@ Locatarii cer autoritatilor sa-i sanctioneze pe aartistii stradali”

„Chiar nu poate nimeni sa-i stapaneasca pe acesti vandali care slutesc aspectul blocurilor?” Aceasta este intrebarea pe care ne-a adresat-o Vasile Almasanu, un locuitor al municipiului Bacau. El a adaugat ca ii este sila sa priveasca „picturile” de pe peretii, garajele si zona in care locuieste. „Parca am fi intr-un oras parasit. Eu locuiesc pe strada Neagoe Voda. Toate blocurile sunt manjite. Intr-o dimineata m-am trezit ca si peretele casei pe care o detin in aceeasi zona este acoperit de porcarii. Abia l-am tencuit. Nici nu-mi vine sa termin fatada. Pana si geamul mi l-au pictat. Nu vine nimeni de hac acestor vagabonzi?” Vasile Almasanu crede ca daca „oamenii de ordine” ar patrula si prin spatele blocurilor, i-ar surprinde in flagrant pe „artisti”. „Cu cateva amenzi usturatoare, i-ar descuraja.” Toate garajele din zona au folosit drept suport pentru graffitti. Amatorii de asemenea distractie nu s-au multumit sa picteze simboluri doar de ei stiute, ci si insemne naziste sau imagini pornografice. „Este jenant sa iesi la plimbare cu un copil sau sa stai de vorba cu un vecin langa peretii spurcati cu asemenea orori, ne-a declarat si Lavinia Popa, locatar intr-un bloc de pe strada 9 Mai. Cand vedeam, cu ani in urma, pereti asemanatori prin filmele americare, ma gandeam cum suporta locatarii sa traiasca asa. Acum, am ajuns sa vedem cu ochii nostri. In fata blocului am facut curatenie si avem flori, dar peretii nu-i putem pazi de golani”.

Scris de Doina Mincu

Cand va fi gata Piata de gros?

Memoria peliculei si cea a hartiei ramane intacta si peste multi ani. Candidatul la Primaria Bacau le-a spus comerciantilor, agricultorilor, constructorilor ca va amenaja o piata de gros. Locatia era stabilita cu mult inainte, proiectul era gata, mai trebuia doar ridicata si data in folosinta. In fiecare an, primarul promitea ca peste trei luni piata va fi data in folosinta. Mai trecea un an, mai treceau doi si promisiunile se repetau. Ultimul termen a fost in februarie 2008. Piata nu-i gata si nici nu va fi in curand. Nu cred ca ar trebui sa mai insistam asupra utilitatii si a impactului economic asupra economiei orasului. De ce nu-i finalizata? Evident, spune primarul, tot din cauza fostei administratii.

Cand se vor infiinta farmaciile economat?

La loc de cinste si-a trecut candidatul la primarie in 2004 infiintarea unor farmacii economat. Pensionarii s-au bucurat, au aplaudat si, ma gandesc, au trecut pe la urne. Dupa ce s-a urcat in fotoliul de primar, farmaciile economat au disparut din calendar. Pe sestache. Nu a mai pomenit in veci de ele, de altfel, daca ar fi cunoscut legile, nu ar fi promis o asemenea gogorita. Pacat ca s-a jucat cu increderea oamenilor si cu starea lor de saracie. Farmaciile economat, va va spune primarul, nu s-au infiintat din cauza ca fosta adminstratie a lasat conturile goale.

Cand va fi gata Piateta din centrul orasului?

Proiect suta la suta a actualei administratii, Piateta din fata Prefecturii a sucombat dupa o luna de la demararea lucrarilor, din motiv de… incompetenta a arhitectului sef, dar si a altor institutii cu responsabilitati in a da aprobari dupa ureche. Cand va fi gata Piateta? Cine este vinovat de intarziere si de suplimentarea proiectului? Evident ca, va va spune primarul, tot fosta administratie.

Cand va fi gata Bazinul de Inot?

Bazinul de Inot va fi gata cand va fi gata… Si peste aceasta investitie au curs termene peste termene. Actualului primar nu i-au placut unele solutii ale proiectantului si a cerut modificarea lor, la care a cerut si alte materiale, care nu erau prevazute in proiectul initial. Dupa nici doi ani, Stavarache nu a mai recunoscut aceste modificari, cu toate ca la contract este un act aditional, semnat de ambele parti. De ce nu-i finalizat nici la aceasta ora, si nici nu va fi in urmatoarele luni? Evident ca, spune Stavarache, din cauza fostei administratii.

Cand va fi gata Soseaua de centura?

Acesta chiar ca este un proiect care nu-i apartine. Numai ca lui Stavarache nu i-a placut, tocmai ca nu avea semnatura pe el. Soseaua de Centura avea studiu de fezabilitate, era introdusa la finantare inca din 2004. Abia prin 2007, actualul primar s-a dezmeticit si a iesit la rampa cu marea lui propunere: vom construi o sosea de centura, cu bani de la Tariceanu. Ba, spune negru pe alb, dar si color, ca lucrarile sunt incepute. Dar cine il mai crede! De ce nu-i gata Soseaua de Centura? Din cauza incompetentei. A actualei administratii.

De ce nu este operationala Zona Metropolitana?

Un proiect ambitios, dupa modelul european, cu rezultate si in tara. Nu-i usor sa convingi primarii unor comune limitrofe, sa convingi oamenii de importanta unui asemenea proiect. Niciuna dintre localitatile care ar fi aderat la zona metrolitana nu-si pierdea autonomia, avantajul este ca poti accede la fonduri imense pentru dezvoltare din structurile europene. Nici acesta nu era proiectul lui Stavarache, dar, impins de ambitie si orgoliu a preluat un proiect, l-a semnat, s-a ales presedinte sau ce functie o avea in Zona Metropolitana, dupa care a ingropat-o. La aceasta data nu are sediu si dupa un an nu a miscat un pai. Este o institutie moarta, al carui deces a fost semnat de la nastere. De ce nu este operationala Zona Metropolitana? Din incompetenta. Incompetenta actualei administratii.

Unde este micro-casa de comenzi la domiciliu?

A fost o promisiune din camapania electorala, semnata de Stavarache. A avut aceeasi finalitate ca mult laudatele farmacii economat. Necunoasterea legilor, mai ales a celor care vizeaza administratia locala conduce la inducerea in eroare a electoratului.

