Daca stam si ne aducem bine aminte, atat autoritatile locale cat si diferitii ministri care s-au perindat pe la Bacau din 2007 si pana acum au precizat, obsesiv, ca una dintre marile prioritati in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel national tine de construirea centurii ocolitoare a Bacaului. Timpul a trecut, si efectiv nu s-a intamplat nimic. De fapt, a mai aparut o noutate: licitatia pentru aflarea constructorului a fost din nou tergiversata, astfel ca, in cel mai bun caz, in luna octombrie (culmea, in campanie electorala) se va afla numele constructorului.
Chiar daca peste doua luni se va afla cine va duce, intr-un viitor incert, la bun sfarsit lucrarile pentru centura ocolitoare, o alta chestiune, deloc lejera pentru factorii raspunzatori, rasare la orizont: cine, cum si cand se va ocupa de regimul terenurilor pe unde ar trebui sa treaca soseaua de centura? Nu de alta, dar pana in acest moment nu s-a miscat un deget in ceea ce priveste exproprierile. Iar cazul Clujului ar fi trebuit sa le dea suficient de gandit autoritatilor, deoarece lucrarile au intarziat aproape 2 ani din cauza chestiunilor legate de regimul juridic al terenurilor pe unde trece centura. Iesenii s-au dovedit si in aceasta privinta cu doi pasi inaintea noastra. Cu toate ca Iasiul nu era vazut ca obiectiv prioritar pentru centura ocolitoare, in luna decembrie a anului trecut a fost semnat actul de „Atribuire a contractului de servicii juridice in vederea exproprierii terenurilor, conform legii 198/2004, aferente obiectivului de investitii varianta de ocolire a municipiului Iasi – etapa I – varianta sud.” Treaba care la noi nu s-a intamplat. Autoritatile de la Iasi, desi orasul lor nu era trecut pe lista urgentelor la centuri ocolitoare, au fost prevazatoare si si-au facut treaba. Iar efectele se vad fara nicio problema: la Iasi au fost demarate lucrarile variantei, in timp ce la Bacau s-a ajuns la o noua amanare a licitatiei. Totul vizeaza competenta si buna credinta.Scris de Emilian Berceanu

Daca deseori vina producerii celor mai multe accidente rutiere a fost aruncata pe umerii pietonilor, ultimele evenimente inregistrate in evidentele Politiei Rutiere dovedesc altceva. aPrimul accident s-a produs pe strada 9 Mai, unde doi pietoni au fost accidentati chiar pe trecerea pentru pietoni. Alois P., de 46 de ani si Elisabeta E., de 52 de ani, traversau strada pe culoarea verde a semaforului, cand Dacia Logan, condusa de Nicusor P., de 32 de ani, a dat peste ei”, ne-a declarat subinspector Narcisa Butnaru, ofiterul de presa al IPJ Bacau. Din fericire, pietonii nu au fost loviti foarte tare. Ei au ajuns la spital, dar dupa efectuarea unui consult, medicii au constatat ca nu se impune spitalizarea lor. Mult mai grav a fost accidentul de pe DN2, petrecut in localitatea Faraoani, care s-a soldat cu moartea unei persoane. aTot un Logan, la volanul caruia se afla Nelu C., de 25 de ani, sofer din anul 2007, a lovit un barbat care traversa soseaua pe trecerea pentru pietoni. Din nefericire, pietonul nu a mai putut fi salvat. In momentul de fata se depun eforturi pentru stabilirea identitatii victimei”, a mai spus subinspectorul Butnaru. Conducatorul auto imprudent s-a ales cu dosar penal pentru ucidere din culpa.Scris de Lili A.

Buricul targului. Bacau. Str. 9 Mai. Chiar langa Banca Romaneasca. In dreapta, peste strada, este sediul policlinicii vechi. Daca dai coltul, vezi sediul primariei (institutia care se ocupa si de administratie). Cald. Am ceva timp liber. In dreapta sediului bancii amintite sesizez un fel de parculet. De pe trotuar, pare atractiv. Intru pe o inchipuire de alee. Dupa primii patru pasi ma loveste olfactiv o duhoare de poveste. Peste tot, o mizerie infernala: resturi menajere, fecale, incaltaminte si vestimentatie aruncata, sticle, foarte multe pet-uri abandonate. Indraznesc mai mult. Aceeasi poveste: o mizerie de nedescris. Iata si un alt indraznet: asezat direct pe iarba, printre arbusti, un boschetar cu sticla de vin langa el. Are fata plina de sange. Bea. Ma priveste, dar nu reactioneaza in niciun fel. Face parte din decor. Un decor jenant. Buruienile fac legea peste tot. Arbustii din zona sunt sufocati. Probabil ca de ani de zile n-a mai fost mana de gospodar pe aici. E greu de rezistat aici. Ies pe trotuar. Dau cu ochii de o Dacie parasita de mai multa vreme. Are cauciucurile dezumflate, buruienele au incadrat-o armonios, iar o groapa ii tine tovarasie placuta. Ma uit iar in jur. Chiar nu-mi vine a crede ca sunt in buricul unui oras din Europa secolului al XXI-lea. Sunt atat de scarbit, incat nici nu mai am chef sa mai scriu nimic despre acest infern. Sunt dezgustat. Las fotografiile sa vorbeasca mai mult.
Scris de Ion Fercu

