Alianta liberalilor bacauani cu democrat liberalii s-a dovedit apa de ploaie la decuparea judetului in colegii electorale. Impartirea facuta de comisia parlamentara ii avantajeaza pe liberali si social democrati, iar pe liberal democrati ii arunca in ainsule” galbene si rosii.

Liberalii bacauani au fost primii care au pus mana pe harta colegiilor electorale ale judetului si tot primii care au facut-o publica intr-o conferinta de presa. Presedintele PNL Bacau si vicepresedintele partidului, Ionel Palar, au declarat ca ea este un hibrid intre cele trei propuneri inaintate in Bacau de PNL, PSD si PD-L. In opinia celor doi, decuparea judetului a tinut cont de parerile tuturor si nu ar trebui sa existe nemultumiri de nicio parte. In realitate, harta colegiilor si coloratura politica a localitatilor adunate intr-un colegiu ii contrazice pe liberali. Primul indiciu este dat de felul in care au fost alipite localitatile urbane cu primari PD-L, parteneri de alianta pe judetul Bacau cu liberalii. Zone ca Tirgu Ocna sau Agas, unde alegerile locale le-au castigat pedelistii, au fost alipite unor colegii de deputati in care majoritatea o detine PSD-ul. Acelasi lucru s-a intamplat si cu majoritatea covarsitoare a comunelor cu primari PD-L. Comune ca Brusturoasa, Ghimes-Faget, Horgesti, Plopana, Sarata, Tamasi, Traian, Urechesti, Vultureni si Zemes au nimerit in colegii care sunt de fapt fiefuri PSD. Singurele localitati in care PD-L-ul a ajuns sa intre in colegii pentru deputati in care majoritatea apartine colegilor de alianta sunt Gura Vaii si Poduri. Nici in cazul colegiilor pentru senatori, liberalii nu vor fi alaturi de democrat liberali in mai mult de trei situatii. Primii avantajati de impartirea validata de comisia parlamentara sunt liberalii. Colegiile pentru deputati si senatori din resedinta judetului sunt aproape sigure pentru presedintele PNL. Municipiul Bacau este impartit in trei colegii de deputati: doua dintre ele sunt de sine statatoare, iar cel de-al treilea are lipita langa o bucata de-a orasului o intreaga „insula” galbena. Sapte comune din nordul judetului, toate cu primari liberali. Alipirea aducatoare de voturi PNL este valabila si pentru colegiul de senator pentru municipiul Bacau. Asta nu l-a impiedicat pe liderul liberal sa declare in conferinta de presa de ieri ca: „Protocolul cu PD-L-ul ramane in vigoare pana la capatul celor patru ani. Noi il vom respecta asa cum l-am semnat. Cat priveste alianta pentru guvernare nu o vom face decat daca ne convin conditiile de guvernare. Cine va fi urmatorul partener va stabili PNL-ul la nivel central.”

Cine imparte, parte isi face

Decuparea judetului in zone distincte, pe majoritati ale PNL sau PSD, nu este intamplatoare. Spre deosebire de alte judete ale tarii, in care decuparea s-a facut doar de catre membrii Comsiei de Cod Electoral, in judetul Bacau, lucrurile au stat altfel. Seful PNL Bacau a avut privilegiul de a-si imparti judetul dupa cum a dorit. „Primarul Bacaului si Ionel Palar sunt primii doi lideri pe tara ca numar de voturi aduse PNL-ului. De aceea, Bacaul a avut voie sa-si faca propriile propuneri”, a declarat in conferinta de presa de ieri presedintele PNL local. Mai mult, Ionel Palar a si participat activ la una dintre sedintele comisiei care a decupat colegiile. „Am tinut locul unui coleg plecat in concediu, dar nu am participat la acea sedinta in care s-a impartit Bacaul. Au fost alte judete. Din ce-mi amintesc, Harghita, de exemplu”, a spus la aceeasi conferinta de presa Ionel Palar. La intalnirea cu ziaristii, cei doi au lasat sa se inteleaga ca acesta din urma s-ar putea regasi printre candidatii PNL la alegerile din toamna. „Sunt un membru disciplinat al partidului si ce va decide conducerea acestuia voi duce la bun sfarsit”, a spus vicepresedintele Palar. Fara sa dea un raspuns direct, seful lui a afirmat ca Palar poate fi un viitor candidat pentru alegerile parlamentare. „Este posibil ca partidul sa-i propuna sa se arunce in lupta pentru un colegiu. Nici n-ar fi ceva surprinzator”, a spus presedintele PNL. Liberalii mai au un nume pregatit pentru candidaturile din toamna. Cel al lui Gabriel Berca, secretar general al Guvernului. Problema acestuia este insa ca functia il obliga sa fie apolitic. Fostii colegi de partid spun insa ca nu-i nicio piedica. „Daca propunerea de repolitizare a functiilor de prefect, subprefect si secretar general al Guvernului nu va fi acceptata, Gabriel Berca isi poate da demisia din functie si va candida pentru un post de parlamentar”, a declarat Palar. Un alt liberal care si-a manifestat deschis intentia de a candida pentru un fotoliu de deputat este Silvestru Dogaru. Nominalizarile candidaturilor de la celelalte partide se lasa inca asteptate. De la PSD, de exemplu, doar deputata Minodora Cliveti a anuntat public ca isi doreste un nou mandat. Surse din interiorul partidului spun ca social democratii ii vor arunca in lupta si pe senatorul Catalin Mardare si deputatul Gabriel Vlase. Piesa grea a partidului, Viorel Hrebenciuc, ar urma sa intre in batalie pentru colegiul de deputati din Onesti, una dintre uriasele „insule” rosii pe harta judetului.
Scris de Cezara Duta