Romeo Stavarache a cheltuit resurse umane si financiare imense doar pentru o ambitie a unui om debusolat. Cand si ultimul proces se va finaliza, proces tergiversat cu buna stiinta de Romeo Stavarache, deoarece timp de aproape un an nu a fost in stare, sau nu a vrut sa finalizeze o expertiza pe care el a cerut-o in instanta, cineva ar trebui sa stabileasca prejudiciul si cine plateste.

Toate promisiunile actualului primar au ramas la stadiul de promisiuni, adica pe hartie, intacte, ca in 2004. Bacauanii le cunosc, iar noi vom reveni si in editiile urmatoare cu stadiul altor promisiuni, care au indus in eroare electoratul. Trei lucruri tot a finalizat Stavarache. Este vorba de doua panouri publicitare, pe care semneaza si minte de ingheata apele, cu niste fonduri pe care le-ar fi adus in oras, dar ele nu se regasesc niciunde, iar al doilea ne spune ca a construit, reabilitat si reparat de cinci ori mai multe strazi decat altii in 50 de ani. Al treilea obiectiv finalizat cu banii contribuabililor este editarea unui ziar in care Stavarache este subiect principal, subiect compus si multiplu. Nimeni nu mai munceste in Primaria Bacau.

Unde este respectul fata de cetatean?

La punctul 8 din programul electoral, Stavarache a scris cu manuta lui: aRespectul fata de cetatean”.
Va oferim o mostra, trimisa pe adresa redactiei de un cititor al ziarului nostru.

aE normal sa avem asa ceva intr-un oras ce se vrea european?
Mi-e rusine ca e condus de un primar care numai se lauda, insa realizari = 0.”Scris de Gheorghe Baltatescu

Romeo Stavarache s-a inscris pentru un nou mandat la functia de primar al municipiului Bacau. Foarte multi bacauani se intreaba ce va spune alegatorilor, care vor fi argumentele noului sau demers. A avut patru ani la dispozitie pentru a-si indeplini obiectivele din programul electoral, un simulacru de program, deoarece habar nu avea de functie si de problemele orasului. Tot mandatul nu a avut alta treaba decat sa se lupte cu fosta administratie. Sustinut de noul lui partid (dupa o fuga prin mai multe organizatii, de orientari total diferite), Stavarache a facut numeroase plangeri la diferite instante, DNA, Judecatorie, Tribunal, Curtea de Apel pentru a demonstra ceea ce ii intrase in creierasul lui aflat in fierbere, o presupusa folosire incorecta a unor fonduri din bugetul local, dar si instrainarea unor terenuri sau schimburi care ar fi prejudiciat averea publica. Nu a reusit sa demonstreze nimic, pentru ca nu era nimic de demonstrat, in conditiile in care Curtea de Conturi a procedat la descarcarea de gestiune a fostului primar si a fostului Consiliu Local, fara a consemna asemenea fapte. Toate capetele de acuzare ale DNA au fost demontate de mai multe instante, dand castig de cauza lui Dumitru Sechelariu, Laurian Lucas si Viorel Ifrim, marii acuzati ai lui Stavarache. Nu l-au convins evidentele, nu l-au convins hotararile judecatoresti, el continua sa afirme ca vinovata de incapacitatea lui, de faptul ca in Bacau nu se vede nimic consistent dupa patru ani este tot administratia care si-a incheiat mandatul in 2004.

Stavarache recunoaste ca doi ani a luat salariul degeaba

Intr-o emisiune de pe un post de televiziune national, unde a intrat in direct (gurile rele spun ca ar fi platit interventia, dar noi nu punem mana in foc), Stavarache revine obsesiv si fara rusine, dupa patru ani de cand este primar si declara ca el nu a facut nimic in doi ani deoarece a gasit conturile goale. aTrebuie sa va spun ca doi ani nu am facut nimic, deoarece nu am avut bani. Fosta administratie avea de plata 600 de miliarde de lei, la un buget de 600 de miliarde al Primariei”, spune tolanit pe un fotoliu in turnul de televiziune din Bacau. Moderatorul insista pentru detalii, insa aimpletitorul” de ciorapi fara magnetizare nu are argumente, in conditiile in care pentru el un miliard era egal cu bugetul Statelor Unite. Cum la firma lui, banii se adunau la raft, un leu, doi lei, 10 lei, cand a dat peste conturi in care intrau si ieseau zilnic zeci de miliarde, s-a repezit sa-si dea demisia, acuzandu-l pe Dumitru Sechelariu de o situatie normala.

Bacauanii trebuie sa stie adevarul

Bugetul municipiului Bacau, in 2004, aflat in derulare, si la intrari, si la iesiri, a fost de 1500 de miliarde de lei, cu toate rectificarile. Suma de care vorbeste primarul este de 180 de miliarde de lei, bani care urmau a fi achitati pentru lucrari aflate in diferite stadii de executie, insa nereceptionate.
Contactat de redactia ziarului Desteptarea, Dumitru Sechelariu ne-a declarat: aEu am lamurit de mai multe ori aceste aberatii ale lui Stavarache. Le-a lamurit si Curtea de Conturi. Tot ceea ce inseamna probleme financiare la predarea mandatului au fost clare. Nu am ce sa-i mai raspund unui om care isi ascunde inactivitatea tot facand apel la o suma aflata atunci in derulare, pentru lucrari executate dar nereceptionate. Este normal, nu poti sta zilnic cu bilantul zero pe zero sau in excedent. Dar Stavarache nu pricepe si repeta ca papagalul un refren invechit, de care, sunt sigur, bacauanii s-au saturat. Bugetul unui oras ca Bacaul este extrem de generos, el ce a facut cu banii in patru ani? Ca nu se vede nimic in urma lui. In 2004, Bacaul era un oras pornit cu toata viteza spre Europa, nu trebuie sa mai amintesc acum realizarile administratiei Sechelariu, le stie si le vede toata lumea. Si Stavarache trebuie sa mai stie un lucru: din iunie, fratele meu va fi primar si tot ce nu a facut el in patru ani va realiza Sergiu Sechelariu, la un nivel de care bacauanii sa vada ce inseamna un gospodar, un constructor si nu un om care nu stie decat sa minta electoratul cu tot felul de panouri si cu fonduri pe care nu le are”.
Mecanismele economiei de piata, cel financiar – contabil sunt notiuni abstacte pentru un inginer de vopsele. Bacauanii trebuie sa stie ca, in conditiile in care Stavarache pierde alegerile, si le va pierde, conturile pe care le gestioneaza vor fi in miscare. Cine are mintea atat de ingusta incat sa tina banii in cont si sa nu-i foloseasca, cine nu angajeaza lucrari care vor fi decontate conform unor contracte, plata la zi, plata la receptie, plata dupa perioda de gratie etc. La iesirea din primarie, viitorul primar il va acuza pe Stavarache de faptul ca a lasat datorii? Da, in conditiile in care a platit din banii contribuabililor amenzile penale sau plata unor avocati care au castigat procese cu institutia primarului.Scris de Gheorghe Baltatescu

