Intrebare cu mai multe variante de raspuns. In general, parlamentarii sunt exact acolo unde nu te astepti. Asta este prima varianta. Si nu sunt acolo unde ar trebui sa fie. Evident, aceasta este cea de-a doua varianta de raspuns. Ei bine, desi alesi inclusiv de cei care acum au ramas fara gospodarii in zonele afectate de inundatii, niciunul dintre parlamentari nu a catadicsit sa-si ude poponetul si macar sa mimeze pasarea. Se desprind de aici doua concluzii: ori sunt idioti, ori pur si simplu ii doare la doi metri in fata de cei care i-au ales. Poate ca este cate putin din fiecare. Sa ma explic: sunt idioti pentru ca este an electoral si orice iesire in public, mai ales in situatii de genul acesta aduce si ceva plus de imagine. Insa parlamentarii au ajuns sa fie atat de nesimtiti incat nu le mai pasa de nimeni si nimic. Nici macar de persoanele care au ramas fara nimic, dupa o viata de munca. Nici consilierii judeteni nu s-au ingramadit sa probeze cizmele de cauciuc in viitura Siretului. In afara de Ionel Palar, in calitate de vicepresedinte CJ si viitor deputat, care a stat in Saucesti duminica noapte spre luni, niciunul nu s-a sinchisit sa vina, sa dea o mana de ajutor. Era sa-l omit pe Vasile Nistor. Insa dumnealui este un caz aparte. Democrat-liberalul a adescalecat” in zona exact in momentul in care a aterizat presedintele Basescu, iar intreaga sa fiinta a fost conectata la vorbele presedintelui, nicidecum la situatia in care se aflau locuitorii comunei Saucesti. De altfel, intreaga sa activitate parlamentara s-a caracterizat prin o lipsa crasa de interes pentru comunitatea care l-a propulsat in fotoliul de la Bucuresti.
Cu siguranta insa ca toti acesti domni care au bifat absent, se vor calca pe bataturi imbulzindu-se in Saucesti, Holt si Schineni in cautare de voturi peste vreo trei luni. Sper din toata inima ca satenii sa fie ceva mai intelepti atunci si sa le arate cersetorilor de voturi degetul si sa-i trateze exact in modul in care au tratat parlamentarii nenorocirea care s-a abatut asupra lor. Cu un dispret superior. Si cu ceva sansa poate avem fericirea sa se scufunde cabina de vot. Sa va fie rusine, domnilor parlamentari. Desi ma indoiesc ca aveti asa ceva!

Scris de Ionut Avram

Al patrulea nume anuntat de democrat liberali pentru candidaturile de parlamentari a starnit surpriza in randul reprezentantilor PSD. Doru Simovici, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultura(CCIA) Bacau, a fost anuntat ieri intr-o conferinta de presa drept cel mai nou membru PD-L si unul dintre candidatii acestui partid pentru alegerile din toamna. Nominalizarea lui Simovici vine la aproape doua saptamani dupa ce democrat liberalii si-au anuntat abia trei dintre candidati: Neculai Olaru, presedintele PD-L, senatorul Cristian Cucuian si deputatul Liviu Miroseanu. Daca aceste trei nominalizari erau previzibile, nu acelasi lucru se poate spune despre candidatura lui Doru Simovici. La momentul anuntului candidaturii acestuia, PSD-ul nu inregistrase nicio demisie din partid a presedintelui CCIA. „Din punctul meu de vedere, in momentul in care vorbim, Doru Simovici este membru PSD. La mine nu a ajuns nicio demisie scrisa de-a lui. Nici macar una verbala”, ne-a raspuns Gabriel Vlase, presedinte executiv al PSD Bacau. Proaspatul candidat PD-L are insa alta opinie. „Nu mi-am depus demisia de la PSD pentru ca depunerea adeziunii la PD-L inseamna automat demisia din partea cealalta. Daca PSD-ul se arata surprins de aceasta situatie, va dati seama la ce nivel are loc comunicarea in acest partid”, ne-a declarat Doru Simovici. Presedintele CCIA spune ca plecarea lui din PSD nu a avut loc in urma unui scandal si nici a unor nemultumiri. „Este normala plecarea mea, cu atat mai mult cu cat eu nu am fost foarte activ la PSD”, a mai spus Simovici. Candidatura sa din partea PD-L va fi probabil pentru un mandat de deputat. Colegiul pe care acesta va incerca sa scoata cat mai multe voturi pentru democrat liberali nu a fost inca stabilit. Scris de C. Duta