Timp de o luna si jumatate, atata cat s-a scurs de la alegerile locale, presedintele liberalilor bacauani s-a chinuit din rasputeri sa gaseasca o varianta prin care sa-l demita pe Dragos Benea de la sefia Consiliului Judetean(CJ). Asta s-a putut intelege din conferinta de presa pe care seful liberalilor si Ionel Palar au tinut-o ieri la sediul Partidului National Liberal (PNL). Ei au spus ziaristilor ca exista inadvertente in legile romanesti, care fac, practic, imposbila demiterea presedintelui CJ. „Vechea lege a presedintelui CJ permitea demiterea acestuia cu majoritatea simpla a consilierilor. Acum, legea care a stabilit alegerea presedintelui prin vot uninominal a scos acest paragraf. In noua situatie, legea prin care ar putea fi demis este cea a administratiei publice, care prevede demiterea doar prin referendum. Al cui referendum?”, a spus in fata ziaristilor Ionel Palar, vicepresedintele CJ. Si seful lui de partid a sustinut cu indarjire ca legile prin care ar putea fi demis presedintele Dragos Benea sunt contradictorii si neconstitutionale. La intrebarea ziaristilor de ce ii preocupa pe liberalii bacauani legile prin care poate fi demis un presedinte CJ, cei doi au raspuns la unison: „Este o problema de principiu. Nu aducem in discutie persoane”.
Benea ii trimite la scoala de juristi

Presedintele CJ, Dragos Benea, este de parere ca reactia liberalilor bacauani este data doar de dorinta de putere, cu orice pret. „Betia puterii genereaza astfel de atitudini. Presedinte de Consiliu Judetean este cel care ia cu un vot mai mult decat cel de-al doilea. Eu am avut cu 9.000 de voturi mai mult decat Ionel Palar, deci nu mai are rost sa comentam”, a comentat Dragos Benea declaratiile liberalilor. Despre interesul trezit in sanul PNL de articolele de lege prin care poate fi demis presedintele consiliului, Benea a raspuns: „Domnul presedinte PNL este inginer. Cand va ajunge jurist, poate voi comenta abordarile astea despre legile date de guvernul Tariceanu”, a mai spus Benea. Scris de Cezara Duta

,,Am acceptat profesia pana dincolo de noi, cu tot ceea ce presupune viata de aerodrom, orele noastra de formidabila, incredibila existenta in cabina avionului, dar n-am acceptat nicicand moartea. Moartea nu e o chestie care se accepta. E ceva tinut cat mai la distanta, impotriva careia invatam sa luptam, de care stim efectiv sa ne ferim, sa o recunoastem atunci cand da tarcoale, pe care reusim de foarte multe ori sa o invingem, atunci cand se pune problema. Asta e mandria noastra, ca de foarte multe ori reusim sa invingem. Ca nu acceptam sa murim cand totul se duce dracului in jurul nostru, si tot ce e pilot in noi urla ca se mai poate trai”.
(Doru Davidovici,
aV” de la Victorie, 1987)

Duminica, aviatorii bacauani, la fel ca si colegii lor din toata tara, sarbatoresc Ziua Aviatiei. Dincolo de sincerele urari de bine care le sunt adresate an de an, raman gandurile de multe ori nespuse, ale celor care privesc spre cer, unde un om ghemuit intr-o cusca de plexiglas si metal struneste o apasare de fier”, o adunatura incredibila de aparate, fire, butoane si reguli ale fizicii, matematicii si altor stiinte aplicate materialului.

Totul, pentru ca avionul sa se ridice, pentru ca omul sa-si poata indeplini inca o data visul de a zbura, de a stapani nu doar solul sau apa, ci si aerul, cerul. Vis platit de multi scump, dar dus mai departe de altii, dornici sa zboare cat mai mult, sa urce cat mai sus, sa-si faca datoria fata de tara cat mai bine. Norocosii care au ajuns piloti sunt oameni ca oricare altii, dar parca au afurat” ceva din linistea, profunzimea si forta cerului imens de deasupra noastra.

Zborul te schimba, iti da ceva in plus, e lucru stiut nu doar de profesionistii de pe MIG-uri sau Boeing-uri sau alti amonstri”, ci si de oamenii aobisnuiti” care au apucat sa zboare macar o data in viata, de la piloti de avioane usoare pana la cei de deltaplan sau parapanta. Pericolul este lasat in urma de bucuria si libertatea oferite de zbor. Aviatia nu da doar asenzatia”, ca in cantec… ci da mult mai mult. Cu sau fara fortaj, cu sau fara motor, cu sau fara aparate ultrasofisticate, libertatea oferita de zbor e unica. Zbori nu doar cu mintea si trupul, ci si cu sufletul, iar pasiunea odata aprinsa ramane pentru totdeauna in suflet, in minte, in corp.

