Contrar asteptarilor, in aceasta saptamana oferta de locuri de munca a scazut si chiar destul de mult fata de perioada anterioara. Astfel, daca la sfarsitul lunii septembrie in evidenta Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau au fost aproximativ 500 posturi vacante, acum numarul lor s-a redus la 403. Comparativ cu saptamana trecuta sunt cu aproape 40 de locuri mai putine. aSituatia se explica prin faptul ca pe aceste locuri au fost angajati deja someri, ne-a spus Daniela Balan, purtatorul de cuvant al AJOFM Bacau. Trebuie sa remarcam si ca in constructii si confectii sunt inca destul de multe posibilitati de angajare”. Intr-adevar, firmele de confectii pun la dispozitia somerilor care au calificare in domeniu 86 de locuri iar societatile de constructii civile si industriale au vacante 23 de locuri de fierar betonist, 16 – zidar, 8 – zugrav, 3 – mozaicar, 2 – faiantar, 3 – betonist, la care se adauga alte 20 pentru muncitorii necalificati, la spargerea si taierea materialelor de constructie. Un numar mai mare de posturi, dar nu cine stie ce, este si pentru meseriile de agent servicii client (16), dulgher (17), electrician (10), lacatus confectii metalice (11), lacatus mecanic (14), si sudor (16). Pentru somerii care nu au nicio calificare sansele de angajare sunt, insa, mult mai reduse, in afara de locurile din constructii fiind unul la asamblarea pieselor si opt la alte munci. Soarta nu le surade nici somerilor cu studii superioare. Ei au de ales doar dintre trei locuri de inginer electronist si unul de inginer mecanic. Scris de E. Tintaru

Pana pe data de 24 noiembrie persoanele fizice autorizate, IMM-urile si alti intreprinzatori din sectorul privat pot accesa fonduri nerambursabile prin Programul de Finantare Nerambursabila. In valoare de 9 milioane de dolari, programul este o sub-componenta a proiectului „Economia bazata pe cunoastere” finantat de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei. Fondurile sunt destinate proiectelor ce au ca scop imbunatatirea competitivitatii firmelor romanesti pe piata interna si pe cea externa prin adoptarea de tehnologii inovatoare si solutii informatice de tip e-business. Valoarea finantarii, declara oficialii Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, este cuprinsa intre 33.450 si 446.000 lei.Scris de Emilian Berceanu

Drepturile banesti acordate in vederea stimularii incadrarii in munca vor fi calculate in raport de un indicator de referinta, care este mai mic decat salariul minim brut pe economie. Pana acum, stimulentele atat pentru someri cat si pentru angajatori erau determinate in functie de salariul minim brut. Dar nici asa angajatorii nu se inghesuiau sa incadreze elevi, studenti sau someri in varsta.

Dupa ce unor categorii numeroase de populatie, precum pensionarii si salariatii de la unitati si institutii publice, le-au acordat cresteri substantiale ale veniturilor, acum guvernantii nostri vin sa mai reduca din facilitatile date altor persoane, care fata de cei mentionati mai sus nu reprezinta o masa electorala. Astfel, anumite drepturi banesti acordate in vederea stimularii unor categorii de persoane pentru a se incadra in munca, acoperite din bugetul asigurarilor de somaj, nu vor mai fi determinate in raport de salariul minim brut pe economie ci de un indicator social de referinta. Valoarea acestuia a fost stabilita la 500 lei si va fi modificata in functie de inflatie. Masura este evident in dezavantajul persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, deoarece, in afara de indemnizatia de somaj a carei modalitate de calcul nu se schimba, toate celelalte drepturi ale somerilor se determina din 500 lei, si nu din 540 lei, la cat a fost majorat salariul minim brut pe tara. Asadar, potrivit noilor reglementari, absolventii institutiilor de invatamant si ai scolilor speciale, in varsta de minimum 16 ani, aflati in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, daca se angajeaza cu program normal de lucru pe o perioada mai mare de 12 luni, vor beneficia de o prima egala cu valoarea indicatorului social de referinta. Si tot in raport de acesta va fi si prima de incadrare pentru somerii care se angajeaza inainte de expirarea termenului de plata a indemnizatiei, antr-o localitate situata la o distanta mai mare de 50 de kilometri de cea an care asi au domiciliul. Aceasta prima de ancadrare va fi egala cu de doua ori valoarea indicatorului.

