Proiectul &#8222Parcurile Viitorului&#8221 a fost lansat an luna iunie, printr-un concurs de idei adresat tinerilor arhitecti. Dupa numai sase luni, lucrarile la parcurile din Bucuresti, Moinesti si Pitesti au fost finalizate. Mos Craciun a sosit an fiecare din cele trei parcuri: Expo Parc din Pitesti (6 decembrie), Lunca Florilor din Bucuresti (17 decembrie) si Parcul Central din Moinesti (19 decembrie). Lansat an spiritul protectiei mediului si al utilizarii energiilor alternative, programul &#8222Parcurile Viitorului&#8221 se desfasoara timp de doi ani si implica o investitie de peste 1,5 milioane de euro din partea Petrom. an 2007, Petrom a investit peste 400.000 euro an fiecare din cele trei parcuri pe care le-a reamenajat. Un element inedit, regasit an toate orasele al constituie lucrarile de arta, semnate de sculptorul Marius Leonte. Conceptul de baza al acestor lucrari este dublarea rolului estetic cu un rol educativ: antelegerea posibilitatii de creare a energiilor non-conventionale, ecologice. an lucrarile de constructii si reamenajare s-au folosit elemente naturale precum: piatra, metal, nisip, lemn sau combinatii antre acestea cat si materiale reciclate: sticla reciclata cu efect vizual special pentru bazine, metal reciclat pentru dispozitivele de creare a energiilor alternative, scoarta pentru locurile de joaca. Fiecare dintre parcuri a fost construit an jurul unui concept, propus de castigatorii concursului de idei la nivel national. an Parcul Central din Moinesti, conceptul central al parcului al reprezinta curentul DADA de reconfigurare geometrica a spatiului prin decupaje ordonate antr-o parte a parcului (jardiniere dreptunghiulare cu arbori, asfalt antre jardiniere) urmate de trecerea brusca, simbolizata de sculptura metalica &#8222Foarfeca lui Tristan Tzara” si de puntea din lemn peste bazine catre gazonul si liniile curbe dinspre Casa Casatoriilor. Acest parc are si valenta de centru civic al orasului, de aceea andeplineste mai multe functii: este loc de tranzit, loc de recreere, loc de joaca pentru copii. &#8222&#171Respect pentru Viitor&#187 este un amplu program initiat de Petrom, la anceputul anului 2007, prin care raspundem nevoilor societatii si mediului anconjurator. Proiectul este concretizarea principiilor noastre, care stau la baza dezvoltarii durabile. Credem ca nevoile prezentului pot fi satisfacute cu respect pentru generatiile viitoare si pentru aceasta am ales sa tratam aspectele legate de mediu si cele sociale ca parte integranta a conduitei noastre de business&#8221, a precizat Mona Nicolici, director relatii cu publicul Petrom.Scris de A. Cotfas

Campania „Zdreanta vrea o casa si noua ne pasa&#8221 poate face din Bacau primul oras romanesc fara caini comunitari. SSAB Impex si Fundatia „Ia-ti acasa un prieten&#8221, lanseaza acest proiect sub sloganul „Oras comunitar fara caini comunitari&#8221. In decursul a doar cateva saptamani, toate animalele fara stapan din municipiu ar putea fi adunate si transportate in spatii special amenajate, unde vor avea un adapost confortabil, ingrijiri medicale si hrana. Dupa ce vor fi vaccinati si sterilizati, cainii vor putea fi adoptati, chiar si temporar. „Acest proiect poate schimba fata orasului. Este o provocare pentru toti bacauanii, care s-ar putea mandri ca locuiesc intr-un oras unde problema cainilor fara stapan a fost rezolvata, in premiera, in Romania. Spiritul pe care il propunem este unul european. Nu eutanasierea este solutia, ci ingrijirea si protectia animalelor&#8221, a precizat Mariana Slic, director general SSAB si initiatorul acestei campanii. Programul isi propune sa creeze si o apropiere intre oameni si animale, prin dezvoltarea spiritului civic dar si a ideii de voluntariat pentru societate. „Oamenii trebuie sa redescopere ca , in spatele cainelui, se ascunde un prieten fidel si nu agresorul de la coltul blocului. Peste tot vedem animale ranite, flamande, speriate sau calcate de masini. Este o imagine trista. De asemenea, cetatenii care vin in contact cu ele, pot contacta o sumedenie de boli&#8221, a mai spus Mariana Slic. SSAB Impex pne la dispozitie un teren de 5000 de metri patrati pe care sa fie construite adaposturile. De mai bine de un an, firma suporta intretinerea, tratamentul si hrana a aproximativ 100 de caini. Atat constructia padocurilor, cat si tratamentul medical si hrana sunt suportate integral de firma. „Proiectul promovat este realizabil deoarece se bazeaza pe experienta noastra. Vrem sa incepem repede pentru ca animalele sa nu se mai inmulteasca. In primul rand, vom construi adaposturile cu ajutorul unor firme prin sponsorizari. Tot ce ne-am propus va costa aproape 5 miliarde de lei vechi pe an&#8221, a spus echipa SSAB. Initiatorii proiectului isi propun sa atraga in acest demers Primaria Bacau, precum si societatile comerciale locale sau organizatiile neguvernamentale interesate sa rezolve intr-un mod eficient si european situatia cainilor comunitari. Scris de Anca Cotfas