Drama oamenilor din comuna Saucesti continua. Multi dintre localnici au refuzat sa se adaposteasca in caminele special amenajate pentru ei, in Bacau, si au preferat sa isi petreaca noaptea sub cerul liber. Si-au luat cu ei animalele, pasarile si putinele lucruri pe care le-au putut duce.
„Nu ne-a mai ramas nimic. Unde sa ne ducem? La oras? Nu avem ce face acolo. Ne uitam la casa noastra… asa cum e ea. Sub ape. Macar acoperisul…”, ne-a spus printre lacrimi fierbinti tanti Lenuta. Are 83 de ani si e singura. Agoniseala ei de-o viata se rezuma acum la o sacosa in care a indesat actele si la hainele de pe ea… La intrarea in Saucesti, pe un tapsan, sinistratii care au refuzat sa-si paraseasca locurile natale si-au improvizat adaposturi primitive. Au dormit sub cerul liber, inveliti doar cu o patura, alaturi de vaci, cai, porci, vitei si pasari. Au refuzat sa se rupa de locul in care au crescut, au muncit, au trait. Pana mai ieri traiul lor era linistit. Asa cum era el. Acum privesc disperati si totusi resemnati cum casele lor au fost inecate de apele Siretului. De sus de pe deal. Si pentru ca viata merge mai departe, au incercat sa supravietuiasca. S-au adunat la gramada, asa cum au convietuit intotdeauna si au luat-o de la capat. „Stam aici de luni dupa-amiaza. Am dormit sub cerul liber. Am improvizat un cort din cartoane si saci de plastic”, imi explica si badea Vasile. Mulgea vaca. Intr-o cana rosie, de plastic. „Ce sa fac? Dau laptele la oameni. Sa stau aici in soare degeaba? Ne mai gasim de lucru. Si animalul trebe muls, ca daca nu o sa aiba dureri in uger”. Alaturi stau femei, batrani, copii. Pe saltele, direct pe iarba, in picioare sau sprijiniti de garduri. Care au mai ramas intregi. Sunt neputinciosi in fata urgiei care s-a abatut asupra lor. „Stam aici. Nu plecam. Dupa ce se retrage Siretul ne intoarcem. Sa vedem ce mai avem. E bine aici. Ne-au dat apa, sarmale calde, ciorba”, spune timid, de sub un cort din folie de plastic si Aneta Juncu. „Mi-a luat si pasarile, porcul a ramas in grajd, daca o mai trai. Ne-am nenorocit de tot. Nu stiu daca o sa mai am unde sa intru”, adauga o alta batrana cu batic albastru in cap. Ochii lor sunt obositi, fetele arse de soare si brazdate de durere. In sufletul lor, lupta e crancena. „De cand ma stiu asa ceva nu am trait. Am 80 de ani etate, dar asa ceva n-am mai vazut…”, rupe vorba si Costica a lu” Muraru. Atmosfera e trista. Aerul pare irespirabil si prea cald. Jandarmii asigura continuu apa potabila, medicii vaccineaza sinistratii, un du-te vino continuu. Jos, in vale, intreaga comuna este sub apa. Soarele e sus si arde nimicitor, parca in deradere. Siretul se retrage. Tot asa de incet cum a venit. In urma va lasa un nou dezastru. Pamant, noroi, case daramate, culturi distruse si suflete impietrite de durere. Prea mult, Doamne, pentru aceste fiinte! E prea mult pentru toti.

Scris de Roxana Neagu

@ aGaura” elvetiana in bugetul Bacaului pentru mentenanta

Povestea serviciului de mentenanta pentru grupul de cogenerare cu turbina cu gaze de la CET capata proportii de roman-fluviu. De mai multe luni au loc tratative intre furnizorul bacauan de agent termic si firma elvetiana Turbomach. CET se afla intr-o pozitie ingrata. Dupa ce a iesit invinsa in „lupta” cu M+W Zander, firma germana care a instalat grupul de cogenerare dar a refuzat sa asigure si mentenanta, asa cum se angajase, societatea bacauana a organizat licitatie pentru acest serviciu. Nu s-a prezentat cu oferte nicio societate din Romania sau din strainatate. In aceste conditii, conducerea CET a decis inceperea negocierilor cu Turbomach, furnizorul de echipamente. A inceput astfel sarabanda intalnirilor si a schimbului de adrese intre cele doua societati. „Acum am primit de la Turbomach un proiect de contract, a declarat Ioan Marius Stanila, directorul de vanzari al CET. L-am tradus si am facut amendamente la el. Elvetienii nu sunt in UE si avem discutii despre alegerea curtii de arbitraj. Mai discutam si despre legislatia dupa care sa incheiem contractul.” Pana acum, la CET s-a decis doar tipul de contract care ar trebui incheiat, si anume cel de mentenanta preventiva. „Elvetienii au tipuri standard de contract. Noi am fi vrut sa ne asigue o mentenanta completa, care include preventie, revizie generala si mentenanta corectiva. Am renuntat, fiindca ar fi fost prea scumpa.” In aceste conditii, daca apare vreo defectiune la grup in perioada celor 4 ani ai contractului, CET va trebui sa plateasca separat lucrarile. Toata aceasta tevatura ar fi putut fi evitata daca CET ar fi incheiat un contract ferm si clar cu M+W Zander. Reamintim ca firma germana a castigat licitatia pentru montarea grupului si datorita faptului ca a propus pentru serviciul de intretienere un tarif foarte mic, „promotional, pentru a intra pe piata romaneasca”, dupa cum au declarat directorii de la CET pentru a justifica diferenta izbitoare dintre oferta castigatorilor si cea a celorlalte firme participante. Toata aceasta poveste va fi platita din plin de CET, tarifele elvetienilor fiind cu mult peste cele cu care i-au momit nemtii de la Zander pe sefii de la CET.Scris de Doina Mincu

