Oierii de pe Valea Muntelui se pregatesc de protest. Maine, ei isi vor lasa mioarele in tarcuri si se vor deplasa la Bucuresti, pentru a protesta fata de ordinul care le interzice sa vanda produsele in piete, daca nu sunt ambalate si etichetate. „Aceasta lege ne pune bete in roate, se plange Sorin Atonoaie, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Animale din Brusturoasa. E foarte greu sa fie indeplinite conditiile cerute de legiuitor. Oierii din zona sunt bulversati. Nici nu mai stiu ce sa faca. Veterinarii le cer tot felul de conditii pentru a prelucra laptele. Apoi, ne pierdem si clientii. Oamenii sunt obisnuiti sa guste branza, sa stie ce cumpara”. Si reprezentantii Federatiei Agrostar, cei care organizeaza mitingul de protest, considera ca ordinul an cauza este ambiguu si neconstitutional. aMicii producatori sunt anregistrati, au numere de ordine, ansa nu-i poti obliga sa se constituie an persoane juridice. Pietele agroalimentare an sine sunt destinate micilor producatori, nu comerciantilor. Are si omul cinci vaci si doua oi, vrea sa vanda laptele an piata si trebuie sa se complice cu zeci de acte. Practic, este o angradire a dreptului la munca”, este de parere Horatiu Raicu, juristul Federatiei Agrostar.

Laptarii au primita zeci de avertismente

De cealalta parte, inspectorii de la Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor incearca sa-i disciplineze pe producatorii care vand in piete produse primare sau derivate din lapte si carne. „In ce-i priveste pe vanzatorii de lapte, oua si miere, deocamdata facem inregistrarea lor. Nu mergem, inca, pe amenzi. Dam avertismente si abia dupa ce un producator este avertizat de doua ori, trecem la sanctiuni”, ne spune dr. Gheorghita Vlad, seful Biroului pentru Igiena si Sanatate Publica Veterinara Bacau. Si producatorii de branzeturi din judetul Bacau sunt pasuiti de veterinari pana la sfarsitul lunii martie. „Au primit un termen mai indelungat pentru a intra in legalitate si datorita faptului ca trebuie sa se puna la punct cu mai multe acte. Ei trebuie sa se inregistreze ca persoane juridice, sa faca dovada ca produc marfa in conditii de igiena etc”, ne spune dr. Vlad. Pana acum, veterinarii au aplicat producatorilor bacauani peste 70 de avertismente si atentionari.

Lil

Aproape 8.000 de someri din cei 14.900 nu beneficiaza de indemnizatie. Cei mai multi sunt in mediul rural. O treime dintre primariile comunale nu vor bani de la somaj pentru angajarea celor fara loc de munca.

Mai mult de jumatate dintre cei 14.900 someri din judet nu beneficiaza de niciun ajutor. Practic, 7.807 persoane ramase fara loc de munca nu mai primesc indemnizatie de somaj, ele iesind din perioada prevazuta de lege, in care se acorda acest drept. Majoritatea, asa cum era de asteptat, locuiesc in mediul rural. Singura sansa a somerilor care isi au domiciliul in una din cele 85 de comune ale judetului de a-si gasi de lucru este aceea ca primaria din localitatea lor sa valorifice la maximum posibilitatea oferita de Legea 76/2002 privind finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca. Pentru somerii pe care ii angajeaza pe perioada noiembrie-martie, primariile au dreptul la subventii din bugetul de somaj in cuantumul salariului de baza minim brut pe fiecare persoana incadrata pe un loc de munca, la care se adauga contributiile de asigurari sociale datorate de angajatori. In restul anului, salariul este subventionat partial. Aceasta oportunitate a fost si anul trecut. Cu toate acestea, si in 2008 zeci de primarii nu s-au invrednicit sa intocmeasca documentatia necesara si sa solicite fonduri Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau.

