@ Lifturile din Spitalul Judetean de Urgenta scartaie din toate incheieturile

Ascensoarele sunt vechi de peste 30 de ani. Spitalul cheltuie lunar sume mari de bani cu intretinerea lor. Unitatea nu poate incheia reabilitarea cladirii mari, deoarece nu are bani pentru inlocuirea lifturilor. Si liftierii se tem pentru viata lor.

Scartaie din toate incheieturile. In exterior si in interior arata jalnic. Capitonajul este jerpelit, butoanele sunt tocite de cat au fost utilizate, banchetele au tapiteria uzata si rupta. Asa arata toate lifturile din Spitalul Judetean de Urgenta, atat cele utilizate de catre pacienti si apartinatorii lor, cat si cele folosite de personalul unitatii medicale. Dar dincolo de aspectul lor dezolant, evident, cei care se urca in lifturile spitalului sunt ingrijorati la gandul ca ele ar putea ceda in orice moment. Zgomotul pe care il fac ii sperie chiar si pe liftieri. aIntr-o zi o sa ma scoata moarta de aici si o sa ma bage direct in morga”, glumeste amar una dintre liftiere. Ascensoarele din SJU au o vechime considerabila. aSunt din anul 1975, de cand a fost dat in folosinta spitalul, ne-a declarat Dan Stoica, managerul spitalului. De atunci, niciunul nu a fost inlocuit cu altul nou. Au fost si sunt reparate cand se impune. Avem contract de service si sunt verificate lunar, cheltuielile cu intretinerea lor ridicandu-se la 6.000 lei pe luna. Se fac lunar toate masuratorile pentru a vedea daca ele corespund normelor ISCIR. Chiar daca sunt vechi, prezinta siguranta in exploatare. Dar trebuie inlocuite, pentru ca reabilitarea si dotarea cladirilor spitalului conform normelor Uniunii Europene inseamna si lifturi moderne si performante”.

Nicio sursa de finantare

Inlocuirea lifturilor la Spitalul Judetean de Urgenta a devenit o problema presanta nu numai prin faptul ca ele sunt vechi de 33 de ani, dar si deoarece reabilitarea interioara a cladirii mari (blocul medico-chirurgical), aflata aproape de final, nu poate fi incheiata decat in momentul in care vor fi montate si noile ascensoare. In proiectul de reabilitare este prevazut si acest lucru. Dar investitia presupune o suma de bani destul de mare. aAvem prins in plan sa schimbam toate lifturile, a mai declarat Dan Stoica. Am vrut sa incepem in aceasta luna si sa terminam in februarie 2009, dar trebuie sa amanam, deoarece nu am gasit inca sursa de finantare. Inlocuirea numai a unui lift costa aproximativ 50.000 euro”. In Maternitate lifturile vor fi inlocuite din fondurile alocate de Banca Mondiala pentru reabilitarea cladirii. Pentru cele din Blocul Medico-Chirurgical conducerea spitalului spera ca banii sa vina de la Consiliul Judetean. Dar acesta va putea prinde finantarea doar in bugetul pe 2009. Scris de Elena Tintaru

In mod oficial, Romania dispune de cele mai mari zacaminte de sare din Europa. Mai mult, sarea respectiva este de o puritate extrem de mare, ceea ce face, implicit, ca toate costurile privind procesarea zacamintelor sa fie relativ scazute. Cu toate acestea, statul roman doreste privatizarea cu orice pret a zacamintelor.

Statul roman stie foarte bine ca SALROM SA, cunoscuta si ca Societatea Nationala a Sarii, este o societate care a mers constant in profit, in ciuda manarelilor facute de-a lungul timpului care au dus la situatia totalmente atipica de a avea parte de importuri masive de sare din Ucraina sau alte state mai de la est. In prag de alegeri, colac peste pupaza, autoritatile au decis scoaterea la mezat a SALROM, fara a avea vreo justificare pertinenta in ceea ce priveste necesitatea acestui act. Societatea Nationala a Sarii SALROM SA a fost infiintata in 1997 prin Hotararea de Guvern nr. 767. Si cuprinde sapte sucursale din toata tara: Cacica, Ocna Dej, Ocna Mures, Praid, Ramnicu Valcea, Slanic Prahova, Targu Ocna. Toate sucursalele, pe langa activitatile de extragere si prelucrare a sarii (pentru consum sau industriala) desfasoara si activitati in domeniul turismului. Pe scurt, sapte sucursale, toate profitabile, toate trecute din buzunarul Ministerului Economiei in traista AVAS, de unde se urmareste, acum, o privatizare lipsita de sens. Pentru cei ce doresc sa isi faca o imagine mai detaliata asupra activitatii si profitabilitatii celor sapte sucursale, merita mentionat faptul ca la Dej se exporta 80% din productia de sare cu o puritate de peste 99%, Cacica este singurul producator de sare recriztalizata la care se adauga si o baza moderna de agrement, la Ocna Mures se produce soda calcinata, soda caustica, plus carbonat de sodiu anhidru pentru uz fotografic si cinematografic (singura societate de la noi care produce asa ceva). La Slanic Prahova si Targu Ocna se produce sare gema, dar exista profituri substantiale si din turism, ambele unitati de productie avand in patrimoniu si baze de agrement. Aceasta mina de aur va fi scoasa la mezat, ca de altfel toate regiile profitabile ce au tinut vreodata de statul roman.

AVAS nu mai vrea sare

Incercarile de a „marita” intreaga industrie a tarii nu sunt de data recenta. Acum cativa ani era vorba ca o societate de profil din Austria, cu o cifra de afaceri de aproape patru ori mai mica decat a SALROM, sa fie fericita posesoare a resurselor de NaCl din Romania. Negocierile au ramas in aer, dar asta nu inseamna ca autoritatile (mai exact Ministerul Economiei si ulterior AVAS) au renuntat la ideea, paguboasa sub toate aspectele, de a scapa de grija singurei regii de stat care merge in profit. Din acest motiv, presedintele AVAS, Teodor Atanasiu, a declarat plin de mandrie ca s-a conceput o mare strategie de privatizare in etape, in urma careia finalmente se va spune „pa si pusi” sarii romanesti. In prima faza vor fi scoase la licitatie activele sucursalelor SALROM (inclusiv angajatii, a declarat, plin de inspiratie, Atanasiu), iar ulterior va fi organizata o noua licitatie pentru minele de sare.