Centrul Regional de Ecologie, coordonat de Gabriel Gritcu, s-a implicat activ in ajutarea sinistratilor din localitatile afectate de revarsarea raului Siret. Astfel, ecologistii voluntari au intervenit pe raza comunei Saucesti sub coordonarea Inspectoratului Judetean de Jandarmi. Folosindu-se de barca cu motor a asociatiei, ecologistii au inaintat trei kilometri prin zona inundata, distribuind apa si alimente. Mai mult, CRE a transportat si o femeie recent operata care ramasese izolata intre puhoaie in satul Schineni. aIn satul Serbesti, inconjurat de ape cu adancimi de pana la 4 metri, am sprijinit Inspectoratul de Jandarmi Judetean in evacuarea, cu ajutorul ambarcatiunii cu motor, a unor persoane care au apleat serviciul de urgenta 112. Ulterior, am asigurat transportul apei potabile destinata sinistratilor din Serbesti”, a declarat Gritcu. De altfel, ecologistii de la CRE nu sunt la prima actiune de acest gen, ei implicandu-se cu toate fortele si in ajutorarea sinistratilor inundatiilor de pe Valea Muntelui din anul 2005. Gabriel Gritcu are planuri pentru viitor in eventulitatea unor noi calamitati naturale. aCentrul Regional de Ecologie urmareste realizarea si dotarea corespunzatoare a unui grup de voluntari cu experienta care sa fie capabili sa sprijine populatia si institutiile statului in situatii de necesitate”, a adaugat Gritcu.Scris de I. Avram

Desi se plang ca au angajati putini si sute de dosare sociale de rezolvat, primarii nu se invrednicesc sa raspunda DGASPC, care vrea sa le pregateasca gratuit un specialist in protectia copilului. Din 93 de primari, 56 nici nu au raspuns adresei directiei. Scuza lor? Angajatii sunt in concediu de odihna.

S-a dovedit de-a lungul ultimilor ani ca in localitatile in care primarii se implica in mod real, numarul copiilor abandonati sau abuzati a scazut semnificativ. „Avem exemplul comunei Colonesti in care dupa infiintarea centrului de zi numarul copiilor institutionalizati a scazut semnificativ”, arata Sorin Brasoveanu, director general al DGASPC. Si acolo unde referentul e bine pregatit s-au facut progrese. El traieste si lucreaza in comuna, asadar stie inaintea specialistilor din Bacau cazurile cu risc: familiile in care mama a decedat, iar tatal ar putea sa-i paraseasca pe copii, chiar sa-i abuzeze, familile care s-au destramat si in care minorii au ramas cu bunicii, saraci si neputinciosi, adultii alcolici, care pun in pericol viata unui bebelus etc. In 2008 au fost parasiti 23 de copii, 12 in maternitati si 11 in sectii de pediatrie. Firesc era sa se intervina inainte de abandon. Din pacate, multe primarii nu au specialisti, iar unele nici nu sunt interesate sa aiba. Adesea, referentii se multumesc sa sune 983 si sa ceara sa fie preluati copiii. Pentru a imbunatati situatia, DGASPC Bacau a demarat proiectul „Dezvoltarea retelei de servicii sociale comunitare”, finantat printr-un program de interes national. „Concret, proiectul vizeaza selectia, angajarea si formarea de personal cu competente in domeniul asistentei sociale pentru copil si familie din cadrul compartimentelor de specialitate ale primariilor din judet, crearea consiliilor consultative, precum si infiintarea unui compartiment specializat in cadrul DGASPC pentru activitatea de coordonare”, arata Sorin Brasoveanu.

Primarii nu raspund adreselor

Lucrurile sunt foarte simple: primariile isi dau acordul, DGASPC asigura pregatirea angajatului in domeniul protectiei copilului, precum si plata salariului timp de 14 luni, dupa care aceasta obligatie revine autoritatilor locale. Proiectul e finantat de ANPDC cu 450.000 lei, contributia DGASPC fiind de 10 la suta. Proiectul e foarte important si se intemeiaza pe doua motive. In primul rand, „primariile au nevoie de sprijin in gestionarea problematicii cu caracter social deoarece nu dispun de personal suficient si bine pregatit”, arata Alina Iftode, purtator de cuvant. In al doilea rand, DGASPC are suficienta experienta in ceea ce priveste coordonarea activitatii de asistenta sociala la nivelul judetului, precum si in rezolvarea cazurilor dificile. DGASPC a trimis adrese tuturor edililor din judet, insa numai 37 din cei 93 au reactionat. Dintre primariile care au raspuns adresei, 21 si-au dat acordul pentru angajarea de personal suplimentar: Solont, Darmanesti, Sl. Moldova, Comanesti, Agas, Oncesti, Casin, Brusturoasa, Tg. Trotus, Zemes, Scorteni, Rosiori, Colonesti, Magiresti, Tamasi, Stanisesti, Plopana, Pargaresti, Prajesti, Hemeiusi, Damienesti. Nici comunele care inca nu au infiintat consiliul comunitar consultativ, din care ar trebui sa faca parte invatatori, profesori, politistul, preotul si alti lideri locali, nu au fost interesate de proiect: Strugari, Racova, Secuieni, Palanca, Pancesti si Motoseni.