Aproape 30 de primarii,
dezinteresate

Din cele 85 primarii comunale, 59 au incheiat conventie cu AJOFM pentru finantarea angajarii somerilor in 2008. Acestea au incadrat pe parcursul anului trecut 739 persoane. Pentru plata drepturilor salariale a acestora si a contributiilor de asigurari sociale aferente, AJOFM Bacau a cheltuit 2.347.862 lei. aInitial, a fost prevazut un buget de 2.650.000 lei, dar pana la urma, in baza conventiilor incheiate, a rezultat o suma de 2.350.000 lei, ne-a spus Octavian Ticau, sef compartiment in cadrul AJOFM Bacau. Pe parcurs unii angajati au renuntat la contractul de munca, astfel ca in final s-au cheltuit 2.347.862 lei. Din aceasta suma, insa, aproximativ 300.000 lei reprezinta plati facute in ianuarie si februarie, dar pentru prestatii din ultima parte a anului 2007″. Daca raportam cei 2.047.862 lei la numarul de someri angajati, rezulta ca, in medie, cheltuielile cu salariul, impozitul si toate contributiile la asigurarile sociale pe fiecare dintre ei au fost de 2.771,12 lei in anul 2008. Pentru anul 2009 conducerea AJOFM Bacau a solicitat o suma de 2.800.000 lei. Dar fondul va fi aprobat abia dupa publicarea Legii bugetului pe 2009. Totusi, nu sunt putine primariile interesate de accesarea fondurilor.

Elena Tintaru

Alesilor buhuseni le-a fost prezentat un raport de activitate al politistilor comunitari, pentru o perioada de trei luni, din care a rezultat – enumerandu-se sarcinile din fisa postului – ca totul e ok. antre altele au fost prezentate exemple de infractori surprinsi an flagrant, de ancatusati, de dezamorsare a unor conflicte an care erau prezente armele albe. an general, s-a precizat ca politistii comunitari se implica an pastrarea ordinii si linistii publice, an activitatile de protejare a avutului public, a de asigurare a securitatii elevilor etc. Au existat si voci de consilieri care au spus ca amai e de munca pana la…” Cristian Cojocaru: aProtectia elevilor este insuficient asigurata. Diferiti indivizi le smulg acestora bijuteriile de la gat, ai agreseaza.” Ciprian Nicoara: aAveti mai mult o activitate de prevenire, decat de sanctionare. an plus, mi se pare ca raportul seamana leit cu cel prezentat anul trecut, la capitolul capace lipsa la de caminele retelei de canalizare, iluminatul public, gropile de pe strazi sau indicatoare de circulatie deteriorate. Sa antelegem ca ne spuneti ca administratia nu si-a facut datoria?”. seful politistilor comunitari, Lucian Mihai Hriscu, a oferit si raspunsuri: aAsiguram supravegherea elevilor, dar la o scoala am fost acuzati ca tulburam procesul de anvatamant. De ce nu aplicam mai multe amenzi? Pentru ca avem sute de milioane de lei de ancasat. De la instanta ne vin, de cele mai multe ori, hotarari de schimbare a amenzilor an avertismente.”
Raportul evidentiaza ca an oras lipsesc 16 capace de la caminele retelei de canalizare, ca vreo sase strazi nu sunt iluminate, alte sase strazi sunt anfratite cu gropile. S-a exagerat prin diminuarea numarului. Am gasit an acest raport si cateva ansemnari pe care le-am etichetat a fi aglume de serviciu”: aa fost urmarita andeaproape (s.n. – I.F.) circulatia si stationarea atelajelor pe raza orasului Buhusi” aau fost distribuite somatii si avertismente persoanelor care au abandonat sau care parcheaza masinile pe acostamentele cu alta destinatie decat cea de parcare” as-a urmarit descongestionarea alveolelor pentru statiile de autobuz de autoturismele parcate, an special an zilele de targ (strada Libertatii)”. an conditiile an care an oras greu gasesti un metru patrat de spatiu verde neafectat de rotile autoturismelor si carutelor sau de copitele animalelor, cand pe strada Libertatii este un haos de nedescris, an zi de targ, a preciza ca totul este urmarit andeaproape este mult prea mult, chiar si pentru cei anfratiti cu tacerea. Din cand an cand, trebuie sa mai taiem cate ceva din coada vulpii, pentru ca unele istorisiri nu sunt ascultate doar de vanatori…(I.F.)

