Socoteala de acasa se potriveste arareori cu cea din targ. Directorii de licee si scoli de arte si meserii (SAM) au simtit asta pe pielea lor, planul de scolarizare cerut de catre acestia dovedindu-se nerealist. In aceste conditii, sute de locuri au ramas neocupate in licee, in timp ce, in cazul SAM-urilor situatia e si mai critica.

Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) a incheiat, ieri, ultima etapa de admitere in licee si scoli de arte si meserii. Admitere e, insa, un fel de a spune, pentru ca, in realitate, a fost vorba de o inscriere. Absolventii de gimnaziu care, din diferite motive, nu au fost repartizati pana acum si-au depus dosarul la ISJ si, in functie de media de admitere si de optiuni, au fost trimisi la o unitate sau alta. Locurile nu au fost o problema, in conditiile in care, pentru aceasta etapa, au fost disponibile nu mai putin de 297 de locuri in licee si alte 1218 la SAM-uri. „Oferta a cuprins atat locurile repartizate, initial, pentru rromi, dar ramase libere, cat si cele care ar fi trebuit ocupate de catre elevii originari din Republica Moldova. Acestora li s-au adaugat locurile ramase libere dupa primele doua etape de admitere”, a explicat inspectorul de informatica Daniela Tarasa. Cererea a fost, insa, mult mai mica dect oferta, numarul absolventilor de gimnaziu repartizati acum nedepasind 163. Dintre acestia, 32 au optat pentru licee, restul de 131 preferand scoala de arte si meserii. Cat priveste preferintele pe unitati de invatamant, Colegiul Economic „Ion Ghica” continua sa detina suprematia, dar nici numarul solicitarilor de la scolile de arte si meserii de pe langa Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”, Colegiul Tehnic „Petru Poni” sau Grupul Scolar Auto Onesti nu sunt de neglijat.

Interesul profesorilor
poarta fesul

Un simplu calcul matematic „spune” ca au ramas libere 265 de locuri in licee si alte 1087 in scoli de arte si meserii. Asta inseamna nu mai putin de 45 de clase a cate 30 de elevi fiecare cerute in plus de catre directori, ceea ce echivaleaza cu o planificare care numai pe o estimare realista a numarului de elevi nu s-a bazat. De altfel, inspectorul general adjunct Cristian Merticaru a recunoscut ca solicitarile directorilor au fost supradimensionate. „Este clar ca intre ceea ce au cerut scolile si ceea ce este in realitate pe teren exista discrepante foarte mari. Se pare ca unii directori au tinut, in primul rand, cont de numarul si calificarea profesorilor din scoala si de abia dupa aceea de interesul elevilor. Avem, in special la scolile de arte si meserii, o problema in alegerea specializarilor, prea putini fiind cei care inteleg ca e nevoie de ceea ce cer copiii, nu de ceea ce vrem noi sa facem”, a declarat adjunctul Cristian Merticaru. Scris de Eduard Cucu

