discutiei noastre cu Aurelian Ionescu, decanul Baroului, acesta ne-a mai spus: &#8222Consiliul va desemna un consilier care sa analizeze cele publicate de dumneavoastra, iar in conditiile in care se vor constata abateri de la legislatie se vor lua masuri conform legii si statutului. Ne intereseaza in primul rand ca un avocat sau altul sa nu intre in conflict de interese si sa nu denigreze munca si activitatea altora. Cat priveste imaginea din deschiderea paginii, ea a fost aprobata de Consiliul National al Avocatilor, pentru a se stabili o linie comuna si a diferentia avocatii din Baroul nostru de altii.&#8221 In conditiile in care, in lege si in statut se prevad chiar si dimensiunile cartii de vizita, a firmei si a siglelor folosite, cititorii nostri spun ca si pagina de Internet, initiativa benefica, ar fi trebuit construita cu mai multa atentie, in acest fel nici un avocat bacauan sau din alte judete nu ar fi fost pus in inferioritate. Una este experienta, notorietatea si alta o publicitate care depaseste, se pare, cadrul legal.

Scris de Gheorghe BALTATESCU

Directorul Serviciului Judetean de Ambulanta Bacau, dr. Sorin Enescu, este nemultumit de bugetul alocat pentru luna ianuarie si crede ca primeste bani doar pentru a putea supravietui. „Cele cinci miliarde de lei alocate pentru luna ianuarie ne asigura supravietuirea la limita subzistentei, a declarat dr. Sorin Enescu, director al Serviciului de Ambulanta Bacau. Ne ajung doar pentru plata salariilor si a utilitatilor, dar numai pentru atat&#8221. La cele cinci miliarde, se adauga aproximativ 300 de milioane de lei aferente lunii decembrie 2005, pe care Salvarea trebuie sa le primeasca de la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. De cealalta parte, Dan Stoica, director adjunct al CJAS, declara ca a alocat Serviciului Judetean de Ambulanta 6 miliarde de lei pentru luna ianuarie, cu 500 de milioane de lei mai mult decat media bugetului alocat in cele 12 luni ale anului trecut. „Am avut in vedere ca s-a scumpit combustibilul, iar lunile de iarna sunt intotdeauna mai grele pentru Ambulanta. Tinand cont ca nu au mai avut loc cresteri salariale, banii ar trebui sa le ajunga pentru plata angajatilor, combustibil, reparatii, medicamente si materiale sanitare. Nu vorbim de investitii, pentru ca acestea nu sunt finantate de CJAS&#8221, a declarat directorul Stoica. In aceste zile, la CJAS se semneaza actele aditionale la contractul incheiat anul trecut cu furnizorii de servicii medicale. Vineri va veni randul Serviciului de Ambulanta. Scris de I.Cucu, D. Mincu

Sefii judetului s-au integrat in UE de 30.000 de euro
In 2005, demnitari, consilieri si functionari din CJ Bacau s-au deplasat in strainatate, participand la diverse actiuni in cadrul organismelor europene. Voiajele bugetarilor i-au costat pe bacauani peste 30.000 de euro. Cea mai ciudata dintre deplasari este a fostului consilier judetean Cristi Vintila (PSD), care s-a instruit tocmai in Suedia despre izolarea termica a cladirilor. Colac peste pupaza, Vintila nu-si poate folosi cunostintele noi la CJ, deoarece a parasit aceasta institutie.

In perioada 18-22 ianuarie, Angela Bogea, vicepresedintele CJ si Cornelia Gireada, director executiv al Directiei de Urbanism, amenajarea teritoriului si lucrari publice din cadrul CJ, au participat la Avignon, in Franta, la aA IV-a reuniune a calitatii sonore a mediului” pentru care au fost decontate cheltuieli de 5200 de euro. aA fost o activitate de informare pentru tarile care vor adera la UE si pentru cei care sunt in fata unor probleme fonice. S-a discutat despre adaptarea legislatiei noastre la standardele UE referitor la zgomotele de masini. Am vazut diverse exemple, de genul unor parapeti montati in apropierea garilor cu rol de atenuare a zgomotului produs”, ne-a declarat Angela Bogea. A venit randul Lucianei Pascu, de la Serviciul de integrare europeana, sa se deplaseze in strainatate. Ea a fost tot in Franta, insa la Limoges, unde, pe 2-5 februarie 2005, a participat la elaborarea Conventiei de cooperare cu regiunea Limousine. Suma alocata din bugetul CJ acestei actiuni a fost de 491 euro.