Sute de locuitori de pe strada Holtului traiesc, zilnic, un adevarat cosmar, din cauza faptului ca strada lor arata ca dupa bombardament. Autoritatile au inceput lucrarile de modernizare, insa ritmul lent in care se desfasoara acestea a dus la o situatie extrem de neplacuta. Strada este aproape impracticabila din cauza noroiului, gropilor si gramezilor de pamant. Constructorii care au lucrat pana acum si-au batut joc de locuitorii din zona, lasand totul desfundat si ingreunand astfel accesul vehiculelor. Cei care locuiesc in zona si au masini sunt fortati zi de zi la o proba de teren accidentat, de pe urma careia masinile au de suferit. In plus, pericolul de a ramane blocat intr-o groapa cu noroi este si el prezent. Mersul pe jos nu este nici el o optiune mai buna.

Copiii merg la scoala
prin munti de noroi

Gabriel Nastrut locuieste pe strada Holtului si este cel care a solicitat prezenta echipei Trustului Media aDesteptarea”. aEste o situatie foarte grea si dureaza de ani de zile. Din cate stiu, Primaria a anuntat ca a asfaltat strada noastra, insa aici e dezastru. La noi nu pot sa ajunga ambulante sau masini de pompieri, in cazul unei urgente. Copiii merg prin noroi la scoala, iar ca sa ajungi la cel mai apropiat magazin trebuie sa mergi tot prin noroiul pe care il vedeti. Acum patru zile masina de gunoi a ramas blocata intr-un sant plin cu noroi si au impins-o oamenii ca sa o scoata. Asa e mereu aici, iar cand ploua chiar nu se mai poate merge”, spune Gabriel Nastrut. aAsa mergem zilnic la scoala, prin noroi, cu incaltari de schimb”, povesteste un copil, in timp ce incearca sa evite portiunile de noroi in care piciorul ar intra adanc. Nici conducatorii auto nu au viata mai buna. Parcurgerea strazii Holtului pe patru roti este o adevarata aventura, dupa cum marturiseste Nelutu Lungu, unul dintre cei care isi achinuie” masina zi de zi ca sa ajunga pana la asfalt. aSe merge greu de tot, e foarte mare noroiul, sunt gropi. E ceva de neimaginat, mi-am facut praf toba de esapament dar si alte piese la masina. E de-ajuns sa va uitati cum e strada si va dati seama ce cosmar e sa mergi cu masina pe-aici”, spune domnul Grosu, inainte de a-si continua slalomul printre gropi.

Primaria promite
trotuar provizoriu

Situatia este cunoscuta la Primaria municipiului Bacau, iar reprezentantii institutiei promit ca vor face, macar intr-un tarziu, ceea ce ar fi trebuit sa faca de mult timp. aSe cunoaste exact situatia de pe strada Holtului. Este una dintre cele mai lungi strazi din oras, de peste un kilometru. Lucrarile de modernizare totala au inceput in cursul anului trecut. Partea cea mai grea a fost deja realizata, ma refer la retelele de apa si canalizare. Imediat ce vremea va permite, se va lucra si la infrastructura rutiera. Pentru ca totusi oamenii sa poata circula, s-a luat legatura cu constructorul si in zilele urmatoare va fi amenajat un trotuar provizoriu”, a precizat Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei. Ceea ce nu inteleg locuitorii de pe Holtului este de ce firma care realizeaza lucrarile a lasat totul vraiste, ca si cum pe acea strada nu ar locui oameni. Poate macar in urma semnalelor din presa se va face ceva pentru ameliorarea situatiei…