A te arunca intr-o campanie electorala fara o minima pregatire, fara ca, macar cu un an inainte, sa te fi insinuat in memoria alegatorilor, inseamna a-ti oferi tristul prilej a fi printre perdantii clari. Chiar si daca dispui de o avere colosala, si tot este greu sa-ti convertesti valoarea conturilor in voturi. Pentru ca nu platind direct poti convinge alegatorul sa puna stampila pe numele tau. Iti trebuie timp mult si tehnica buna pentru a aplica persuasiunea asupra celor care, inevitabil, te privesc ab initio drept un suspect care vrea un loc la masa puterii. Esi bun cu adevarat daca ai rabdarea de a-ti construi acea invizibila retea de simpatie/empatie prin care circula cuvintele tale si simpatiile lor, propriile-ti idei si nevoile celorlalti, increderea personala si perceptia publica. Nici cel mai mare consilier de campanie electorala nu s-ar inhama la imposibila cursa de a scoate primar un om necunoscut in comunitate cu 40 de zile inainte de vot. Si atunci, de ce? Poate pentru ca puterea este o Fata Morgana prea ispititoare pentru a-i rezista atunci cand isi unduieste rotunjimile la doua degete sub nas.
Scris de Nelu Brosteanu

De mai bine de trei ani, conceptul de integrare europeana, la care se ataseaza bani europeni, norme europene, standarde europene, civilizatie europeana, fonduri europene de toate categoriile, a sucit mintile politicienilor, oamenilor de afaceri, a celor din administratiile locale, dar si a populatiei majore, a tinerilor si pustilor de la gradinita. Este de bon ton, mai ales in mass media, sa faci apel, suparator de des, la aceste concepte, indiferent despre ce scrii. Daca s-a spart o teava, neaparat este vorba de o teava romaneasca care nu a auzit de normele europene si se sparge asa cand vrea ea. Doua statui au fost mazgalite cu grafitti de un pustan teribilist, la lasatul intunericului, neaparat monstruozitatea s-a petrecut intr-un oras ce se vrea european. Dar cele mai lipsite de sens sunt pasajele din discursurile unor primari si viitori primari de la tara. Va promit ca satul Cucuietii din Vale va beneficia de toate facilitatile unui sat european, zice unul, altul, de peste deal, le spune taranilor, care nici radio nu au in casa, ca traiul lor va ajunge la nivelul celor din Uniunea Europeana. In bodegi, crasme, terase, in parcuri, la nunti si botezuri, chiar si la inmormantari (evident ca este vorba de una europeana, altfel nefericitul ameninta ca se intoarce din mormant daca nu-l duc la groapa dupa normele… europene) subiectul comun care deschide noi orizonturi natiei este, fara exceptie, bunastarea care ne va inunda in urmatorii ani. Noi nu trebuie sa facem mare lucru, trebuie sa ne uitam la televizor, sa nu pierdem vreun program european care tocmai survoleaza teritoriul nostru drag, sa fim vigilenti sa nu aterizeze fortat in Bulgaria. De restul au grija europenii de la mama lor, de la bunica si bunicul lor, de la Adam si Eva, care neaparat trebuiau sa fie europeni. Sefa de scara de la blocul unde locuiesc a pus un afis pe usa de la intrare ca intr-o tara europeana toata lumea isi plateste la timp intretinerea, salubritatea si nu bate covoarele intre orele 14 si 17. Soferul de taxi, la care apelez deseori, imi face o introducere de 5 lei, cat ma costa serviciul, cu privire la comportamentul european din intersectii, curbe mai mari de 70 de grade, dar mai ales norma cu privire la bacsis, care, zice el, in Occident (vedeti, s-a extins aria), este obligatoriu pentru un cetatean care tinde sa intre spre zarile insorite ale batranului continent. Seara, la cina, sotia ma anunta ca in baza experientei europenilor ar trebui sa luam un credit de 30.000 de euro pentru a schimba mobilierul din casa, pentru parchet laminat colorat, o plasma si usa metalica cu telecomanda si, neaparat, un set de tigai care iti prepara friptura fara ulei si fara carne. Daca deschizi televizorul, in casa te inunda o atmosfera europeana, sotia si-a omorat sotul cu un topor european, patru tineri au murit intr-un sant cu o masina europeana, intr-un sat de romi a avut loc o bataie europeana, iar gaina lui Cristoiu a murit la nastere, deoarece la cezariana nu a avut asistenta de nivel european. Structural, o iau pe nevasta-mea si ne ducem la un birt din colt sa vorbim de copii, de nepoti, de sanatate, sa depanam amintiri si sa ne reinoim declaratiile de dragoste. Apelam la fondurile din pusculita si la ce a mai ramas pe fundul unui card obosit.

Scris de Gheorghe Baltatescu

Uniunea Europeana ne pune la dispozitie fonduri nerambursabile. Ramane numai ca noi sa stim sa le si accesam. Aceasta a fost concluzia emisiunii aDesteptarea de seara&quot, difuzata la ora 17:00 la TV Bacau si Radio Alfa. Invitatii Alexandrei Simion Zaharia au fost omul de afaceri Sergiu Sechelariu si expertul in atragerea de fonduri europene nerambursabile, Nicoleta Patrasc. Sergiu Sechelariu a subliniat faptul ca Bacaul, in acest moment, prefera sa contracteze imprumuturi decat sa se concentreze pe accesarea de fonduri nerambursabile. Motivul este unul cat se poate de simplu: ain cazul fondurilor europene exista un aparat de control exigent al modului in care sunt cheltuiti banii. Nu poate fi vorba de niciun fel de licitatii cu dedicatie pentru societati apropiate unuia sau altuia. Criteriul fundamental este cel al competentei.”, a declarat Sergiu Sechelariu. Urmarirea indeaproape a tuturor proiectelor existente la un moment dat trebuie sa se transforme intr-o prioritate. Nu conteaza numai intiativa de care dai dovada la un moment dat, ci mai ales modul in care stii sa gestionezi lucrarile in ansamblu. aAtragerea fondurilor incepe cu studiul de fezabilitate, care practic inseamna o estimare a proiectului respectiv. Din momentul aprobarii studiului de fezabilitate, se intocmeste o cerere de finantare, care trebuie depusa la autoritatea care gestioneaza programul respectiv. Din acest moment, beneficiarul are la dispozitie maximum 6 luni pentru a-si intocmi un proiect tehnic. Abia in momentul in care acest proiect tehnic este aprobat de autoritatea de management, se va semna un contract de finantare. Cand acest contract este definitivat, se pot demara lucrarile. Asadar, faptul ca un proiect este declarat eligibil nu inseamna ca sunt si banii”, sustine Nicoleta Patrasc. Nimic nu se poate face insa fara forta de munca. Lipsa acesteia, mai ales a celei calificate se simte in toate domeniile de activitate. aDin experienta pe care o am in domeniul constructiilor, pot sa afirm ca adevaratii specialistii sunt foarte greu de gasit. in programul pe care fiecare administratie si-l face la inceput de mandat trebuie sa existe si proiecte care, o data puse in practica, nu vor face altceva decat sa stopeze aceasta migratie din ultimii ani.”, a mai afirmat Sergiu Sechelariu.