aVinovate” sunt concediile de odihna

„Nu cunosc asa ceva, eu nu am stiinta de aceasta adresa. Sunt implicat in alte proiecte si planuri. Asistentul social e langa mine, vi-l dau sa vorbiti. Cat priveste consiliul consultativ, e adevarat ca nu avem. Tot asistentul social ar fi trebuit sa se ocupe, impreuna cu secretarul”, a declarat Constantin Galita, primarul din Motoseni. „Am primit adresa DGASPC, am discutat cu secretarul, insa dupa aceea am plecat in concediu”, afirma Mariana Patrici, asistent social. Ea declara ca inca un angajat e necesar deoarece comuna are 5.400 locuitori si apar cel putin 2-3 cazuri pe luna. „Avem 300 de dosare de ajutor social, plus alocatiile, facem evaluari peste evaluari, declara ea. Vom infiinta si consiliul comunitar, deocamdata cerem sprijinul consilierilor si al preotului din sat. Tot ei vor face parte si din consiliu, dar sigur ca e bine sa aiba oficial niste raspunderi”. Primarul Galita a promis ca il va contacta pe Sorin Brasoveanu si va rezolva „cu proiectul”. Cam tot asa stau lucrurile si in Palanca. Primarul Adrian Palistan declara ca a primit adresa DGASPC si ca a pus rezolutia „Da”, dupa care a plecat in concediu. „Nu stiu ce a facut angajatul care trebuia sa raspunda, acum e la mare, dar il sun si il intreb. Eu sunt de acord si vreau sa participam la acest proiect”. Situatia s-a rezolvat in 15 minute. Adevarul e ca, pentru edili, drumurile si podurile sunt mai importante decat protectia sociala, unde rezultatele nu sunt palpabile si nu pot fi aratate in campania electorala. Si mai e ceva. Unii primari vad jumatatea goala a paharului: nu se gandesc ca vor avea 14 luni un angajat in plus, platit de altii, ci de unde vor lua bani de salarii dupa terminarea proiectului. Scris de Silvia Patrascanu

Ultimul termen stabilit pentru finalizarea lucrarilor la noua cladire (extindere) a Unitatii de Primire Urgente (UPU) din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) este ziua de 15 august. Asadar, constructorul mai are la dispozitie doua saptamani pentru a da la cheie noua constructie, ceea ce este o perioada scurta, comparativ cu mersul lucrarilor. Totusi, conducerea SJU este optimista. aNoi speram ca vom muta Unitatea de Primire Urgente in noua locatie in 15 august, a declarat Dan Stoica, managerul SJU. Trebuie sa urgentam acest lucru, ca sa putem incepe cat mai repede amenajarea conform normelor Uniunii Europene a spatiilor vechi. Acestea trebuie reabilitate in urmatoarele doua luni”. In cladirea noua unde se va extinde Unitatea de Primire Urgente, la demisol, vor fi vestiare, magazii separate pentru rufe murdare si curate, grupuri sociale. La parter vor fi cabinete si incaperi cu paturi, dotate cu toata aparatura necesara in asistenta medicala de urgenta. aVor fi 10 paturi, din care doua vor fi destinate urgentelor majore, a mai spus managerul spitalului. Fiecare pat este prevazut cu aparatura medicala de resuscitare si monitorizare a pacientului. Dotarea cu mobilier si aparatura este deja pregatita”. Scris de Elena Tintaru

Ieri a avut loc inaugurarea oficiala a hipermarket-ului Real, situat pe Calea Republicii nr. 181, o investitie de nu mai putin de 18 milioane de euro pentru clientii din Bacau. Cu o gama de peste 40.000 de articole puse la dispozitia bacauanilor, Real este o adevarata provocare, atat pentru cei dornici sa-si umple cosul zilnic, cat si pentru amatorii de produse de marca. Real Bacau este cel mai recent produs al Metro Group, fiind varful unui iceberg investitional ce reprezinta un efort financiar, doar in Romania, de peste 300 milioane euro. Investitia din Bacau reprezinta cel de al 16-lea magazin al retelei de la noi din tara, dar pana la finele acestui an vor mai fi inaugurate inca 5 hipermarket-uri.
Real Bacau are o echipa de 400 de angajati care deservesc raioanele impartite in mod inteligent, pentru a face mai usoare cautarile cumparatorilor. Marea majoritate a produselor, peste 80%, sunt de provenienta romaneasca. Dupa cum a declarat zambind directorul general al Real, Tjeerd Jegen, „am vrea sa vindem si ananas sau somon din Romania, dar pana atunci o serie de lucruri trebuie importate.” In scurt timp, Real isi propune sa devina „hypermarket-ul preferat al romanilor in materie de cumparaturi”, fapt sustinut de spatiul comercial vast (6.100 mp dedicati doar vanzarii), de oferta complexa si, nu in ultimul rand, de preturile promotionale. Atat Tjeerd Jegen cat si Andreea Lupea, director operational, au accentuat ca o serie de firme de prestigiu (Nike, Puma, Reebok, Adidas) au preturi promotionale, cu pana la 50% mai mici decat la alte magazine. Oferte deosebite exista si in cazul produselor alimentare, al electrocasnicelor sau bauturilor, raportul calitate/pret fiind unul imbatabil pe piata bacauana. Mai mult, pentru cei ce nu au timp sa gateasca acasa, exista un raion special cu mancaruri proaspete, pe toate gusturile si la preturi convenabile, pentru care pot fi efectuate comenzi la domiciliu. De asemenea, exista posibilitatea livrarii gratuite la orice adresa a produselor achizitionate, precum si a contractarii unui sistem permisiv de rate chiar in magazin. Primii clienti ai Real au fost intampinati ieri seara, la orele 18.30, cu un super-recital Stefan Banica jr, care a aprins atmosfera in timp record. Conducerea Real le ureaza bun venit bacauanilor si ii asigura ca nu exista gusturi pe care sa nu le poata multumi.Scris de Desteptarea