Lucrarile pentru renovarea Bazinului de Inot din Bacau nu sunt finalizate nici la aceasta data, cu toate ca termenul final mentionat pe placuta din fata obiectivului a fost din nou depasit. Cand Primaria a vazut ca ziarul nostru se intereseaza de stadiul lucrarilor, de costuri si termene de finalizare, a trimis unor ziare locale un comunicat de presa prin care incearca sa justifice stagnarea lucrarilor, acuzand proiectantul initial, General Proiect, de solutii tehnice neadecvate. Pentru a completa tabloul si linia politica, vinovat ar fi fostul primar Dumitru Sechelariu, fosta administratie, General Proiect etc. Lucrurile sunt mult mai serioase si adevarul trebuie pus in drept. Punctul de vedere al conducerii Primariei este insa contrazis chiar de cei care au lucrat la acest proiect. Unul dintre arhitectii care s-au ocupat indeaproape de proiectul Bazinului a explicat care este cauza reala a intarzierii. aSolutia tehnica a proiectantului General Proiect nu a fost gresita. Lucrarile au inceput dupa solutia noastra, avizata si aprobata de Inspectoratul de Stat in Constructii. Comunicatul Primariei dezinformeaza bacauanii si aduce prejudicii unor oameni care au pus suflet in acea lucrare. Nu patronul societatii face proiecte, colectivul de specialisti de la General Proiect a oferit solutii pentru fiecare detaliu, toate au fost acceptate. Pe timpul executarii lucrarii, beneficiarul, adica Primaria Bacau, a cerut schimbarea solutiei de placare a bazinului. Proiectul initial a fost avizat si aprobat pentru placarea cu faianta si gresie, insa domnul Stavarache a cerut schimbarea solutiei tehnice la cele doua bazine. Nu a mai vrut ca bazinele sa fie placate cu faianta, ci a solicitat inlocuirea cu inox placat cu PVC. Acest lucru se intampla la sfarsitul anului 2005. Avizarea de catre ISC a noii solutii a durat foarte mult, timp de circa sase luni. Asadar, intarzierea a fost cauzata de schimbarea solutiei tehnice, de schimbarea materialelor propuse de General Proiect, nu de faptul ca solutia noastra a fost gresita, asa cum incearca acum Primaria sa acrediteze”, ne-a declarat unul dintre arhitectii implicati in proiect. aEticheta” pusa de un asa-zis specialist de la primarie a scandalizat specialistii care au finalizat proiectul de modernizarea a Bazinului de Inot. aS-au respectat toate normele interne si internationale la acest proiect, insa schimbarea solutiilor pe timpul derularii lucrarilor nu ne mai poate fi imputat”, ne-a mai declarat unul dintre arhitecti. Aceasta inseamna ca, practic, conducerea Primariei a emis un comunicat de presa bazat pe o inducere in eroare a cititorilor, tehnica des folosita de Serviciul de informare cu publicul al Primariei. Primaria, prin vocea purtatorului de cuvant, neaga aceste acuzatii. aAr fi fost bine pentru toata lumea daca se putea face Bazinul in zece luni, cum a fost planificat. Au fost probleme cu proiectul. Acum suntem in grafic si speram ca lucrarile care, in marea lor majoritate sunt executate in procent de 70-90 la suta, sa fie finalizate in toamna. Nimeni nu avea interes sa tergiverseze lucrarile la bazin”. Scris de Codrin Pop