Scris de Desteptarea

Atunci cand ploua, bacauanii de pe Dacia nu-si pot parasi curtile fara cizme sau pungi de plastic in picioare. Primaria a inceput de o luna modernizarea strazii, dar pana acum nu s-a miscat un pai. Dupa ce au sapat un sant ca sa schimbe conductele de canalizare, muncitorii au abandonat lucrarile. De cateva ori s-au plans localnicilor ca nu au materiale sa-si finalizeze treaba.

De mai bine de o luna de zile, cetatenii de pe strada Dacia, din Cartierul Tache, stau cu sufletul la gura, ori de cate ori le pleaca copiii la scoala, se imbolnavesc sau cade o picatura de ploaie. Si asta se intampla de cand constructorii au rascolit asfaltul din fata portilor si au sapat ditamai santul care a ramas descoperit de cateva saptamani bune. aAu spus ca trebuie sa schimbe conductele de canalizare, se plange Constantin Filip, unul dintre localnicii de pe strada Dacia. Au venit constructorii, au sapat si asa a ramas lucrarea. La inceput, eu si toti vecinii mei nu am spus nimic. Am zis ca acest calvar il vom da uitarii intr-o saptamana. Dar au trecut doua, trei saptamani si nu s-a facut nimic”. Oamenii sunt revoltati pe buna dreptate. Accesul pe straduta este practic imposibil. Ca sa iasa din curti, bacauanii in cauza trebuie sa se catere pe mormanul de pamant si sa se tina cu strasnicie de gard pentru a nu aluneca in santurile adanci. aImi este si frica sa-mi las copiii afara la joaca. De atata timp de cand a fost demarata lucrarea, malurile de pamant au inceput sa se surpe. Este un pericol pentru noi”, spune revoltata Elena Chiriac, mama a patru copii.
La fiecare ploaie care binecuvanteaza pamantul, gandurile de abine” ale locatarilor de pe strada Dacia sunt canalizare spre primarul Romeo Stavarache. aStrada noastra nu era rea. Dar ni s-a promis ca in cel mult o luna se vor incheia lucrarile. Nici macar santurile nu au fost infundate. Am stat de vorba cu muncitorii care ar trebui sa lucreze si mi-au spus ca nu au materiale. In fiecare zi promit ca o sa recupereze timpul pierdut. Noi ramanem cu promisiunile si cu mocirla in fata curtii. Doamne fereste sa ai treaba in ziua in care ploua. Eu astazi (ieri, n.a.) a trebuit sa rezolv niste probleme si mi-am pus niste pungi in picioare. E mai bine la tara decat aici, in ditamai municipiul. Cred ca nicaieri nu e mizerie mai mare ca la noi. De ce nu vine acum primarul sa vada cum ne chinuim noi”, ne spune Constantin Filip.
Pe langa faptul ca nu pot iesi din curti din cauza noroiului, oamenii se tem de ce e mai rau pentru odraslele lor si pentru ei. aAm trei copii si astazi dimineata (ieri n.a.) i-am carat in brate pe langa santuri. Sa nu se duca la scoala murdari de noroi si ca nu cumva sa alunece in gropile astea. Stau cu sufletul la gura si cand se lasa seara. Noi nu ne permitem sa ajungem acasa dupa lasarea intunericului, ca ne rupem gatul”, se plange Florin Stanescu. aDe o luna, nici o masina nu poate intra pe strada noastra. Si noi stam cu masinile in curti, desi avem treaba destula cu ele, acum ca a venit primavara. Doamne fereste si de un incendiu, ca murim ca sobolanii in curte”, spune revoltat si Ion Cojocaru. Cine le plange de mila locatarilor de pe strada Dacia? Nici intr-un caz constructorul! Acesta din urma a trecut pe o pancarta un termen de 24 de luni pentru finalizarea lucrarilor de modernizare.

Scris de Lili Adochitei

O parte din furnizorii de servicii medicale din judetul Bacau au depus la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) oferta de contractere pentru anul 2008. Pana la sfarsitul acestei luni, CJAS este obligata sa incheie contractele pe toate segmentele asistentei medicale. „Fiindca metodologia este foarte complicata, s-a dat acest termen, a explicat dr. Mihai Ichim (foto), purtator de cuvant al CJAS. Desfasuram negocieri cu reprezentantii furnizorilor care sunt in numar mare in judet, de exemplu medicii de familie, farmaciile, medicii dentisti, si cu reprezentantii fiecarui furnizor mare, cum sunt spitalele.” Pana acum au depus documentatia obligatorie pentru contractare si oferta de pret medicii de familie, furnizorii de ingrijiri la domiciliu, de recuperare medicala, asistenta medicala spitaliceasca, hemodializa si Serviciul Judetean de Ambulanta. Pana la finalul acestei saptamani se va incheia negocierea cu spitalele, furnizorii care consuma cea mai mare parte din bugetul acordat judetului Bacau pentru asistenta medicala.