Inaugurarea Podului de la Serbanesti mi-a adus aminte ca fiecare administratie are pe langa ea catelusi dornici de afirmare. Momentul de ieri a fost prielnic pentru o serie de personaje care nu au avut niciun fel de legatura cu podul, cu lucrarile de acolo sau cu corvoada prin care au trecut cei care locuiesc in cartierul Serbanesti ori cu soferii care au tranzitat zona incepand cu vara anului trecut. Este o meteahna mai veche a celor care se autodeclara politicieni sa iasa in fata, sa se pozeze cu seful, sa-i filmeze si pe ei cineva cum se gudura pe langa Tariceanu. Nici presedintele PNL, nici seful filialei locale, nici cateii din jurul lor nu au amintit insa numele personajului care, din momentul inceperii lucrarilor si-a petrecut zile intregi la santier, injurandu-se cu muncitorii si facand presiuni atunci cand ceilalti isi faceau siesta, sau isi vedeau linistiti de afacerile cu banul public. Dupa ce a cazut in dizgratia sefului PNL-ului local si a fost acuzat ca-si face imagine in detrimentul acestuia, personajul in cauza s-a retras. Sau mai exact a fost obligat sa se retraga. I s-a dat in schimb o alta functie, un fel de retrogradare prin avansare, cum se practica pe vremurile de dinainte de 1989. De bun simt, omul nu a comentat si si-a reluat treaba de la capat asa cum s-a priceput mai bine, iar efectele muncii sale s-au vazut imediat dupa inundatiile de la Saucesti si Holt, acolo unde a reusit sa gestioneze criza. Daca am fi trait intr-o tara normala, cu politicieni normali la cap, care sa nu fie macinati de orgolii tampite si interese marunte, ieri personajului de care vorbesc macar i s-ar fi multumit pentru ca a fost singurul care s-a implicat cu adevarat. Sa fie clar, nu a facut ceva iesit din comun, ci doar si-a respectat fisa postului si s-a apucat de treaba. Lucruri pe care niciunul dintre cateii care ranjeau satisfacuti spre aparatele foto si camerele de luat vederi nu l-au facut niciodata. Si sunt convins ca nici nu-l vor face vreodata, din simplul motiv ca sunt acolo doar ca sa se capatuiasca. De altfel, se citea prosperitatea pe fetele lor arogante, superioare, care nu dadeau doi scuipati pe oamenii care se stransesera la pod sa vada marea minune. Acest gen de oameni, catelusii, au existat si in trecut si vor exista mereu de-acum incolo. Va veni poate si normalitatea aia mult visata, atunci cand celor care isi fac treaba li se vor recunoaste meritele. Pana atunci, personaje precum Scripat vor ramane in randul doi din prea mult bun simt.Scris de Ionut Avram

Ieri, intreaga floare a PNL a fost prezenta la inaugurarea Podului de la Serbanesti. Dupa aproape un an jumate de la inceperea lucrarilor, dupa patru termene limita nerespectate, podul a fost redeschis circulatiei in prezenta lui Calin Popescu Tariceanu. In sfarsit, autoritatile locale au reusit sa-si respecte fisa postului, fiind presati si de insistentele presei, in special ale Trustului Media Desteptarea.

Aproximativ trei sute de bacauani si zeci de liberali imbracati in costume scumpe si ochelari de soare fitosi au participat ieri la inaugurarea Podului de la Serbanesti. Asteptarea a durat din luna februarie, primul termen de finalizare a lucrarilor. Evenimentul a inceput cu o intarziere de un sfert de ora, premierul Tariceanu si primarul fiind personajele care au taiat panglica la pod. In discursul care a urmat Te Deum-ului oficiat de Ioachim Bacauanul, Tariceanu a multumit proiectantului, firmei de constructii si autoritatilor, desi parea ca nu cunoaste numele firmei cu care guvernul a fost atat de generos cu banii de la buget, cu toate ca actionarii acesteia fac parte din grupurile de interese liberale. aVreau sa multumesc tuturor celor care s-au implicat: proiectantului Iptana, firmei de constructii Aracade parca, si autoritatilor locale”, a spus Tariceanu. Primarul a declarat ca Podul de la Serbanesti este cel mai mare pod ridicat dupa Revolutie, omitand probabil ca cel de la Maracineni il intrece pe cel de la Bacau. Cum acolo s-a implicat direct presedintele Basescu, era de asteptat acest lucru.

Restrictii pana in octombrie

Desi s-a taiat panglica, vor exista in continuare restrictii de circulatie in ceea ce priveste masinile de mare tonaj, cel putin pana in luna octombrie. Deocamdata nu s-a dat si un raspuns clar cand va fi gata si pista pentru biciclisti. Interesant este ca la eveniment au fost adusi si cativa muncitori de la Arcada, imbracati cu uniforme curate si avand pe cap casti de protectie noi, sa se bucure ochiul premierului. La cateva minute dupa discursuri, alaiul oficial s-a deplasat la talpa pe pod, vizitandu-se si baracile muncitorilor de la Arcada. Imediat dupa, politia rutiera a dat drumul circulatiei tuturor masinilor mai mici de 3,5 tone. Cat priveste costurile finale, acestea au ajuns la aproape 35 de milioane de lei noi.