Nu mai putin de 503 locuri de munca au fost puse la dispozitia somerilor si a persoanelor aflate in cautarea unui job mai atractiv decat cel actual de catre agentii economici din judetul Bacau. Conform situatiei intocmite saptamanal de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau, cele mai multe locuri vacante sunt in constructii si in domeniul textil. Astfel, sunt doriti 142 de confectioneri imbracaminte, 52 de muncitori necalificati, 42 de zidari, 35 de dulgheri, 31 de fierari betonisti, 19 agenti de asigurari, 15 sudori, 13 zugravi, 12 lacatusi mecanici, 12 lacatusi constructii metalice si navale, cate 10 mecanici auto si tamplari, cate 8 bobinatori si manipulanti, 7 soferi, cate 5 CTC-isti, finisori si vanzatori, cate 4 calcatori, tubulatori, sudori aragon, gestionari si agenti de vanzari, cate 3 economisti, electricieni, electromecanici, tapiteri si vopsitori industriali, cate 2 tehnicieni proiectanti in constructii, sculptori, secretare, rectificatori universali, operatori PC, operatori retele de telecomunicatii, montatori PVC, instalatori, ingineri industria usoara si cate un brutar, bucatar, contabil, director comercial, director vanzari, electrician auto, inginer electronist, inginer constructor, inginer TCM, inginer vanzari, motostivuitorist, patiser, portar, referent bancar, reprezentant comercial, reprezentant vanzari, strungar, tehnician proiectant si tipograf.Scris de Razvan Sendrea

Procurorii DNA, Serviciul Teritorial Bacau, au finalizat in 2004 urmarirea penala si au dispus trimiterea an judecata a trei nume celebre din lumea afacerilor bacauane, in speta Constantin Bojescu, Manuela Iuliana Bojescu si Iosif Grigore. Acestia au fost acuzati prin rechizitoriul intocmit de procurorii DNA ca, an doar doua zile, au contractat si obtinut credite bancare an valoare totala de 26,5 miliarde lei de la unitati bancare diferite, schimband, ulterior, destinatia celei mai mari parti dintre acestea.

In urma cercetarilor, procurorii au ajuns la concluzia ca banii luati pe credit au fost folositi pentru a pune mana pe tot ceea ce insemna la vremea respectiva SUBEX. De altfel, sotii Bojescu erau direct interesati sa obtina controlul asupra SUBEX, fie prin cumpararea actiunilor de catre firme apartinand rudelor sau prietenilor apropiati, fie prin rascumpararea propriilor actiuni detinute la societatea din Bacau. antrucat resursele financiare proprii nu erau suficiente pentru cumpararea de actiuni SUBEX, familia Bojescu a contractat credite bancare pentru achizitionarea acestora, schimband destinatia pentru care au fost acordate. Suma totala care a fost utilizata an acest scop se ridica la aproape 9,4 miliarde lei.

Prima linie de creditare &#8211 un inceput cu dreptul

La data de 16 decembrie 2002, societatea SUBEX SA Bacau a beneficiat de o linie de credit pentru activitate curenta an valoare de 10 miliarde lei, solicitarea fiind depusa de Constantin Bojescu si Iosif Grigore la Sucursala din Bacau a Bancii &#8222Ion Tiriac&#8221. Din aceasta suma, 3,5 miliarde lei au fost virati, an avans, catre AGRICOLA INTERNATIONAL, urmare unui contract ancheiat cu SUBEX, al carui obiect era vanzarea-cumpararea de produse agricole. an realitate, contractul intervenit antre cele doua societati era menit sa justifice bancii o suma de bani ce trebuia transferata operativ, destinatia finala a acestei sume fiind cumpararea de actiuni SUBEX. Pentru banii primiti an avans, AGRICOLA INTERNATIONAL Bacau nu a antocmit facturi fiscale. antreaga suma a fost virata an aceeasi zi an contul SC AGROVITAM SRL (o firma din grupul lui Bojescu), cont deschis la Banc Post SA Bacau. an cursul cercetarilor s-a ajuns la concluzia ca tranzactia dintre cele doua societati a fost ancheiata formal pentru a justifica eventuale raporturi juridice si a crea unitatilor bancare o aparenta legalitate a relatiilor contractuale. De altfel, contractul comercial intervenit antre AGROVITAM si SC AGRICOLA INTERNATIONAL a fost folosit pentru obtinerea creditului an valoare de 10 miliarde lei. Cu banii astfel obtinuti, sotia lui Bojescu, an calitate de reprezentant al AGROVITAM, a pus mana pe actiuni de la SUBEX.