Vintila s-a instruit si a plecat

Fostul consilier judetean PSD Cristi Vintila s-a plimbat si el prin Europa cu bani de la buget. Vintila a ajuns tocmai in Suedia, la Porjus, intre 30 iunie si 4 iulie. Fostul consiler facea parte, atunci, din Comisia pentru energie a Consiliului Europei, asa cum ne-a precizat. aAm vazut ce inseamna legislatia in domeniul energiei. Au fost mai multe ateliere de lucru, respectiv transport public (ecologic), deseuri, cladiri. Eu am participat la atelierul de cladiri unde specialisti europeni au prezentat faptul ca la cladiri se fac certificari in functie de gradul de izolare al acestora si se stabilesc diverse clase”, ne-a spus Cristi Vintila. Deplasarea in Suedia a costat aproape 1500 de euro. El s-a plans ca a stat mai mult prin avioane decat pe teren suedez.

Infratirea costa

Un proiect in care este implicat CJ Bacau este aCenturio”, un parteneriat Trento-Bacau-Olomouc in domeniul turismului durabil. Iulia Ciubotici, consilier la Serviciul de integrare europeana, s-a deplasat in perioada 7-11 septembrie in Cehia. aIn calitate de coordonator al proiectului Centurio am fost la Olomouc, unde am avut ca obiectiv schimbul de experienta si transferul de bune practici in domeniul turismului rural la Bacau”, ne-a declarat ea. Aceasta deplasare a scos din bugetul CJ doar 315 euro pentru ca toate cheltuielile de cazare au fost suportate de cehi. Semnarea conventiei de cooperare cu regiunea Limousine din Franta a costat judetul Bacau, nici mai mult nici mai putin de 23.927 euro. In octombrie 2005, o delegatie a CJ Bacau s-a deplasat la Limoges. Crema CJ-ului bacauan a tinut neaparat sa participe la solemnitatea infratirii. Presedintele Dragos Benea, directorul executiv de la Buget-Finante, Olga Haineala, dar si consilierul judetean, Ionel Floroiu, Luciana Pascu, consiler la Serviciul de integrare europeana, au stat o saptamana in Franta.Scris de Ionut VATAFU

Seful de post din Dofteana, Liviu Paunescu, a fost implicat intr-un incident care l-a lasat fara slujba. Scandalul a avut loc marti seara, intr-un bar. Agentul a consumat alcool, dupa care l-a pocnit pe unul dintre clienti.Ca sa se miste mai usor, Paunescu s-a dezbracat. Un consatean

i-a luat haina si caciula si le-a dus direct la Inspectoratul de Politie.