Scris de D. Mincu

Autoritatile locale au dovedit inca o data ca nu sunt capabile sa faca o lucrare buna pana la capat. De curand a fost redata circulatiei o noua strada, abia reabilitata, dar plina de gropi si de nivelari. Lucrata in panta, aceasta se umple de balti la cea mai mica ploaie.
Cartierul Izvoare s-a transformat intr-un adevarat santier. Unele strazi s-au umplut de noroaie, altele au fost deja finalizate. Lucrarile insa, facute in graba specifica actualei administratii locale, s-au dovedit insa a fi…de mantuiala. Strada Ciprian Porumbescu este doar un exemplu. Desi abia a fost reabilitata, aceasta aduna apele in balti imense, chiar si la cea mai mica ploaie. „Nu e nici jumatate de an de cand a fost terminata lucrarea si noi stam cu balta in poarta, ne-a declarat revoltata Ileana Bulmoaga, de la imobilul cu nr. 53 al strazii. Cand ploua, nici nu ne mai vine sa iesim din casa”. Baltoace imense „au imbracat” aproape tot asflatul proaspat. Linia strazii serpuieste pana spre statia de epurare, dar totul pare o mare de apa. „Strada a fost terminata asta toamna, tarziu. Dar uitati-va cum. E bombata la mijloc, nu are rigola de scurgere a apelor, iar canalizarea este sus in deal, ne-a spus si Elena Goga, o batranica de vreo 75 de ani. Peste tot e numai apa. Cand trec masinile, toata ne intra in curte. Nu mai poate lumea sa iasa din casa. Si maturatorii cand vin pe aici, dau toata apa in curti. Nu au cum altfel. Asta-i situatia”. Alaturi, Maria Descu are o ditamai balta chiar in plina poarta, la iesirea din ograda. „Ce sa fac? Cui sa ma plang? Noi i-am spus inginerului de santier de la inceput ca nu e bine ce face, dar ne-a strigat sa ne vedem de treaba noastra. Asta-i lucrare? Au facut cum le-a venit lor la cap. Noi cei de aici suntem doar pentru sacrificiul lor, nimeni nu ne baga in seama, nimeni nu ne asculta. Acum avem asfalt, ca asta am vrut, dar degeaba daca trebuie sa inotam prin apa ca sa iesim la liman”, ni s-a plans. Oamenii s-au saturat de bataia de joc a primarului si a celor care fac astfel de lucrari. Toate pe bani publici, din fonduri grele. Lucrari de nimic, asfaltari rapide, in panta, cu guri de canal in amonte, care raman uscate si nu pot capta apa meteorica. Iar catierul abia a intrat in atentia autoritatilor locale. Cei din zona se gandesc cu groaza cum se va finaliza intreg santierul, inceput deja cu stangul.

Scris de R. Neagu

Cand vorbesti de cutremur ideologic si de Schimbare de Semne, unii romani o dau cotita si tipa ca din gura de sarpe! Anarhie! Sariti, suntem violati! Vai, politia! Au fost siluite ideile naostre caldute! La spanzuratoare cu uzurpatorii filozofiilor mucegaite! Asa striga de mii de ani romanii care, atunci cand vine cate un cutremur ideologic necesar, istoric, natural, cosmogonic, se sperie foarte. Si, tocmai ei, care pana atunci, cand nu se tragea cu munitie de razboi, se cufuresc foarte tare. Tocmai ei care, la cenacluri, simpozioane, sesiuni de comunicari, sindrofii „telectuale sau la emisiuni TV vorbeau cu dezinvoltura despre Schimbarea Lumii! Ha, ha, ha! Dar s-o experimenteze pe curutul lor, cum e? E nasol, dom”le! Chiar pe bune, ne schimbam? Bibliotecile si librariile din Romania sunt pline ochi cu tot felul de cartulii scrise de romani pin simpatie, imitatii ordinare dupa suvoiul ideilor mondiale. Hoti, imitatori, farsori in Romania, cu miile, ca in orice alta tara a lumii. Dar sa-i pui pe scribalaii astia de taraba, furaciosi in toate cele, sa-si puna capu” la contributie, vai, ce perversitate! Clisma Intelectuala Romaneasca de care e plina bibliotecimea romaneasca se fandoseste, se boieste astfel incat aia care n-au experienta cad usor in lat. Idei furate cu roaba de tot felul de „telectuali facuti la norma de Fabrica Utopic-Comunista Romaneasca sunt pretutindeni. Boitul la romani, sport national. Furatul de idei, mimarea genialitatii globaliste, ha, ha, ha, teatru national cu cupola murdara de gainat de zburatoare celeste. Sigur ca se sparie romanul daca-l scoti din citadin, din obisnuit, din miturile lui. Se sparie si poporanul de dincolo de capitala daca indraznesti sa-i arati ca aia care se dau inaintemergatori sunt de fapt niste epigoni, niste castraveti murati! Ooooo, cum te mai scuipa poporanul „telectual de provincie romaneasca! Am trecut prin mii si mii de situatii cand la tribuna se inghesuiau golanii „telectualitatii romanesti vorbindu-ne, dupa caz, despre Europa, despre Postmodernism, despre Globalizare! Si acum sunt pline tribunele de baieti in pantaloni scurti care, fugiti de la mamica lor de acasa, juiseaza in capul maselor largi populare tot felul de adevaruri internationale, internationaliste sau futuriste pe care, vai, saracii de ei, nu le inteleg deloc. E o chestie interesanta la romani: cum am cunoscut noi lumea prin povestile altora! Filtrate de creierasele lor salcii, flescaite. Am participat la zeci si zeci de intamplari „telectualiste avand ca subiect Schimbarea Lumii. Tot felul de intamplari cu tot felul de zevzeci si de ingamfati. Cand sa-i intreb, facand pe prostul si jucand diverse roluri de la scriitorasu” provincial etern idiotizat de melancolia inserarii provinciale la rebelul-fara-de-sanse, despre Schimbarea Lumii, Zicatorii de Schimbare o luau fuguta catre bufetu” suedez bagandu-si in pantece haleala la greu, impiedicandu-se in concepte si idei. Mai sunt si din aia care, toba de carte fiind, au scris carti interesante despre asa-zisul Postmodernism Romanesc, de exemplu. CARE? Ca n-am avut asa-ceva, se vede cu ochiul liber. De ce sa nu recunoastem noi, cu franchete si barbatie ca am lipsit din lume atat amar de vreme? Bun. Cum incerci sa devii european-sadea iti sar in carca golanii „telectuali din Romania care au ajuns, dupa caz, fie sefi de partide, fie ministri culturali, fie directori de institute filozofice sau stiintifice sau literare, presedinti de filiale, primari si asa mai departe. Ii cunosc pe toti. Mimeaza majoritatea dintre ei afilierea la Schimbarea Lumii dar nu sunt in stare sa gandeasca o strategie de schimbare. Mimeaza politica inalta dar n-au habar de politica inalta. Apoi, la rand, vin sustinatorii acestor derbedei „telectuali care au fondat edituri sau le-au cosmetizat pe alea vechi si care se prind brat la brat cu „telectualii lumii, razandu-ne-n nas de cat sunt ei de globalizati. Sunt destule episoade internationale incomode cu „telectuali romani care au luat-o peste cap: episodu” belgian bisisica, episodu” Washington &amp indragostitul de grecii antici, episodul Paris &amp poetul derbedeu si covrigul national. De ce oare nu construiesc ei prestigiu atunci cand se internationalizeaza?! De ce le este frica de Postmodernism? De ce tin mortis sa fie SINCRONI cand de fapt n-au nici in clin, nici in maneca? Care e contributia la Schimbarea Lumii?! Care e obolul nostru? Sa ne apucam barbateste sa analizam. Sa vedem ce lucruri importante am avut noi de comunicat. Ce au comunicat acesti pigmei care intre doua curse de avion au mimat participarea la Schimbarea Lumii! Mai stiu pe unul care ne trimetea bezele din San Francisco dar pe care-l durea in cur de scriitorimea tanar romaneasca, folosind-o doar ca rampa de lansare la spriturile oficiale de peste Atlantic, unde s-a simtit bine. Asa ca, stam bine la golaneala. Dar in ce fel participam noi la Schimbarea Lumii? In ce fel se iau altii dupa noi? Ca dintre noi, am vazut, furaciosi, o droaie. Aaaa, Emil Constantinescu se dadea leat cu Vaclav Havel zicandu-i pe nume intr-un per tu dezagreabil la televiziune. Sa ma prapadesc de ras! Emil Constantinescu, acest jalnic personaj al tranzitiei, se dadea pe bune cu scriitorul Vaclav Havel care a facut ISTORIE. Impreuna cu Papa Ioan al II-lea &amp comp. Auzi, mioriticul Constantinescu! Pai, nu suntem RIDICOLI!? Si ridicoli sunt aia care ne dau lectii de frica, de liniste, de ciocu” mic! Asa ca, aia dedati la spuiciune, la para sa se duca repejor la Organe, la Politie, la SRI sa ne dea pe gusa, sa ne zica ca suntem anarhisti si stricatori de liniste mormantala romaneasca. Hai sifon, la turnatori!Scris de Ovidiu Bufnila, consilier de comunicare