O masura de descurajare a angajatorilor

Dar afectati de introducerea indicatorului social de referinta vor fi si angajatorii care incadreaza in munca someri din categoriile de populatie amintite. Sumele primite de catre angajatori pentru ancadrarea absolventilor, ucenicilor, elevilor si studentilor pe perioada vacantelor, nu vor mai fi determinate an functie de salariul de baza minim brut pe tara ci an raport de indicatorul social de referinta. Apoi, pentru fiecare absolvent de liceu ori scoala de arte si meserii angajat ei vor primi lunar, timp de un an, tot 500 lei, si nu 540 lei, desi sunt obligati sa le dea acest salariu. Angajarea unui absolvent de invatamant secundar superior ori postliceal le va aduce lunar de 1,2 ori valoarea indicatorului iar a unui absolvent de invatamant superior, de 1,5 ori. Unitatile care angajeaza pe perioada nedeterminata someri an varsta de peste 45 de ani sau care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale vor primi lunar 500 lei, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani. Si cei care incadreaza someri care an termen de 3 ani andeplinesc conditiile pentru a solicita pensia anticipata partiala sau pentru limita de varsta vor beneficia lunar, pe perioada angajarii, pana la data amplinirii conditiilor respective de o suma egala cu valoarea indicatorului social de referinta. Introducerea acestuia va avea repercusiuni asupra stimularii ocuparii categoriilor de someri amintite. Cu atat mai mult cu cat nici pana acum angajatorii nu s-au aratat atrasi de facilitatile oferite pentru a-i incadra. Anul acesta doar zece firme din judet au incheiat conventie cu Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca prin care au solicitat fondurile necesare angajarii elevilor si studentilor. Astfel, in vacanta de vara si-au gasit de lucru pe baza de contract de munca numai 56 elevi si sase studenti. De la inceputul anului si pana in prezent, prin serviciile specializate in aplicarea masurilor active de ocupare a fortei de munca din cadrul AJOFM, in judetul Bacau au fost angajate 253 persoane, de peste 45 de ani, ceea ce este foarte putin comparativ cu numarul somerilor varstnici.Scris de Elena Tintaru

Medicii ar putea fi pusi din nou in situatia de a alege intre sistemul sanitar public si cel privat. La Ministerul Sanatatii Publice este in curs de elaborare o strategie in acest sens. In cel mult o luna se va hotari daca medicii pot avea activitati paralele. Masura este motivata de faptul ca activitatile medicilor, in sistemul public si cel privat, se intersecteaza in defavoarea bolnavilor. Este o realitate ca unii angajati din sistemul public nu respecta programul de lucru, grabiti sa ajunga la cabinetele private. Altii se folosesc de activitatea la stat si racoleaza pacienti pentru cabinetele private. Masura ar veni insa in contradictie cu statutul liberal al profesiei medicale.

Ministerul Sanatatii Publice pregateste o strategie de lucru in sistemul sanitar privat. Se preconizeaza ca aceasta va fi completa in aproximativ o luna. O masura controversata din aceasta strategie interzice medicilor care lucreaza in sistemul sanitar de stat sa desfasoare activitate in cabinetele si clinicile private. Medicii vor fi obligati sa aleaga intre joburi. Aceasta idee nu este o noutate, insa implementarea ei s-a lovit de fiecare data de rezistenta corpului medical. aProfesia medicala este una liberala, ne-a declarat dr. Elena Stinga (foto), presedinte Colegiului Medicilor Bacau. Medicii au voie sa lucreze in timpul liber in sistemul privat. Trebuie sa se respecte insa niste reguli, sa nu se depaseasca niste limite.” Ministrul Eugen Nicolaescu a explicat ca masura are ca punct de pornire reclamatii primite, surprinzator, tocmai de la medici nemultumiti de prestatia colegilor lor din sistemul public.

aEu aleg statul”

Initiativa Ministerului Sanatatii ii va afecta, fara niciun dubiu, pe medicii din spitale, deoarece multi dintre ei se afla in dubla postura. Aproape toti medicii din Spitalul Judetean de Urgenta au cabinet privat sau lucreaza si la o unitate medicala particulara. Asadar, ei vor trebui sa aleaga. Pentru ce vor opta, ramane de vazut. Doctorul Vladimir Corneliac, seful sectiei Obstetrica-Ginecologie I, care are cabinet, este de parere ca, in primul rand, spitalul si, implicit, pacientii acestuia vor avea de suferit. aO sa pierdem medici valorosi din sistemul de stat, ne-a declarat doctorul Vladimir Corneliac. Vor pleca la cabinetele private sau chiar in alta tara multi medici profesionisti, deoarece acolo se castiga mult mai bine. Personal, eu aleg statul, pentru ca imi plac urgentele”.

Plecarea medicilor ar fi o tragedie

Daca noua strategie ministeriala va include si aceasta interdictie, unitatile sanitare publice vor avea de suferit. Acestea sunt deja deficitare la incadrarea cu medici. Intr-o concurenta cu sistemul privat, cel public va ramane fara specialisti. aDaca se trage linie intre cele doua sisteme, va fi greu pentru cel de stat, crede dr. Mihaela Popescu, directorul Autoritatii de Sanatate Publica. Daca medicii vor fi nevoiti sa aleaga, vom ajunge in situatia de a reduce numarul de paturi din spitale”. Multi doctori bacauani incearca deja sa vada daca sistemul privat este mai avantajos pentru ei decat cel in care s-au format. aAvem multi colegi in concediu fara plata de un an, a mai spus dr. Popescu. Legea permite sa li se retina postul. In acest interval, ei lucreaza in clinici sau cabinete private. Se vor hotari la final ce aleg”. Daca strategia MSP va deveni lege in forma actuala, ora deciziei va veni foarte curand. Scris de Doina Mincu / Elena Tintaru