Seful de post din Dofteana a fost implicat intr-un scandal care s-a lasat cu demisii. Dupa ce a tras la masea mai multe pahare cu bautura, agentul sef Liviu Paunescu (38 de ani) a sarit la bataie la unul din clientii barului. Pentru a fi mai sprinten la caratul pumnilor, politistul s-a dezbracat de haina. Indignat de modul cum se comporta cu cetatenii pentru care ar trebui sa fie un exemplu, Silviu Ionel Nutu a luat vestonul sefului de post si s-a oprit direct la Inspectoratul Judetean de Politie. Comisarul sef Stefan Alexa spune ca daca Paunescu nu si-ar fi dat singur demisia, tot ar fi ajuns somer. Lucrurile au luat o intorsatura imprevizibila marti seara.La ora 22.30, Silviu Ionel Nutu, in varsta de 38 de ani, din Darmanesti, a vrut sa bea o cafea si o tarie. El a intrat intr-un bar din Dofteana, dar chiar de la inceput a fost luat la rost. Cel care i-a spus pe un ton deloc civilizat ca nu are ce cauta acolo a fost tocmai seful de post, agent sef Liviu Paunescu. Silviu Nutu nu l-a bagat insa in seama si s-a asezat la masa. Stia ca nu a comis nici o ilegalitate si politistul nu are nici un drept sa-i interzica accesul in bar. Prin urmare si-a vazut linistit de treaba. Nutu s-a mai intalnit cu cativa amici si impreuna au consumat mai multe pahare cu alcool. In acest timp si-a facut plinul cu bautura si agentul sef Paunescu, care a ramas in local pana in jurul orei 1.30. Desi timp de trei ore nu si-a vazut decat de paharul sau cu vin, politistul nu a putut sa rumege foarte usor &#8222impertinenta” lui Nutu, care l-a sfidat de fata cu mai multi localnici. Considerand ca darmanesteanul merita totusi o lectie, seful de post din Dofteana s-a luat iarasi de mesean. Fiind amandoi in stare de ebrietate, de la conflictul verbal s-a ajuns foarte usor la o bataie in toata regula. &#8222Cei doi s-au lovit reciproc cu palmele, dupa care seful de post a devenit mai recalcitrant, ne-a declarat comisarul sef Stefan Alexa, inspectorul sef al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. S-a dezbracat de haina si a incercat sa sara la bataie. A fost retinut de personalul barului, moment in care Nutu Silviu a luat haina si caciula sefului de post”. Cu noaptea in cap, victima politistului a venit la IPJ pentru a reclama abuzul. Ca dovada ferma ca tot ce spune este purul adevar, Nutu a predat tinuta agentului superiorilor de la judet. &#8222Imediat am dat dispozitie, s-a intocmit un colectiv de ofiteri care sa faca cercetarea la fata locului. Ce pot sa va spun este ca faptele care au fost sesizate s-au confirmat in totalitate. In timpul cercetarilor, seful de post Liviu Paunescu si-a dat demisia, care i-a fost acceptata cu data de 11 ianuarie. Astfel nu s-a mai putut lua impotriva sa o masura disciplinara. Imi cer scuze de la cetateni si implicit de la persoana care ne-a sesizat pentru gestul politistului. Ceea ce s-a intamplat nu este de tolerat”, a mai spus comisarul sef Stefan Alexa. Agentul sef Liviu Paunescu a intrat in politie in anul 1990, iar in 2000 a ajuns sef de post la Dofteana. Conducerea IPJ afirma ca pana la acest incident nu s-au mai primit reclamatii impotriva subofiterului. Si autoritatile comunale sustin ca au colaborat deosebit de bine cu agentul sef. Primarul din Dofteana spune ca Liviu Paunescu servea foarte rar un pahar cu bautura din cauza unei boli de care acesta sufera.

Scris de Lili ADOCHITEI

Locatarii blocului 30 de pe strada Razboieni s-au saturat sa plateasca sute de mii si milioane de lei la intretinere, dar sa traiasca in frig si fara apa calda la robinet. De mai bine de un an platesc lunar apa calda, insa primesc apa rece si ruginita. Ei dau vina pe administrator si pe CET. Administratorul are acoperire legala, furnizorul trimite justificari in scris.