Minune mare la un partid de frunte: Adrian… minune vrea sa faca politica. Iar nasul partidului e de acord cu proaspatul ginerica. Ca la orice nunta mare, facem si noi un dar: un imn manelizat catre electorat. Daca tot este sa facem manea, macar sa avem versuri din suflet. Bineinteles, orice asemanare cu realitatea este pur si simplu intamplatoare.

Imnul lu” nasu” Mircea
catre electorat

Offf, viata mea,/ Offf, politica mea,/Offf, degeaba plang,/Tare necajit mai sunt
Electoratul m-a cam uitat,/ in politica am capotat,/Cu almanahe-am umblat,/Procentele le-am cam papat
Ilici nu ma lasa-n pace, / Hasul face si desface, / Scaunul mi se tot sapa / De ramas, n-am nici o baza
Tu, electorat iubit, / Da cu votu-aici un pic / La locale si-n bucale / Sa ma vad la anul mare
Paispe pensii eu promit / Cinspe prime eu iti zic / Ca-ti voi da si iar voi da / Cand voi prelua puterea
Ma ofilesc pe zi ce trece / De-al meu dor te lasa rece / Ca un trandafir ma topesc / De nu te mai regasesc / Sa iti spun cat te doresc
Offf, viata mea, / Offf, politica mea, / Offf, degeaba plang, / Tare necajit mai sunt.

Pun alaturi si o mie de euroi, sa traiasca mirii fericiti.
P.S. Romanie, biata Romanie, condusa uninominal si manelizata pana in management si in elita…