Pe 1 august va avea loc o eclipsa de soare. Aceasta va fi totala in Canada, nordul Groenlandei, centrul Rusiei, vestul Mongoliei, China si partiala in Romania. "Maximul de acoperire se va produce in nord-estul tarii si va fi de 29%, ne-a declarat muzeograf Maria Velea, de la Observatorul Astronomic aVictor Anestina, din Bacau. Cea mai mica acoperire a Soarelui va fi in sudul si sud-vestul tarii, fiind de aproximativ 15%. In Bacau, eclipsa va incepe la ora 12.12, maximul eclipsei se va produce la 13.05, moment in care discul intunecat al Lunii va acoperi 25% din discul Soarelui, iar la 13.58 se va termina." Eclipsele sunt produse de alinierea Pamantului, Soarelui si Lunii. Nu este recomandata observarea eclipsei cu ochiul liber. Muzeograful Maria Velea a precizat ca luminozitatea soarelui reprezinta un grav pericol pentru retina, chiar si atunci cand astrul este partial acoperit de Luna. Exista chiar riscul de orbire, cu atat mai mult cu cat arsura retinei nu este insotita de senzatia de durere, iar celulele distruse nu se mai refac. "Observarea Soarelui se face doar prin filtre speciale. Iconditiile unui cer senin, eclipsa va putea fi vazuta si prin instrumente astronomice in cadrul Observatorului Astronomic din Bacau, strada Trotus, nr. 8, tel. 513724, care va organiza un program special de observare a fenomenului", a mai spus Maria Velea. (D.M.)

Mii de gospodarii afectate de revarsarea apelor si sute de fantani inundate. Pentru Autoritatea de Sanatate Publica aceasta situatie inseamna in primul rand pericol de izbucnire a unor epidemii. Pentru a preintampina imbolnavirea in masa a populatiei din zonele sinistrate, ASP a vaccinat peste 300 de persoane din satele Saucesti, Schineni, Siretu, Serbesti, Furnicari, Negri, Buhoci, Prajesti si Holt. Cele 180 de fantani inutilizabile au fost marcate cu avertismentul „Apa nu este potabila”. Medicii sfatuiesc populatia sa respecte cu strictete normele sanitare, sa nu consume apa din fantanile din zona inundata. Hrana trebuie preparata numai cu apa potabila, iar spalatul pe maini cat mai des este o regula. Pentru evitarea imbolnavirilor de hepatita A si febra tifoida este necesara vaccinarea. Prezentarea la medic este obligatorie in cazul unor simptome ca: greturi, varsaturi, scaune diareice, dureri abdominale, febra si alterarea starii generale.Scris de D. Mincu

Inundatiile ce au potopit judetul Bacau au fost prilej de trecere in planul doi pentru o noua manarie a autoritatilor. Nu cu mult timp in urma, 14 copii aflati in tabara de la Valea Budului dar si cativa profesori au fost internati in spital in urma unei toxinfectii alimentare. Scandal in presa locala, autoritatile s-au intrecut in comunicate de presa in care anuntau masuri drastice, tabara a fost inchisa, s-a demarat o ancheta. Ne-am fi asteptat sa cada capete, mai ales ca, acum ceva ani, acelasi lucru s-a intamplat si in cealalta tabara din judet, cea de la Salatruc. Ei bine, in buna traditie a noastra, autoritatile au musamalizat totul. De vina a fost, atentie, un virus ce se plimba nestingherit pe calea aerului! Ca el, virusul cu pricina, nu avea altceva de facut decat sa-si plimbe cilii si bacilii prin padurea de la Valea Budului.
Poate asa o fi, recunosc ca nu ma pricep la virusologie, dar cuvintele atoxinfectie alimentara” ma duc cu gandul la alimente ingerate. Ca de aia e alimentara.
Insa, ca in bancul cu radio Erevan, conform celor de la Autoritatea de Sanatate Publica, mancarea nu a fost mestecata, de fapt bolnavii nici nu au mancat, si chiar daca au mancat ceva alterat vinovat este virusul acela de care va spuneam ceva mai devreme.
De ce s-a musamalizat totul? Ei bine, director la Administratia Taberelor, direct raspunzator de altfel, este un domn liberal apropiat al sefului sau. Si cum orice lucru ce poate reflecta negativ asupra tagmei de politicieni ajunsi pe functii trebuie sa fie servit opiniei publice cu menajamente, yesmanii de la institutia statului s-au dat fete mari. Concluzia anchetei, prinde orbu” scoate-i ochii. Uite asa s-a mai scris o fila din istoria contemporana a Romaniei.
Pentru acesti domni, faptul ca printre cei imbolnaviti de neglijenta administratorilor taberei se aflau si profesori care au venit tocmai din Anglia nu a contat. Chiar daca, acestia, ajunsi acasa, vor povesti ca in tara aia numita Romania, daca te duci ca turist, ori iti fura banii, ori te amendeaza politia ori faci o toxinfectie alimentara. Din aerul respirat, fireste.Scris de Laurentiu Botin

Teoretic, legea votului uninominal promite niste alegeri mult mai transparente, in care accentul sa se deplaseze de la formatiunea politica la calitatea umana a candidatilor. Din punct de vedere practic, situatia se prezinta insa putintel altfel, parlamentarii preferand sa-si asigure in continuare spatele.