Repetitia &#8211 mama invataturii

Tot la data de 16 decembrie 2002, AGROVITAM SRL a solicitat Sucursalei Banc Post SA Bacau acordarea unui credit an valoare de 4,5 miliarde lei pentru achizitionarea de marfuri an vederea diversificarii si cresterii activitatii economice, banii fiind folositi an totalitate pentru cumpararea de actiuni apartinand SUBEX SA. Numai ca, Manuela Bojescu a plimbat suma obtinuta din credit prin conturile mai multor societati controlate de familia Bojescu, pentru a-i putea transfera, an final, antr-un depozit colateral deschis la sucursala Bacau a Unicredit Romania, pentru emiterea unei scrisori de garantie bancara an vederea cumpararii de actiuni SUBEX.

&#8222Experienta&#8221 si-a pus amprenta

an ziua de 18 decembrie 2002, an doar trei minute, SUBEX SA a virat, prin 12 ordine de plata, suma de aproape 6 miliarde lei. Banii faceau, ansa, parte dintr-un credit bancar de 12 miliarde lei obtinut, cu o zi an urma, de la aceeasi unitate bancara de catre SUBEX, pentru plata stocurilor de materii prime, materiale si combustibil. La interval de numai o jumatate de ora, banii au fost returnati catre SUBEX, cu alte 12 ordine de plata emise an doar 4 minute. Cu toate ca transferul produselor antre cele doua societati a fost numai scriptic, SUBEX a antocmit note de intrare-receptie a acestora dupa returnarea fictiva, antrucat urma sa justifice investitia facuta din creditul bancar. Unul dintre documentele obligatorii, si anume &#8221Situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditul&#8221 a fost antocmit si semnat de Iosif Grigore, omul de incredere al familiei Bojescu, iar din cuprinsul acestuia rezulta ca &#8222SC SUBEX SA Bacau are de achitat o cantitate de otel an valoare de 6 miliarde lei. Numai ca, la data cand creditul a fost pus la dispozitia societatii din Bacau, fluxul facturilor antre cei doi agenti economici fusese deja anchis, decontarea produselor fiind formala si fictiva. an ziua imediat urmatoare, suma respectiva a fost depusa an depozitul colateral anfiintat la sucursala Bacau a Unicredit Romania, pentru emiterea scrisorii de garantie bancara.

Actiuni SUBEX &#8211 mana cereasca pentru Bojescu

Pe 18 decembrie 2002, concomitent, SUBEX &#8211 reprezentata de Constantin Bojescu, SC DECEBAL SA &#8211 reprezentata de Anisoara Fedeles, o matusa a Manuelei Bojescu, dar si alte societati controlate de familia Bojescu au ancheiat contracte de tranzactionare a actiunilor SUBEX, depunand cereri de subscriere/cumparare, ordine de tranzactionare si scrisori de garantie bancara. Astfel, la data de 10 martie 2003, a devenit posibila achizitionarea unui numar de 1.884.000 actiuni apartinand SC SUBEX SA contra sumei de 10.042.700.000 lei, antreaga suma provenind din executarea scrisorii de garantie. Actionarul majoritar al SC SUBEX SA Bacau a devenit, cu un procent de 54,699%, Manuela Bojescu, prin retragerea tuturor celorlalti membri ai familiei si a societatilor controlate de acestia.Scris de Marian Istrate