Scris de Mihai Caprioara

Hans Kelsen (1881 – 1973), distins jurist si teoritician al dreptului, este considerat a fi unul dintre principalii reprezentanti ai pozitivismului juridic. S-a nascut la Praga, intr-o familie de evrei, a studiat dreptul la Viena si s-a specializat in dreptul constitutional, in dreptul public si in filosofia dreptului. Pe parcursul unei cariere didactice stralucite, in mai multe universitati europene si americsane, conjugata cu unele functii administrative, a reusit sa elaboreze o doctrina juridica originala. In principala sa lucrare, aDoctrina pura a dreptului”, considerata de exegeti ca fiind expresia desavarsita a normativismului juridic, autorul respinge categoric teoria dreptului natural, teoria sociologica privind justitia si teoria scolii istorice asupra dreptului. Convingerea lui Kelsen era ca teoria dreptului trebuie sa fie pura, adica sa respinga orice influenta de natura politica, morala, sociologica ori istorica, sa fie o teorie aeliberata de orice ideologie politica si de toate elementele stiintelor naturii, constienta de legitatea proprie a obiectului ei si in acest fel constienta de specificul ei” (aDoctrina pura a dreptului”, Editura Humanitas, 2000, p. 5). Scopul pe care autorul l-a urmarit prin aceasta lucrare, privind teoria asupra dreptului, aera de a-i dezvolta tendintele indreptate nu inspre modelarea normelor de drept, ci exclusiv inspre cunoasterea acestora, si de a apropia pe cat posibil rezultatele acestor tendinte de idealul oricarei stiinte – obiectivitate si exactitate” (p. 5). Este vorba, asadar, de incercarea de a elabora o adevarata epistemologie juridica, in centrul careia este situata urmatoarea problema: cum este posibila o cunoastere stiintifica a dreptului normativ?
Pentru atingerea acestui scop Hans Kelsen a delimitat, mai intai, cunoasterea juridica de autoritatea juridica. A delimitat, apoi, in sens pozitivist, cunoasterea juridica de ideologia politica, de conceptiile morale si de orice influenta de natura metafizica. Obiectul cunoasterii juridice il constituie normele, intrucat dreptul este inteles ca un sistem de norme care reglementeaza conduita umana. aCu notiunea anormaa desemnam faptul ca ceva trebuie sa fie si mai ales ca un om trebuie sa se comporte intr-un anume fel” (p. 17). Autorul face separatia intre ceea ce este (fiinta) si ceea ce trebuie (dezideratul) sa fie. Si sustine ca stiintele naturii studiaza ceea ce este, pe baza principiului cauzalitatii, iar stiintele sociale, printre care si dreptul, vizeaza ceea ce trebuie, ca domeniu al normativitatii. Norma vizeaza comportamentul virtual.
In maniera kantiana, Kelsen demonstreaza diferenta dintre legile naturii si legile din drept si morala. El considera ca, asa cum in domeniul lui aeste” actioneaza principiul cauzalitatii, tot asa trebuie sa existe si in domeniul lui atrebuie” un principiu de ordonare a cunoasterii privitoare la conexiunile normative. Principiul pe care il recunoaste, in acest sens, este cel al aimputarii” sau aatribuirii”. aExact ca o lege a naturii, si o propozitie juridica leaga doua elemente. Insa legatura care isi gaseste expresie in propozitia juridica are un inteles cu totul diferit de cea care descrie legea naturii: cauzalitatea. Este evident ca legatura dintre crima si pedeapsa, delict civil si executie silita, boala contagioasa si internare nu este una de tipul cauza-efect. In propozitia juridica nu se afirma, ca in legea naturii ca, daca este A, este si B, ci ca, daca este A, trebuie sa fie si B, chiar daca in realitate B nu este. Faptul ca sensul legaturii dintre elementele propozitiei juridice este diferit de cel al legaturii dintre elementele legii naturii isi are originea in aceea ca legatura in propozitia juridica este realizata de catre o norma stabilita de autoritatea de drept, deci printr-un act volitiv, in timp ce legatura de tip cauza-efect afirmata in legea naturii este independenta de orice asemenea interventie” (pp. 104-105).
Presupozitia necesara pentru cunoasterea oricarii ordini juridice reale, este considerarea ca valid a actului aistoriceste prim” prin care a luat fiinta o constitutie. Aceasta anorma de baza” reglementeaza modul cum trebuie folosita forta in comunitatea respectiva. Obiectul acestui trebuie il constituie regulile menite sa prescrie conduita oamenilor in cadrul raporturilor sociale. Adoptarea anormei de baza” sugereaza viziunea dinamica asupra ordinii juridice, o ordine ce isi reglementeaza propria constituire. Constitutia, ca legislatie primara, valideaza legislatia secundara. Privit diacronic, sistemul juridic se prezinta ca un preces in care normele se concretizeaza progresiv. Prin concretizarea, normele secundare, adoptate de legiuitori competenti, micsoreaza lacunele si ambiguitatile normelor primare.
Conceptul pe care se fundamenteaza normativismul lui Kelsen este cel de validitate, in sensul ca validitatea oricarei norme juridice este asigurata sistemic, in functie de conformitate cu norma juridica superioara. Astfel, crede autorul, teoria dreptului ramane pura, adica este ferita de orice amestec din afara sferei stiintei strict juridice. Aceasta inseamna ca validitatea normei juridice nu depinde nici de eficacitatea sa, nici de actul de vointa care i-a dat nastere, ci este legata doar de ansamblul edificiului juridic existent intr-un anume spatiu si intr-un anume timp. Convingerea lui Kelsen este ca dreptul este un sistem care se intemeiaza si se dezvolta prin el insusi, ca un sistem logic perfect deductibil. El este mai putin convingator atunci cand incearca sa demonstreze cum se intemeiaza norma de baza, norma suprema: acautarea motivului de valabilitate al unei norme nu poate merge la nesfarsit, cum se intampla cu cautarea cauzei unui efect. Ea trebuie sa sfarseasca la o norma care se presupune a fi ultima, cea suprema. Ca norma suprema ea trebuie sa fie presupusa, deoarece nu poate fi stabilita de o autoritate a carei competenta ar trebui sa se bazeze pe o alta norma, si mai inalta. O asemenea norma, presupusa a fi suprema, este denumita aici norma de baza” (p. 236)

Scris de Stefan Munteanu

Subiectele pentru bacalureatul din vara aceasta, cele comunicate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT) in prima varianta, au starnit proteste atat din partea profesorilor cat si din partea elevilor de clasa a XII-a. Mai ales acestia din urma au afirmat ca subiectele sunt „foarte grele”, „de olimpiada” sau „mult peste nivelul mediu”. In martie, specialistii MECT au promis revizuirea lor, in baza propunerilor venite din teritoriu. Variantele finale, publicate pe site-ul ministerului vineri, ii nemultumesc la fel de tare pe viitorii absolventi, care sustin ca „nu s-a modificat nimic”. Mai mult, la matematica „sunt greseli in erata” sau „au modificat exercitiul, nu si erata”. Cat priveste limba si literatura romana, liceenii acuza ca „s-au introdus intrebari care fac trimitere la noul DOOM, ceea ce presupune ca ar trebui sa ne punem pe invatat toate prevederile incluse”. Elevii din clasele de „mate” sunt revoltati de dificultatea subiectelor de la romana: „Daca pentru cei de la afiloa sunt subiecte mult mai simple la matematica (M3), de ce la romana sunt aceleasi subiecte, care sunt foarte grele pentru oricine?”. Pozitia liceenilor e intarita de aprecierile dascalilor. „Intr-adevar, subiectele sunt mai dificile pentru cei de la reala, care au mult de invatat si la matematica, si la fizica”, declara Ramona Mocanu, profesor de romana la Colegiul National „Vasile Alecsandri”. Chiar daca sunt grele, subiectele nu ies din programa scolara, afirma ea. „Sunt de nivel mediu spre inalt. Exista cateva care fac referire la noul DOOM, dar ele se pot rezolva din timp. Nu poti sa treci prin bacalaureat fara sa le cunosti”. Mult mai rau e la matematica, deoarece „subiectele sunt foarte grele”, afirma Gabriel Andrei, directorul Colegiului „Gh. Vranceanu”, profesor de matematica. „Nu-mi plac deloc pentru ca elevii de nota 10 nu trebuie neaparat sa fie olimpici, adauga el. Omul vine la scoala ca sa invete cat are in programa. Se vor lua note mari pentru ca la noi se lucreaza mult, dar nu e normal sa faci subiecte numai pentru Colegiul aVranceanua si aFerdinanda. Si sa stiti, vor fi si aici victime. Nu vor pica, dar nu vor lua toti 10, iar pe ei media ii intereseaza pentru admitere”. Prof. Gabriel Andrei mai afirma ca subiectele pentru BAC din acest an testeaza mai mult nivelul de inteligenta, decat nivelul de cunostinte, ceea ce „iar nu e normal”. Scris de Silvia Patrascanu