O chestiune putin mediatizata este cea a redistribuirii mandatelor, la care se gandesc, cu jind, cei ce dormiteaza de ani buni pe banii nostri in confortabilele fotolii din Palatul Parlamentului. De fapt, votul uninominal este doar un fas. Pentru ca, in urma redistribuirii, tot partidele vor fi cele ce vor avea ultimul cuvant. Conform noii legi, alegerile pentru Parlamentul Romaniei se vor derula intr-un singur tur de scrutin, candidatul care va obtine 50% plus 1 din voturi urmand sa se cocoate din nou pe tronul din forul legislativ. Din partea unei formatiuni politice, intr-un colegiu poate fi desemnat un singur candidat. Astfel, purtatorul de stampila trebuie sa decida intre cateva personaje, unul dintre acestea urmand sa fie cel ce-i va reprezenta, vorba vine, interesele in Parlament.

Pariul redistribuirii

Daca intr-un colegiu niciun candidat nu a obtinut scorul de 50% plus 1, incepe bataia pestelui, cum s-ar spune. Pentru ca se procedeaza la redistribuirea voturilor in functie de scorul obtinut de formatiunile politice la nivel national. In cazul in care formatiunea de care tine un candidat nu a depasit pragul electoral, acesta iese din cursa redistribuirii. Insa in situatia in care partidul a trecut de pragul electoral, se poate ajunge la situatii dintre cele mai ciudate. Ca exemplu, un candidat care a iesit pe locul 4 in colegiul unde a candidat poate intra in Parlament daca partidul de care tine a obtinut un scor rezonabil la nivel national. Asta in timp ce candidatul aflat pe primul loc, chiar daca are 50% din voturi, poate sa plece acasa daca formatiunea sa nu a izbutit sa faca mare branza per total.

Batalie pe viata si pe moarte

Judetul Bacau are parte, conform legii, de 10 colegii pentru Camera Deputatilor si de 4 pentru Senat. Cu exceptia municipiului Bacau, unde situatia este mai ciudata, asa cum s-a vazut la alegerile locale, in rest liberalii au motive solide sa-si faca griji, deoarece PSD conduce aproape peste tot. Cu toate acestea, aproape nicaieri nu se poate spune cu siguranta ca o anume formatiune va izbuti sa adune pragul critic de 50% plus 1 dintre voturi, care asigura propulsarea directa in Parlament. Oricum, tinand cont de performantele destul de stravezii ale Guvernului Tariceanu, este posibil ca liberalii sa aiba parte de un adevarat lant de surprize neplacute in momentul redistribuirii. Daca municipiul Bacau a fost transformat intr-un fief galben, aceasta nu inseamna ca, la momentul cand se va trage linie la nivel national, situatia se va prezenta in culori la fel de interesante pentru membrii acestei pseudo-formatiuni politice (cel putin asa se prezinta in Bacau, unde membrii PNL trebuie sa ceara dezlegare de la Inalta Poarta chiar si pentru o simpla declaratie in presa). PSD in schimb are majoritatea in multe dintre colegii, si poate sa prinda si mai mult, pe fundalul luptelor interne din PD-L, unde adeptii lui Vasile Nistor s-au coalizat impotriva interimarului Neculai Olaru, lasand deoparte interesele partidului in favoarea intereselor personale. Bacaul va oferi destule surprize la parlamentare. Mai ales tinand cont de „anvergura” unora dintre potentialii candidati.Scris de Emilian Berceanu

Arabii continua sa faca legea pe Valea Muntelui si sa fure lemn cu camioanele. Inspectorii de la Inspectia Silvica si de Vanatoare Bacau au confiscat dintr-un depozit fantoma 377 metri cubi busteni de rasinoase de cea mai buna calitate. Desi se stie cine este destinatarul, politistii au declansat o ancheta pentru a afla de unde este materialul lemnos.
Zilele trecute, inspectorii de la Inspectia Silvica si de Vanatoare (ISV) Bacau au primit un telefon care i-a pus pe ganduri. Persoana de la capatul celalalt al firului a spus ca mai multe camioane cu numar turcesc vin la un depozit aflat in apropierea societatii Carom de unde incarca busteni. aImpreuna cu organele de politie au descins la sediul unei firme. Acolo am gasit un munte de lemne. In curte la incarcat se aflau doua tiruri cu numar de inmatriculare strain. Luati la intrebari despre documentele de provenienta si transport, niciun sofer nu a putut raspunde”, ne-a declarat Mihai Florescu, inspectorul sef al ISV Bacau. Prima masura luata de organele de control a fost descarcarea celor doua autotrenuri si inventarierea materialului lemnos. aLa fiecare depozit de lemne trebuie sa existe un registru unic de evidenta a materialelor lemnoase in care sa fie inregistrate toate intrarile si iesirile in ordine cronologica. Aici insa nu am dat peste asa ceva. Nu am gasit nici un registru si nici avize de insotire a materialelor lemnoase”, precizeaza Florescu. Inspectorii silvici au gasit in depozitul clandestin 377 de metri cubi busteni de rasinoase de cea mai buna calitate.