Manevre tipice

Am incercat sa luam legatura cu reprezentantii SALROM Targu Ocna, dar in afara de secretara care nu a putut sa ne ofere detalii nu era nimeni prin birouri. In schimb am obtinut punctul de vedere al lui Gheorghe Huluta, care, desi nu are legatura pe linie sindicala cu angajatii SALROM, a declarat: „Acest gen de manevre este o regula. Pe ultima suta de metri, inainte de alegeri, trebuia sa puna cineva mana si pe SALROM. Asa au facut cu toate regiile de stat care au functionat.” In cazul in care aceasta manevra pre-electorala va izbuti, castigatorii licitatiilor isi vor trece in palmares cele mai bogate zacaminte de sare din Europa. Guvernantii se grabesc sa isi rezolve ultimele manarii, pentru ca nu stiu ce surprize le vor oferi alegerile. Iar un comision caldut pentru amanetarea sarii romanesti le poate asigura un viitor linistit.

Ne privatizam istoria

Privatizarea SALROM va duce si la iesirea de sub controlul statului roman a salinei de la Targu Ocna, care are o vechime de peste doua milenii. Exploatarea de sare de la Targu Ocna a fost pentru prima data atestata documentar in 1380, fiind mentionata apoi in hrisoavele din timpul domniei lui Stefan cel Mare, dar si in scrierile lui Dimitrie Cantemir. Unicat pe la noi si nu numai, biserica purtand hramul „Sfanta Varvara” a fost construita in orele libere de muncitorii din salina, care au lucrat mai bine de cinsi ani pentru a finaliza lacasul de cult, in 1988. Dar cand este vorba de bani, istoria nu mai conteaza pentru guvernanti.Scris de Emilian Berceanu

Ca si consumatori suntem din ce in ce mai stresati. Trebuie facut ceva. Asa nu se mai poate.
Luni am aflat ca asistentele din tura de noapte dintr-un spital s-au inchis in cabinet pana dimineata lasand bebelusii fara lapte. Si bebelusii sunt consumatori. Sa vina Protectia consumatorului!
Marti am urmarit preturile unui fast-food: 3 aripioare picante -56.000 lei, dar am vazut la un client care tocmai platise, ca portia primita avea doar trei jumatati de aripi! Am calculat: deci un kilogram de aripi „crocante si picante” costa la fast-food aproximativ 400.000 lei vechi! Suntem de doua ori inselati, odata ca am fost informati gresit, apoi am platit pretul pentru aripile intregi. Sa vina Protectia consumatorilor!
Miercuri am vazut la Carrefour un produs la oferta (8,3 RON) pe o latura a raftului si acelasi produs la doi metri, pe alta parte a raftului cu 12,3. Le-am comparat cu atentie. Nicio diferenta de calitate, de valabilitate. S-a intamplat ceea ce prevazusem. Casiera a primit „informatia” la verificarea codului produsului luat de la raionul de oferte – 12,3! Inca un consumator pacalit de oferte. Sa vina Protectia consumatorilor!
Joi am protestat intr-un hotel ca sucul din minibarul din camera este expirat si mi s-a spus ca „data de pe ambalaj este data fabricatiei” desi era scris „valabil pana la…” si asta la 4*. Sa vina Protectia consumatorilor!
Vineri am cumparat un produs de la IKEA care nu avea nici o informatie in limba romana, desi in interior am gasit instructiunile de utilizare in 18 limbi! Cand a fost ultima data acolo Protectia consumatorului?
Sambata noaptea s-a intrerupt curentul (a treia oara intr-o saptamana), s-a deconectat centrala, s-a facut frig in camera. Am platit gazul, curentul, instalarea centralei, senzorul de alarma. Cu ce am gresit?…
Aproape ca nu e zi in care sa nu fie nevoie sa convingi pe cineva, ca si tu, consumatorul, ai niste drepturi, in contul sumelor pe care le achiti pentru bunuri si servicii, de multe ori sume supradimensionate fara motive clare. Dar adevarul este ca ne lasam agresati zi de zi si pana la urma ne obisnuim asa. Iar cei care nu vor sa cedeze par nebuni sau pusi pe scandal in ochii celor resemnati. De fapt, daca am lua lucrurile cu adevarat in serios cand vine vorba despre calitatea produselor si serviciilor, fiecare cetatean din Romania ar trebui sa aiba alaturi un angajat al Protectiei Consumatorului, care sa-l apere ca un bodyguard.
Pana saptamana viitoare, incercati sa va aparati drepturile fara bodyguard. Ati fi niste consumatori remarcabili…

Insomniferul de marti
„Nu fi trist daca nu ai fost remarcat. Fii trist daca n-ai facut ceva remarcabil.” (Confucius).Scris de Prof.univ.dr. Viorica Paraschivescu

In luna august, productia fizica industriala la unele produse a fost sub asteptari. Astfel, in luna august, la pacura s-a inregistrat o scadere a productiei cu 0,6 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut. Si productia de vin pentru consum este mai mica in comparatie cu august 2007. De asemenea scaderi insemnate la productia fizica se constata la urmatoarele produse: betoane si mortare, conserve din carne, paine, paste fainoase, conserve din peste, lacuri si vopsele, fire din lana si tip de lana, armaturi industriale din fonta, incaltaminte, malai, mobilier, preparate din carne si tricotaje. La acest din urma produs diferenta dintre august 2007 si august 2008 este chiar de 93,3 la suta. „In luna august 2008, fata de luna iulie a crescut nivelul productiei fizice la 41 de grupe de produse, la 4 grupe productia este la acelasi nivel, iar la 102 grupe de produse a fost in scadere”, precizeaza specialistii de la Directia Judeteana de Statistica Bacau. Dintre produsele la care s-au inregistrat cresteri ale productiei fizice industriale mentionam: piese de schimb pentru pompe centrifuge, prefabricate din beton armat, usi si ferestre din lemn, pompe centrifuge, uree tehnica, pacura, conserve din peste, hartie, tesaturi, carne de pasare taiate in abatoare, organe de asamblare, amoniac de sinteza, incaltaminte, conserve din carne si preparate din carne.
Scris de Lili Adochitei

Desi au aceleasi studii ca grefierii, arhivarii de la Curtea de Apel Bacau se plang ca au salarii de doua ori mai mici. Pentru ca se simte discriminata, aceasta categorie de personal a apelat la instanta. Arhivarii si-au tarat in judecata sefii, dar si Ministerul Finantelor si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.

Arhivarii de la Curtea de Apel Bacau considera ca sunt discriminati in privinta salariilor. aNoi avem aceleasi studii ca grefierii, dar ei au salariul dublu fata de noi. Suntem tratati inegal, desi munca noastra este mult mai stresanta”, s-a plans unul dintre arhivari. Paharul rabdarii s-a umplut in luna iunie a acestui an, cand personalul in cauza a deschis actiune in instanta impotriva Ministerului Justitiei, Ministerului Economiei si Finantelor, Curtii de Apel si Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD). Arhivarii au solicitat magistratilor sa-i oblige pe aparati” sa remunereze munca lor cu aceleasi drepturi salariale ca ale grefierilor de sedinta, grefierilor informaticieni si documentaristi.