Zborul e o victorie si fiecare avion din vazduh e un aV”, un simbol al victoriei omului asupra limitelor. Si pentru asta multumesti in gand tuturor inventatorilor si zburatorilor, de toate felurile, din toate timpurile, de la Vlaicu pana la Lindbergh, St.Exupery, Davidovici, pentru ca au zburat si au luptat. Si le multumesti si pilotilor din zilele noastre, care iubesc zborul si isi fac datoria in carlinga. Si, daca tot e ziua lor, aLa Multi Ani” si ,,Cer senin”!

Scris de Codrin Pop

Epidemie de varroa în județ. Apicultorii din 12 localități au rămas cu stupii goi, după ce albinele au fost decimate de păduchi. Stupării se plâng că încetul cu încetul o să ajungă la sapă de lemn.

Până în momentul de față sunt declarate 12 focare cu varroa la Comănești, Vultureni, Ștefan cel Mare, Valea Seacă, Răchitoasa, Gura Văii, Filipești, Bacău, Izvorul Berheciului. „Varroa este o parazitoză, un fel de păduche. Acesta mănâncă aripile albinei. În cazul celor 12 focare s-a intervenit imediat cu tratamente specifice”, explică dr. Sorin Ivanciu, directorul adjunct al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Bacău. Pierderile sunt mari pentru stupării afectați, mai ales că unii dintre ei nu pot obține despăgubiri. „Din 75 de familii de albine, 33 au murit din cauza varrozei. Am făcut tratament în primăvară, dar văd că acesta nu a dat roade. Noi suntem înscriși în programul BIO și cred că tratamentul a fost ceva mai slab”, ne spune Cornelia Maxim, unul din apicultorii din Răchitoasa.

Păduchii, seceta și transportul pun afacerile pe chituci

Varroa a făcut prăpăd și anul trecut în județ. „În 2007 am pierdut 50 de familii din 200. E de ajuns ca un păduche să ajungă în stup ca să facă ravagii. Tratamente am făcut, dar cu toate acestea nu am scăpat de necaz. Despăgubiri nu am primit, pentru că nu am știut de procedura de acordare a acestora”, ne spune Adrian Banu, un apicultor din comuna Secuieni. Stupării se plâng că varroa nu este singurul dușman al lor. „E muncă multă la stupină și cheltuieli la fel de mari. Nu poți să ții stupii într-o zonă, pentru că îi ții degeaba. Ca să obții miere multă și de calitate trebuie să mergi cu albinele în zonele melifere recunoscute. Soțul meu a plecat în primăvară cu stupii în Galați și numai transportul până acolo ne-a costat 11 milioane lei vechi. Numai dus! Acum e plecat cu stupii în Brăila, la floarea-soarelui. Ca să ajungă acolo a plătit alte 12 milioane. Apoi e greu și cu desfacerea mierii. Eu personal nu pot să stau pe piață cu ea. Găsesc clienți prin sat și până la urmă o dau!”, spune și Fizi Pascu, din Agăș. Cu toate acestea, apicultorii nu renunță la albine. Ei recunosc că în pofida dificultăților de orice natură, încă nu ies în pierdere.

Scris de Lili Adochiței

Autoritatile locale din Moinesti au gasit o modalitate inedita de a reface una dintre arterele rutiere din municipiu, in ultimii ani lasata in paragina. Deoarece strada Mihai Eminescu din localitate se intinde pe un kilometru si jumatate, iar pentru modernizarea ei ar fi fost nevoie de sume consistente, Primaria a apelat la fondurile nerambursabile prin Programul Operational Regional (POR). aS-a intocmit un proiect intitulat sugestiv aStrada aurului negrua care a fost aprobat de POR. Valoarea totala a proiectului este de 71 miliarde de lei vechi, iar proiectul tehnic a costat 223 milioane”, precizeaza Ilie Viorel, primarul din Moinesti. Potrivit studiilor efectuate de autoritatile moinestene, aStrada aurului negru” este utilizata de aproximativ 960 de locuitori, din cele 240 gospodarii situate de-a lungul acestei artere. aPrin proiect se va asigura preluarea fluxurilor de trafic din zonele de extractie si prelucrare a titeiului si dirijarea acestora spre drumul national DN 2G Bacau – Moinesti – Comanesti. De asemenea, cei 15 agenti economici care isi desfasoara activitatea in aria de implementare a proiectului, printre care si SC Petrom, vor economisi energie si timp. Tot prin modernizarea strazii Mihai Eminescu se va imbunatati transportul salariatilor, dar si cel al elevilor”, spune primarul Ilie. Inainte de realizarea modernizarii carosabilului se vor executa lucrari de inlocuire a conductei de distributie a apei potabile. Prezentul proiect prevede si reabilitarea iluminatului public pe strada Mihai Eminescu. aCosturile de realizare a acestei lucrari vor fi suportate integral de catre Consiliul Local Moinesti. Proiectul prevede si lucrari pentru siguranta circulatiei, dar si implementarea unui sistem eficient de canalizare a apei pluviale”, mai spune primarul din Moinesti.
Scris de (Lili A.)