Arabul este dat
in urmarire

Inspectorii silvici au aflat cine este persoana din spatele afacerii cu lemn printr-un noroc chior. In timp ce inventariau lemnul din depozit si-a facut aparitia o femeie. aNe-a spus ca vine de la Deva si a adus niste documente pentru firma verificata de noi. Printre acte am gasit si un top de avize de insotire masa lemnoasa emise in judetul Hunedoara, precum si un ciocan de marcat busteni. Atat avizele cat si ciocanul au fost emise pe numele unei firme din Hunedoara. Asa am aflat ca metoda de furt era simpla. Firma din Bacau cumpara lemne fara documente, iar la export folosea documente de la alta firma din alt judet”, a precizat seful ISV, Mihai Florescu. Pe fir au intrat imediat politistii, dar in urma cercetarilor efectuate au constatat ca turcul care tragea sforile pe Valea Muntelui este fugit din tara. Bustenii din depozit evaluati la 700 milioane lei vechi au fost confiscati si valorificati prin licitatie. In acelasi timp, politistii au declansat o ancheta pentru stabilirea sursei de aprovizionare a turcului. In cercul de suspecti au intrat cateva firme de pe Valea Trotusului, dar si mai multi proprietari de paduri pusi pe capatuiala. In ce-l priveste pe arab, acesta a fost dat in urmarire.Scris de Lili Adochitei

Jale, tristete, grija si incertitudine. Acestea sunt sentimentele pe care cei peste 300 de locuitori din Schineni, Siretu si Saucesti evacuatI din calea apelor in caminele de la patru licee bacauane nu si le ascund niciun moment. „Aici e bine, dar acasa e jale. Azi dimineata cand am plecat apa era pana la brau. Am auzit ca acum e pana la piept. Mie mi-a luat Siretul doar bucataria de vara, pentru ca am casa pe un deal, dar cativa metri mai la vale trei case au fost luate de ape ca si cum nu ar fi fost”, povesteste, trist, Alexandru Dudulica, unul din zecile de oameni din Siretu adapostiti in caminul Colegiului Tehnic „Anghel Saligny”. Alaturi, Ionel Dudulica, un tanar in toata firea, are ochii scaldati in lacrimi. Incearca din rasputeri sa se impace cu soarta, dar totul e in zadar. „Casa s-a dus. Era din furci si apa a luat-o imediat. Nu mai sper nimic. O sa se intample ce vrea Dumnezeu”, spune, abia soptit, barbatul. Cei doi cred ca nu are rost sa-si risti viata, fie si pentru o casa. De aceea au acceptat sa vina in camin. Nu toti locuitorii din Siretu, Schineni sau Saucesti gandesc, insa, la fel. Ovidiu Mandrila, un pusti de 13 ani din Siretu, a ajuns la „Saligny” impreuna cu un frate si o sora. Mama a murit de cativa ani, in timp ce tatal, Nicu, nici nu a vrut sa auda sa plece din sat. „A zis ca daca e sa moara, macar sa moara in casa lui”, a explicat Ovidiu.

Efective variabile

Cu gandul la casele cazute prada puhoiului, oamenii s-au asezat aproape mecanic la rand pentru a se vaccina. Autoritatea de Sanatate Publica a asigurat vaccinarea contra hepatitei A, antitetanica si antitifoida. Cat priveste sapunurile si materialele de curatenie oferite de Crucea Rosie stateau, pierdute, pe paturi. Potrivit informatiilor primite de la Inspectoratul Scolar, in caminul Colegiului Tehnic „Anghel Saligny” au fost cazati 103 persoane, la Colegiul National „Vasile Alecsandri” si-au gasit adapost 65 de oameni, in timnp ce alti 90 de sinistrati sunt gazduiti de catre caminul Colegiului Pedagogic. Alti 84 de oameni stau la Grupul Scolar „Letea”. Numarul lor variaza, insa, de la ora la ora. Unii au plecat la rude, in timp ce altii au vrut, cu orice pret, sa vada daca nu cumva Siretul nu s-a retras. Asa ca s-au intors acasa. Adica printre ape.Scris de E. Cucu

In sedinta extraordinara de ieri, membrii Guvernului au aprobat alocarea a 500 miliarde de lei vechi pentru refacerea infrastructurii afectate de inundatiile din nordul Moldovei. „Banii sunt destinati unui numar de sase judete si vor fi folositi pentru toate lucrarile ce vor fi necesare in refacerea infrastructurii distruse de inundatii”, ne-a declarat Gabriel Berca, secretar general al Guvernului. Ajutoarele directe pentru sinistratii carora apele le-au distrus casele sunt pe ordinea de zi a sedintei de Guvern de astazi. „Dupa o prima evaluare a distrugerilor produse in fiecare dintre judetele afectate de inundatii vom stabili si ajutorul in materiale de constructie. Pana acum au fost stabiliti coordonatorii evaluarii pagubelor din fiecare zona in parte. Pentru judetul Bacau a fost stabilit responsabil Marian Petrache, secretar de stat in Ministerul internelor si Reformei Administrative”, a mai spus Berca.Scris de C. Duta

Comuna Saucesti este complet acoperita de ape. Siretul a iesit cu mult din matca, a atins cote istorice de peste 2.500 mc/secunda si a navalit in casele oamenilor. Doar locuintele construite mai sus, pe dealuri, au mai ramas in picioare. Nimeni nu se astepta la un asemenea dezastru. Bacaul este trecut si el acum pe harta inundatiilor. Ieri, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a ajuns si in Saucesti. Dupa ce a survolat intreaga zona cu elicopterul, Basescu a coborat printre oameni. A stat de vorba cu ei, a intrat in curtile lor, a vazut la fata locului dezastrul. „Este incredibil ce se intampla. Oamenii trebuie sa fie linistiti pentru ca ii vom ajuta. Vom reconstrui casele, vom trimite in zona ajutoare de urgenta, vom fi solidari cu ei. Sunt impresionat de modul cum autoritatile locale s-au mobilizat. Am fost si in alte judete afectate de inundatii, dar aici la Bacau am vazut ca oamenii au fost scosi din case de catre jandarmi si pompieri, li s-a asigurat un loc de dormit, hrana calda si haine. Dupa ce se va face o evaluare finala, in zona vor fi alocate fonduri pentru toata lumea”, a promis presedintele tarii. Localnicii si-au pus ultima speranta in el. L-au asteptat toata ziua si cand l-au intalnit si-au revarsat lacrimile si pasurile. Acum spera ca toti cei care acum promit sa se tina si de cuvant. Atat le-a mai ramas.Scris de Roxana N.