Ne le dau bani mai multi

Raspunsul Ministerului Justitiei a taiat din start sperantele arhivarilor. aConsideram ca functia de grefier nu este identica cu cea de grefier arhivar ori cea de grefier informatician sub aspectul naturii functiei, elemente care determina si o salarizare diferita a acestor categorii”, a fost replica oficialilor de la MJ. Pe de alta parte, CNCD s-a spalat pe maini de aceasta problema a arhivarilor. aConsiliul National pentru Combaterea Discriminarii nu poate fi chemat in instanta in calitate de parat deoarece este o institutie abilitata si investita prin lege sa aplice dispozitiile legislatiei in materie de nediscriminare”, a conchis conducerea CNCD. Cum cazul a fost considerat ca este de competenta unei instante superioare Tribunalului Bacau, dosarul a ajuns la Curtea de Apel. aPentru a ne sustine cauza, noi am atasat si sentinta data in cazul colegilor din Mures. Asadar exista precedent. Ar fi nedrept sa nu ni se ia in considerare si cererea noastra de majorare a salariilor”, ne-a mai spus arhivarul. Procesul se va judeca in data de 5 noiembrie. Scris de Lili Adochitei

Desi macinat de cancer, sensei Fabian Marian (34 de ani) nu are in cap altceva decat sa-i initieze pe copiii dintr-un satuc din Faraoani in tainele artelor martiale. Antrenorul trebuia sa fie saptamana trecuta pe masa de operatie, insa el a preferat sa mearga la un concurs international de karate cu un baietel de la club.
Sensei Fabian Marian, de loc din Valea Jiului, a inceput lupta cu un destin nemilos inca de cand era copil. aM-am apucat de arte martiale la varsta de 3 ani si jumatate, isi aminteste karateka. Aveam bronsita astmatica, iar medicul le-a recomandat parintilor sa fac miscare multa. Aveam un unchi instructor de arte martiale, care m-a luat la sala. Sportul mi-a facut mult bine. M-a vindecat de boala si m-a echilibrat mental”. Cu toate acestea, pana in clasa a X-a, Fabi nu a depasit 1,30 metri si 35 de kilgrame. Era o mana de baiat, insa cu o tarie de caracter formidabila. In plus ajunsese un sportiv desavarsit. Dupa ce a terminat studiile liceale era la fel de dezvoltat la fel ca toti barbatii de varsta sa. Numai ca, luptatorul avea ceva in plus: o conditie fizica de exceptie si o dorinta apriga de a nu trece pe acest pamant ca frunza in vant. aPe timpul liceului am fost campion la atletism, am facut alpinism, lupte libere, orice implica miscare. Ma simteam bine, puternic”, spune sportivul.

Romanul i-a antrenat pe luptatorii din Legiunea Straina

Ca aproape orice localnic din Valea Jiului, Fabian Marian a ajuns in mina. Insa nu a rezistat in subteran decat sase luni, timp in care a suferit cinci accidente. A fost o invatatura de minte. Asa s-a dumirit ca rostul lui pe lume este sa faca sport si sa le insufle copiilor pasiunea pentru artele martiale. aAm emigrat si eu ca tot romanul. Am fost instructor de arte martiale la greci, apoi am stat si in Serbia 3 luni. Am ajuns si in Ungaria, apoi in Tiraspol. Peste tot am condus antrenamente de karate. In 2006 am ajuns in Legiunea Straina spaniola, unde inca sunt membru”, spune sensei Marian.
Intai copiii si apoi cancerul

In fatidicul an 2006, Fabian Marian a aflat ca sufera de cancer malign la maxilar, fiind la un pas de matastaza. S-a ingrijorat, dar nu s-a speriat. A fost la nenumarati doctori, care i-au scos maxilarul din partea dreapta. Fabi a ramas cu un hau in gura pana de creier si cu partea dreapta a fetei fara suport osos. aAm facut noua operatii si cinci biopsii. Sportul m-a ajutat teribil. Dupa citostatice nici macar parul nu mi-a cazut. Numai ca acum trebuie sa fac a zecea operatie. Cancerul s-a extins si la maxilarul stang”, spune cu un zambet amar sensei. Desi saptamana trecuta trebuia sa ajunga la doctor, Fabi, care a infiintat o sectie de karate in satul Valea Mare, comuna Faraoani, a fost cu un copil in Slovenia, la un campionat international de arte martiale. Senin, Fabi ne spune ca si asa nu avea si nu are bani pentru doctori. aMa joc cu moartea, stiu. Dar fac ceea ce-mi place. Ce sa fac, sa-mi plang de mila?! Niciodata!”, spune mandru luptatorul. Fabian Marian are nevoie de 48 de milioane de lei vechi pentru operatie si 2000 de euro pentru reconstructia fetei.Scris de Lili Adochitei

Medicii legisti au intervenit ieri intr-un caz mai putin obisnuit. Ei au fost nevoiti sa dezgroape un mort pentru a reexpertiza un dosar care a ajuns tocmai la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Totul s-a petrecut in comuna Faraoani, in satul Valea Seaca, unde in 2004 un barbat, de 35 de ani, a fost omorat in timpul unei partide de… amor, cu un alt barbat. Familia decedatului nu s-a lasat si a cerut ajutorul in instanta. A plecat la Bacau, iar acum a ajuns la Bucuresti. Dupa patru ani de procese, rudele lui Anton D., barbatul ucis, tot nu si-au gasit dreptatea. Amorezul a fost strangulat intr-o partida de sex nebun cu Valentin B., iar autorul omorului nu a fost inca pedepsit, din lipsa de probe. Recent, cazul a ajuns tocmai pe masa magistratilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie care au nevoie acum de noi probe in dosar, respectiv ADN-ul victimei, pentru elucidarea cazului. Din acest motiv, s-a cerut sprijinul Medicinii Legale. „Astazi (ieri – n.r.) noi am dezgropat ramasitele pamantesti ale victimei si am recoltat o bucatica de os pe care maine o vom trimite la Bucuresti pentru expertiza”, ne-a declarat dr. Marcel Badara, seful Serviciului de Medicina Legala Bacau. Anton D. a intretinut relatii sexuale cu Valentin B., acum in varsta de 39 de ani, dar nimeni nu stia de cand intre cei doi se infiripase marea dragoste. Totul s-a sfarsit insa cu moartea lui Anton. Acesta a fost efectiv omorat de „prietenul” sau care, aflat sub influenta bauturilor alcoolice, nu a realizat ca in patima sa isi strange iubitul de gat. Rudele habar nu aveau ca barbatii sunt homosexuali si au ramas inlemnite cand au auzit intamplarea. Amorezul care a scapat cu viata din „confruntare” s-a ales cu dosar penal pentru omor. Instantele din Bacau l-au lasat in libertate, iar acesta, se pare, a fugit din tara. Familia lui Anton este decisa sa afle adevarul, iar vinovatul sa plateasca. El va fi rejudecat dupa ce vor veni analizele probelor din Bucuresti.Scris de R. Neagu, L. Adochitei