2008 este anul dedicat dialogului intercultural, motiv pentru care Complexul Muzeal aIulian Antonescu” din Bacau a gazduit de-a lungul timpului diferite manifestari ce au avut ca scop aniversarea tarilor membre Uniunii Europene. Ieri, a venit randul Republicii Ungaria, de aceea, profitand de vizita Excelentei Sale, Oszkar Laszlo Fuzes la Bacau, conducerea muzeului a organizat un eveniment special al carui scop a fost dezvoltarea unei mai bune comunicari intre cele doua tari. Ambasadorul a participat alaturi de subprefectul Bacaului, Gheorghe Hura, si alti reprezentanti ai administratiei la o serie de comunicari dedicate particularitatilor culturale ale maghiarilor si relatiilor care trebuie sa se stabileasca intre cele doua comunitati. Incantat de prezenta Ambasadorului in orasul nostru, subprefectul a declarat ca aprezenta Excelentei Sale la Bacau ne indeamna la un dialog deschis, care ne permite sa ne familiarizam cu particularitatile culturale ale oamenilor de pe teritoriul ungar. Evenimentul ne-a oferit ocazia de a ne cunoaste mai bine, de a stabiliza relatiile dintre noi, in asa fel incat aceasta zona a Europei sa devina una din ce in ce mai prospera. Acest lucru ne motiveaza sa ne realizam toate obiectivele”. De asemenea, evenimentul de ieri a avut legatura cu vizita efectuata in luna mai de catre presedinta Parlamentului Ungariei. Ea a urmarit atunci o pregatire a unei viitoare infratiri a Bacaului cu Pecs, idee sustinuta si acum in prezenta bacauanilor de catre Oszkar Laszlo.

Scris de Daniela Pilat

Bacauanii, interesati mai mult de munca in strainatate

Aproximativ 300 de persoane au trecut ieri pragul agentiilor de forta de munca. Majoritatea s-au interesat de posibilitatile de a pleca la munca in strainatate. Peste 80 la suta dintre someri au un nivel scazut de educatie.

Ieri, mai mult ca in orice perioada a anului, usile birourilor din cadrul agentiilor pentru ocuparea fortei de munca au fost larg deschise tuturor celor care au vrut sa se intereseze cu privire la activitatea acestor institutii. Si aceasta deoarece in 29 august toate institutiile amintite au marcat aZiua portilor deschise”. Evenimentul a debutat la ora 9.00, s-a incheiat la ora 15.00 si s-a derulat sub deviza aAgentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau-partener credibil al persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si al angajatorilor”. Astfel, mai ales populatia de varsta activa a fost invitata la sediul AJOFM si al Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau pentru a afla despre serviciile pe care acestea le presteaza si cine are dreptul sa beneficieze de ele. Pana la ora pranzului, aproximativ 200 persoane au trecut pragul AJOFM ori al Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau. aNu este prima data cand vin la Agentia Fortei de Munca, ne-a spus Constantin Jigau. De fiecare data cand am avut nevoie de o informatie mi-a fost oferita. Eu am fost multumit de lamuririle care mi s-au dat”.
Asa cum era de asteptat, cei mai multi vizitatori s-au aratat interesati de activitatea compartimentului Eures, care ofera servicii de informare, consiliere si mediere referitoare la munca in strainatate, atat persoanelor cat si angajatorilor. Dar alte zeci de persoane au dorit sa stie in ce conditii pot beneficia de indemnizatie de somaj, care sunt locurile de munca vacante ori ce posibilitati sunt de calificare intr-o alta meserie decat cea pe care o au. Pana la ora 15.00, cand actiunea s-a incheiat, prin birourile celor doua institutii au trecut peste 300 persoane, un bilant care este, totusi, modest. aMa asteptam sa vina ceva mai multa lume, ne-a spus si Ioan Silitra, directorul AJOFM Bacau. Mai ales ca in aceasta zi s-a dat acces liber tuturor persoanelor interesate de activitatea noastra, care pot vedea astfel ca noi furnizam o gama diversa de servicii, nu numai indemnizatii de somaj”.

Peste 80 la suta dintre someri,
nivel scazut de educatie

Tot ieri, la sediul AJOFM s-au desfasurat lucrarile consiliului consultativ al institutiei, in fata caruia a fost prezentata activitatea acesteia in perioada ianuarie-iulie 2008. In acest interval de timp s-au inregistrat, in medie, lunar, 11.755 someri, si o rata a somajului de 4,9 la suta fata de 3,8 la suta, la nivelul tarii. In aceeasi perioada au fost angajate 6.352 persoane care erau inscrise in evidentele AJOFM. In acelasi timp, insa, pentru foarte multi someri nu se gaseste un loc de munca deoarece 83,6 la suta dintre ei au un nivel scazut de educatie, ei fiind absolventi ai invatamantului primar, gimnazial sau profesional. Alti 13,7 la suta au absolvit o forma de invatamant liceal sau postliceal. Pentru ei, luna viitoare se va organiza o bursa a locurilor de munca, astfel ca li se va oferi o noua posibilitate de a-si gasi de lucru.
Scris de Elena Tintaru