Carute, animale, autoriati, evacuari, jandarmi, politisti, sateni si ceva presa. Asa arata localitatea Saucesti in noaptea de duminica spre luni. Toti asteptau viitura. Care in cele din urma a sosit. Ce-i drept, abia luni pe la amiaza. Iarasi inundatii. Ziarele si televiziunile titreaza din nou ablestemul apelor”.

aNe bate Dumnezeu”, imi spune un batran ce se tinea strans legat de funia cu care isi legase vaca. Fatalismul se putea observa in ochii fiecaruia dintre satenii din Saucesti si Holt, cele doua localitati in care mi-am petrecut noaptea de duminica spre luni. Am retrait in direct atitudinea ciobanului mioritic. Poate ca voi fi injurat pentru ceea ce scriu acum. Imi asum lucrul acesta si va voi descrie alta fata a inundatiilor. Nu voi folosi cuvinte lacrimogene, nu voi aminti de dezastru, de faptul ca au ramas oamenii pe drumuri, ci voi prezenta realitatea de dincolo de cliseele de presa.

Neam de luptatori?

In scoala am invatat ca romanii au fost un fel de buric al Europei. Vitejii din spatiul carpato-dunarean au aparat Europa de neamurile migratoare, de tatari, de turci, de rusi sau alte populatii care au vrut sa distruga civilizatia din Vest. Cei mai avantati chiar ne-au bagat in creier ca datorita noua s-au ridicat catedrale in orasele vestice. Chiar asa o fi? Duminica spre luni, nimic nu a amintit de un eventual trecut glorios. Atitudinea celor amenintati de ape era cu totul alta. Intr-un cuvant, fatalism. Un fatalism combinat cu inconstienta si indiferenta. Pe la miezul noptii, jandarmii si cei de la Inspectoratul de Urgenta au anuntat evacuarea preventiva. Evacuare pentru cei care au inteles ca sunt in pericol. Multi dintre sateni au refuzat pur si simplu sa iasa din case, refugiindu-se in pod, de parca jandarmii ar fi fost dusmanii. aNu ies dom”le, atata am, daca imi fura vitele din curte?”, se plange un satean a carui varsta nu o pot aproxima. aCine sa ti le fure?”, il intreb uimit. aaaa, hmmmm”, imi raspunde omul. Un altul cazat deja in scoala din comuna imi spune ca si-a lasat vitele acasa, nu le-a dus in oborul din centrul satului, sub paza jandarmilor. aNu le duc acolo, mai bine stau acasa. Mi le fura, n-ati vazut ca se poate intra din camp?”, sustine sateanul. aDa”-s pazite de jandarmi”, incerc sa-l conving. El da a paguba din mana. aSi daca le gasesti matale dimineata inecate, cine e vinovat?”, il intreb eu. Omul se uita la mine mirat de intrebare, iar ochii sai parca vor sa-mi spuna: aCum cine, autoritatile!”.

Harta lui Serban

Si daca tot am amintit de autoritati, acestea au fost prezente la datorie. Culmea, ar exclama carcotasii. Un singur amendament. Ar trebui ca cineva din Prefectura sa-i explice domnului prefect cum se citeste o harta a unei localitati. Nu de alta, dar este posibil sa se mai infoaie Siretul si anii viitori, ca nu prea mai avem paduri care sa ne protejeze. La ora la care am scris aceste randuri, in zonele inundate, era asteptat sa soseaca presedintele Traian Basescu. Nu stiu ce minuni ar putea face prezidentul, dar sunt convins ca in ceea ce priveste mentalitatile nu prea avem sanse. Cel putin atata vreme cat ne vom ghida dupa aBalada Miorita”.

Voluntari?

In cealalta localitate in care duminica spre luni se astepta revarsarea Siretului, la comanda se afla subprefectul Constantin Scripat. Ca o ironie a sortii, acesta a dat Podul de la Serbanesti pe Podul de la Holt. Si aici situatia se prezenta ca si la Scorteni. Undeva pe la ora sase dimineata, Scripat i-a solicitat viceprimarului din Letea Veche cativa sateni voluntari care sa incarce sacii cu nisip, pentru realizarea unui dig care sa protejeze satul Holt de viitura. Raspunsul viceprimarului a fost pe masura. aVoluntari? Mmmmm, pai cine sa vina voluntar?”, l-a intrebat acesta pe Scripat. In momentul acela, privirea mi s-a indreptat spre cei cativa zeci de oameni care stateau pe pod si-si faceau cruci uitandu-se la Siret. Crucile nu i-au ajutat mai mult, cateva ore mai tarziu raul nervos patrunzand in cateva zeci de case din Holt. In cateva zile, apele se vor retrage, oamenii isi vor relua activitatile zilnice, iar Guvernul va aloca fondurile de urgenta. O noua viitura, alte zeci de milioane de lei noi intrati in conturile unora. Si, Doamne fereste, alte noi viituri in anii care urmeaza. Poate ca le meritam!Scris de Ionut Avram