Locatarii din aproape o mie de apartamente bransate la CET nu stiu cum vor plati caldura furnizata in regim centralizat in luna octombrie. Aceasta, deoarece societatea care le-a dotat locuinta cu repartitoare de costuri, General Fluid, i-a predat la SC Techem Energy Services. Transferul s-a realizat fara acordul abonatilor si al asociatiilor de proprietari. Acum, SC Techem incearca sa incheie contracte cu asociatiile, insa acestea refuza.

SC General Fluid, cu sediul in Bucuresti, a montat in municipiul Bacau in jur de 4000 de repartitoare de costuri. Dupa doi ani de activitate, firma nu a mai dorit sa continue activitatea de citire a consumului. Prin urmare, i-a predat anul trecut pe abonati la SC Techem Energy Services. Aceasta societate are acum mari dificultati in stabilirea unei relatii cu noii sai abonati, deoarece asociatiile de proprietari refuza sa incheie contractele. „Am notificat toate cele 31 de asociatii de proprietari din Bacau in care sunt fosti clienti de-ai General Fluid, ne-a declarat Carmen Darie, sef punct de lucru la Techem. Termenul pentru incheierea contractelor a fost 24 octombrie”.

Nu vor bataie de cap

Foarte putini reprezentanti ai asociatiilor au acceptat sa incheie contract dupa preluare. Unii dintre ei refuza categoric. „Cand a montat repartitoarele, General Fluid a incheiat contracte doar cu locatarii, nu si cu asociatiile, spune Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei Calugareni Nord. De ce sa ne legam noi acum la cap? Repartitoarele au fost montate cu incalcarea legii. Nu au fost respectate nici macar conditiile impuse de ANRSC pentru ca acestea sa poata fi luate in considerare. Nu ma poate obliga o societate care a predat consumatorii sa inchei contract cu alta”. Alte asociatii sunt dispuse sa stea la discutii si chiar sa intre in relatie cu Techem, daca le vor conveni conditiile din contract. „Am primit notificare de la aceasta firma, dar nu si un contract, pentru a-l studia. Voi merge la sediul ei, pentru ca nu stiu cum se va factura caldura pe octombrie”, ne-a declarat administratorul Asociatiei de proprietari 67. Conducerea Techem sustine insa ca incheierea contractelor cu prestatorii de servicii intra in obligatiile asociatiilor.

Sat fara caini

Conducerea punctului de lucru din Bacau al Techem da vina pentru probleme pe sefii de la General Fluid. „Ei ar fi trebuit sa se ocupe de predare, declara Carmen Darie. In toata tara aceasta actiune a decurs bine, doar la Bacau suntem in aceasta situatie. Am primit de la General Fluid numai un tabel cu asociatiile, insa firma nu a avut contract cu acestea.” Actualul sef al punctului de lucru din Bacau al General Fluid recunoaste ca montarea repartitoarelor s-a realizat, in 2005-2006, ca in Vestul Salbatic. „Toate firmele alergau dupa clienti, ne-a declarat Ciprian Chirila. Pe atunci era o alta conducere la noi. Cred ca s-au ocolit asociatiile, pentru ca si acestea aveau interes sa se incheie contracte cu anumite firme”. Ciprian Chirila spune ca locatarii care nu au incheiat contract cu Techem vor beneficia in continuare de serviciile General Fluid. Cum se va realiza aceasta e greu de inteles, din moment ce General Fluid a anuntat CET-ul ca i-a predat pe abonati. De altfel, la firma care a montat repartitoarele nici nu se stia ca a inceput deja furnizarea caldurii.Scris de Doina Mincu

Romania e singura tara din UE care nu are infrastructura. Nici macar cea feroviara nu mai functioneaza decent. Ne-a atras atentia inclusiv fostul ambasador al Americii la Bucuresti. Nu era insa nevoie sa ne atentioneze nimeni, fie el si diplomat american, dezastrul fiind evident. Pana si Bulgaria are un fel de autostrada care tranziteaza tara de la nord la sud. Noi avem in schimb niste domni foarte bine imbracati, care isi suie posteriorul in masini de teren scumpe si care se autointituleaza politicieni. Mai mult, avem si firme care construiesc sosele. La nivel teoretic, practic fiind doar purcoiul de bani ce le-a intrat in conturi.

In patru ani de zile, guvernarea actuala a realizat doar cativa kilometri de autostrada. Nu-i nimic. A venit campania, iar gropile din asfaltul patriei sunt deja acoperite de promisiuni aiuritoare. Sute de kilometri de autostrada sunt licitati in promisiuni. PSD a aruncat o cifra, PD-L a luat-o din voleu, iar PNL a supralicitat. Cam atat.

Grecia continentala, ca sa ne raportam la una dintre cele mai sarace tari din UE, se traverseaza in cel mult 12 ore. In Romania, de la Bacau la Cluj faci 9-10 ore cu masina, si mai mult cu trenul. E bine ca avem o companie denumita &#8222de autostrazi”, in care sefii ridica cateva zeci de milioane bune pe luna. Platim taxe de drum pentru a avea dreptul de a ne rupe masina in doua, ori scoatem din buzunare cateva milioane de lei pentru a injura in vagoanele SNCFR atunci cand trenurile intarzie nejustificat cateva ore. Ca sa fie in concordanta cu realitatile de pe sosele, producatorii de masini ar trebui sa scoata un nou model, ceva intre masina de teren si TAB militar. Nu mai pun la socoteala faptul ca majoritatea soselelor din tara au doar o singura banda pe sens. Asa ca daca ai ghinionul sa prinzi si vreo lucrare, poti sa faci linistit si un gratar pe marginea drumului. Promisiunile au curs si la Bacau, soferii deja visand la soseaua aia de centura, in vreme ce autoritatile nu fac altceva decat sa spuna faptul ca lucrarile sunt in grafic si sa unga cu slurry-seal strazile din oras. Trebuie sa fii absolut inconstient sa investesti in Romania bani, in conditiile in care efectiv nu ai cum sa-ti transporti marfa. Si uite asa stam pe loc si in sectorul investitional, exact la fel cum stam pe loc in trafic. In incheiere v-as ura drum bun. Dar s-ar potrivi mai bine un sincer succes la slalomul printre gropi si carute din trafic. Iar voua, politicienilor, va spun doar atat: dati-ne, ba, sosele!Scris de Ionut Avram

Liderul de la AVIAS s-a luat la tranta cu Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii

Sindicalistii de la Avias se lauda ca au pus umarul la schimbarea Legii pensiilor. Anul trecut, AVIAS a tarat in instanta Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, pentru a face dreptate pensionarilor care au lucrat in conditii grele de munca.