Codrin Pop

Jandarmii de la Gruparea Mobila au stricat din nou ploile traseistelor de la Sarata. Duminica seara, pe la ora 21.00, o patrula care se deplasa pe DN11 a gasit in plina activitate o fatuca, ce lucra in schimbul II. Cristina C., de 32 de ani, se afla in autoturismul lui Gabriel A., de 40 de ani, din Suceava, dar nu pentru a-i povesti acestuia despre frumusetile Bacaului, ci pentru a-l bucura cu o partida de sex nebun. aMa aflam an intersectie si barbatul mi-a platit 40 de lei pentru a antretine raporturi sexuale cu mine”, a recunoscut nonsalanta tanara. La perchezitia corporala, asupra Cristinei C. s-a gasit intr-adevar aceasta suma. Cum prostituata nu a calcat pentru prima oara pe bec, jandarmii au luat masurile corespunzatoare. aDupa efectuarea unor cercetari s-a constatat ca Cristina C. a mai fost sanctionata cu amenda an mai multe randuri de catre efective din cadrul unitatii, iar an cursul anului 2008 i-a mai fost antocmit un dosar pentru comiterea infractiunii de prostitutie”, ne-a spus
capitanul Marius Taranu, ofiterul de presa al Gruparii de jandarmi Mobila. Si dupa flagrantul de duminica, traseista s-a pricopsit cu un dosar penal, care a fost anaintat Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau pentru continuarea cercetarilor si luarea masurilor legale.

Lili Adochitei

Intrebarea e daca o face cu adevarat. In general, ajutorul se rezuma la cazurile sociale semnalate, la care organizatia se autosesizeaza. O organizatie care nu-si faca reclama, s-au mai bine zis nu o doreste, pentru ca orice caz rezolvat presupune discretie. Voluntariatul ramane asociat la noi cu munca patriotica. O sa spuneti ca nimic nu e gratuit, ca si eu iau bani pentru acest material. Ca voluntaiatul presupune o anumita bunastare in spate si tinde spre actiuni de caritate. Este de fapt un act benevol asumat de a veni in ajutorul altei fiinte aflate in dificultate. Cu putin se poate face mult. Campania prin care se directioneaza 2% din impozitul pe venit, prin semnatura salariatului, a adunat putine fonduri pentru Crucea Rosie Bacau. Din banii stransi in 2007 s-au pornit cateva programe, impreuna cu autoritatile locale. Au ca scop ajutorarea celor in varsta, fara posibilitati de deplasare si a celor care au nevoie de asistenta la domiciliu dar nu necesita prezenta unui cadru medical de specialitate. Anul 2008 a trecut. De la buget nu s-a mai dat nimic, iar cei care si-au asumat parteneriatul… tac. aNu poti lasa un om in neputinta dupa ce i-ai intins o mana de ajutor, spune Dan Babliuc, directorul Crucii Rosii bacauane. Mergem mai departe pentru inca trei luni, cu ultimele resurse pe care le avem. Nu sunt bani. Ne-am gandit sa tinem o evidenta in calculator a celor care depun cei 2% si a celor care ne mai sprijina cu fonduri, ceva de genul unei liste de prioritati. Are nevoie bunica sau matusa sa mearga la spital pentru analize? O transportam noi, de ce sa sune la salvare? Are cineva din familie o fractura si vrea acasa dupa ce e pus in gips? In taxi nu incape. Asiguram noi acest serviciu. De ce cu salvarea, si de ce pe banii comuniatii?” Directorul Crucii Rosii mustese de nemultumire si are multe de spus. Noroc ca nu poate fi schimbat pe criterii politice. Presa trebuie sa ajute Crucea Rosie.