Sedinta Consiliului Judetean (CJ) care a avut loc miercuri, de la ora 20,30, a debutat cu o „declaratie politica”. Social-democratul Dumitru Braneanu si-a exprimat nemultumirea, in numele organizatiei, fata de faptul ca in constituirea comisiilor de specialitate ale CJ si in desemnarea reprezentantilor PNL, PD-L, PC si PSD in consiliile de administratie ale unor institutii nu se respecta raportul de forte rezultat din alegeri. In primul rand, el s-a referit la Consiliul de Administratie (CA) al DGASPC, aratand ca nu e corect ca cei 45 la suta dintre bacauani care au votat cu PSD la alocale” sa nu fie reprezentanti in CA. „Asta e numai una dintre nemultumiri, cealalta vizeaza constituirea comisiilor, declara Dumitru Braneanu. In patru comisii, ei au 5 reprezentanti, iar noi 2, iar in a cincea, ceilalti au 6, iar noi, doar unul”. Consilierii judeteni din comisiile de specialitate primesc 5 la suta din salariul presedintelui CJ, adica „aproape doua milioane”, arata Braneanu. De fapt, e vorba de 3,3 milioane lei vechi, pe langa indemnizatia de sedinta, care e tot 3,3 milioane. Cei care sunt membri in consiliile de administratie ale DGASPC, bibliotecii, muzeelor etc. nu primesc nimic, aceste institutii fiind in subordinea CJ. In schimb, cei din CA al Spitalului Judetean si Casei de Asigurari de Sanatate sunt remunerati cu 5 la suta din salariul directorului. „Nu e vorba de bani, ci de respectarea principiilor democratiei”, sustine Braneanu. Raportul rezultat din alegeri, pe care il invoca el, este de 2/3. Ionel Palar, vicepresedintele PNL, a afirmat ca in mandatele 2000-2004 si 2004-2008, social-democratii nu au respectat „configuratia”. aMai ales in 2004-2008, cand un partid a primit doua posturi de vicepresedinte, a spus el, referindu-se la PRM. Consider ca acum s-a facut o reparatie morala. Sunt doi vicepresedinti de la doua partide si s-a intrat pe un drum al normalitatii. Prin urmare, si in CA, si in comisii, trebuie respectata configuratia”. Ceilalti consilieri ai PNL si PD-L nu au fost, insa, entuziasmati. Liberalul Mihai Ichim a cerut reactualizarea Regulamentului CJ, iar democratul Silviu Bondor a acuzat ca in trecut „niciun membru al PD-L nu patrundea in comisii”. „Nu au dreptate, sustine Dumitru Braneanu. Posturile sunt ale partidelor, nu ale consilierilor. Iar daca consilierii nu-l agreeaza pe cel propus de PSD, organizatia vine cu alta propunere, dar postul ramane al partidului. Vom insista sa se negocieze, dar am indoieli ca se va rezolva”. Scris de Silvia Patrascanu

Consilierii judeteni au avut la mapa, in sedinta de saptamana aceasta, patru proiecte privind modernizarea drumurilor judetene. Ceea ce aveau de aprobat reprezentantii PSD, PNL, PC si PD-L era cofinantarea lucrarilor, diferenta urmand sa fie acoperita din fondurile europene destinate modernizarii infrastructurii. Proiectele vizeaza reabilitarea Drumului Judetean (DJ) 119 pe portiunile Bacau-Fundu Racaciuni si Dumbrava-Gura Vaii, DJ 207 D, Damienesti-Migla-Prajesti-Traian si DJ 206 B Racaciuni-Dumbrava. Pentru a beneficia de finantare in cadrul Programului Operational Regional 2007 – 2013, CJ Bacau e obligat sa acopere, conform Ghidului Solicitantului, 2 la suta din cheltuielile eligibile, precum si cheltuielile neeligibile. Toti consilierii judeteni, indiferent de culoarea politica, au inteles importanta celor patru proiecte. Mihai Ichim, PNL, care are drumul lui, a fost singurul care a ridicat obiectii. El a insistat sa fie discutata reabilitarea drumului spre Nastaseni-Parincea, care e foarte degradat. „Cele doua masini Iveco nu pot circula, iar copiii merg sapte kilometri pe jos pana la scoala”, a spus Ichim. Problema nu era pe ordinea de zi, la mapa nu era niciun proiect, de aceea presedintele CJ a propus sa fie discutat la „Diverse”. „Copiii aceia merg anul acesta la scoala”, a insistat Mihai Ichim. Iritat, Dragos Benea l-a acuzat de demagogie. „Sunt o multime de copii in judetul Bacau care merg pe jos la scoala”, a spus presedintele CJ. In cele din urma, consilierii judeteni au votat in unanimitate cofinantarea modernizarii drumurilor judetene. Cele patru proiecte au fost depuse astazi la ADR N-E cu sediul in Piatra Neamt, pentru a fi evaluate in vederea finantarii in cadrul Programului Operational Regional, Axa prioritara nr. 2. Scris de S. Patrascanu

Legumele de import au disparut din pietele bacauane. Tarabele sunt pline de roadele gradinilor si serelor autohtone. In Piata Centrala, sectorul societatilor comerciale, in care se gaseau altadata rosii, ardei si radacinoase parca desprinse din reclame, s-a reprofilat pe citrice si alte fructe de peste mari si tari. „E piata plina toamna cu produse de la noi. Ar insemna sa aruncam banii la gunoi”, explica, destul de suparat, un intreprinzator. Ce-i drept, nici fructele exotice nu au succes in fata bogatiei de struguri, mere si pere romanesti. La tarabele cu legume, producatorii si chiar speculantii sub acoperire imbie cu marfa de la Matca, Dienet, Damienesti, Tirgu Frumos. „Uitati aici ardei, ne spune Ionel David, din Marvila. Sunt mai mici, dar gustul este cel cu care am crescut. Am vazut si noi de mai multi ani ca bacauanul vrea marfa frumoasa, ca aia din import, si am incercat sa tinem pasul cu pretentiile lui. Eu unul nu vreau sa aud de marfa straina. Din pacate, nimeni nu se gandeste cat ne costa pe noi sa obtinem legumele pe care le vindem.”