Persoanele care primesc ajutor social deoarece se incadreaza in prevederile Legii 416, a venitului minim garantat, nu mai sunt asigurate prin efectul legii, odata cu intrarea in vigoare a Legii asigurarilor sociale de sanatate. „Pentru ca aceste persoane sa figureze ca asigurate si sa fie validate in baza noastra de date, trebuie sa se plateasca de la bugetele locale o contributie lunara pentru ele, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). Pana acum era suficient sa primim de la primarii o lista cu beneficiarii Legii 416. Ii introduceam in baza de date si deveneau asigurati&#8221. Primariile vor vira pentru fiecare beneficiar al Legii 416 contributia la Fondul asigurarilor sociale de sanatate, intocmai asa cum o fac pentru angajatii proprii. Pana acum, in fiecare luna, mii de saraci erau invalidati la verificari de catre CJAS intrucat functionarii din primarii neglijau raportarea lor ca beneficiari ai Legii 416. Din aceasta luna, bugetele locale vor fi obligate sa suporte pentru ei contributia la Fondul asigurarilor sociale de sanatate, asa ca numarul dosarelor va scadea, caci beneficiarii vor fi „cernuti&#8221 in functie de banii de care dispun primariile.

Ionel Demsa, viceprimar la Cleja, sustine ca decizia e foarte proasta din cauza ca banii erau si asa putini: &#8222Automat, cei care vor suferi vor fi cetatenii. Eu am 40 de milioane de lei pe luna pentru ajutoare. Din suma asta voi lua de acum 6,5 la suta pentru asigurari, asta inseamna ca beneficiarii vor fi mai putini&#8221. Ionel Demsa afirma ca veniturile proprii sunt mici si ca ajutoarele se platesc din trei in trei luni din suma pe care o vireaza Consiliul Judetean CJ) Bacau. &#8222Suntem o comuna mare, dar saraca&#8221, afirma viceprimarul. Marieta Pisla, contabil sef la Primaria Colonesti, arata ca banii care vor ajunge la asigurari sunt echivalentul venitului minim garantat pe o luna, chiar mai mult. &#8222Platim, la 416 si la incalzire, cam 400 de milioane de lei pe an. Asigurarile de 6,5 la suta reprezinta 29,6 milioane, iar ajutoarele sociale pe o luna sunt de 27 de milioane&#8221. Ea afirma ca Primaria Colonesti va lua banii din suma destinata saracilor: &#8222Daca asa spune legea, noi vom plati, nu avem incotro, dar alti bani nu avem&#8221, declara contabilul sef. Primarul din Parincea, Guta Stiuca, este chiar scandalizat. &#8222Foarte bine, statul ne da si tot statul ia. Vom mai face o hartiuta la Consiliul Judetean si vom cere bani. La saracia in care ne zbatem, alta solutie nu avem&#8221. Scris de Doina Mincu Silvia Patrascanu

@ Tehnologie nemteasca, treaba romaneasca

Primaria Bacau a demarat marea asfaltare a strazilor. Una din cele mai afectate strazi este Constantin Ene, ce face legatura intre Statia CFR Bacau si sediul Politiei. Tehnologia aleasa de edilii orasului a fost asfaltarea la rece, care, asa dupa cum afirma acestia, reduce costurile asfaltarii cu aproape cinci ori fata de tehnologia clasica. Rezultatul insa a starnit vii proteste in randul soferilor.