Costume scumpe, ochelari de fite

Inaugurarea podului a fost un bun prilej pentru liberalii mai mici sau mai mari sa-si etaleze costumele scumpe si ochelarii de soare de fite, chiar daca marea lor majoritate nu au avut de-a face nici macar o zi cu lucrarile de la pod. Printre ei s-a aflat si fostul ministru al Justitiei, Mihai Chiuariu, cel care va candida intr-un colegiu bacauan la parlamentarele din luna noiembrie. Chiuariu este cel care ii va lua locul lui Silvestru Dogaru, cazut in dizgratia presedintelui PNL. Scris de Ionut Avram

Rafo fierbe. Rafinorii onesteni sunt pe punctul de a da din nou in clocot. Nu doar ei, ci si patronatul care a anuntat o posibila sistare a finantarii societatii. Acestia au aflat ca este posibil ca la termenul de pe 18 septembrie de la Tribunalul Brasov unii dintre creditori sa ceara prelungirea planului de reorganizare cu inca un an. In conditiile in care se va intampla acest lucru actionarii au luat in calcul oprirea finantarii pana la finalizarea planului de
reorganizare, iar sindicalistii isi fac planuri pentru reinceperea protestelor.

Situatia de la Rafo este departe de a fi limpede. Chiar cand credeau ca mai sunt cateva zile pana cand societatea va putea trai pe picioarele ei, fara anatema de societate in insolventa, pe care o poarta pe toate documentele, in antet, de trei ani, iata ca lucrurile par se se complice din nou. Pe 18 septembrie ar fi urmat ca judecatorii sa se pronunte asupra finalizarii planului de reorganizare judiciara si Rafo sa devina o societate viabila, capabila sa traiasca pe picioarele proprii. Adica sa ia credite si sa-si sustina activitatea de productie din contractele comerciale. „Acum am aflat si noi, si patronatul ca ni se vor pune bete in roate. De teama concurentei reale pe care o va reprezenta Rafo pe piata petroliera din Romania se pare ca patronii celorlalte rafinarii, dar chiar si persoane din mediul politic, au intervenit pe langa cativa dintre creditorii nostri ca acestia sa ceara in instanta la termenul de pe 18 septembrie prelungirea planului de reorganizare cu inca un an de zile. Asta inseamna ca noi nu vom avea acces la credite, pentru ca nicio banca nu da vreun sfant unei firme care poarta in antet sintagma asocietate in insolventaa. Dar si chiar si planul de modernizare al societatii este in pericol. Din acelasi motiv. In planul de modernizare Rafo a prevazut utilaje noi si extrem de costisitoare. Furnizorii nostri nu au asemenea utilaje pe stoc, trebuie sa le achizitioneze si ei la randul lor. Pentru asta au nevoie de credite de la banci. Cand aud bancile ca este vorba despre achizitia unui utilaj cu destinatia Rafo inchid usile in nas si furnizorilor nostri. Nu se poate asa ceva”, ne-a declarat Ion Marian, liderul de sindicat de la Rafo.

Actionarii iau in calcul sistarea finantarii

In cursul zilei de miercuri liderii de sindicat din Rafo au avut o intrevedere cu patronii firmei reprezentati de Iacov Goldovsky. Acesta le-a spus clar salariatilor ca are informatii despre aceasta actiune a catorva dintre creditori. aIn conditiile in care judecatorul sindic va fi de acord cu solicitarea creditorilor influentati de concurenta noastra, patronatul a luat in calcul sistarea finantarii pana la finalizarea planului de reorganizare. Trebuie sa precizam ca de cand au preluat Rafo, planul pentru desfasurarea activitatii si pentru toate investitiile prevazute in contractul de privatizare a fost respectat la sange, cu controale de la AVAS si cu recunoasterea realitatii acestor investitii in documente oficiale. Toate aceste modernizari in utilajele de productie si cele de mediu, de sute de milioane de euro, s-au facut din banii actionarilor, care sperau ca in noiembrie sa se finalizeze planul de reorganizare, sa se inchida procesul in justitie, Rafo sa redevina societate viabila si sa inceapa sa-si recupereze ceva din investitiile facute. Or, prelungirea planului de reorganizare cu inca un an ar insemna obligarea patronatului la finantarea Rafo tot din buzunarele proprii. Oamenii pur si simplu nu mai pot face asta inca un an, iar noi trebuie sa informam acum salariatii despre acest lucru”, ne-a mai spus Marian.