Scump si nu face

Producatorii sunt suparati pe clientii care le reproseaza preturile mari, dar platesc in supermarket dublu pe un kilogram de rosii sau ardei „cu aspect si gust de ceara”. Elena Savin, din Damienesti, vinde produse de solar. Rosiile, ardeii si castravetii de pe taraba ei nu ar avea nicio sansa la un concurs de frumusete. „Am putea si noi sa le umflam cu tot felul de chimicale, dar nu ne tine punga, spune femeia. Anul acesta nu ne-au ajuns banii nici de ingrasaminte si au iesit ardeii mai mici. Dam destul pe lucrarile fara de care nu s-ar face nimic si pe produsele contra daunatorilor. Chiar daca am marfa mai slaba calitativ, se vinde fiindca e buna de ciorbe si de conserve pentru iarna”. Cumparatorii fideli pietelor spun ca nu renunta la traditie si ca gustul legumelor romanesti este inimitabil. „Mai cumpar cate ceva din supermarket doar in perioadele in care nu gasesc ce-mi trebuie in piata, marturiseste Ionel Camenic. Din primavara si pana la sfarsitul toamnei targuiesc numai din piata”. In supermarket, guliile din Germania, ardeii grasi sau iuti din Turcia, salata din China, vinetele din Olanda si rosiile din Spania le bat la frumusete pe suratele lor romanesti. Aproape toate sunt campioane absolute si la pret. In timp ce ardeii grasi sunt cel mult 4 lei in piete (si este vorba de exemplarele superbe), cei importati din Turcia costa in supermarket 12,9 lei. Si vinetele de Olanda sunt de 3 ori mai scumpe decat cele de la Dienet, iar rosiile de la Matca ne costa cu un leu mai putin decat cele turcesti.

Apa si legume cu nitrati

Cumparatorul care prefera sa se inghesuie printr-o mare de oameni in pietele bacauane este motivat de pretul mai scazut al legumelor de tara fata de cel al marfii de import, dar si de ideea ca se hraneste astfel sanatos. Putini stiu ca morcovii de la Saucesti, telina de la Damienesti sau radacina de patrunjel de la Dienet pot ascunde otravuri cum ar fi nitratii. La randul sau, apa folosita pentru udarea gradinilor si prepararea hranei este contaminata de scurgerile de la grajduri si latrine. ASP a demarat un studiu in mai multe zone ale judetului Bacau pentru detectarea concentratiei de nitrati din apa, sol si sangele sugarilor. Rezultatele ar putea sa schimbe perceptia consumatorului despre produsele sanatoase. Orientarea spre produse de afara nu este o solutie. Dimpotriva. In tarile UE, legislatia este chiar mai permisiva decat cea romaneasca in privinta concentratiei de nitrati din apa si sol.

Taranii
nu cultiva decat porumb

Pana in 1990 exista siguranta ca toate produsele de pe piata sunt suta la suta autohtone. Agricultura dirijata avea avntajele ei. Nici nu se punea problema ca terenul sa ramana nelucrat, indiferent daca acest lucru insemna scoaterea din productie a muncitorilor si aplicarea de sanctiuni celor lenesi. aPana in 1989, totul a fost dirijat, ne spune Ghita Burlui, directorul adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Asa se explica faptul ca unele recolte erau mai mari fata de cele din prezent”. Tinand cont de situatia de la DADR, nici nu este de mirare ca bacauanii mananca doar produse importate, scumpe si fara nici un gust. Daca in 1990 graul se cultiva pe 50.257 hectare, anul acesta au fost insamantate doar 16.003 hectare. Orzul, de la 8.127 hectare, anul acesta a fost semanat doar pe 531 hectare. In schimb au crescut suprafetele insamantate cu ovaz (de la 1197 hectare, la 2294 hectare), porumb (de la 59.502 hectare, la 80.700 hectare) si floarea soarelui (de la 2.084, la 3.597 hectare). aDiferenta mare este intre suprafetele pe care se cultiva leguminoase boabe. In 1990 au fost insamantate 2.158 hectare, iar in 2008 s-au semanat 192 hectare. Soia nu se cultiva deloc in 1990, in timp ce anul acesta s-au infiintat 37 de hectare”, spune directorul Burlui. In mod paradoxal, nu exista mari diferente intre suprafetele cultivate cu legume de camp (2000 hectare), insa din cele 37 de hectare pe care se aflau sere, astazi s-a ales praful.