Proprietarii care au ramas in sistemul centralizat de incalzire au renuntat sa mai deschida robinetele pentru ca apometrele pentru apa calda sa nu mai inregistreze mocirla pe care o plateasc la tariful piperat de aproximativ 70.000 lei/metrul cub. Oamenii nu stiu ce sa mai creada. Unii dau vina pe administratorul asociatiei de proprietari si sustin ca acesta ii „incarca&#8221 la intretinere. Altii spun ca furnizorul isi bate joc de ei. Ieri, au iesit in fata blocului locatarii din mai multe apartamente, disperati ca frigul ii arde la buzunare. „Am 9 grade Celsius in apartament, dar platesc la caldura de parca ar fi temperatura normala. Suntem aici, pe scara C, numai vaduve, femei cu pensii de urmas. Dintr-un milion sau doua trebuie sa dam aproape tot la intretinere. Ne-am plans la asociatie si administratorul ne-a sugerat sa ne mutam la alta&#8221, ne-au spus locatarii, aproape in cor. „Platim dublu fata de anul trecut si nu s-a scumpit gigacaloria chiar asa&#8221, a intervenit Aurelia Sirbu. „Sunt sigura ca se incarca facturile. Cand am cerut explicatii la asociatie, administratorul mi-a aratat factura de la CET. Ce sa inteleg eu din factura? Pentru ce platim administrator?&#8221, a intrebat Natasa Bolocan. „I-am spus sa nu ne mai treaca la intretinere apa calda ca nu avem deloc de un an. Nu vrea sa inteleaga.&#8221, a spus si Paunita Feraru. „Si apa rece platim mai multa decat consumam. Daca raportam 2 metri cubi, ne mai adauga unul. Din pensia mea de trei milioane de lei, aproape jumatate se duce la intretinere.&#8221, s-a plans Veronica Ungureanu. Unii locatari au preferat sa se debranseze, chiar fara sa instaleze centrala de apartament. „Nu aveam caldura si am ajuns la aceasta solutie, ne-a declarat Lucica Hapenciuc. Numai ca, din cauza condensului, o sa-mi cada peretii pana la primavara&#8221.

Mostenirea e de vina

Oamenii sunt indignati si de raspunsul primit de la CET. Printr-o adresa au fost instiintati ca centrala termica la care sunt bransati a fost preluata de la Termloc, este veche si apar defectiuni. In plus, sistemul de recirculare a apei calde este desfiintat de 25 de ani, iar acesta este motivul pentru care nu ajunge apa calda la blocul 30, aflat la capat de circuit. Furnizorul ii informeaza pe consumatori ca are in vedere refacerea sistemului. Frigul din apartamente este justificat prin posibile defectiuni interioare. Adresa mai specifica faptul ca CET nu impune repartizarea unei cote obligatorii de apa calda, chiar daca nu s-a inregistrat consum.

Administratorul Mariana Rusu ne-a declarat ca fiecare proprietar plateste un metru cub de apa calda chiar daca nu l-a consumat, dar exista acoperire legala. „Este impus de Consiliul Local. Hotararea 312 spune clar ca proprietarii care au apometru de apa calda platesc atat cat au raportat, dar nu mai putin de un metru cub de apa&#8221. Presedintele asociatiei, Sebastian Neagu, considera ca situatia este aberanta si declara ca face chiar acum demersuri pentru anularea hotararii. „Ne vom duce si la Protectia Consumatorului pentru a sesiza aceasta situatie nefireasca. Ne-am saturat de interventii la primarie si la CET. Nu am reusit sa rezolvam inca nimic pentru blocul 30, iar oamenii sunt suparati pe buna dreptate, dar eu trebuie sa respect si legea&#8221. Asa stand lucrurile, locatarii sunt convinsi ca vor plati in continuare sume mari din buzunar pentru un serviciu nesatisfacator. Sunt disperati, dar asta nu pare sa miste pe nimeni.