Pregatiri de proteste

El a mai mentionat ca in discutiile purtate cu Iacov Goldovsky, acesta a spus ca spera sa nu se ajunga in situatia asta si ca se incearca gasirea unei solutii de finantare din alta parte. aDar acest lucru este foarte greu, nu putem miza pe niste solutii probabile. Este vorba de existenta rafinariei si a noastra ca salariati. De aceea la sedinta de informare pe care o vom avea cu acestia le vom expune si masurile sindicale pe care ar urma sa le le luam in viitor. Vorbim adica de actiunile sindicale, de proteste si ce ne mai permite legea”, a clarificat Marian pozitia pe care o vor avea de acum incolo. Trebuie sa mentionam ca la ora actuala Rafo nu mai are niciun leu datorii la stat si ca pe 15 noiembrie 2007 societatea a platit ultima creanta catre stat. De asemenea, si creditorii au fost platiti conform legii si planului de reorganizare cu 20% din valoarea creantelor pe care le aveau de incasat de la Rafo. aVorbim aici de sumele si creditorii acceptati de judecatorul sindic la masa credala. Ar urma ca restul de 80% din datorii sa le transformam in actiuni, iar creditorii nostri sa devina actionari la Rafo. Trebuie sa stiti ca nu vorbim aici de stat, care si-a primit banii integral si nu este printre creditorii care ar urma sa devina actionar. Eu cred ca de trei ani de cand dureaza procesul acesta de reorganizare prin instanta am dovedit tot ce se putea dovedi si in materie de performanta manageriala si de investitii si de buna credinta. Nu se mai poate sa o mai lungim inca un an de zile pentru ca celelalte societati de profil se tem de concurenta noastra”, a incheiat Marian.Scris de Mioara Radu

Prima atestare documentara a orasului Buhusi dateaza din 1438, fiind consemnat cu numele Bodesti. La 14 aprilie 1457, in localitatea Orbic (azi cartier al orasului), Stefan cel Mare, inaintand spre Suceava, a repurtat o victorie decisiva asupra lui Petru Aron. Incepand cu anul 1800, asezarea capata treptat numele actual, fiind numita mai intai Bodestii lui Buhus, Bodestii Buhusoaiei, Buhus. Toate aceste denumiri deriva de la numele familiei boieresti Buhus. In anul 1819 a fost declarat targ boieresc, iar din 1832 incep sa apara primele ateliere mestesugaresti. A fost declarat oras in anul 1930. Orasul are repere istorice interesante. Manastirea de maici Ciolpani si-ar gasi obarsiile prin secolul al XII-lea. Sulitasul Ciolpan, care s-a si calugarit aici in vremea lui Petru Schiopu (domn al Moldovei intre 1574-1579 si 1581-1591), a intemeiat apoi un schit pentru calugari, pastrat pana in 1730, dupa care Teodosie Cantacuzino a zidit pe acel loc o bisericuta din lemn care mai exista si astazi. Lacasul monahal a fost desfiintat in 1959, recapatandu-si statutul in 1992, cand a fost pusa piatra de temelie a impresionantei manastiri de astazi. La cinci kilometri distanta se afla manastirea Runc, ridicata in timpul domniei lui Stefan cel Mare, care a fost daramata, pentru ca in locul ei boierul lonascu Isacescu sa zideasca, in 1760, un nou lacas in stil moldovenesc care se pastreaza si astazi. Manastirea a cunoscut in perioada 1980-1990 numeroase restaurari. Cei indragostiti de istorie mai pot vedea ruinele hanului de la Gura Orbicului, monument istoric si de arhitectura laica, inaltat in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, ca rates (han postal fortificat). Acest han a jucat un rol important pe drumul comercial de pe Valea Bistritei. Aici poposeau carele ardelenesti si moldovenesti incarcate cu marfuri. Turistii ar mai putea vizita si conacul familiei Buhus, din prima jumatate a secolului al XVIII-lea, o constructie cu trasaturi de arhitectura neoclasica ridicata de aga Toader Buhus, in care isi are sediul un muzeu aflat in suferinta.
Cu o asemenea istorie, orasul nu are nici macar o monografie. Alesilor li se pare, probabil, prea mare efortul financiar. Candva, targul, numit si Bucurestii Mici, era promovat si prin interesante ilustrate (vederi). Dupa 1980, cel putin, nu avem stiinta despre existenta unui pliant publicitar despre Buhusi. Abia acum a fost realizat un site al orasului. Cine face promovarea? Primarul Ionel Turcea spune ca alacasurilor de cult li se face publicitate de catre fetele bisericesti, autoritatilor revenindu-le rolul de a realiza infrastructura de acces catre acestea”. Edilul sef crede ca turismul este in suferinta si pentru ca nu exista spatii de cazare. Interesant este faptul ca in acest an se implinesc 570 de ani de la prima atestare documentara a localitatii. Pana acum n-a schitat nimeni un gest care vizeaza marcarea momentului. Poate ca, in ultima clipa, macar o promovare turistica si-ar putea gasi locul pe agenda alesilor. Scris de Ion Fercu