Sindicalistii de la AVIAS au purtat un adevarat razboi pentru ca asiguratii care au desfasurat activitati in conditii grele de munca sa nu fie discriminati in raport cu celelalte categorii de asigurati. aLegiuitorul a stabilit ca asiguratii care au desfasurat activitati in grupa a II-a de munca sa beneficieze de pensie doar cu reducerea varstei standard de pensionare. Noi am sesizat ca odata cu reducerea de varsta se reduce si stagiul de cotizare. Iar acest mod de calcul al pensiei constituie o discriminare in raport cu toti ceilalti asigurati, carora numarul de puncte realizate li se imparte la stagiul in care legiuitorul a prevazut sa realizeze acest punctaj”, ne-a declarat Ion Bujor (foto), liderul sindicatului AVIAS. Sindicalistii bacauani au facut un memoriu catre Casa Nationala de Pensii si au solicitat rezolvarea acestei scapari legislative. aActivitatea desfasurata in conditii deosebite de munca are ca efect doar reducerea varstei standard de pensionare, astfel ca, pentru pensionarii care au realizat acelasi venit, punctajul este identic, neputand fi influentat stagiul de cotizare”, a fost pozitia CNPAS. Doar raspunsul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse (MMFES) a lasat loc de sperante sindicalistilor bacauani. aSustinerile formulate de AVIAS imbraca forma unei propuneri legislative de care se va tine cont la modificarea ulterioara a legii”, au spus oficialii de la MMFES.

AVIAS a tarat in judecata CNCD

Sindicalistii au facut si o ultima incercare la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, dar si aici li s-au inchis usile. aNu pot fi retinute aspecte care intra sub incidenta prevederilor OG nr.137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare”, a fost raspunsul celor de la CNCD, care au clasat dosarul. aAm apelat la instanta, in aceste conditii, si am contestat hotararea CNCD. Dosarul a fost initial la Tribunalul Bacau, dar s-a constatat ca, practic, cauza este de competenta Curtii de Apel. Nu am apucat sa ne judecam, pentru ca doleanta noastra a fost indeplinita. Putem spune ca am pus si noi umarul la schimbarea Legii pensiilor”, ne spune Ion Bujor, liderul AVIAS. Parlamentul a aprobat o lege, promulgata de catre presedintele tarii la sfarsitul saptamanii trecute, prin care punctajul mediu anual pentru perioada cat pensionarii si cei care vor iesi la pensie au lucrat in grupele I si a II-a de munca sa fie majorat cu 50 si, respectiv, 25 la suta. Pana la aceasta lege, pensionarii care au acumulat vechime in conditii grele de munca au beneficiat doar de reducerea varstei standard de pensionare corespunzator fiecarei grupe. Astfel, pentru fiecare an lucrat in grupa I se acorda in plus la vechime sase luni, iar pentru un an in grupa a II-a se mai dau trei luni. Varsta standard de pensionare se diminueaza in functie de anii cuveniti in plus la vechime. Acest avantaj aproape ca nu inseamna nimic, daca avem in vedere faptul ca punctajul se imparte la vechimea totala, inclusiv la cea rezultata ca urmare a activitatii in grupa superioara, astfel ca valoarea lui este mai mica. Scris de Lili Adochitei, Elena Tintaru

Ampla actiune a politistilor bacauani an discotecile din judet. 241 de lucratori ai Inspectoratului de Politie au participat la actiunile puctuale organizate an zona discotecilor si locurilor unde se tulbura frecvent ordinea si linistea publica si se produc stari de disconfort an randul cetatenilor, an special pe timpul noptii. Alaturi de politisti au actionat si 33 jandarmi, 18 politisti comunitari, 30 voluntari, 6 reprezentanti ai Autoritatii de Sanatate Publica Bacau, 3 de la Inspectoratul Teritorial de Munca Bacau, 2 de la Oficiul pentru Protectia Consumatorului Bacau, 2 de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bacau si 9 reprezentanti ai autoritatilor publice locale. In urma controalelor au fost constatate an flagrant un numar de 12 infractiuni. Cele mai frecvente abateri au vizat tulburarea linistii si ordinii publice, scandaluri finalizate cu loviri si alte violente, abateri de la regimul circulatiei, dar s-au inregistrat si infractiuni de distrugere, de furt si de ultraj contra bunelor moravuri. an discoteci, baruri si locurile din imediata apropiere a acestora au fost perchezitionate 128 persoane, 37 bagaje si 18 autoturisme. Pentru stabilirea identitatii, au fost conduse la sediile subunitatilor de politie 68 persoane, fata de care s-a luat masura sanctionarii contraventionale. In total au fost aplicate 227 sanctiuni contraventionale, an valoare totala de 37.211 lei, adica peste 370 de milioane de lei vechi. In paralel, agentii de la Politia Rutiera au retinut, an vederea suspendarii dreptului de a conduce autovehicule, 3 permise de conducere, toate pentru consum de alcool. Tot in urma raidului, au fost sanctionati pentru servire de bauturi alcoolice si tigari minorilor 14 administratori si gestionari ai unor societati comerciale, dar a fost oprita si activitatea unei discoteci din comuna Manastirea Casin, care functiona fara autorizatie si carei volum la muzica depasea nivelul maxim admis. Un tanar de 28 de ani, din comuna Nicolae Balcescu, a fost prins in flagrant cand in urma unei altercatii a lovit cu un cutit an zona fetei un alt tanar, iar fata de administratorul discotecii din comuna Magura s-a luat masura antocmirii unui dosar penal, pentru neasigurarea antocmai a masurilor de ordine. Cu ocazia unui filtru organizat an comuna Parjol, an apropierea discotecii din centrul comunei, a fost depistat un barbat de 34 ani, din localitate, care conducea un autoturism cu o ambibatie alcoolica de 0,73 mg/l alcool pur an aerul expirat. Celui an cauza i s-a antocmit dosar penal. Inspectori din cadrul Autoritatii de Sanatate Publica Bacau au aplicat amenzi an valoare de 4.800 lei reprezentantilor unor baruri si discoteci din Darmanesti, pentru nerespectarea normelor de igiena privind servirea consumatorilor. Astfel de controale vor mai fi organizate si in alte locatii din judet.Scris de R. Neagu