Bugetul local al municipiului Bacau este, pe an ce trece, mai generos. Dar aceasta nu inseamna ca banii trebuie cheltuiti pentru rezolvarea unor probleme ce pot fi acoperite cu fonduri europene. Banii Bacaului trebuie folositi pentru a-i ajuta pe bacauani, este de parere Sergiu Sechelariu. „Ideea pe care o sustin si o propun pentru perioada imediat urmatoare este sa nu folosim banii locali pentru strazi, canalizare si asa mai departe. Banii Bacaului sunt pentru cei ce au probleme si au nevoie de sustinere. Trebuie mers inspre solutionarea problemelor sociale de la bugetul local”, declara fostul ministru secretar de stat. Pentru municipiul Bacau, ideala este atragerea de fonduri nerambursabile sau prin cofinantare. „Greutatea banilor trebuie sa treaca spre comunitatea europeana, astfel incat din economiile facute pe aceasta cale sa fie subventionata gigacaloria, transportul pensionarilor, sa creasca numarul subventiilor pentru familiile cu multi copii. Bugetul local trebuie degrevat de astfel de cheltuieli”, a concluzionat Sergiu Sechelariu. In completarea acestor idei, Nicoleta Patrasc, experta in atragerea de fonduri europene, sustine ca trebuie identificata in primul rand directia pe care se va merge. Luand ca exemplu cartierul CFR, ea a adus in discutie doua posibilitati: „Se poate merge un proiect individual, adica pe bucati (unul pentru calanizare, altul pentru drumuri si asa mai departe), sau pe o varianta integrata, care sa cuprinda toate
subsectiunile. Norocul nostru este ca am fost inclusi in cei 11 poli de dezvoltare urbana din tara, si asadar putem accesa un proiect integrat, deoarece acesta ar scurta tot ceea ce inseamna perioada de disconfort pentru cetateni, pentru ca s-ar face toate lucrarile deodata, nu pe bucati.”

Licitatii curate pentru un oras european

Pariul profesionalismului implica inclusiv disparitia licitatiilor cu adedicatie” la care sunt abonate o serie de societati aparute peste noapte, ale unor apropiati de-ai autoritatilor. Un exemplu amplu dezbatut a fost cel al podului de la Serbanesti, unde lucrarile sunt mereu tergiversate. Daca ar fi fost vorba de fonduri europene in acest caz, sustine Sergiu Sechelariu, toti banii ar fi ajuns sa fie platiti de la bugetul local deoarece nu au fost respectate prevederile contractuale. aS-a depasit termenul de executie si nu au fost luate masuri, imi era retrasa toata finantarea si trebuia sa restitui totul. Dar problema cea mare tine de disconfortul oamenilor. Oamenii ii incredinteaza primarului banii lor, la buget, iar primarul ar trebui sa se comporte ca un diriginte de santier, sa supravegheze mersul lucrarilor conform contractului si intr-o ordine stabilita, iar oamenii sa fie multumiti. Eu as propune ca, la finalizarea unei lucrari de acest gen, constructorul sa aduca semnaturile bacauanilor ca sunt multumiti de ce s-a facut, si atunci sa fie virati banii.” Chestiunile acestea nu puteau sa nu fie corelate cu problema delicata a licitatiilor facute dupa ureche. Fostul ministru secretar de stat a pus mana pe caramida fierbinte: „In ultimul timp am vazut prin Bacau o serie de firme aparute peste noapte. Nu sunt constructori. Unii se pricep la facut blocuri, altii la drumuri. Oameni care nu au construit niciodata acum sunt constructori. Si asta pe banii bacauanilor. Un exemplu este la Teatrul de Vara, unde licitatia s-a desfasurat in conditii nu tocmai curate, fiind castigata de o firma din strainatate la un pret mare, plus ca are un obiect diferit de activitate.” Pe viitor, Sergiu Sechelariu este convins ca astfel de lucruri nu se vor mai intampla. „Fiecare firma trebuie sa mearga acolo unde ii este locul. Sunt societati care nu pot intra pe lucrari datorita acestor dedicatii. Plus ca mai intai trebuie sa ai grija de constructorii tai, care sunt din Bacau, platesc aici taxe, rezolvi si multe probleme sociale prin cresterea locurilor de munca.”

Programe pentru tineri, programe pentru Bacau

Autoritatile locale, institutiile specializate nu au binevoit sa se implice in mediatizarea proiectelor care ii vizeaza pe tineri. Astfel, sunt bani pentru studentii sau tinerii care doresc sa porneasca o afacere, dar daca nu spune nimeni nimic, cei ce ar trebui sa ramana in Bacau prefera drumul greu al strainatatii. „Exista bani pentru intreprinderi mici si mijlocii. Daca ii ajutam pe tineri, ii si tinem alaturi de noi. Daca incep o afacere, ofera si locuri de munca. Sunt zeci de avantaje. Nu se poate ca Bacaul sa ajunga la nivelul orasului Buhusi. Nu se preocupa nimeni de atragerea de investitori care sa produca. Doar hipermarket-uri, care intr-o zi nu vor mai avea clienti. Este nevoie de specialisti care sa le ofere consultanta celor interesati. Dar care sa si atraga bani pentru Bacau. Falticeniul are proiecte ce au obtinut finantare. Bacaul nu are asa ceva. Agentia pentru Dezvoltare Locala Bacau nu este specializata, nu are profesionisti. Plus ca sunt universitati ai caror studenti doresc sa se specializeze exact pe asa ceva, si este pacat sa nu le oferim o sansa de pe urma careia sa aiba de profitat intreg Bacaul”, a declarat Sergiu Sechelariu. In incheiere, Nicoleta Patrasc a lansat o idee optimista pentru Bacau: „Cu aceste fonduri europene putem rezolva foarte multe din problemele bacauanilor. In primul rand utilitati la standarde ridicate, parcuri, locuri de agrement, un campus universitar la standarde europene. Si totul cu o alocare foarte mica de la bugetul local. Bani putini pentru proiecte de substanta.” Bacaul poate sa ajunga un oras european. Pentru aceasta trebuie doar o echipa de specialisti, un management bine gandit si o transparenta deplina, trei mari lipsuri ale actualei administratii. Toate amanunte legate de fondurile europene, vor fi dezbatute in cadrul emisiunii Desteptarea de Seara de azi, incepand cu ora 17.00, la TV Bacau si Radio Alfa. Invitati sunt Sergiu Sechelariu, candidat la Primaria Bacau si Nicoleta Patrasc, experta in proiecte europene.

Scris de Emilian Berceanu