p>

Sub motto-ul aNediscriminarea ancepe din scoala”, an aceasta saptamana, Casa Corpului Didactic Bacau organizeaza an premiera programul de formare continua aOriginea romilor-teorie, legende, fapte”. Unul din aspectele inedite ale acestui program consta an faptul ca el va fi organizat an maniera itineranta, la nivelul judetului Bacau. Se doreste astfel experimentarea unei modalitati noi an ceea ce priveste desfasurarea programelor de formare continua, denumita generic aCaravana Formarii”. antr-o prima etapa acest program se va desfasura la scoala cu Clasele I-VIII aMihail Andrei” Buhusi si la Scoala cu Clasele
I-VIII Asau. Cu aceasta ocazie, formatorii acreditati an program, anv. Adina Albu, prof. Anghel Nastase, inspectori scolari si prof. Gabriel Stan, directorul CCD Bacau, vor prezenta aspecte legate de istoria etniei rome si de incluziunea minoritatilor an sistemul educational romanesc.
Un spatiu adecvat va fi afectat persecutarii romilor din Romania an perioada 1942-1944, etapa istorica care corespunde Holocaustului. Prezentarile vor fi urmate de proiectarea filmului documentar aDureri Ascunse”, produs an Romania de Michelle Kelso, regizor din SUA. Totodata, cursantii vor capata informatii pertinente despre stereotipuri, prejudecati si discriminare, fenomene, din pacate anca prezente an societatea romaneasca. Activitatile sunt destinate consilierilor educativi, profesorilor de limba rromani si nu numai, reprezentantilor etniei rome si elevilor. aAceste activitati urmaresc printre altele, promovarea dialogului si cooperarii multiculturale, dezvoltarea principiilor si valorilor democratice, odata cu antelegerea lumii an care traim, pornind de la experientele, uneori tragice ale prezentului. Etnia roma reclama din partea noastra o atentie speciala, deoarece problemele cu care se confrunta sunt deosebite, oarecum atipice. Multe din aceste probleme asi pot gasi rezolvarea pornind de la educatie”, ne-a informat prof. Gabriel Stan, directorul CCD Bacau.

Gabriel Pop

Liderul bacauan al Sanitas, Aurel Cretu, s-a intors de la negocierile cu ministrul Sanatatii, Ioan Bazac, cu noutati in privinta organizarii si administrarii spitalelor. „Ministrul isi propune sa modifice in totalitate Legea 95/2006, privind acordarea asistentei medicale, ne-a declarat Aurel Cretu. Una dintre schimbari vizeaza functia de manager al spitalului. Ministrul vrea ca la conducerea spitalelor sa fie doctori. Eu mi-am permis sa-l invit la Bacau, sa vada realizarile dintr-un spital condus de un manager care nu e doctor (Spitalul Judetean de Urgenta, n.r.)”. O alta schimbare anuntata este inlocuirea consiliului consultativ din spitale cu un consiliu de administratie. „De fapt, se doreste intoarcerea la situatia dinainte de 2004″, crede Aurel Cretu. Managerul Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) considera ca legislatia actuala privind organizarea unitatilor medicale cu paturi nu trebuie modificata, cel putin in ce priveste conducerea. aDin acest punct de vedere, nu are la ce sa se revina, a spus Dan Stoica (foto), managerul SJU. A interzice accesarea postului de manager la un spital de catre alti specialisti si a permite doar medicilor sa ocupe acest scaun este o discriminare. Oriunde in lume poate fi director de spital orice specialist”. In judetul Bacau, doar SJU si Spitalul Orasenesc Buhusi au ca manageri altfel de specialisti decat medici.