La inceputul saptamanii viitoare, capitanul FCM Bacau, Daniel Alex David va suferi o interventie chirurgicala la spate. Operatia va avea loc la o clinica din Germania, acolo unde jucatorul va efectua si prima parte a tratamentului post-operatoriu. „Sper ca totul sa decurga normal si sa ma fac bine, in sfarsit”, a declarat David, care va rata startul campionatului. Fostul international de tineret a precizat ca nu va forta revenirea pe gazon: „Am mai comis aceasta greseala in trecut si am platit cu varf si indesat. De data aceasta voi urma tot tratamentul de refacere pentru a fi sigur ca nu voi mai avea probleme pe viitor”. Daca perioada de recuperare se va derula in limitele normale, Alex David ar putea evolua pentru FCM Bacau in partea a doua a turului de campionat. aIi dorim sanatate si speram sa se faca bine cat mai repede. Nu este niciun secret ca echipa are mare nevoie de capitanul ei”, a declarat presedintele FCM Bacau, Flaviu Pop.
Scris de (D.S.)

Arsenal de bombe sub strada

Muncitorii care lucrau la reabilitarea strazii Gheroghe Donici din cartierul CFR au trecut la cativa milimetri de un dezastru. Unul dintre muncitori a descoperit un proiectil de 76 de milimetri. Alertati de localnici, lucratorii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta au scos la suprafata un adevarat arsenal de bombe ce provin din Primul Razboi Mondial. In final, pirotehnistii au scos din pamant 116 proiectile de calibru 76 mm, 210 focoase proiectil calibru 76 mm si patru grenade defensive. „In timpul lucrarilor, unul dintre muncitori a descoperit un proiectil in santul pe care tocmai il nivela. Am fost apelati imediat la numarul de urgenta 112, iar lucratorii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta s-au deplasat imediat in zona, au izolat locul si am trecut la operatiunea de asanare a munitiei”, a explicat lt.col. Corneliu Cotumbeanu, reprezentantul ISUJ Bacau. Munitia gasita dateaza din Primul Razboi Mondial si a stat aproape 90 de ani la mica adancime. Dupa ridicarea elementelor de munitie descoperite, echipa pirotehnica a identificat an peretele santului, sub covorul asfaltic, alte bombe. Pentru a crea acces la ele, s-a actionat in continuare la decopertarea strazii, pentru a se putea lucra in conditii de maxima siguranta. „Proiectilele si focoasele nu prezentau pericol pentru locuitorii din zona, antrucat erau dezamorsate, unele dintre ele fiind total distruse”, a mai explicat specialistul de la ISUJ Bacau. Pentru prevenirea aparitiei unor situatii de urgenta a fost antrerupta circulatia rutiera pe toata strada Gheorghe Donici de catre doua echipaje de politie, iar perimetrul locului unde s-au executat operatiunile de asanare a fost izolat de catre 5 jandarmi. Operatiunile de identificare si ridicare a elementelor de munitie au fost finalizate la ora 19.20, elementele de munitie fiind transportate si depozitate an vederea distrugerii.Scris de Roxana Neagu

Beizadelele Birzu si Scripat sfideaza in continuare

Locatarii din blocul 5 de pe strada Nicolae Balcescu nu mai au liniste de cand sunt inconjurati de terase care functioneaza pana tarziu in noapte. Cele mai mari necazuri li se trag de la cea deschisa de ANALISCOM SRL. Aceasta a amancat” o parte din spatiul Parcului Trandafirilor. In spatele firmei cu nume feminin se afla fiul consilierului local Ilie Birzu si cel al subprefectului Constantin Scripat. Tatii sustin ca nu au habar de afacerea fiilor.

La mijlocul lunii iunie a fost montata in marginea parcului un chiosc mai potrivit pentru un luminis de padure decat pentru centrul unui oras care se vrea european. Vopsita in negru „ca la cimitir”, cum spun locatarii nemultumiti, cabana atrage clienti intarziati si certati cu bunul simt. „De dimineata pana seara se servesc aici bauturi alcoolice, ne-a declarat Mitrita Fratiman, presedinte al Asociatiei de proprietari 93 aLuceafarula. Firma care a deschis terasa a betonat suprafata amputata din parc, dar vedem cum incearca sa se tot extinda. Nu au amenajat grup sanitar, iar clientii lor folosesc gangul de acces spre scarile blocului.” Locatarii reproseaza celor de la terasa si ca depoziteaza gunoiul in ghenele lor. „Pe la ora trei noaptea ii auzim cum rastoarna, cu zgomot, tot gunoiul lor in spatele blocului. A cui este, domnule, terasa asta, ca am facut reclamatie telefonica la primarie si mi s-a spus ca este aa cuivaa”.

Afacere de familie. Liberala
Angajatii de la terasa reclamata ne-au spus ca pe patron il cheama Madalin Birzu. Nimeni altul decat fiul consilierului local Ilie Birzu, proaspat membru PNL. „Mai este si domnul Mircea”, ne-a spus chelnerita. „Mircea si mai cum?”, am insistat. „Nu stim”. L-am intrebat pe Madalin Birzu despre cine este vorba, dar a refuzat sa comenteze. Motivul este simplu: „domnul Mircea” este fiul subprefectului Constantin Scripat, fostul viceprimar al municipiului Bacau. Si in anii trecuti, cei doi amici, fiii lui Birzu si Scripat, au fost neoficial asociati la terasa din Parcul Trandafirilor, chiar daca aceasta apartine SC Analiscom SRL, al carei administrator era o matusa a unuia dintre ei. „Administrator este o ruda de-a mea, nu eu, ne-a declarat Madalin Birzu. Nu se poate vorbi cu ea. De altfel, reclamatiile sunt nefondate. Persoanele care au sesizat ne-au mai facut reclamatie si in anii trecuti”. Cu alte cuvinte, fiul consilierului Birzu a recunoscut ca are vechime in afacere.