Peste 15.000 de hectare sunt lasate parloaga

Patrunderea produsele de import pe piata bacauana a fost indirect favorizata si de faptul ca unii tarani au lasat terenurile parloaga. aDe la an la an, suprafetele nelucrate au crescut in mod simtitor. In 1990 erau doar 261 hectare de teren nelucrat. In 1997 s-a ajuns la 2.188, pentru ca anul urmator sa ramana parloaga 2.500 hectare de teren”, declara Ghita Burlui. In 1999, in mod inexplicabil au ramas necultivate doar 438 de hectare, pentru ca in 2000 sa se ajunga la 6.912 hectare. Si in 2004 figurau in evidentele DADR Bacau 29 de hectare de teren lasate in paragina, pentru ca in 2005 sa se ajunga la 1.587 hectare. aIn anul urmator, bacauanii au lasat nelucrata suprafata de 10.761 hectare, ca in 2008 sa se ajunga la 15.004 hectare”, spune directorul adjunct al DADR. Una din explicatii ar fi exodul tinerilor spre strainatate si imposibilitatea acoperirii costurilor pentru infiintarea culturilor.Scris de Doina Mincu / Lili Adochitei

Pare usor gratuit sa te uiti in oala bacauanului ca sa vezi ce-a aruncat in borsul cel de toate zilele. Eu spun, cu toata raspunderea de care sunt in stare, ca este o problema cel putin la fel de importanta ca Insula Serpilor si platoul continental laolalta. Ha, s-a ticnit de tot Brosteanu, vor zice analistii macro si subtilii micro. Sa zica, pe mine nu ma vor intoarce. Sa ne gandim putintel. Daca nu ne dau judecatorii de la Haga piatra aia din Marea Neagra cu tot ce-i primprejur, si mai ales dedesubt, n-o sa avem petrol si gaze ieftine in urmatorii 15 ani. Nasol! Dar ce, nu suntem obisnuiti cu preturile uriesesti rusesti de atatia ani? N-am platit pana acum? O sa mai platim inainte, cu o injuratura intr-un colt de gura si-un banc cu rusi prosti pe limba. Asa, sa se invete minte sa se mai puna cu romanii smecheri si tupeisti care-i sfideaza fara sa se teama de repercursiuni. Sa revenim la borsul nostru chiar daca, de fapt, si borsul tot de la rusi ne vine. O constatare cam cinica, dar asta-i adevarul. Daca al nostru bors nu mai este ce-a fost inseamna ca pierdem unul dintre ultimele argumente ale originalitatii noastre europene. Iar in Europa trebuie sa fii original, ca altfel te confunda lumea mai rau decat acum, cand toate delegatiile aterizeaza la Budapesta si turistii nimeresc doar la Nisipurile de Aur. Iar cand vorbesc de originalitatea borsului autohton nu ma refer exclusiv la reteta, ci la ingrediente, mai ales. In primul rand, la provenienta lor. Cu rosii din Turcia, ardei din Bulgaria, morcovi din Tunisia, ceapa din Ucraina, patrunjel din Ungaria, borsuletul nostru o sa aiba un gust de seminar international care pare interesant la prima vedere, dar dupa ce-l gusti iti lasa un gust de… neacceptat. Cat despre deja dependenta generatie fast-food, saracuta de ea ce-o sa mai descopere cand, la 30 de ani, va trece obligatoriu la regim pe motiv de boli multiple cauzate de grasimi nesaturate inghitite pe saturate. Nu trebuie sa le lasam si lor ceva? Ca micii au ajuns un fel de hot-dog, iar ciorba de burta nu se simte nici ea mai bine. Sa pastram borsul nostru asa cum l-am mostenit, ca sa n-ajungem sa leorbaim numai zeama lunga si nici sa nu-si mai bage altii nasul in ciorba noastra. Pofta buna!Scris de Nelu Brosteanu

Asociatiile de proprietari nu sunt prea incantate de graba CET de a furniza caldura. Caloriferele din apartamentele ramase in sistemul centralizat de furnizare a agentului termic se vor incalzi in dimineata zilei de 17 octombrie. Locatarii nu sunt pregatiti sa plateasca inca din luna octombrie facturi pentru caldura. Amintirea intretinerii de groaza din sezonul rece 2007-2008 nu s-a sters. Presedintii asociatiilor sustin ca nu s-au intrunit conditiile legale pentru furnizarea caldurii, CET ii contrazice.

Asociatiile de proprietari din municipiul Bacau au fost instiintate de CET ca incepe furnizarea caldurii. Cazanele pornesc in seara de 16 octombrie, dar caloriferele se vor incalzi a doua zi dimineata. „Nu intelegem de ce se grabesc, declara Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei de proprietari Calugareni Nord. Dupa lege, ar trebui sa se inregistreze, timp de 3 zile consecutiv, temperaturi sub 10 grade Celsius in timpul noptii. Ei dau caldura dupa prognoza. Locatarii se gandesc la pret si intreaba de ce nu incepe furnizarea la 1 noiembrie.” Iulian Stoican, sef sectie termoficare la CET, spune insa ca media de peste zi a fost de 14 grade Celsius, iar noaptea, de 7-8 grade.
Un argument subred

Reprezentantii CET spun ca se primesc frecvent telefoane de la locatari care reproseaza ca nu incepe furnizarea caldurii. „De aceea am trimis la asociatii adrese si am anuntat inceperea furnizarii, ne-a declarat Elena Cirnu, purtator de cuvant al CET. Blocurile si apartamentele sunt contorizate. Locatarii care nu doresc sa aiba caldura pot inchide robinetul”. Inchiderea robinetului de la calorifer nu este o solutie pentru locatari. Daca pe o scara sunt 20 de apartamente bransate la CET, iar 10 proprietari refuza caldura si inchid robinetele la calorifere, cei care nu au procedat la fel si au repartitoare de costuri vor avea de suferit. „Ei vor plati toata caldura care a intrat in scara blocului. Argumentul cu contorizarea nu tine”, a mai spus Ionel Dogaru.