Asociatiile persoanelor varstnice, ale pensionarilor si veteranilor de razboi din judetul Bacau au avut o surpriza placuta ieri, la intalnirea cu subprefectul judetului, in cadrul Comisiei de Dialog Civic. Ele au aflat ca autoritatile locale si judetene sunt obligate sa le sprijine si sa le asigure spatii pentru desfasurarea activitatii. „Am primit o adresa semnata de Victor Paul Dobre, secretar de stat in Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA), prin care suntem informati ca, in baza Legii 16, consiliile locale si judetene trebuie sa sprijine asociatiile de varstnici si sa le repartizeze spatiile necesare desfasurarii activitatii Consiliului judetean pentru problemele persoanelor varstnice”, a declarat Constantin Scripat (foto), dupa care le-a citit nota MIRA. Nu a fost nevoie de mai mult pentru ca varstnicii sa-si exprime doleantele. Costache Mocanu, vicepresedintele Consiliului judetean al varstnicilor (CJPV), a solicitat spatiu pentru aun birou la Clubul 60+”, comandorul Leonov, care ii reprezinta pe veteranii de razboi din MApN, a solicitat un calculator, iar Petru Pana, presedintele CAR-ului pensionarilor, a aratat ca „au fost sparte usile de termopan ale sediului din str. Nicu Enea” si ca a cerut sprijin Politiei si Primariei, dar „nu am primit niciun fel de raspuns”. Constantin Scripat i-a promis lui Petru Pana ca va face demersuri la Politie si la Primaria Bacau pentru rezolvarea problemei. De asemenea, subprefectul a declarat ca se va solutiona si cererea pentru un birou la „Clubul 60 +”. Cat priveste dorinta veteranilor de razboi, care nu mai vor sa lucreze cu registre, ca acum 100 de ani, aceasta a fost solutionata pe loc de Carmen Silitra, presedinta Fundatiei „Constantin Brancoveanu”, care a declarat ca le va dona un calculator. Scris de Silvia Patrascanu

Francisc C., un barbat in varsta de 55 de ani, a sesizat Politia din localitatea Faraoani, ca vecinul sau, care locuia singur, a ales sa-si puna singur capat zilelor. El a incercat sa se omoare prin spanzurare, dupa ce si-a legat in jurul gatului o franghie, in camera casei. Dinu P., de numai 35 de ani, a fost gasit de vecini care au sarit sa-l salveze. Imediat a fost chemata si o masina a Ambulantei, dar nu s-a mai putut face nimic pentru el. Un alt suicid s-a inregistrat in aceeasi zi, in comuna Pirgaresti. Gelu C. si-a gasit sotia, pe Lidia C., de 40 de ani, spanzurata in curtea locuintei, intr-o magazie. Nu se stie care au fost motivele care au stat la baza acestui deces. aO alta fapta, cu intentie de suicid, s-a petrecut in Bacau, a declarat si subinspectorul Narcisa Butnaru, ofiterul de presa al Inspectoratului de Politie Bacau. La ora 20.50, in seara de 27 august, Sectia 1 Politie a fost sesizata ca Ionela G., de 18 ani, a incercat sa se sinucida in baie. A fost chemata Salvarea, s-a reusit resuscitarea tinerei, iar acum aceasta este in sectia ATI a spitalului in coma de grad IV, cu sasse minime de supravietuire”. Ieri, fata a murit pe patul de spital. Politistii care au anchetat cazul au descoperit in baia fetei si un bilet de adio, catre tatal si bunica ei, prin care isi explica gestul. Nu este exclus ca gestul ei sa fi aparut pe fondul unui debut de depresie, specific acestui interval de timp de inceput de toamna, sau ca o reactie la stres. In general schimbarile de anotimp sunt perioadele in care anumite boli psihice, nediagnosticate, se pot acutiza si in final se poate ajunge la astfel de tentative de automutilare. Medicii spun ca din punct de vedere socio-patologic, fenomenul sinuciderii ar putea masura sanatatea mintala a unei societati, oglindind tensiunile si conflictele sociale, politice si economice ale acesteia. „Sinuciderile si tentativele de sinucidere raman o problema a comportamentului uman, dependenta de ambient si conditiile existentiale in care este plasata persoana”, a precizat si dr. Marcel Badara, medicul sef al Serviciului de Medicina Legala. Potrivit teoriei biologice, sinuciderea este o boala. Teoria psihologica sustine ca este o expresie a unei constitutii psihice fragile (personalitati fragile), iar teoria sociologica le vede ca pe un fapt social, un act de fuga din fata unei realitati.Scris de Roxana Neagu