Sunt profesor. Aveti putintica rabdare nu aruncati anca, rogu-va, cu pietre. Vreau sa fac un denunt si un autodenut.
Ma autodenunt, antrucat am favorizat infractiunea de mita electorala savarsita de numitul Basescu Traian, locatar de Cotroceni, Bucuresti. Numitul mi-a sporit leafa cu 50 la suta. Amintesc faptul ca la anceputul mandatului sau de cotrocenist au fost ample actiuni greviste ale profesorilor. Atunci, un profesor a intrat an greva foamei. an loc sa sprijine demersul profesorilor, numitul l-a mituit pe grevistul foamei cu o vizita la spital, cu o iconita-cadou si cu vorbe mieroase, anfrangandu-i elanul contestatar, dand cu flit prezidential solicitarii tuturor grevistilor. Acum, acelasi numit, ca agent electoral al partidului sau, dar si al viitoarei sale campanii prezidentiale, a consimtit marirea lefurilor. E un gest premeditat. Daca trebuie sa fiu arestat dupa primirea mitei, anunt ca nu mi-am schimbat domiciliul.
Denunt pe numitul Calin Popescu Tariceanu, locatar al Palatului Victoria, Bucuresti, pentru comiterea infractiunii de sfidare a cadrelor didactice si tepuirea cu buna stiinta a bugetului de stat. Numitul, profitand ca un las de criza economico-financiara, aduce argumente plauzibile an favoarea refuzului de a respecta Legea, zice ca nu exista resurse financiare pentru sustinerea majorarii salariale cu 160 milioane de euro, crezand ca noi nu stim ca a scos recent din rezerva bugetara 600 de milioane de euro pe care le-a transformat an fonduri de campanie electorala pentru primarii PNL si PSD. Si mai crede ca noi nu vedem tepele strategice pe care le gestioneaza prin visteria nationala.
Denunt pe cei doi rau-numiti, dar si antreaga clasa politica romaneasca, antrucat folosesc indecent categoria socio-profesionala a cadrelor didactice, ca pe o minge de ping-pong electoral. Numitul Basescu l-a batut mar, deocamdata, pe numitul Tariceanu, cu o demagogie mai sofisticata, argumentata pragmatic, facand trimitere la sarlataniile Guvernului. Si asta tot infractiune este.
Am mintea setata dupa principii liberale la noua ani aveam deja, ca rezultat al bataturilor palmelor mele, banii mei. Nu sunt membru al niciunui partid, dar al denunt pe numitul C.P. Tariceanu pentru comiterea infractiunii de aruncare an derizoriu a dragilor mele principii liberale. Liberalismul de gasca pe care-l promoveaza numitul nu este liberalism autentic.
Denunt antreaga clasa politica romaneasca pentru savarsirea infractiunii de pact cu analfabetismul economico-financiar (prietenii stiu ce vreau sa spun) si demagogia. La orice viitoare gripa a economiei nationale, ma veti acuza pe mine, pentru ca am primit (daca voi primi…) majorarea de cincizeci la suta (raportata la o baza rahitica de calcul). Si pentru asta semnez denuntul. Ma mai autodenunt din cauza ca nu am puterea sa ies an fiecare zi an piata publica si sa strig, invariabil, alaturi de cititorii normali: aSunteti niste nenorociti! Nu va intereseaza decat voturile si banii!”.Scris de Ion Fercu

De la inceputul acestui an, ofiterii de la Directia Generala Anticoruptie – Biroul Anticoruptie pentru Judetul Bacau au efectuat activitati de verificare si cercetare antr-un numar de 28 dosare penale, care au fost anaintate catre unitatile de parchet competente. an plus, ofiterii Biroului Anticoruptie Bacau au fost delegati de catre structurile Ministerului Public an alte 23 de cazuri pentru efectuarea unor activitati de cercetare penala privind fapte de coruptie savarsite de personalul Ministerului de Interne si Reformei Administrative (MIRA).an dosarele penale instrumentate de catre ofiterii DGA Bacau au fost cercetate 30 de persoane, dintre care 16 cadre MIRA. Ca urmare a acestui fapt au fost puse sub anvinuire 6 persoane, patru dintre ele angajati ai Ministerului de Interne. La nivelul Bacaului s-au continuat activitatile specifice pentru prevenirea si combaterea faptelor de coruptie, asimilate coruptiei sau an legatura directa cu coruptia an randul personalului MIRA. aPe linie de prevenire, ofiterii Biroului Anticoruptie au organizat 57 antalniri cu caracter preventiv an randul lucratorilor ministerului, din care 19 antalniri cu persoane care detin functii de conducere, actiuni la care au participat 899 cadre. Totodata, au avut loc 26 instruiri cu personalul nou-ancadrat, la care au participat 518 lucratori”, se arata intr-un comunicat al DGA Bacau. La nivelul DGA Bacau au fost solutionate un numar de 22 petitii, precum si 11 apeluri la linia gratuita TEL VERDE 0800.806.806, unde pot fi semnalate aceste fapte de coruptie. Pentru acest lucru mai functioneaza si numarul de telefon 0234.20.26.11. an plus, cetatenii se pot prezenta an audienta si la sediul Biroului Anticoruptie sau la biroul deschis an sediul Palatului Administrativ (Prefectura Bacau), la parter, camera 34, an primele trei zile de luni ale lunii.

Scris de Roxana Neagu

In perioada 29 octombrie – 28 noiembrie, Compartimentul de Protectie Civila din Bacau va efectua verificarea, intretinerea si probe la mijloacele de alarmare (sirene electrice) instalate pe cladirile de pe raza municipiului. In Bacau sunt instalate 47 de sirene electrice. 34 dintre acestea apartin Consiliului Local si 13 sunt in proprietatea unor agenti economici bacauani.

Scris de Roxana Neagu

Cedinciosii crestin-ortodocsi l-au celebrat ieri pe Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, izvoratorul de mir. Inca de la primele ore ale diminetii s-au tinut liturghii in cinstea sfantului, cunoscut ca fiind un martir ce si-a jertfit viata in numele credintei in Dumnezeu.