Saracie,
economie si avarii

Printre locatarii care nu vor inca sa primeasca de la CET caldura sunt pensionarii. In fiecare an, acestia se opun furnizarii timpurii din cauza facturilor care salta deodata peste puterea lor de plata. Tot mai multi proprietari de apartamente au investit in izolarea termica a peretilor. Nici acestia nu au inca nevoie de caldura. Alte sute de locuinte nu vor avea oricum caldura din cauza avariilor din sistemul de termoficare. Este vorba de cei din zonele strazilor Stefan cel Mare, Aprodu Purice, Nordului, Mioritei, Tipografilor, Letea, Orizont, Miron Costin, Banca Nationala. Este imposibil de estimat cate din cele 25.000 de apartamente bransate la CET vor consuma caldura furnizata de CET. Este sigur insa ca societatea se grabeste sa mearga in pierdere. „Pierderile sunt inevitabile, spune Iulian Stoican. La inceput de sezon, cand apartamentele nu sunt pregatite pentru incalzire, asa functionam”. Scris de Doina Mincu

Daca inca aveti dificultati la colectarea ciupercilor pentru a face o mancare gustoasa, Complexul Muzeal de Stiintele Naturii aIon Borcea” din Bacau va vine in ajutor. Pana vineri, 17 octombrie 2008 puteti admira in sediul institutiei o colectie ampla de ciuperci comestibile, necomestibile si toxice. Ele au fost expuse in acest fel, deoarece se stie ca toamna este sezonul lor si oamenii profita de vremea buna pentru a le culege din padurile apropiate Bacaului. Expozitia temporara se afla la ce de a 6-a editie si a fost realizata cu sprijinul muzeografilor. aScopul acestei expozitii este de a constientiza publicul larg, care se aventureaza in a colecta majoritatea speciilor, considerate de ei comestibile, ca exista si ciuperci toxice periculoase. Nu mai este o noutate faptul ca ele sunt foarte asemanatoare si se fac confuzii. Tocmai din acest motiv am expus speciile unele langa celelalte pentru ca oamenii sa le poata deosebi cu sprijinul nostru”, a precizat Ortansa Jigau, director adjunct, prezenta in cadrul vernisajului ce a avut loc ieri. Daca v-am trezit interesul, veti descoperi ca cele 105 specii expuse sunt proaspat colectate de catre muzeografi din zona localitatilor Slanic Moldova, Margineni, Luncani si Traian. Exponatele sunt insotite de etichete pe care veti putea citi informatii despre denumirea populara, stiintifica si habitatul in care se regasesc. Nu lipsesc nici indicatiile terapeutice, acolo unde sunt necesare.Scris de D. Pilat

N-am spune chiar, aidoma rautaciosilor de serviciu, ca Buhusi este un oras al ruinelor, dar atunci cand vezi ce-a mai ramas din hanul istoric de la Gura Orbicului, cand dai cu ochii de fostul restaurant aPescarusul”, cand te antampina caricatura de imobil an care a functionat autogara (ruina de sosea nationala…) sau stadionul Textila, mai ca ai da credit acestora. Ultima achizitie buhuseana an materie de ruine este cinematograful (fostul cinematograf) botezat cam aiurea: aVictoria”. Mai nou, el ar putea fi botezat aVictoria Ruinelor”, desi pe frontispiciul sau sta scris altceva: PNG-CD, pentru ca filiala buhuseana a acestui partid are sediul an acest imobil. E multa vreme de cand n-a mai fost vizionat aici un spectacol de cinema. Adolescentii care sunt acum an clasa a XII-a trec zambind pe langa imobilul cinematografului, pentru ca n-au apucat a viziona niciun film aici. Le povestesc bunicii si parintii, la gura sobei, despre aceste spectacole… Imobilul cinematografului este asaltat din toate partile de poftele ruinarii. an exterior, caramida este deja amuscata” serios de intemperii. Vegetatia, bucuroasa, s-a adaptat repede, crescand generos pe pereti. Cele mai multe ferestre, cu exceptia celor de la strada, sunt foste ferestre. an locul sticlei de geam au fost batute an cuie si coli de placaj. Acoperisul este an mare suferinta. Noutatea o constituie mai ales terasa anexelor, care, an mai multe zone, chiar s-a prabusit. aHaurile” din terasa au aproape jumatate de metru. Locatarii blocului din imediata vecinatate – niste fiinte cu mofturi europene – se simt stresati, atunci cand arunca ochii pe fereastra sau de pe balcon, catre cinematograf. Privelistea dezolanta ai agreseaza. Vina lor. an definitiv, Universul fiind infinit, si-ar putea orienta perceptia vizuala catre alte segmente ale acestuia. Nu trebuie sa ai prea multa imaginatie pentru a antelege ce este an interiorul imobilului. Pe o scara exterioara poti urca lesne pe acoperisul cinematografului. Tancii, nestingheriti, urca aici si pun la cale tot felul de jocuri. Pe terasele celebrelor cladiri din Dubai, tenismeni nu mai putin celebri participa la partide demonstrative de tenis. Pustii de pe terasa cinematografului buhusean nu se lasa mai prejos, desi tare ne este teama de un accident grav. Este posibil ca, strecurandu-se prin ahaurile” terasei, sa ajunga pe podeaua imobilului. Care imobil apartine domeniului public. Administratia locala anca nu s-a hotarat ce destinatie sa-i dea, pentru ca de cinematograf nu mai poate fi vorba. Se pare ca se asteapta clarificarea situatiei locatiei Judecatoriei Buhusi, care are, pentru o parte din spatiul actual, un contract de anchiriere care ar expira la anceputul anului viitor. Administratia locala intentioneaza sa propuna Judecatoriei sa-si amenajeze aici sediul. Probabil ca, daca acest proiect va prinde viata, cinematograful asi va pierde statutul de ruina.Scris de I. Fercu