Mai antai, se stie, a fost ceata, grupul (neorganizat) de oameni contituit pentru a cultiva supravietuirea. Apoi s-a nascut ginta, comunitatea bazata pe rudenia de sange, constituind principala forma de organizare obsteasca an epoca primitiva. stiut este, de la doamna anvatatoare, ca mai multe ginti sau familii anrudite, care aveau limba si credinte comune, locuiau an acelasi teritoriu si se supuneau autoritatii unui sef ales au format tribul. Ce vremuri ferice! Aceste comunitati primitive erau morale. anca nu descoperisera farmecul coruptiei. Astazi consemnam aparitia unei noi comunitati: gasca. A, dar nu agasca&quot aceea nebuna de prieteni an mijlocul careia ne simtim excelent atunci cand reusim sa evadam an concediu. Este vorba despre grupul acela restrans de oameni, uniti antre ei prin preocupari, mai ales an vederea savarsirii unor actiuni reprobabile, despre sleahta, banda, clica sau clan. Iata, dumneavoastra sunteti astazi la slujba, trageti opt ore la saiba, lecuiti oameni, ai educati pe altii, salubrizati, pregatiti un spectacol sau aveti alte profesii onorabile. an vreme ce truditi cu responsabilitate, chiar va place sa credeti ca si oamenii alesi de dumneavoastra pentru a coordona destinele comunitatilor locale sau ale natiei trudesc la fel de moral si responsabil. Ei bine, credeti-ma, va anselati. an subteran, cei mai multi dintre ei sunt organizati, si transpartinic, an adevarate gasti. Gasti care castiga mereu licitatiile. Nascuti sub steaua norocului, membrii lor cumpara terenuri sau imobile la preturile cele mai mici, deruleaza contracte de vis cu statul. Copiii lor sunt cei mai destepti: primii an politica si la bursele din strainatate. Au succesuri nebune. Pe noi, inflatia ne dezumfla pe ei ai umfla. Ca an poveste, au cele mai bogate matusi, cei mai prosperi unchi. Dupa coltul afacerilor dumneavoastra pandeste falimentul, dupa al lor zambeste profitul. Piscina, elicopterul, mertanul, insulele exotice, vilele sunt zeii lor. Noua ne recomanda mersul pe jos, cortul, soia ecologica, balta indigena. Au discursuri emotionante despre morala autentica, fac matanii publice, sponsorizeaza slujbe religioase personalizate. Care este reteta unei gasti de succes? E nevoie, musai, de politicieni (primar, parlamentar, guvernant etc). Se adauga baieti destepti (infractori la limita legii si infractori sadea) si, pentru fatada, se gaseste cate un popa-prostu&#39, un fraier de serviciu care chiar crede ca gascarii sunt bine intentionati. N-am gasit pana acum nici macar un targusor, un amarat de catun care sa nu fie la cheremul gastilor. Daca gasiti vreo anjghebare umana care nu traieste sub imperiul infractional al gastii, anuntati-ne. Vrem sa prezentam tancilor aceasta minune, ca pe o reminiscenta de morala autentica. Suntem interesati de salvarea acestor posibile insule ratacite intentionam sa le adunam antr-un mic muzeu al natiei. Va veni lumea buluc, an vizita. Veti spune ca am un puseu de proletar frustrat. De fapt, am vrut sa spun ca nu avem oligarhie financiara, inevitabila an capitalism, ci o puzderie canceroasa de gasti financiare infractionale (scuzati pleonasmul).Scris de Ion Fercu

Nemutumirile invatatorilor au tinut capul de afis al primei sedinte publice de repartizare pe post a suplinitorilor calificati. Dincolo de acestea, pata de culoare a zilei de miercuri a fost data de cei trei invatatori, care au preferat sa ocupe posturi de educatoare. Alexandru Otetea va avea grija de micutii din Corbasca, in timp ce Sorin Dima va fi educatorul prichindeilor din Radoia – Gura Vaii. Cea de-a treia educatoare de sex masculin din judet este Adrian Alexandru, el alegand un post de la Gradinita din Frumuselu – Glavanesti. In alta ordine de idei, repartizarile pe post au continuat, ieri, cu profesorii de limbi straine, de limba romana, istorie si geografie. „Ziua de azi (ieri, n.r.) a fost mult mai linistita ca cea de miercuri. Din pacate, merge foarte greu, pentru ca oamenii nu prea sunt hotarati unde vor sa se duca. Oferta este, la propriu, destul de generoasa si catedre ar fi pentru toata lumea. Sunt, insa, si unii care nu accepta decat posturi foarte apropiate de oras, motiv pentru care au renuntat”, ne-a declarat Ionel Ardeleanu, inspector de personal la Inspectoratul Scolar. Per total, ieri au fost repartizate 127 de cadre didactice.
Scris de (E. Cucu)

Deputatul PD-L Liviu Miroseanu a adus in discutie, cu ocazia conferintei de presa de ieri, problema delicata a subventiilor guvernamentale pentru energia termica. Conform datelor prezentate de parlamentarul bacauan, „in acest moment exista restante de 980 miliarde de lei vechi pentru 2007 si 1225 miliarde pentru 2008, ceea ce inseamna peste 2000 de miliarde restante la plata catre primarii. Aceste datorii pot avea efecte devastatoare in ceea ce priveste capacitatea primariilor de a asigura subventii.” Miroseanu a amintit si de situatia de la CET, care din cauza acestor datorii a ajuns sa aiba facturi si penalitati extrem de mari catre furnizori. „In sedinta de marti, daca pana atunci nu vom primi un raspuns oficial de la Guvern in legatura cu aceste datorii, vom inainta o motiune simpla”, a concluzionat deputatul.
Scris de (E. Berceanu)

Cu biciul, dupa constructori!

Marian Petrache, secretar de stat in MIRA, a sosit ieri in Bacau si a tinut o sedinta-fulger cu directorii de institutii, primarii din zonele inundate si administratorii firmelor de constructii. Lipsa de interes a patronilor l-a suparat, insa, grozav pe ministru, care le-a sugerat directorilor sa fie mai putin blanzi in controalele pe care le fac.