Scris de Doina MINCU

Si uite ca a venit si iarna, in adevaratul sens al cuvantului! S-a asternut zapada, iar asta inseamna ca cineva de sus a auzit oful meu de saptamana trecuta. Ma bucur sincer de peisajul alb fiecare anotimp cu aspectul lui, nu? Inca invatam la geografie ca Romania se situeaza in zona de cilma temperata, ce presupune prin definite patru anotimpuri. Zapada devine sinonima cu distractia, si poate lua forme din cele mai felurite: ingerasi, oameni (de zapada, evident!), bulgari, partie, sanius, ghetus&#8230 Cu toate acestea, incep sa se arate si cateva nemultumiri. Vorba aia, ai grija ce iti doresti, ca s-ar putea indeplini. Ei, dorinta mea de mai alb s-a implinit, dar in acelasi timp s-a dat startul la sezonul mozolurilor. Cele reci! Un scenariu de cosmar, mai ales pentru fete, mai ales prin scoli, mai ales prin pauze. Primul ingredient: bulgari zburand in toate partile, deveniti adevarate proiectile lansate cu toata forta daca te nimereste unul dintr-ala, e posibil sa te alegi cu vanataie de toata frumusetea. Mai grave sunt cazurile cand bulgarii au gheata si pamant drept parti componente, si tintesc (si uneori nimeresc) zona capului – reale pericole mai ales pentru ochi. Se formeaza gasti de persoane, baieti cel mai adesea, gata sa navaleasca pe orice domn&#8217soara lipsita de aparare, servindu-i o baie de zapada. Exista parerea ca numai fetele care &#8222o cauta” primesc mozol. Ce le trebuie sa paraseasca siguranta salii de clasa daca stiu ce le asteapta afara? Dar cei/cele care gandesc asa (uneori si profesori chemati sa medieze asemenea „conflicte&#8221) uita de situatiile cand „gasca&#8221 se intampla sa ia pe sus respectiva fata chiar din clasa, iar afara… stiti urmarea. Prezentarea schematica a actiunii ar fi: victima este trantita in zapada, zonele tintite la inceput sunt fata si gatul (se uda saraca pana la piele din cauza zapezii plasate pe sub haine, prin guler de obicei), apoi zapada o acopera cu totul, urmand ca si cei nu-stiu-cati „calai&#8221, ca punct culminant, sa se arunce unul peste altul, peste victima. Si, excluzand pericolul efectiv de a te sufoca, sa mai trebuiasca si sa ramai tot restul zilei la scoala, cu parul si hainele ude, uscandu-se pe parcurs&#8230asta parca nu mai suna a distractie, nu? Din fericire, inca nu s-au inregistrat cazuri de tineri care

sa-si fi rupt vreun picior sau vreo mana alunecand pe gheata, care sa-si fi scos vreun ochi cu un bulgare, sau care sa fi facut stop respirator din cauza sus-amintita. Dar nu putem sti exact cate pneumonii si raceli sunt consecintele batailor cu zapada&#8230 Scris de Oana TANASA

Alexandra Cristea, studenta de la Princeton despre care DESTEPTAREA v-a relatat intr-o editie anterioara, a preferat sa petreaca Sarbatorile de Iarna in familie, impreuna cu parintii si fratele mai mic, Alexandru. Si asta desi ar fi putut sa intampine Noul An alaturi de prietenii pe care si i-a facut in facultate, firesc, in SUA. Una peste alta problema banilor pentru continuarea studiilor a ramas inca nerezolvata, Alexandra avand speranta ca Dumnezeu o va ajuta sa-si gaseasca un sponsor.

Tanara bacauanca in varsta de 19 ani a fost un copil bun si cuminte inca din primii ani de viata, dupa cum sustin parintii. Niciodata nu a facut probleme, ci din contra, tot timpul a fost preocupata de a afla cat mai multe si de a se perfectiona in mod constant. &#8222A inceput sa invete limba franceza in joaca, cu mama ei, pe cand avea doar trei ani. Pe la 6 ani a inceput engleza, iar mai tarziu a continuat cu germana si spaniola. In toate cele 36 de vacante avute pana acum a fost implicata in tot felul de activitati: inot, tabere de matematica, pian, dans, teatru in limba engleza, schi, sah, scufundari subacvatice, badmintom. Am indrumat-o intotdeauna sa foloseasca biblioteca personala, de aproximativ 5000 de carti din domenii foarte variate, de la clasicii literaturii universale, carti de arta, pana la carti documentare de istorie, religie, politica, economie. Multe dintre aceste carti chiar in diferite limbi”, ne-a spus, cu mandrie in glas, Corneliu Cristea, tatal Alexandrei. Declaratia tatalui a facut-o pe tanara studenta eminenta sa zambeasca. In ciuda faptului ca are un palmares bogat in diplome obtinute la fel si fel de olimpiade si concursuri, toate obtinute cu media 10.00, Alexandra este un copil modest, asa cum oricare parinte si-ar dori.