Producatorii de carne simt mereu cutitul la os. In ultimii ani, seceta prelungita a afectat suprafata agricola, iar fenomenul s-a reflectat intr-un mod negativ asupra starii de vegetatie a culturilor de peste an. Absenta cu desavarsire a sistemelor de irigatii a fost un alt factor favorizant al dezastrului. Efectul a fost unul de domino. Importurile facute la preturi de specula, au facut ca toate costurile furajelor pe piata externa sa creasca. Un pret practic imposibil de suportat de catre producatorii interni. Mai mult, odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, a aparut si concurenta tarilor membre, care i-a determinat pe producatorii de carne sa apeleze la ajutorul statului. „Ca urmare a negocierilor purtate de autoritatile romane cu Uniunea Europeana dupa integrare si in anul 2009 exista posibilitatea sa fie subventionata obtinerea unei calitati superioare a carnii, a explicat Gheorghe Antochi, presedinte SC Agricola International Bacau, cea mai mare societate de producere a carnii din tara. In acest context, este evident ca am depus in continuare toate interventiile pe langa Minister ca in proiectul de buget pentru anul 2009 sa se mentina acest suport financiar.” Astfel, Uniunea Crescatorilor de Pasari si Patronatului Roman al Carnii de Porc au cerut ministrului Agriculturii cresterea subventiilor la toate culturile vegetale, un pret minim garantat pentru grau, reducerea pretului la motorina, diminuarea taxelor de drum pentru utilajele agricole, reducerea importurilor de carne si de preparate din carne modificate genetic, din tari precum Statele Unite sau Brazilia, locuri de munca stabile si un Cod al Muncii pentru agricultori. „Insistam si pe un sprijin financiar mai consistent pentru realizarea tuturor investitiilor impuse de noile reglementari de mediu si a celor sanitar veterinare pentru ca in urmatorii ani sa obtinem o productie competitiva cu cea realizata in tarile din UE, pentru a rezista in cadrul comertului intracomunitar”, a mai spus presedintele Gheorghe Antochi. In acest fel se spera, mai spune Antochi, ca in timp sa se realizeze o echilibrare a balantei comerciale pe schimburile de carne si produse din carne. Interventiile producatorilor de carne a avut la baza si alte masuri intreprinse de tarile europene care se confrunta cu aceeasi situatie. Sperantele de obtinere a acestor subventii sunt destul de mari, mai ales ca, in caz contrar, se poate ajunge la falimentarea acestui sector.Scris de Roxana Neagu

Cei de la Adevarul au incercat sa le ia fata colegilor de la Capital cu topul 500 al miliardarilor. Capital a iesit pe piata cu topul 300 al celor mai bogati romani. Diferentele semnificative intre datele prezentate de cele doua publicatii evidentiaza un singur lucru: de fapt, nimeni nu are de unde sa stie exact ce bani au cei mai bogati dintre concetatenii nostri. Cifrele publicate de Capital sunt sensibil mai mari fata de cele din Adevarul, iar o parte dintre nume nu coincid in cele doua publicatii. Familia Casuneanu in Adevarul (locul 17) apare cu 500 de milioane de euro, iar in Capital (locul 23) cu 250-280 milioane de euro. Sumele sunt similare insa in ceea ce priveste averea familiei Umbrarescu (182-185 milioane in Capital, 170-180 milioane in Adevarul). In cazul fratilor Paval insa, diferentele sunt extrem de mari, de la 75-80 de milioane in Adevarul, la 127-130 milioane in Capital. Si in cazul lui Costica Rusu datele oferite de cele doua publicatii sunt diferite, in Adevarul fiind prezentat cu o avere de 45 milioane de euro, pe cand Capital l-a inclus in top cu 54-60 milioane. Pe langa diferentele de mai sus, sunt si nume care nu se regasesc in ambele topuri. Este cazul familiei Sechelariu, care ocupa locul 48 in topul Adevarul, dar nu se regaseste in topul Capital. Similar, Damian Mereu de la Onesti apare in Capital cu 18-20 milioane euro, dar este absent din Adevarul. Puse cap la cap, aceste date duc la o singura concluzie: topurile de „specialitate” sunt de fapt simple speculatii. Iar averea si-o cunosc cel mai bine doar cei ce o poseda.Scris de Emilian B.

Greva generala anuntata de sindicatele din cadrul institutiilor bugetare pentru azi, 16 octombrie, nu va mai avea loc. Actiunea de protest a functionarilor din DGFP, ITM, AJOFM, CJP a fost amanata cu aproape o luna. Se anunta continuarea negocierilor cu Guvernul pentru obtinerea drepturilor solicitate.