Secretarul de stat Marian Petrache, Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA), s-a intalnit, ieri, la Prefectura Bacau, cu directorii de institutii, primarii din zonele inundate si administratorii firmelor de constructii care au luat caiete de sarcini in vederea repararii sau reconstruirii caselor. In sala erau, la inceput, 20 de patroni. Ei au primit date privind valoarea manoperei, cantitatea de materiale, tipul lucrarilor si termenul de executie. La inceput, ministrul a facut apel la bunele sentimente ale administratorilor, explicandu-le ca au de-a face cu o situatie speciala si ca sinistratii au nevoie de ajutor. „Sa nu va ganditi neaparat la profit, i-a indemnat Petrache. Sunt 409 case de refacut, pentru care efortul bugetar e extraordinar de mare”. El a precizat ca a discutat, inainte de a veni la intalnire, cu constructori din mediul privat pentru a fi bine informat. Prima lui nemultumire a fost ca in sala sunt 18 patroni, desi judetul are 1300 de firme de profil. „Sambata, la ora 9, sa-mi invitati aici cel putin 50 de firme”, le-a cerut Marian Petrache subprefectului Constantin Scripat si directorilor prezenti.

Patronii au dat bir cu fugitii

Invitati sa-si prezinte pozitia, constructorii au vrut sa stie cine transporta cimenul si lemnul de la depozitul din Saucesti pana la santier, daca intra in sarcina lor si instalatiile electrice, daca vor primi 100 milioane/casa pe manopera cu sau fara TVA. „Pentru 10 case, transportul materialelor costa zeci de milioane”, au afirmat ei. Ingrijorati au fost si de faptul ca vor achizitiona din bugetul propriu sarma, scoabe, elemente de cofraj. „Materialele marunte nu sunt chiar marunte. Vom face plafon de rigisp sau nu? Nu scrie aici. Rigipsul nu e nimica toata. Ce inseamna la rosu?”. Un constructor din Asau s-a plans de cheltuielile cu cazarea si hrana muncitorilor. „V-am spus de la bun inceput ca nu vreau sa va ganditi la aceasta lucrare ca la o afacere”, le-a amintit Petrache. „Nu, dar nici nu vrem sa iesim in pierdere”, au spus constructorii. Ministrul i-a mai informat ca doua lucruri nu sunt negociabile, suma si termenul, apoi le-a dat o ora ca sa se decida. „In 2006, am construit 41 de case la Rast, cu 300 de milioane fiecare. Cu 100 de milioane, cat ne dau acum, e imposibil sa construiesti”, acuza Dumitru Antohi, SC Anelbac, in pauza. Patronii si-au sunat mesterii, contabilul, s-au consultat, dupa care cei mai multi au dat bir cu fugitii.

Directorii sunt trimisi
sa adune constructori

La reluarea sedintei, in sala era prezenti ministrul Marian Petrache, subprefectul Constantin Scripat, directorii, primarii, ziaristii si un patron. „Omul se cunoaste la greu, a spus, zambind amar, reprezentantul MIRA. Ma asteptam la altceva din partea oamenilor de afaceri din Bacau. Patru ani nu i-a deranjat nimeni. Sunt 1300 de firme, trei la o casa”. Mirandu-se ca nu sunt stare sa-i convinga pe constructori sa se solidarizeze Guvernului spre a-i ajuta pe sinistrati, Petrache le-a sugerat sefilor DGFP, ITSC, ITM sa fie mai aai dracului” cu firmele care fac profit in Bacau. In cele din urma, in sala au intrat doi patroni, apoi inca doi, iar la telefonul dat de Adrian Sichitiu, ITSC, au aparut si directorii de la Conextrust si Rom Constructor. S-a recurs si la amituire”. La indemnul de a contracta si reparatii, pentru care sunt materiale din belsug, iar manopera e mai bine platita, firmele mici au luat cate 20-30 de case. Din 409 case, au fost mosite 180. Oficialii au zis ca 225. In final, ministrul Marian Petrache, mai suparat pe autoritati decat voia sa se vada, le-a reamintit: „Domnule director al finantelor, pentru sambata, la ora 9, veti invita 50 de firme la intalnire. Vreau sa stau de vorba cu administratorii lor”. Scris de Silvia Patrascanu