Ca student la Princeton, ai dreptul sa lucrezi numai in campus, cateva ore pe saptamana. &#8222Eu nu am timp sa lucrez pentru ca am de studiat foarte mult. Cursul de doua ore pe saptamana tinut de un profesor trebuie sustinut de alte cateva sute de pagini de materiale bibliografice vaste. Cu aceste cunosinte realizam eseuri de sinteza care, mai apoi, trebuie sustinute in fata profesorilor. Succesul acestui sistem de educatie consta nu in acumularea mecanica de cunostinte, ci in aplicarea lor in propriile constructii logice”, a mai spus Alexandra. Ea invata alaturi de alti tineri foarte bine pregatiti, intr-un mediu care ii stimuleaza sa incerce sa ajunga mereu mai departe si mai departe in cautarile lor. Este ceva frecvent la Princeton sa intalnesti studenti in biblioteca la ora 12.00 noaptea, cei mai multi avand parte doar de un somn de 4 s 5 ore pe noapte (Alexandra se numara printre ei) pentru a face fata standardelor inalte ale academiei. &#8222Sunt 16 biblioteci in campus, foarte bine dotate din punct de vedere al fondului de carte, atat in format clasic, cat si in format electronic. In aceste biblioteci, pe langa sirurile nesfarsite de rafturi de carti dispuse pe mai multe etaje, exista sali de lectura foarte confortabile, precum si sali de calculatoare. In timpul sesiunilor, bibliotecile sunt la dispozitia studentilor 20 de ore din 24, acestia profitand din plin de aceasta ocazie”, ne-a spus Alexandra. Inainte sa ajunga la Princeton, Alexandra auzise ca, in timpul examenelor, profesorii ies din clasa si, cu toate acestea, nici unul dintre studenti nu copiaza. Greu de crezut. Insa, Alexandra l-a simtit pe propria piele, in timpul celor trei examene, singurele de altfel pe care le-a sustinut, deocamdata, la Princeton. &#8222Am fost impresionata deoarece mi s-a demonstrat astfel ca studentii invata la Princeton nu de dragul de a obtine o diploma, ci pentru a-si imbunatati performantele. Americanii sunt deschisi, directi, consecventi si foarte eficienti. Am ales Princeton pentru educatia solida pe care o ofera. Si pentru ca mare parte din profesori sunt castigatori ai unor premii importante in literatura, arte, stiinte. De exemplu, la cursul de matematica pe care l-am ales in acest semestru ne preda Charles Fefferman, care a primit medalia Fields (echivalentul premiului Nobel pentru matematica)”, spune, ferm si hotarat, Alexandra.

Toate bune si frumoase pana la bani. Un an de studii la Princeton costa 45.000 de dolari. Universitatea ii acorda Alexandrei bursa maxima de 41.000 de dolari, restul ramanand sa fie acoperiti de familie, eventual munca in campus. &#8222Trebuie sa studiez foarte mult si nu imi pot permite sa imi iau un job. Totusi, am nevoie de 2.000 de dolari pe an, timp de patru ani ca sa imi pot finaliza studiile”, spera Alexandra. Cine doreste sa fie alaturi de ea si vrea sa o ajute sa fie absolvent de Princeton, o poate face fie contactandu-i pe parinti la numerele de telefon 0727391083 si 0727339186, fie donand valuta la Raiffeisen Bank, contul RO32RZBR0000060006446340.Scris de Carmen SERBAN

Ieri, bolnavii din Vultureni s-au asezat la o lunga coada langa masina farmaciei mobile pentru a-si lua medicamentele de care au nevoie. Unii aveau reteta compensata, altii asteptau sa plateasca medicamentele. Toti erau insa bucurosi ca farmacia mobila a venit si le va fi usurata suferinta. In acelasi timp, erau ingrijorati ca minunea nu va mai dura prea mult.