Cum le leaga politica pe toate!

Terasa s-a deschis pe 19 iunie. Adica imediat dupa ce Ilie Birzu a iesit consilier local si la scurt timp dupa ce a sarit in barca PNL. Autorizatia de functionare este semnata de primarul Romeo Stavarache. Desi are profil de alimentatie publica, respectiva terasa nu are grup sanitar. Cat de legala este functionarea sa din punct de vedere igienico-sanitar? Ce conteaza, cand Constantin Scripat este subprefect si are un cuvant greu de spus in privinta institutiilor descentralizate? Lucrurile se leaga cum nu se poate mai fericit. Pentru tinerii intreprinzatori. Locatarii care sperau sa scape de cosmar mai au de asteptat. Autorizatia de functionare a terasei expira azi, 19 iulie, dar Madalin Birzu ne-a declarat ca au fost depuse actele de prelungire a ei.
Doina Mincu
Scris de Doina Mincu

Numele lui este Robert Stancu. Are doar cinci anisori, este din Bacau si are nevoie urgenta de o operatie in Germania. S-a nascut cu tetralogie Fallot-stare, o afectiune pe cord, iar intre timp a facaut si alte complicatii. Acum sufera si de insuficienta pulmonara. La un an de viata, in anul 2004, a suferit o prima interventie chirurgicala la Tg. Mures. Pentru a supravietui, la fiecare 7 ani are nevoie de o noua interventie chirugicala. Directorul medical al Clinicii de Copii II din cadrul Universitatii Clinice Heidelberg din Germania, a auzit de cazul lui Robert si i-a oferit sansa de a supravietui printr-o corectie totala de cord. Familia Stancu nu are insa posibilitati materiale pentru a-l opera. Interventia costa 52.000 euro. Robert are acum nevoie de ajutorul nostru. Are nevoie de bani. Are nevoie de tine, de noi toti. Haideti sa-l ajutam. Telefon mama: 0728 / 970.914.
Conturile unde puteti depune ajutorul dumneavoastra:
Cont in lei: RO46RZBR 0000 0600 0960 0043 Raiffeisen Bank Bacau
Cont in euro: R064RZBR 0000 0600 1060 2893 Raiffeisen Bank Bacau
Titular Stancu Maria

Scris de Roxana Neagu

Ultima moda in materie de comunicare a autoritatilor este una cel putin nerealista. Dar, asa cum poporul a inghitit mereu jumatati de adevauri, asa, ca magarul care s-a obisnuit fara sa manance, se lasa sedus de fragmente de proiecte lansate ca fumigenele. O sa facem bazin olimpic in aer liber, o sa amendam firmele ce au lucrat de mantuiala la asfaltarea strazilor, o sa verificam modul in care s-a facut reabilitarea termica, o sa terminam odata podul acela peste Bistrita, o sa facem pasajul subteran de la gara, o sa dam in continuare tichete de masa, o sa, o sa… Din dorinta de a se scrie despre ei, din marele avant de a da bine in ochii sefilor, directorasii de institutii se lanseaza zilnic in sarabanda de „osa”-uri. Nimic concret, numic palpabil, nu tu date ferme, nu tu procedura prin care o sa, nu tu comisia care o sa verifice, nimic. Doar „o sa”-uri fara argumente. Ziarele dezbat, zilele acestea, cu manie proletara un subiect ce tine tot de sarabanda de „o sa”-uri. Este vorba despre firmele care au executat reabilitarea termica a celor 18 blocuri electorale, un miliard de lei vechi bucata, firme care, pare-se, au fost coordonate, a se citi agreate, de fostul vice Onica. Acesta, calcand pe bec in ochii edilului sef, nu a mai pupat post caldut. Acum, dusmanii lui Onica vor sa puna mana pe afacerea banoasa numita reabilitare termica. Asa ca, un comando de lingusitori susura dulce in urechea primarului ca o sa faca ei mai bine, mai trainic si mai frumos. EL o sa verifice si o sa sanctioneze. Iar daca aceste lucrari au fost facute de mantuiala, repet, din banul public, nu cumva fusereala a fost cauzata tocmai de graba electorala de finalizare a lucrarilor?
O sa vedem. Spun ei. N-o sa vedem mai nimic, spun eu, tocmai pentru ca am auzit aceste „o sa”-uri de mii si mii de ori.Scris de Laurentiu Botin

Magistratii de la Curtea de Apel nu traiesc pe picior mare, majoritatea avand datorii la banci. Din toti judecatorii bacauani, doar trei au strans bani pentru zile negre. Cel mai avut magistrat imparte dreptatea la Podu Turcului.