Asa considera banii publici unul dintre primarii din judet. Sau mai exact nu banii public, ci metodele prin care sunt cheltuiti acestia. O mare vrajeala pe buzunarul nostru, al celor care contribuim la bugetul national, ca doar banii nu sunt acordati de catre Guvern din vreun buzunar secret, ci din taxe si impozite. Domnul in cauza s-a aratat extrem de iritat de faptul ca jurnalistii l-au intrebat despre o licitatie de aproape un milion de euro. De parca il intrebasem despre perioada de gestatie a vacii din grajdul proprietate personala. Atitudinea respectivului primar este emblematica pentru multi dintre edilii comunelor bacauane. Mai ales in cele mai izolate, acolo unde primarul, popa si politaiul sunt priviti ca niste adevarati arhangheli de catre comunitatile locale. Considerandu-se stapani absoluti asupra fondurilor, a licitatiilor, inclusiv ai consiliilor locale, genul acesta de primari fac exact ceea ce ii taie capul, buzunarul si interesele. Cum nu-i controleaza nimeni, singura sansa sunt alegerile din patru in patru ani, asta in caz ca satenii sunt interesati de modul in care le sunt cheltuiti banii si nu se entuziasmeaza la o roaba de balastru aruncat pe un drum desfundat, inainte de alegeri. In comuna Garleni, stapan asupra banului public este un astfel de personaj. Cand am avut aonoarea” sa-l cunosc, anul trecut prin toamna, am ramas surprins de cat de creduli sunt oamenii de la sate. Unde mai pui ca personajul a mai iesit o tura primar. N-avea omul nicio aplecare spre administrarea banului public, ba din contra. In schimb, emana pana la ultimul por o atitudine de stapan local.
Cu astfel de oameni aflati in fruntea comunitatilor, ruralul doreste sa se dezvolte. Sa recupereze decalajele imense fata de comunitatile rurale din UE. Se va intampla exact ao vrajeala”, ca sa-l citez pe primarul Garleniului. Comunitatea locala se va afunda tot mai mult in saracie si ignoranta, in vreme ce primarul si neamurile sale vor prospera pe zi ce trece. In trecut se spunea ca primar este ales cel cu gospodaria cea mai frumoasa din sat. Acum, gospodaria rasare dupa cativa ani de la alegerea in functie. Si uite asa nu primul gospodar este ales primar, ci primarul devine primul gospodar. Din banii comunitatii, ca doar nu-l controleaza nimeni.Scris de Ionut Avram

Guvernul a decis o serie de noi modificari in ceea ce priveste elaborarea planurilor urbanistice generale. Astfel, prin modificarea Legii 350/2001 se prevede in mod explicit faptul ca orice PUG va trebui sa identifice in mod obligatoriu zonele care pot fi modificate prin intermediul unor planuri urbanistice zonale (PUZ-uri) sau planuri urbanistice de detaliu (PUD-uri).

Autorizatiile de constructie vor fi de acum inainte doar in baza prevederilor PUG, care va trebui sa reglementeze regimul juridic, tehnic si economic al terenurilor si constructiilor. Concret, PUG-ul va avea putere de lege in ceea ce priveste dezvoltarea urbanistica, astfel incat zonele cu interdictie temporara sau definitiva de construire sa fie expres delimitate si sa nu exista posibilitatea derogarii de la regulile impuse prin PUG. In plus, planul urbanistic general trebuie sa contina in mod imperativ o lista cu proiectele de dezvoltare ale administratiei publice precum si cu zonele in care nu se vor putea niciun fel de modificari prin intermediul planurilor urbanistice zonale sau de detaliu.
Autoritatile isi asuma responsabilitatea

Emiterea planurilor urbanistice zonale va fi conditionata de elaborarea unui aviz de oportunitate de catre autoritatile administratiei publice locale. PUZ-urile vor trebui sa contina, explicit si limitativ, teritoriul ce urmeaza sa fie delimitat si dotarile de interes public necesare. Planul urbanistic zonal va putea opera o serie de modificari in PUG cuprivirela regimul de construire, inaltimea maxima admisa, coeficientul de utilizare a terenului si retragerea cladirilor fata de aliniament. Prin urmare, niciun primar si niciun consiliu local nu va mai putea sa intervina peste prevederile Planului Urbanistic General, indiferent cat de mare ar fi interesul.

Cetatenii, prezenti la urbanism

Pentru a fi asigurata maxima transparenta a deciziilor legate de amenajarea teritoriului si urbanism, Guvernul a luat o masura care nu este deloc de natura sa-i incante pe reprezentantii administratiei publice locale. Astfel, va fi obligatorie participarea cetatenilor la toate deciziile in acest sens, prin informare publica si pentru consultare. Modalitatile concrete privind consultarea urmeaza sa fie inserate in „Procedura de informare si consultare a populatiei pentru planurile de urbanism si amenajare a teritoriului”, act ce urmeaza sa fie elaborat pana la finele acestui an.
Urbanism la Bacau?

Aparitia modificarilor guvernamentale a incurcat si mai mult itele la Bacau. Asta pentru ca la acest moment, nu se mai stie clar ce se petrece vizavi de PUG. In anul 2007, arhitectul sef Silvian Cortez declara ca se lucreaza de zor la elaborarea unui nou plan urbanistic, care va fi gata in anul 2009. Dupa numai un an, mai exact in luna iunie 2008, autoritatile locale declarau ca la sfarsitul lunii iunie se vor deschide ofertele la licitatia privind PUG. Apele si asa gri se vor tulbura si mai tare in urma modificarilor puse la cale de cabinetul Tariceanu, iar Bacaul nu va avea un PUG in viitorul apropiat. Cu alte cuvinte, nu va exista o strategie de dezvoltare pusa la punct.

Scris de Emilian Berceanu, Ionut Avram

Un proiect cu o finantare de 27 miliarde de lei, pe canalizare si constructie a unei statii de epurare in comuna Garleni, a starnit un adevarat scandal in Consiliul Local. Membrii acestuia sunt decisi sa blocheze toate platile, pentru ca au dubii cu privire la modul in care se cheltuie banii. Recent, consilierii locali au sarit la gatul primarului pentru ca si-a permis sa mai semneze un contract de fezabilitate, fara acordul lor prealabil.