Doina Mincu
Elena Tintaru

aExista promisiuni care pot fi onorate prin contracte, dar care nu depasesc 20% din costurile anului precedent.” Afirmatia apartine lui Dumitru Nanescu, vicepresedinte al Consiliului Teritorial Nord-Est Moldova, al patronatului ANAT (Asociatia Nationala a Agentiilor de turism din Romania). Cel putin asa reiese dupa intalnirea de la Mangalia de saptamana trecuta a operatorilor de turism cu noul ministru Elena Udrea.
Cand banii se imputineaza nu prea te mai gandesti la vacanta. E poate primul lucru taiat de pe lista. Agentiile de turism mizeaza insa pe faptul ca romanul a fost frate cu codrul, mielul la protap, mititeii si vinul de coasta. Asa gatuit si lasat sa rasufle precum coloana lui Brancusi, poate ca nu va mai repeta la infinit aceleasi greseli. Mai ales cand va citi intr-o oferta ca o excursie de Paste cu trei nopti cazare, all inclusiv, in Bulgaria, la hotel de cinci stele, costa numai 185 euro de persoana. La unul de patru stele si mai putin, 152 euro, avand transportul asigurat direct din Bacau. Mai putin decat daca
ti-ai invita neamurile la masa, impovarat si de grija ca trebuie sa faci curat dupa ele. Dupa un periplu pe la mai multe agentii de turism din Bacau am constatat o pliere a ofertelor de vacanta. Aproape ca a disparut destintia Thailanda si s-au redus cererile pentru Egipt si Israel. Se mentin in top cele pentru Dubai, Turcia, Malta, Grecia, Tunisia sau Spania. Au aparut si destinatii noi in Croatia sau insula Corfu. Preturile sunt doar estimative pentru periada de vara, pentru ca toti cei implicati asteapta sa vada cum va evolua piata financiara. Ca o noutate, a inceput sa ia amploare asa zisul aTurism ecumenic”. O destinatie deosebita pentru vara va fi Ucraina sau Rusia, pentru a vizita bisericile si manastirile de acolo, pe durata a 12-18 zile, la preturi intre 800-1200 euro de persoana. aSunt optimist, mai ales ca s-a reinfiintat Ministerul Turismului. Parca eram ai nimanui. Noua ministra arata bine si este un om puternic in interiorul partidului de guvernamant. Are spate si poate atrage fondurile necesare. Poate ca anul acesta vom ajunge si noi Bulgaria din urma.” Este concluzia lui Aurel Nanescu, director All Tour Bacau (in fotografie, stanga, alaturi de alt operator de turism, Gelu Elisei, Estival Tur, zambind increzatori bacauanilor cu pofta de viata). (I.B.)