Prezent ieri la sedinta consiliului unional al Federatiei Sindicale SED LEX, Dragomir Dulcescu, presedintele filialei judetene a acesteia si al Sindicatului Salariatilor din DGFP, ne-a declarat: aS-a hotarat amanarea pana pe 13 noiembrie, cand se va declansa greva generala pe perioada nelimitata. Consiliul unional a luat aceasta decizie, deoarece din unele judete nu s-a reusit sa se adune semnaturi de la 50 la suta dintre membrii de sindicat”. Liderii din judetele respective au sarcina ca pana pe 13 noiembrie cel tarziu sa vina cu listele complete de semnaturi. Insa consiliul unional este mandatat ca intre timp sa negocieze cu Guvernul toate revendicarile pentru obtinerea carora a fost declansat conflictul de munca in 9 octombrie, cand doua ore activitatea celor mai multe institutii bugetare a fost paralizata de o greva de avertisment. aLa ora actuala noi suntem de doua ori discriminati, a mai afirmat Dragomir Dulcescu. Am mai fost discriminati si anul trecut cand functionarii publici parlamentari au obtinut o pensie de serviciu de 85 la suta si o marire salariala mai consistenta decat ne-a dat-o noua Guvernul. Si acum, a doua oara, cand altei categorii bugetare i s-a aprobat o majorare salariala de 50 la suta”. Referitor la revendicarile functionarilor publici, acestia cer acordarea unei cresteri salariale de 50 la suta, incheierea acordului colectiv la nivelul administratiei publice, asa cum in alte ramuri de activitate este contractul colectiv de munca, precum si respectarea prevederilor privind dialogul social intre organizatiile lor sindicale si Guvern. Decizia lor de a protesta vine dupa ce Parlamentul a aprobat majorarea cu 50 la suta a salariilor cadrelor didactice. Functionarii din CJ Bacau nu vor participa la greva din 13 noiembrie deoarece nu sunt afiliati inca la SED LEX. aDupa ce vom depune solicitarea, trebuie sa se intruneasca Biroul Executiv al SED LEX, spune Mihail Pulpea, liderul sindicatului din CJ. Va dura in jur de o luna ca sa se faca asa cum trebuie”. El afirma ca, teoretic, afilierea la SED LEX trebuie realizata pana la alegerile sindicale din noiembrie, dar sustine ca revendicarile SFCJ vor fi mai flexibile. Scris de Elena Tintaru, Silvia Patrascanu

Onesteanul Ioan Aron Popa, senator PNL, a prins cea mai importanta functie executiva de la Curtea de Conturi a Romaniei. El este seful Autoritatii de audit a acestei institutii, adica seful inspectorilor care efectueaza controalele la toate institutiile care lucreaza cu bani publici. Aron Popa a intrat in cursa pentru presedintia Curtii de Conturi alaturi de Nicolae Vacaroiu. Acesta din urma a preluat sefia institutiei si va avea o functie asimilata celei de prim ministru, iar Aron Popa va fi adjunctul lui. Curtea de Conturi este organismul de control pentru modul in care s-au cheltuit banii publici de catre consiliile locale si institutiile statului. La solicitarea Senatului sau a Camerei Deputatilor, poate efectua controale amanuntite an orice institutie publica, avand acces nelimitat la orice fel de date financiare. Poate cere organelor de cercetare penala sa intervina an situatia an care constata ilegalitati. Are an subordine Autoritatea de Audit, organism care controleaza accesul la fondurile europene nerambursabile (PHARE, ISPA si SAPARD). Ioan Aron Popa este inscris si in cursa electorala din aceasta toamna pentru un fotoliu de parlamentar. aEu mi-am depus candidatura ca deputat intr-unul din colegiile uninominale din judetul Bacau. Voi renunta la candidatura daca voi obtine girul Parlamentului pentru o functie atat de importanta intr-una din institutiile fundamentale ale statului”, ne-a spus Popa.Scris de M. Radu

O institutie publica foarte reticenta la dezvaluiri despre veniturile sefilor este Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. La CJAS se gestioneaza bani publici, colectati de la contribuabilii la Fondul asigurarilor sociale de sanatate sau alocati de la bugetul de stat. Se pare insa ca nu se considera informatie publica si modul in care sunt cheltuiti acestia. Scapa doar date despre banii repartizati spitalelor si farmaciilor. In rest, mister. Am solicitat in repetate randuri date despre numarul de angajati de la CJAS, fondul de salarii pe anii 2006 si 2007, dar si premiile si stimulentele primite in aceeasi perioada. Intrebarea a starnit nedumerirea directorului general al CJAS, dr. Maria Tioc, si nesfarsite tergiversari. Ca urmare a demersului nostru jurnalistic, pe site-ul CJAS au aparut noutati: numarul de angajati (78 in 2006, 70 in 2007), fondul de salarii (1,8 milioane lei – 2006 2,4 milioane lei – 2007), din care s-au individualizat premiile – 266.000 lei in 2006 si 143.000 lei in 2007. Se mentioneaza, fara alta explicatie, in privinta premiilor: „10%, 2% si premiul anual”. Printr-un ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al ministrului Sanatatii, la CJAS se pot primi sub forma de stimulente pana la trei salarii de baza pe luna pentru personalul de specialitate si cel mult un salariu de baza pe luna pentru persoanele care ocupa functii de administratie, aprovizionare, secretariat si deservire. Sumele provin din fondul constituit cu aceasta destinatie in cota de 5 la suta din sumele incasate la bugetul fondului prin executare silita desfasurata de casele de asigurari si 2,5 la suta din sumele incasate la bugetul fondului prin executare silita de ANAF. In declaratiile de avere ale sefilor apar venituri salariale frumoase pe anul trecut, dar nu se specifica daca acestea provin doar din salarii sau si din stimulente. Scris de Doina Mincu