Sunt zeci de oameni la coada pentru ca numai astazi, pana la pranz, am dat 25 de consultatii, ne-a spus dr. Valeriu Bologan, medic de familie la Vultureni. Suntem bucurosi ca avem acces la medicamente. Martea este ziua in care ajunge farmacia si la noi, dar avem noroc sa opreasca si vinerea cam vreo ora. Am auzit ca pana la 1 aprilie, cand va intra in vigoare noul contract-cadru, nu se va desfiinta.Noi am dori foarte mult ca oamenii din aceasta zona sa nu fie lasati fara medicamente, dar nu ne asculta nimeni”. In cladirea primariei este spatiu pentru un punct farmaceutic, dar medicul Bologan este convins ca nimeni nu va investi la Vultureni. Si la Huruiesti farmacia este asteptata cu nerabdare. &#8222Murim fara farmacie, ni s-a plans Maria Cojocaru, de 73 de ani. Suntem la pamant de boala”. Daca farmacia nu va mai trece prin Huruiesti, satenii vor fi nevoiti sa mearga la Adjud pentru o reteta. &#8222Ar trebui sa avem farmacie permanent, este de parere Ionela Stanciu. Am doi copii si dau 50.000 pe un drum pana la Adjud cand e vreo urgenta si nu pot astepta cu reteta ziua in care vine farmacia mobila”.

Casa de Asigurari este un simplu finantator

Din pacate in noua lege a farmaciei nu apare conceptul de farmacie mobila, asa ca nu poate fi acreditata, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). Noi nu incheiem contracte decat cu furnizori acreditati. In zonele rurale ar trebui infiintate puncte farmaceutice. Noi nici macar nu putem interveni pentru modificarea legislatiei. Directia de Sanatate Publica ar putea cere asta. Noi nu ne ocupam decat de partea contractuala. Pana acum am mers cu spitale neacreditate, cu Serviciul de Ambulanta neacreditat, dar de anul acesta nu mai este posibil”.

Lobby prin Europa pentru farmacia mobila

&#8222Noi consideram ca farmacia mobila este extrem de utila in zonele in care functioneaza, ne-a declarat Gabriela Achihai, presedinta Fundatiei de Sprijin Comunitar (FSC). Am demarat deja o actiune de lobby la nivel inalt pentru includerea acestui tip de serviciu in legislatia farmaciilor. La ora actuala, asteptam raspuns de la European Public Health Alliance, membra in European Social Platform, care are influenta asupra politicilor publice legate de sanatate. Asteptam sa primim legislatia europeana in acest domeniu. Iar cazul in care Casa de Asigurari va obiecta, noi vom intelege. Insa, speram macar sa gasim alternative pentru programul Farmacia Mobila”. FSC a demarat proiectul farmacia mobila inca din luna aprilie 2004. Initiativa apartine regretatului dr.Stefan Ciobanu, director executiv la FSC, care a dorit din tot sufletul sa vina in sprijinul populatiei din sase comune din zona Podu Turcului: Vultureni, Dealu Morii, Stanisesti, Gaiceana, Huruiesti, Tatarasti. Mai spunem ca punctul de lucru itinerant deserveste prin rotatie cele 6 comune incluse in proiectul pilot, cate doua localitati pe zi, asigurand eliberarea retetelor gratuite sau compensate prescrise de medicii de familie. Medicamentele sunt ridicate zilnic de la Farmacia nr. 4, de unde personalul specializat se deplaseaza in comune conform programarii. Locatia Punctului de lucru mobil este stabilita in vecinatatea cabinetului medicului de familie, iar eliberarea retetelor, inregistrarea lor si operarea in programul de gestiune se realizeaza cu ajutorul calculatorului portabil. Pana in prezent, Farmacia Mobila a oferit servicii la peste 15.000 persoane din zona Podu-Turcului. &#8222Evident ca a avea puncte fixe deschise zilnic in fiecare comuna este de preferat, dar pana la a atinge acest deziderat va trece mult timp, iar farmacia mobila prezinta o solutie temporara extrem de eficienta. Avem lunar, in medie, peste 1.000 de beneficiari la farmacia mobila, costul pentru fiecare dintre acestia se ridica la suma de 2,7 RON”, a precizat Gabriela Achihai. Costurile nu sunt deloc de neglijat in conditiile in care investitia initiala a costat 172.880 RON, iar functionarea farmaciei mobile inghite 3.173 RON in fiecare luna.Scris de Doina MINCU / Carmen SERBAN