Judecatorii bacauani nu sunt chiar atat de avuti pe cat s-ar crede. Daca se tine cont de declaratiile lor de avere, unii sunt lipiti pamantului de saraci. Nu au nici casa, nici bani. Iar pe deasupra au datorii grele. Presedintele Curtii de Apel Bacau, Catalin Serban, nu este nici foarte bogat, dar nici sarac. El detine un apartament de 92 metri patrati pe strada Ana Ipatescu, cumparat prin credit ipotecar, si un Renault Megane, luat in leasing. Presedintele a reusit sa economiseasca peste 100.000 lei, dar are si datorii de 11.000 euro, termenul scadent de lichidare a acestora fiind anul 2018. Mai instarit este vicepresedintele Florin Burghelea. El detine un teren de 706 metri patrati pe strada N. Voda, 8.900 metri patrati teren agricol pe strada Lupeni, un apartament de 63 metri patrati pe strada Visinului si o casa de locuit (79 m.p.) pe aceeasi strada Lupeni. In plus, avicele” poseda si un autoturism Volkswagen. Are cu ce se lauda si judecatorul Maria Hodorogea. Un teren de 1.000 metri patrati la Hemeiusi, unul de 462 metri patrati in Bacau, un apartament de 70,16 m.p. pe strada Nicolae Balcescu, o garsoniera de 22 m.p. in Iasi, o garsoniera de 31,43 m.p. pe strada 9 Mai si una pe strada Razboieni (23,085 m.p.) Tot judecatorul Hodorogea mai detine un autoturism Peugeot 206. Si magistratul Dumitru Pocovnicu, fostul presedine al Tribunalului Bacau, are ceva avere. El detine trei terenuri in comuna Glavanesti de peste 35.000 m.p., o cladire tot in comuna Glavanesti cu o suprafata de 1575 m.p., un autoturism Dacia si un Volkswagen. Magistratul a strans la ciorap 65.000 lei, dar are si datorii de 10.000 de euro pe care trebuie sa le lichideze in 2013. Cel mai inglodat in datorii este judecatorul Lacramioara Moglan care are de restituit bancilor peste 40.000 euro.

Judecatorii din teritoriu au mai mult cheag

Si judecatorii de la Tribunalul Bacau au averi modeste, iar unii nu au nici un bun pe numele lor. Presedintele Maria Munteanu detine un teren de 480 m.p. pe strada Avram Iancu, o casa de 180 m.p. in aceeasi locatie si conduce un Peugeot 407. Are, in schimb, datorii de 23.000 euro. Destul de instarit este judecatorul Stelian Balaita cu 3,7 ha teren agricol in Secuieni, un apartament in Bacau si o casa in Secuieni. Judecatorul a strans la ciorap si 15.000 lei. La Judecatoria Bacau, asaracia” este si mai mare. Presedintele Laurentiu Paduraru detine in comuna Girleni trei terenuri cu o suprafata de peste 3.000 m.p., un apartament in Bacau de 57,84 m.p. si o casa in Girleni de 143 m.ap. Presedintele are si datorii de 40.000 euro pe care trebuie sa le achite pana in anul 2027. Demn de luat in seama este magistratul Catalin Iacobut care nu are ca avere decat un autoturism Dacia Logan. Mult mai avuti sunt judecatorii din teritoriu. De departe Constantin Roset, presedintele Judecatoriei Podu Turcului, este magistratul cel mai instarit, fara sa fie dator la vreo banca. El detine 10,03 hectare teren agricol in Gura Vaii, 1.148 m.p. intravilan in Tirgu Ocna, 1.038 m.p. teren agricol tot in Tirgu Ocna, un apartament in Slanic Moldova, o casa in Tirgu Ocna, un apartament in Tirgu Ocna si o masina Logan. Iar pentru toate bunurile, magistratul are si cate o explicatie. Scris de Codrin Cristea

Autoritatea de Sanatate Publica a inventariat, la cererea Ministerului Sanatatii Publice, asistentii incadrati in spitale si a stabilit un necesar. Spitalele au un deficit de peste 800 de asistenti. La concursuri nu se prezinta nici macar un candidat pe un loc, in ciuda majorarilor salariale din acest an. Pe de alta parte, spitalele nu pot incadra cati asistenti au nevoie, fiindca nu au bani sa-i plateasca.

In spitalele publice si la Ambulanta sunt incadrati 1.903 asistenti. „Pe baza datelor transmise de la spitale, rezulta un necesar la nivel de judet de 812 asistenti, a declarat Adam Jofa, sef Resurse umane la ASP. Necesarul se stabileste in functie de numarul de paturi si specificul sectiilor. Ministerul a facut acest inventar deoarece se intentioneaza o revigorare a scolilor post-liceale de asistenti medicali „. Deficitul se observa la nivelul tuturor specialitatilor.