Dupa ce Primaria Bacau a realizat in urma cu aproximativ o luna plombarea strazii, au decis, ca urmare a gradului ridicat de afectare, sa treaca la turnarea unui covor asfaltic pe toata suprafata acesteia. Ideea unui nou covor asfaltic nu a fost rea, insa, rezultatul este, dupa cum afirma si soferii nevoiti sa treaca zilnic in drumul lor spre casa sau serviciu pe strada Constantin Ene, unul dezastruos. „S-a terminat asfaltarea? Nici nu mi-am dat seama. Eu am crezut ca vor mai veni cu inca un strat. Pai este plina toata de valuri, de griblura, nu arata in niciun caz a strada proaspat renovata. Noi dam bani ca sa avem parte de strazi occidentale nu ca sa isi bata ei joc de noi&#8221, declara suparat, Marius Rotaru, unul din soferii ce incercau ieri proaspata strada. Edilii locali sunt insa multumiti de „opera&#8221 pe care au realizat-o, desi sunt de acord ca mai exista anumite portiuni unde nu a iesit treaba asa cum se dorea. „In curba sunt intr-adevar niste denivelari. Vom incerca sa remediem problema&#8221, a declarat Constantin Scripat, viceprimarul municipiului Bacau. De asemenea, acesta a recunoscut ca mai sunt anumite deficiente in ceea ce priveste strazile asfaltate recent. Grjuliu cu soferii, vicele Scripat a gasit chiar si solutia prin care strada va fi adusa la un nivel european. „In parte se confirma calitatea lucrarilor, iar la altele mai lucram. Mai asteptam vreo doua saptamani sa vedem daca se mai taseaza dupa ce se mai circula pe ea&#8221, a adaugat vicele. Ideea data de edil nu ii multumeste insa si pe bacauani. „Ce sa se mai taseze? Adica acum ei spera ca strada se va remedia de la sine dupa ce vom trece noi cu masinile pe ea? Oare asa se intampla si in Germania? Doar e tehnologie nemteasca, nu? La noi in tara toti se pricep la luat bani dar l-a facut ceva de calitate mai putin&#8221, a spus nervos, Adrian Mazilu, un alt sofer suparat de „victoria&#8221 alesilor cu strazile. Desi edilii sunt bucurosi de faptul ca au reusit sa obtina preturi foarte mici pentru lucrarile de asfaltare, acest lucru s-ar putea intoarce insa, in defavoarea lor. Sa luam exemplul controversatei societati Comnef. Aceasta a castigat licitatia pentru asfaltare, oferind un pret foarte scazut. Dupa ce primaria a reziliat contractul cu Comnef, din cauza actelor false cu care s-a prezentat la licitatie, edilii au contactat urmatoarea firma de pe lista, pentru a-i oferi lucrarea, insa la acelasi pret. Reprezentantii firmei au declinat insa oferta pe motiv ca la pretul respectiv nu se poate face o lucrare de calitate.Scris de Claudiu Banea Gabriel Mihai

Noua lege a asigurarilor sociale de sanatate, care a intrat in vigoare la inceputul acestei saptamani, aduce vesti proaste. Cel mai greu loviti sunt cetatenii care doresc sa se asigure retroactiv la casele judetene de asigurari de sanatate. Daca pana acum erau obligati sa plateasca asigurarea pe 3 ani in urma de la momentul solicitarii, odata cu aparitia noii legi perioada a crescut la 5 ani. Contributia lunara se calculeaza raportat la salariul minim pe economie. Cei care s-au asigurat pana la finele saptamanii trecute au achitat cate 8 milioane de lei. De luni, insa, suma ce trebuie platita pentru dobandirea calitatii de asigurat a crescut la 13,5 milioane lei. In judetul Bacau, peste 100.000 de persoane figureaza in evidentele Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) ca neasigurate. In fiecare an, in spitalele bacauane ajung peste 5.000 de pacienti neasigurati. CJAS deconteaza doar spitalizarea in regim de urgenta. Dupa ce bolnavul iese din aceasta stare, are trei optiuni: sa paraseasca spitalul, sa plateasca spitalizarea sau sa se asigure retroactiv. Cei mai multi dintre neasigurati sunt persoane cu posibilitati financiare reduse, care nu dispun de cele peste 13 milioane de lei care le-ar aduce calitatea de asigurat. Pe aceeasi perioada vor fi obligati sa se asigure retroactiv si bacauanii care lucreaza in strainatate si doresc sa beneficieze de servicii medicale in tara sau strainii care solicita permis de sedere in Romania. &#8222Pentru cetatenii straini era suficient pana acum sa prezinte dovada unei asigurari de sanatate incheiata la o firma privata. Nu mai este valabila aceasta prevedere. Ei sunt obligati sa contribuie la sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Ni se pare mare perioada de asigurare retroactiva si vom propune revenirea la 3 ani. Adevarul este, insa, ca nu se colecteaza suficient, asa ca banii din Sanatate sunt putini, nu ajung”, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS.Scris de Doina Mincu