Credinciosii crestini-ortodocsi din toata tara au participat ieri la slujbe tinute in cinstea Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, izvoratorul de mir. In traditia folclorica romaneasca, acest Sfant Dumitru e numit Sanmedru, iar praznicul lui desparte vara pastoreasca de iarna pastoreasca. Cartile bisericesti ne spun despre el ca a fost diacon al episcopului Sirmium si a fost omorat pentru impartasirea credintei ortodoxe la 9 aprilie, in anul 304 in timpul persecutiei imparatului Maximian. Cu vremea, moastele Sfantului Dimitrie au izvorat mir si au facut minuni nenumarate, fiind pastrate la Tesalonic, oras ce sta si azi sub ocrotirea sa. Pentru a i se aduce recunostinta sute de romani ii poarta numele, de aceea ziua de ieri, a fost cu adevarat speciala pentru cei mai multi dintre ei. In Bacau, Biserica din cartierul Narcisa si-a sarbatorit hramul, motiv pentru care inca de la ora 7:30 sute de credinciosi s-au adunat pentru a asculta in liniste cuvantul preotului paroh Ioan Plescau, cel care in urma cu 5 ani a adus moastele Sfantului cu prilejul sfintirii Bisericii. aAcum 5 ani moastele Sfantului Dimitrie au fost printre noi, iar credinciosii s-au putut inchina lor cu ocazia sfintirii bisericii. De atunci, din 2003, el a devenit ocrotitorul cartierului Narcisa si a intregii comunitati”, a reamintit preotul Bisericii aSf. Dumitru”. Liturghia a fost una emotionanta, iar predica parintelui i-a impresionat pe bacauani. Preotul Plescau le-a mai sous credinciosilor: aHramul bisericii aduce bucurii duhovnicesti, care nu se sterg sau se pierd usor din memoria oamenilor. Credinciosii au venit alaturi de noi asa cum o cere traditia Bisericii Ortodoxe. Ei au simtit prezenta Sfantului, a duhului lui care a ramas langa noi in toti acesti ani. Datorita lui, in 7 ani am reusit sa inaltam acest lacas de cult”. Oamenii au aprins lumanari si s-au inchinat la icoane. La sfarsitul slujbei au plecat linistiti catre case lor, nu inainte de a fi instiintati ca manifestarile religioase vor continua si astazi. In acest scop, un sobor de preoti va merge la ora 10:30 la capela din incinta Colegiului aHenri Coanda”, unde se va celebra Sfantul Dimitrie cel Nou.Scris de Daniela Pilat

Se intampla… sub ochii nostri. Sunt semenii nostri. Langa noi, o parte din ei duc o altfel de viata. O viata in ghetou. In lipsa unei locuinte, a unui azil social, mai multe familii si-au gasit adapost in blocul de pe strada Bucegi. Pentru 20 de bacauani, aici inseamna „acasa”. Sunt multi. E greu sa-i numeri. Stau la gramada si se gospodaresc cum pot. Nu au unde sa locuiasca. Unii au parinti, dar au fugit de acasa alungati chiar de ei, altii au pierdut orice speranta si acum o iau de la capat. In blocul ghetou.

Stau claie peste gramada. Cu totii. La un loc, stau copii, sugari, adulti, femei, barbati. Hainele lor sunt adunate de prin gunoaie. Patul, paturile, ligheanele, mobila subreda, la fel. Nu au apa, nu au racord la energia electrica. Traiesc in niste conditii greu de imaginat. In praf, in mizerie, printre sobolani si gunoaie. Dorm pe jos, pe paturi sau in paturi pe care le-au gasit tot la gunoi. Vreo patru stau la etajul doi, cei mai multi la trei, iar alti 4 sau cinci, la ultimul nivel. Se cunosc intre ei, dar nu-si fac rau unul altuia. „Stau aici de vreo patru luni, ne-a spus Ioana Gabriela Dima, o tanara de 19 ani, mama unui baietel de numai 1 an si trei luni. Nu am unde sa ma duc. Am auzit de la altii ca aici e bine si am venit si eu. Sta si sora mea aici, cu inca trei copii.” O altfel de viata. Un alt mod de a trai, chiar sub ochii nostri. Sunt oameni simpli, care par ca nu au niciun fel de griji. Poate ca pentru noi e greu de imaginat cum e sa duci o astfel de viata. Cum e sa te trezesti in frig, flamand, sa nu ai unde sa te speli, sa nu ai unde sa-ti gatesti o lingura de mancare. Dar pentru ei, pentru oamenii din ghetou, totul pare atat de firesc si de simplu incat te ingrozesti. Stau alaturi unii de altii, au devenit o mare familie, si-au adus cu ei caini, pisici sa le mai aline durerea. Se multumesc cu putin. Cu prea putin. Si nu deranjeaza pe nimeni.

Dorm la gramada ca sa nu inghete

Viata lor pare linistita. Desi e greu sa intelegi si sa crezi acest lucru, traiul lor e normal, simplu, usor de acceptat. Chiar si in mizerie, in frig, in conditii greu de suportat pentru unii ca noi. „E greu, dar tot noi facem sa ne fie si usor, continua si Elena Hiliteanu, de 20 de ani. Si eu am un copil. Il mai sterg cu servetele umede. Vara era mai simplu. Incalzeam pe camp apa la soare si ne spalam. Dar acum e mai greu. Dormim cate patru-cinci in pat, ca sa nu inghetam.” Viata de ghetou de pe strada Bucegi. Vecinii ii accepta, s-au invatat cu ei, chiar s-au obisnuit cu prezenta lor in zona. Nu fac scandal, nu fura, nu cersesc. Poate ca de aceea si cei de langa ei au inteles ca mai sunt si astfel de oameni pe lume. Si de aceea ii ajuta. Mai ales cu o mancare calda pentru copii, cu o haina mai groasa pentru sezonul rece si chiar cu o plapuma pentru a se mai incalzi in camerele reci si goale. „Mai primim de pomana. Ne ducem si pe la gunoaie. Ce sa facem?”, ne spune si Laura Hiliteanu, mama a sase copii. La inceput au fost doar trei-patru, apoi, incetul cu incetul, blocul ghetou a devenit aacasa” pentru tot mai multi. Si zilnic vin altii, si altii. Oamenii strazii, tineri care nu se mai inteleg cu familiile lor, copii care au ramas pe drumuri fara parinti si fara niciun ajutor. Poate ca e greu, dar nici nu au o alta sansa. Fiecare dintre ei a incercat sa se angajeze. Unii au avut noroc, la Salubritate, dar cei mai multi, nu.