Concurenta slaba la concursuri

Anul acesta, numai in Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) au intrat in concediu fara plata peste 80 de asistente medicale, motivul fiind plecarea la munca in strainatate. Migrarea halatelor albe in tarile Uniunii Europene se resimte continuu la SJU. Prin urmare, conducerea spitalului este nevoita sa organizeze cel putin o data pe luna concurs pentru ocuparea posturilor ramase libere. Numai ca, din pacate, aproape mereu se prezinta un numar egal sau chiar mai mic de concurenti decat cel al posturilor. La sfarsitul lunii mai, de exemplu, a avut loc un concurs pentru patru posturi de asistent in sectia Neonatologie si alte doua, la Anestezie-Terapie Intensiva (ATI). Aceste locuri de munca au fost ofertate de mai multe ori, dar de fiecare data nu s-a batut nimeni pentru a le castiga. Si in mai concurenta a fost slaba. Pentru ATI nu s-a inscris nimeni iar pentru Neonatologie, doar un candidat. Concursul pentru aceste posturi si altele a fost repetat la sfarsitul lunii iunie. Asa cum era de asteptat, si de aceasta data pentru posturile de asistent medical din mai toate sectiile nu a fost concurenta ori chiar nu s-a inscris nimeni la concurs.

Au dat Italia pe Irlanda

In urma cu 3 zile a avut loc un concurs la Spitalul Municipal Onesti, pentru ocuparea a 6 posturi de asistent. S-au prezentat doar 5 candidati. „De unde sa alegi?”, se intreaba dr. Iuliu Ionas, directorul medical al spitalului. „Avem in Onesti filiala unei scoli post-liceale din Bucuresti. Absolventi ar fi, dar nu se prezinta la concurs. Daca se incadreaza, lucreaza o perioada, pentru experienta, si pleaca in strainatate. Acum nu mai aleg Italia, ci Irlanda, unde se plateste mai bine. Pe de alta parte, ne bucuram ca unii dintre asistentii cu vechime au familie, copii, si nu intentioneaza sa plece in alta tara la munca”.

Nu au bani de salarii

Alte spitale se feresc sa scoata la concurs posturi de asistent medical, chiar daca aceasta s-ar impune, dupa normative. Spitalul Comanesti are un deficit de 126 de asistenti. Managerul unitatii, dr. Laurian Jurca, sustine ca nu este criza. „Ne descurcam asa. Normativul este una, iar finantarea este alta. Daca angajezi oameni, trebuie sa ii platesti”. Aceeasi situatie se intalneste si la Spitalul Buhusi, care duce lipsa de 26 de asistenti, pe care insa nu i-ar putea plati. Un asistent cu vechime maxima poate ajunge la un salariu de 3000 lei. In unele sectii sporurile au crescut pana la suta la suta. In lunile viitoare, chiar daca asistentii ar bate la portile spitalelor, atrasi de salarii, ar putea fi refuzati. „Acordarea majorarilor salariale din acest an si a sporurilor prevazute pentru asistenti reprezinta un mare efort financiar pentru spitale”, a explicat seful de resurse umane de la ASP. Asistentii incadrati sunt astfel nevoiti sa se ocupe de mult mai multi pacienti decat prevad normele. Calitatea actului medical sufera, oricat se incearca negarea acestei realitati. Scris de Doina Mincu, Elena Tintaru

Dupa ce la inceputul acestui an a angajat 190 de persoane din Bangladesh, acum o firma de confectii din Bacau a solicitat la Serviciul de Imigrari Judetean alte 190 de vize de drept de munca. „Persoanele straine au venit deja in tara, lucreaza si deocamdata au vize de lucru pentru 90 de zile, a explicat subcomisarul Dumitru Tambris, seful Serviciul. Au timp in toata aceasta perioada sa obtina si permisul de sedere. Vor sta aici un an de zile”. La inceputul acestui an, firma a mai angajat alti 190 de muncitori. Sase dintre acestia au plecat insa acasa. Firma a incetat cu ei relatiile de munca intrucat nu au respectat conditiile de contract. aParticularitatea benefica a importului de muncitori ce provin din Republica Populara Bangladesh este data de faptul ca pe langa personalul direct productiv am adus si management pentru gestionarea productiei, resurselor umane si controlului de calitate”, explica un director de firma care a apelat la forta de lucru straina. Serviciul de Imigrari a mai inregistrat alte 400 de persoane straine, care lucreaza in constructii, ca zugravi, faiantari, dar si ca turnatori de betoane sau reparatii borduri. Muncitorii straini castiga circa 600 de lei pe luna, la care se vor adauga beneficii precum cazarea, masa, acces la telefon si altele. Ei nu lucreaza insa in baza unui contract de munca, ci au statut de delegati. „In consecinta ei nu afecteaza piata muncii locale, mai spune subcomisarul Tambris. Si asta pentru ca toate contractele lor de munca sunt inregistrate in tara de origine si nu la noi in tara. Atat salariile, cat si contributiile la stat sunt platite acolo”. In judetul nostru sunt inregistrati in acest moment circa 1.300 de straini. Cei mai multi sunt din Republica Moldova, din Bangladesh si China, dar si din Turcia, Irak, Pakistan sau Rusia. Sunt semnale, dupa cum mai spune subcomisarul Tambris, ca vor mai veni si alti straini care sa lucreze in Bacau, cu drept de sedere de peste 1 an, in constructii, tamplarie termopan, prestari servicii, confectii si agricultura. Scris de R. Neagu

Orice zbor incepe cu emotii, chiar daca e vorba de cel mai experimentat pilot. Numai lipsa de experienta da incredere firavei fapturi umane acolo in vazduh, unde nu-si are locul. Oamenii cerului stiu foarte bine ca niciodata ziua de maine nu poate fi precum cea de azi.