Cine nu-si aminteste de romanul Ciresarii, pe care scriitorul Constantin Chirita l-a menit, fara doar si poate, eternului adolescent din noi?! Ei bine, nu mica mi-a fost mirarea sa aflu ca, in Bacau, Ciresarii exista dincolo de file de poveste. O mana de adolescenti, acum aproape 11 ani, au pus bazele Asociatiei culturale „A darui daruire – Ciresarii”, alaturi de mentorul lor, Nicolae Vramescu, el insusi un inpatimit ciresar de pe vremea adolescentei. Ideea s-a nascut tocmai din speranta de a ajuta tinerii sa se descopere frumos si sanatos, intr-o lume tot mai confuza si amara. Sa ne pastram spiritul civic, nobletea, respectul de sine si sensibilitatea sunt doar cateva cuvinte cu care as incerca sa redau un crez simplu si trainic. De la infiintarea asociatiei, in anul 1997 si pana in prezent, Ciresarii bacauani au demonstrat ei mai bine, evenimente culturale sau sa se aventureze pe urme de poveste. Asociatia are un caracter umanitar, dar este in totalitatea una nonprofit, fondurile care fac posibila derularea diverselor actiuni fiind asigurate dun surse proprii sau sponsorizari. Desi cateodata banii se gasesc greu, chiar sI putinul care se strange se dovedeste suficient pana la urma pntru a da finalitate proiectelor. „Ce conteaza sacrificial, cand satisfactia este pe masura?!” am intrezarit lesne pe chipul directorului Nicolae Vramescu, pentru care infiintarea asociatiei nu a fost un capriciu sau o toana, ci un vis pentru care a luptat. „Veteranul ciresar” nu este singur in incercarea sa de a mentine viu spiritul idealist al ciresarilor. In acest sens, exista inchegat tocmai un program de traditii, pe care membrii asociatiei, majoritatea inca elevi la liceu (clasele V-XII) il respecta cu multa daruire. Debutul lui 2009 i-a adus pe ciresari pe urmele lui Eminescu, intr-un periplu cultural si educativ, intitulat „Dor de Eminescu”. Momente precum „Veronica Micle” la Manastirea Varatec, „Padurea de Argint”, Rugaciune la Biserica Mare (Manastirea Varatec) sau vizita la Casa Memoriala Alexandru Vlahuta au facut ca amintirile acum depanate sa fie pline de satisfactie si voie-buna. Luna februarie continua si ea traditiile ciresarilor cu saptamana I.L. Caragiale, intitulata sugestiv „Atentie, monser”, ca-ntep”. De asemenea, nevoia de a ne bucura de obiceiurilor romanesti i-a inspirat pe ciresari sa inradacineze traditia lor: „Ciresarii intre Valentine”s Day si Dragobete”. Acestea sunt doar doua exemple concludente de activitatI la care ciresarii se lasa antrenati din proprie convingere, si nu din vreo constrangere. Dar intreg anul 2009 este unul plin de momente deosebite pentru ciresari, prilejuri de a se alatura si ei in spiritul celebrarii umanitatii. Saptamana florilor, Ziua Adolescentei, Ziua Europei, fac obiectul unor activitati specifice in luna mai, iar in luna iunie, sunt organizate taberele Ciresarii. Fiecare inceput de an scolar este marcat de rugaciunea pe care ciresarii o fac la Manastirea Ciolpani, langa Buhusi. Organizarea Concursului „Miss si Mister Ciresarii” este un alt punct de atractie in activitatile tinerilor, care, prin traditie, are doar castigatori, pentru ca nimeni nu pierde fiind Ciresar. Lista actiunilor ar putea continua la nesfarsit… cum altfel, daca tineretea si voiosia unor copii cu principii si valori nu au timp sa se plictiseasca? Poate exemplul lor va servi si altora dornici sa se alature Ciresarilor bacauani, mereu in cautare de aventuri spirituale.

Silvia M.

Vasile Botomei este din 2006 parte intr-un dosar aflat pe rolul instantei de la Tribunalul Bacau. Desi avea toti asii in maneca, reclamantul sustine ca a pierdut procesul de fond din cauza presedintelui de sedinta. „Acest judecator a facut grave abuzuri in actul de justitie. Mai exact, el a continuat sa judece un proces asupra caruia planau evidente motive de interes in cauza, in favoarea uneia dintre parti. Desi s-a formulat legal cerere de recuzare impotriva acestuia, judecatorul nu a inaintat spre solutionare cererea de recuzare, pentru care urma sa se pronunte un alt complet de judecata cu privire la mentinerea sau inlocuirea acestuia din complet”, ne-a declarat Botomei. Acesta sustine ca judecatorul a dovedit partialitate in judecarea cauzei, motiv pentru care dosarul a fost inaintat spre recurs. Vasile Botomei spune ca odata cu recursul a facut si plangere penala impotriva judecatorului, plangere pe care a inaintat-o la Inalta Curte de Casatie si Justitie. „Tot atunci am facut si o adresa catre CSM, prin care am sesizat abuzurile judecatorului”, declara Botomei. Zilele trecute reclamantul a primit un raspuns neasteptat de la Serviciul de Inspectie Judiciara pentru Judecatori. „In ce priveste sesizarea referitoare la faptul ca judecatorul a solutionat cauza, desi impotriva acestuia se formulase o cerere de recuzare, care nu a fost inaintata spre solutionare, potrivit dispozitiilor legale, s-a sesizat Comisia de Disciplina pentru judecatori, pentru a se pronunta”, a fost raspunsul reprezentantilor CSM. Biroul de Informatii cu Publicul si relatii cu mass media al Tribunalului Bacau confirma ca la Comisia de disciplina a CSM se
afla in lucru o petitie formulata de Botomei Vasile impotriva unui judecator bacauan. „Precizam ca deocamdata nu s-a dat o solutie in ce priveste aceasta petitie”,
ne-a declarat judecator Maria Oborocianu, purtatorul de cuvant al Tribunalului Bacau.