Drame, destine si suferinta la un loc

In locul in care s-au aciuat cu totii geamurile sunt sparte, pardoseala e sfaramata, peretii cazuti. Holurile mizerabile si scarile naclaite iti provoaca scarba. Toti stau cu frica in san ca vor fi evacuati. „Am da orice sa ne lase sa ramanem aici, ne-a marturisit si Valentin Irimia. Sunt in stare sa muncesc si degeaba, numai sa-mi lase doua camere pentru mine si fratele meu. Am auzit ca blocul va intra in renovare. O sa muncim cot la cot cu lucratorii de aici, numai sa avem si noi unde sta. Nu vrem sa ajungem in strada, sa rada lumea de noi.” Fiecare are un destin al lui. Soarta lui. Povestile lor sunt triste. Ioana a ramas fara parinti si a ales sa mearga pe un drum doar al el, fara a tine cont de cei din jur. Viorica Burulea, la cei 25 de ani ai sai, pare mai realista, dar e greu sa accepti ca poate sa se multumeasca si cu o astfel de viata. „E bine, eu sunt multumita. Ce daca e mizerie si frig? Mie mi-e bine asa”, spune sincer. Fiecare are un vis al lui, ascuns in sufletul amarat. Dar le este imposibil sa recunoasca. Si-au ales o alta viata. Sau poate ca viata insasi i-a impins sa mearga pe aceasta cale. Nu-si doresc decat sa nu deranjeze pe cei din jur, sa nu se faca de ras si sa nu fie aratati cu degetul pe strada. Sunt si orgoliosi. Mai ales baietii. Robert, prietenul lor, s-a dus in Ceruri. Le-a fost greu, dar au continuat pe acelasi drum. Elena Dima si-a ingropat anul trecut un copil, insa nici nu mai are lacrimi sa planga. Se gandeste ca viata ei trebuie sa mearga mai departe, pentru ca mai are doi baieti si o fata de crescut. Drame, destine, greutati. Toate la un loc, inghesuite intr-un bloc ghetou. „Ne intelegem cu totii, ca nu avem de ales, adauga si Adrian Octavian Irimia. O sa ne fie greu la iarna, ca e foarte frig, dar alta cale nu avem.” Viata lor pare ca nu are un alt drum. Sunt fericiti acolo, in saracia lor. In mizerie si in duhoare. Se bucura ca au gasit un loc, ferit de ploaie si de vant. Un loc in care e greu sa-ti imaginezi ca cineva poate locui. Intr-o viata linistita, pentru ei. In ghetou. In blocul parasit de pe Bucegi. In lumea care traieste… chiar sub ochii nostri.Scris de Roxana Neagu

In sedinta CJ din 22 septembrie, a fost dezbatut un proiect care viza transformarea Spitalului Municipal Moinesti in spital judetean. Consilierii PNL si PD-L s-au opus, cerand amanarea lui. Se pare ca pentru eternitate. In sedinta ordinara din octombrie a fost sarit, iar aextraordinarele” nu s-au mai tinut.

Transformarea Spitalului Municipal de Urgenta in spital judetean are o miza foarte importanta: accesarea de fonduri europene. Proiectul avea, la sedinta din septembrie, avizul Ministerului Sanatatii, al Academiei de Stiinte Medicale si al Autoritatii Nationale de Cercetare Stiintifica. Consilierii PNL si PD-l s-au impotrivit aprig transformarii acestei unitati in spital judetean, in ciuda avizelor si a datelor privind dotarile de exceptie pe care acesta deja le are. Cel mai tare s-a opus Mihai Ichim, PNL, care i-a cerut lui Adrian Cotarlet, directorul spitalului, sa-si explice solicitarea. „Din cei 22 de mii de bolnavi care se externeaza intr-un an din acest spital, doar 18 la suta sunt din municipiul Moinesti”, a declarat dr. Cotarlet. Si mai important e faptul ca spitalul ar beneficia de finantari externe deoarece CJ, spre deosebire de CL Moinesti, ar putea asigura cofinantarea de 2-10 la suta. Motivul respingerii proiectului a fost lipsa avizului ASP. S-ar fi putut vota, totusi, cu introducerea clauzei suspensive pana la obtinerea avizului. Nu s-a vrut cu niciun chip si asta are legatura, fireste, cu apropiata campanie, in care proiectele importante ale CJ vor deveni prilej de galagie politica.

aTrebuia propus de consilierii PNL”

Consilierii defunctei Aliantei DA sustin ca Spitalul Moinesti ar greva bugetul CJ. Unitatea a ajuns, insa, la standardele de azi nu prin sprijinul autoritatilor, ci avand proiecte si sponsorizari. E de presupus ca asa se va intampla si in viitor. In plus, doua spitale judetene ar creste prestigiul Bacaului. Silviu Bondor, PD-L, a propus discutarea proiectului intr-o sedinta extraordinara, ca sa se obtina si avizul ASP, promitand ca atunci va trece in unanimitate. „A ramas sa facem o sedinta extraordinara, dar aceasta nu a mai avut loc. Nici in sedinta ordinara din 15 octombrie, problema nu s-a lamurit”, afirma Cosa Maricica, consilier PC. Pur si simplu, proiectul nu s-a aflat pe ordinea de zi, desi, intre timp, ASP si-a dat avizul, documentul aflandu-se in mapa. „Cei care ar fi trebuit sa-l propuna sunt consilierii PNL, care l-au amanat, sustine Cosa. Sper ca in sedinta din noiembrie sa fie introdus pe ordinea de zi si sa fie dezbatut. Sunt decisa sa ma ocup personal de asta”.

Dr. Cotarlet asteapta alta aextraordinara”

Managerul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti, dr. Adrian Cotarlet, spune ca demersul sau a inclus toate etapele legale pentru obtinerea rangului de spital de urgenta. „Se subintelegea ca avem avizul Autoritatii de Sanatate Publica. Totusi, consilierii l-au cerut la dosar. Urmeaza sa fie convocata o sedinta extraordinara la CJ, asa cum a solicitat grupul consilierilor liberali. Eu am incredere in conducerea CJ si in consilierii judeteni. Unii dintre ei au apelat la serviciile spitalului nostru.” Dr. Cotarlet spera ca votul consilierilor sa fie favorabil transformarii unitatii pe care o conduce in spital judetean. Cu cat acesta va veni mai repede, cu atat mai bine, deoarece urmeaza pasi dificili: avizul Ministerului Sanatatii Publice, al Ministerului Administratiei si Internelor si o hotarare de guvern. „Ar fi bine ca procedura sa fie incheiata inainte de finalul anului, pentru ca autoritatea care ne va finanta sa ne prinda in bugetul pe anul 2009”, a mai spus dr. Cotarlet.Scris de Silvia Patrascanu, Doina Mincu