Comandorului Catalin Bahneanu nu-i place sa vorbeasca prea mult despre sine. Prefera mai mult faptele decat vorbele. Raspunde scurt la intrebari, iar peste incidentele din cariera sa, care puteau sa-i fie fatale, trece rapid, cu un zambet sarmant in coltul gurii. aAm 1.100 de ore de zbor, cele mai multe pe MIG 21. Dar am zburat si pe IAK 52 si pe L 39. Nimic insa nu se compara cu supersonicul”, spune pilotul. Comandorul recunoaste ca de cate ori se urca la mansa MIG-ului nu scapa de emotii. aNici nu se poate altfel. Cine spune ca nu are o strangere de inima la fiecare zbor minte! In ce ma priveste, atunci cand inchide tehnicul si raman doar eu cu Dumnezeu, uit de toate cele lumesti”. Comandorul Bahneanu a trait destule emotii la mansa supersonicului sau drag si alege destul de greu un eveniment care putea sa se sfarseasca tragic. aAu fost mai multe, nu stiu ce sa zic!”, se fastaceste aviatorul. Cedeaza insa in fata insistentelor si povesteste evaziv despre un moment de rascruce in viata sa. aEram la inceputul carierei. In timpul unui zbor am constatat ca maneta de gaze nu mai revine din fortaj. Am incercat sa rezolv problema, am modificat regimul de zbor, zadarnic insa! Eram pregatit pentru catapultare, dar nu a mai fost nevoie. Maneta si-a revenit!”, povesteste pilotul. Despre alte incercari din cariera sa nu a mai vrut sa vorbeasca. A amintit doar in treacat ca pasarile sunt un dusman pentru piloti. aChiar zilele trecute am trecut printr-un stol de ciori. N-am atins insa niciuna. Am auzit ca sunt foarte ataria”, glumeste comandorul.Scris de Lili Adochitei

Ileana Galan are aproape 70 de ani. Mica, cu ochii tristi si mereu in lacrimi, ea ne-a cerut ajutorul. Nu mai are putere, in fiecare zi traieste cu frica in suflet ca se va stinge si fiicele ei, acum femei, nu o sa mai aiba niciun sprijin. Nu vrea sa se resemneze. Refuza sa creada ca speranta a murit. Medicii i-au spus ca boala fetelor este incurabila. Ca viata lor merge inspre… nicaieri. „Amandoua au fost diagnosticate cu distrofie musculara progresiva. In urma cu 30 de ani. Daniela, fiica cea mare, are acum 45 de ani, iar Cristina, 40. De 30 de ani ma chinui singura cu ele. Cand Cristina era la scoala, profesorii mi-au spus ca e lenesa, ca nu vrea sa alerge la orele de sport. Asa a inceput cosmarul. Apoi… a urmat Daniela. Era la serviciu si mi-a spus intr-o zi ca nu mai poate sa urce scarile. Ca o dor picioarele si abia se poate misca…”, ne-a spus cu lacrimi in ochi si in sufletul curat Ileana Galan.

Viata a mers mai departe

Cele doua surori s-au nascut fara probleme. Boala lor nu a aratat niciun semn, nimeni nu putea sa intuiasca drama care avea sa urmeze. Au facut scoala, liceul, s-au angajat. In paralel au mers din spital in spital, au facut recuperari, tratamente. Fara sa stie nimeni! Fara sa deranjeze pe nimeni! Fara sa le simta cineva prin ce trec! Amandoua lucreaza acum la Finante. Pe scaun, pentru ca nu le mai ajuta picioarele. Sunt ajutate de colegi si de prieteni. Nu s-au casatorit. Stau impreuna cu mama lor, intr-un apartament micut cu doua camere, undeva in zona de sud a Bacaului. Viata lor si-a continuat cursul, iar Daniela si Cristina nu s-au lasat. De patru ani sunt studente la Facultatea de Relatii Economice Internationale. Acum, peste cateva zile, isi vor sustine si licenta. In ciuda faptului ca sunt constiente de tragedia pe care o traiesc si de implicatiile pe care le are boala de care sufera, cele doua surori si-au pastrat mintea limpede si nu si-au pierdut speranta…

Mai exista o speranta

In urma cu cateva luni s-a ivit ocazia ca ambele fete sa fie operate in China. Sa faca un transplant cu celule stem. Programarea a fost deja facuta pentru sfarsitul lunii octombrie. La spitalul din Hang Zhou. Pentru acest transplant sunt necesari insa foarte multi bani. Doar pentru interventie si cele trei sau patru saptamani in care surorile vor fi internate acolo sunt necesari 51.300 de dolari. In afara de chetuielile de transport, cazare si mancare, de costurile pe care trebuie sa le suporte mama lor, care este obligata sa mearga cu ele, ca insotitor. Din cauza veniturilor foarte mici din care se descurca, banii acestia sunt imposibil de strans de una singura. Haideti sa le ajutam sa mearga din nou si sa traiasca!
aSper din toata inima ca operatia din China sa fie o reusita. Astfel, suferinta noastra din toti acesti ani sa ia sfarsit, iar lacrimile de pe obrajii mei sa inceteze sa mai curga. Atat cat mi-a mai ramas de trait”, a mai adaugat sfarsita de durere mama. Scris de Roxana Neagu