Comuna Garleni parca sta pe un butoi de pulbere, gata sa explodeze. Majoritatea consilierilor locali sunt „la cutite” cu primarul Valentin Flenchea, care pentru a treia oara a castigat primaria in comuna. Ei sunt convinsi ca edilul lor „umba cu manareli, face numai ce vrea si numai ilegalitati”, cum ne-au spus. Cel mai mare proiect de finantare pentru comuna este cel in care Primaria Garleni a contractat o lucrare de amploare pentru realizarea retelei de canalizare si a unei statii de epurare. Confrom fisei de date a achizitiei lucrarii, valoarea contractului este de circa 27 miliarde de lei. Lucrarea a fost castigata prin licitatie de SC Fan Construct, sub antrepriza Tehnic Asist din Botosani. Desi la mijloc a fost si o contestatie depusa de catre celelalte firme care au participat la licitatie, lucrarea a fost derulata fara a tine cont si de acest lucru. Mai mult, niciuna dintre cele doua firme nu respecta cerintele tehnice din fisa de date a achizitiei.

Consilierii sunt decisi sa ia atitudine

aS-a lucrat urat si in mizerie, oamenii au fost revoltati ca cei care au contractat lucrarea nu au executat cum trebuie sapaturile, au lasat noroi in poarta tuturor, incepeau un sant si fara sa-l termine se apucau de altul. Lucrarea a inceput pe 8 februarie 2008 si are termen de executie opt luni, adica pana pe 8 octombrie 2008. Iar acum abia daca s-a terminat in proportie de 40 la suta si s-au decontat in jur de 7 miliarde de lei, un avans pentru materiale de constructii”, ne-a spus unul dintre consilierii locali. La statia de epurare nici macar nu s-au inceput lucrarile. „Intentionam ca in urmatoarea sedinta de Consiliu Local sa blocam platile pe toate contractele care nu sunt in regula. Avem dubii mari in ceea ce priveste toate lucrarile contractate de domnul primar”, ne-a declarat revoltat si viceprimarul comunei, Francisc Imbrea. El a sustinut ca desi este in aceasta functie de conducere in primarie, primarul Flenchea nu-i da voie sa urmareasca nimic din ceea ce inseamna cheltuirea banului public.

Contract incheiat pe sestache

Scandalul a ajuns la un punct maxim zilele trecute cand consilierii s-au trezit la o sedinta ca sunt obligati sa-si dea acordul pentru un nou proiect de investitii, contractat deja de Primaria Garleni, dar fara acceptul prealabil al membrilor CL. „Nu se poate asa ceva, au afirmat consilierii. Este vorba despre un contract de servicii de intocmire a unui studiu de fezabilitate privind accesarea programelor de dezvoltare a infrastructurii spatiului rural si baze sportive, contract care ajunge la circa 40.000 RON. Domnul primar Flenchea a semnat deja contractul in numele primariei, dar fara a cere acordul CL. Abia apoi l-a supus spre aprobare. S-au facut deja trei sedinte de CL extraordinare, dar majoritatea nu-si da acordul”. Firma cu care a batut palma primarul este un SRL din Bucuresti si se obliga sa elaboreze documentatia necesara accesarii de fonduri, studiul de fezabilitate, topografic si geotehnic, dar si toate actele de avize si alte acorduri.

Flenchea are varianta lui

La toate aceste acuzatii, primarul Valentin Flenchea il ia pe „nu stiu” in brate si spune ca a facut totul in folosul comunitatii care l-a ales. „Intr-adevar, lucrarea de canalizare este putin intarziata, dar a fost si vremea ploioasa. La statia de epurare nu s-a inceput nimic, pentru ca si acolo sunt probleme. Cu contestatia de care vorbiti sa stiti ca este doar o vrajeala. Daca a fost vreuna depusa, nu a ajuns la mine, ci la Bucuresti, prin SEAP (sistemul electronic de achizitii publice, n.r.). Eu am angajat o firma de specialitate sa ma reprezinte, care nu mai stiu cum o cheama. Nu stiu nici cati bani s-au cheltuit pana acum. In ceea ce priveste celalalt proiect de atragere de fonduri pe infrastructura si baza sportiva e adevarat ca nu am avut acordul Consiliului Local, dar a fost vorba de interesul comunei acolo si de circa 5 miliarde de lei, bani de la Guvern, pe care este pacat sa ii pierdem. Aici sa stiti ca interesul politic distruge peste tot economicul. Am sa rup contractul sau am sa-l suport eu din buzunarul meu. Imi permit sa-l sponsorizez si gata. Daca erau cu totii oameni de bine, intelegeau ca tot ce fac este in folosul comunitatii. Nu fac nimic la mine acasa”, a precizat, destul de iritat, primarul.