anca au loc manifestari anchinate celor 150 de ani de la Unirea Mica. Au anceput anainte de 24 ianuarie si vor continua pe toata durata anului. La Asociatia Pedagogica aGrigore Tabacaru” din Bacau (principalul organizator, an colaborare cu filialele din Bacau ale Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni si a Societatii de Stiinte Filologice din Romania), am asistat la un colocviu omagial mai mult decat reusit. aSuntem urmasii Unirii din 1859″ – a tinut sa precizeze de la anceput Stefanache Spulber. Datoram acestui moment modernizarea generala a Romaniei, implicit a scolii romanesti.” aBacaul – a subliniat Jean Ciuta – are cateva ansemne legate de Unirea Principatelor: numele unui bulevard, busturile revolutionarilor pasoptisti – Kogalniceanu, C. Negri, V. Alecsandri, Al. Russo -, locul teatrului lui Dragoianu (acolo e acum sediul Banc Post), an care s-au jucat piesele lui Alecsandri s.a.”
Decanul de varsta al scriitorilor bacauani, Marin Cosmescu, a fost poate cel mai ascultat conferentiar, vorbind despre participarea sa la centenarul din 1959. Atunci a pregatit povestirea istorica aIovita Valahul”, tiparita an 1969 la Editura Tineretului an 75.000 de exemplare (redactor, Corneliu Buzinschi). an 2007, ar fi vrut sa-si numeasca editia a doua aantoarcerea lui Iovita Valahul”, dar editorul
i-a dat titlul aHaiducul…” Pentru aBacau – 600″ a pregatit o piesa de teatru (aN-a fost nunta mai frumoasa”), predata Teatrului Municipal aBacovia”, al carei subiect omagia Unirea din 1859. Glumind, Jean Ciuta a observat ca viata scriitorului nonagenar este o pilda de romanism: munteanul Marin Cosmescu s-a casatorit cu o moldoveanca din Agas.
O ipoteza originala a avansat Dumitru Zaharia: cuvantul aRomania” e din Antichitate, alcatuit din aRoma” si anea”, adica aRoma cea noua”.
aDaca as fi fost antrebat, as fi declarat anul 2009 Anul Unirii Principatelor”, a spus Ioan Mitrea. Cu atat mai mult cu cat evenimentul nu a fost marcat pentru comunitati, ci doar pentru grupuri restranse. La randul lui, Vilica Munteanu considera momentul de la 1859 mai important decat cel de la 1918. aO forma sublima de unire nationala a fost limba romana, an fazele ei de anceput, dar mai ales an ultimele etape, care demonstreaza viabilitatea filonului lingvistic romanesc” (Ioan Danila). aLiteratura unionista a contribuit la antarirea factorului national” (A. Jamneala), iar aAl.I. Cuza si, de ce nu, Elena Cuza au sustinut an forme specifice Unirea Principatelor” (Relu Leoveanu).
Sunt si unele tristeti: lipsa de cultura politica a generatiilor de dupa 1945, precaritatea realizarilor de dupa 1990 (pentru Bacau, nerezolvarea situatiei Casei aV. Alecsandri”), ineficienta muncii prestate de fiecare dintre noi, absenta disciplinei aIstoria romanilor” din programele scolare s.a.

Ioan Danila