Scris de Anca Petrescu, Ionut Avram

De la inceputul acestui an 36 persoane si-au pierdut viata pe teritoriu strain. Cei mai multi au murit in urma unor accidente rutiere, dar au fost cazuri in care decesele au survenit ca urmare a unor crime sau boli grave. Tara in care sunt inregistrate cele mai multe astfel de cazuri este Italia. „Fata de anii precedenti, anul acesta inregistram un numar foarte mare de bacauani care au decedat pe teritoriul strain, a confirmat comisar sef Ioan Matei, sef Serviciu Pasapoarte Bacau. Chiar in urma cu cateva zile un barbat de 40 de ani, din Gaiceana, a decedat pe aeroportul din Amsterdam ca urmare a unui atac cerebral”. In plus, s-au mai inregistrat si alte evenimente nedorite, care au stricat imaginea judetului. Alte 155 de persoane domiciliate in judetul Bacau, dar care lucreaza in strainatate, au fost arestate, retinute si chiar condamnate, pentru ca au comis anumite infractiuni pe teritoriul strain. Cei mai multi bacauani au fost acuzati de fraude bancare, furt calificat, conducerea unui autovehicul sub influenta bauturilor alcoolice, talharie, viol, omor si chiar proxenetism. „Procedura in acest caz este urmatoarea, a mai declarat comisarul sef Matei. Politia locala de pe teritoriul in care a avut loc infractiunea comunica ambasadei fapta, ulterior este anuntata Directia de Relatii Consulare Bucuresti si Directia Generala de Pasapoarte, iar noi ulterior anuntam familia si, uneori, Politia, dupa caz”. Pentru bacauanii infractori, instantele de judecata au dispus limitarea dreptului de a mai intra in statul in care au comis faptele penale, pentru o perioada de la unu la trei ani, in baza unor hotarari judecatoresti definitive. Numai in ultimele doua luni, 6 bacauani au fost retinuti, 54 arestati, 4 condamnati, alti 4 incarcerati si unul a fost extradat.

Scris de Roxana Neagu

De ani de zile, de cand constructia veche unde a functionat Agentia de Protectie a Mediului (APM) Bacau a fost demolata, curtea acesteia a fost lasata in paragina. Desi institutia isi desfasoara activitatea in aceeasi incinta, in cladirea ridicata in 1993 in spatele celei daramate, spatiul care o inconjoara arata a teren parasit. Lasand la o parte faptul ca nicaieri nu vezi o floare, nici macar iarba nu este ingrijita. Terenul din fata, unde altadata erau ronduri de flori, a fost invadat de balarii care au depasit inaltimea gardului, si acesta lasat de izbeliste. Printre balarii zac gunoaie si materiale de constructii rezultate de la demolare. La tot acest tablou dezagreabil se aduga imaginea urata a fundatiei vechii cladiri. Dezinteresul conducerii APM Bacau fata de acartea de vizita” a acestei institutii, care are menirea sa ocroteasca natura, sa o pastreze intacta si, de ce nu, sa o infrumuseteze, este cel putin surprinzator. Cum justifica aceasta atitudine conducerea APM Bacau? aVrem sa ridicam un sediu nou, unde sa functioneze toate institutiile de mediu, declara Corina Pricopie, directorul APM Bacau. Suntem in pregatirile pentru autorizare. Dar curtea arata asa si pentru ca la noi vin diverse persoane si intra cu masinile. Apoi, cei care trec prin fata sediului arunca peste gard tot felul de gunoaie”. Daca formalitatile pentru autorizarea constructiei vor decurge in conditii bune, lucrarile ar putea fi demarate in octombrie sau noiembrie. Astfel, cladirea ar fi gata peste doi ani. Dar ingijirea spatiului care inconjoara cladirea actuala, evident, nu are nicio legatura cu noua constructie. Tine doar de simtul estetic.
Scris de Elena Tintaru

Conform bilanturilor oficiale, depuse la Ministerul de Finante, la nivelul judetului Bacau exista destule societati ale caror rezultate merita mentionate. Un top realizat strict pe baza profitului net raportat pentru anul 2007 ne releva ca pentru prima data an ultimii ani, aregele asfaltului”, Dorinel Umbrarscu, nu mai ocupa prima treapta, loc care a revenit societatii aDedeman”. Majorarea profitului aDedeman” (65.907.994 RON) a fost ansotita de o crestere semnificativa a cifrei de afaceri (616.224.623 RON) si a numarului de angajati (1476). Mai putin ambucurator este faptul ca societatile din fruntea topului aferent anului 2006 au consemnat scaderi importante ale profitului net. Astfel, daca an 2006 au fost 4 companii cu profit net de peste 50 milioane RON (aSpedition UMB”, aTehnostrade”, aDedeman” si aChimcomplex”), anul acesta numai una (Dedeman) a depasit acest prag. Locul 2 al topului este ocupat de firma omului de afaceri Costel Casuneanu, Pa&ampCo International, cu un profit net de 28.549.233 RON, la o cifra de afaceri de 140.604.813 RON. an ceea ce priveste familia Umbrarescu, firmele acesteia ocupa locurile 3 si 4: aSpedition UMB” (profit net – 22.124.100 RON, cifra de afaceri – 150.820.754 RON) si aTehnostrade” (profit net – 10.235.908 RON, cifra de afaceri – 114.410.656 RON), iar o alta firma din portofoliul familiei a raportat cresteri importante (aRomania Leasing IFN”, de exemplu, al carei profit a urcat la peste 4 milioane RON, de la 674.095 RON an 2006). De remarcat ca „Spedition UMB” ocupa a treia pozitie a topului in conditiile in care are doar 21 de angajati! Pentru municipiul Onesti, cea mai buna clasare revine societatii „Chimcomplex”, a omului de afaceri Stefan Vuza, care se situeaza pe pozitia a noua, cu o cifra de afaceri de 173.058.330 RON si un profit net de 6.478.732 RON, in scadere semnificativa totusi fata de anul 2006.
Scris de (D.V.)