Serviciul Judetean de Ambulanta Bacau (SJA) nu are sediu pentru birouri. Statia de pe strada 9 Mai abia poate adaposti dispeceratul si masinile din dotarea SJA. Conducerea si functionarii se muta din gazda in gazda. Acum, sunt chiriasi intr-un bloc de pe strada Mihai Viteazu (foto). Locatarii sunt nemultumiti de vecinatatea cu Salvarea. Permanent in criza financiara, SJA nu are bani nici macar pentru plata intretinerii.

Locatarii de pe scara F a blocului 4, strada Mihai Viteazu, sunt nemultumiti de faptul ca intr-un apartament de la primul etaj se afla sediul Ambulantei. „Desi avem interfon la scara, usa este permanent deschisa, pentru ca toti cei care au treaba la birouri sa poata intra cand vor, ne-a declarat unul dintre locatari. Intra foarte multe persoane straine in bloc. Nu ne simtim in siguranta”. Un alt locatar, Ion Macaiala, spune ca este anormal ca Ambulanta, un serviciu de o importanta vitala pentru judet, sa ajunga in situatia de a inchiria apartamente. „Noi nu le reprosam nimic angajatilor, care se poarta civilizat. Numai ca se perinda prea multi pe aici. Vin soferii cu masinile, blocheaza accesul in scara, locurile de parcare. Ar trebui ca autoritatile sa gaseasca o solutie.”

Inghesuiti ca sardelele si datori

16 oameni petrec cel putin 8 ore pe zi intr-un apartament de 80 de metri patrati. Alte zeci de persoane se perinda cu treburi prin birourile improvizate. Caldura este sufocanta, iar dosarele stau inghesuite prin toate colturile. Documentele contabile trebuie pastrate timp de 2 ani, asa ca este o adevarata piatra de incercare amenajarea unei arhive. „Am ajuns aici dupa ce am cautat sa inchiriem spatii mai potrivite pentru birouri, ne-a declarat dr. Sorin Enescu, directorul SJA. Nu am gasit chirie sub 1750 de euro. Aici platim 350 de euro pe luna.” De problema spatiului pentru SJA se vorbeste de mult timp. De 13 ani, SJA detine un teren pe strada Milcov, langa Pompieri. Daca s-ar construi acolo birouri si garaje, cele doua unitati de interventie ar putea conlucra, iar echipajele ar pleca impreuna la solicitari. „In 1997 s-a facut un proiect, dar acesta este depasit. Am facut demersuri la Consiliul Judetean pentru construirea unui sediu. Mi s-a raspuns sa sensibilizez si Ministerul Sanatatii. Saptamana trecuta am inaintat un memoriu la minister. Am aratat cat de grava este situatia noastra si asteptam”. Aflat in gaura financiara, SJA figureaza pe tabelul cu locatari si ca debitor la intretinere. In luna iunie, datoria era de 1604 lei. Acum, a mai scazut, dar cum SJA nu are in cont pentru ultimele 4 luni ale anului decat cate 1500 lei, este putin probabil ca banii vor ajunge la asociatia de proprietari.Scris de Doina Mincu

Marian Petrache, secretar de stat in MIRA, si subprefectul Constantin Scripat, s-au intalnit miercuri seara, la sediul Prefecturii Bacau, cu reprezentantii firmelor de constructii care vor reface casele distruse de inundatii in scopul de a inventaria stadiul lucrarilor. Sedinta a avut un caracter tehnic, fiind prezenti la discutii viceprimarul si secretarul comunei Saucesti, directorul ANL Bacau si seful ISC. aPana in acest moment, in judet sunt contractate 364 de lucrari de reconstructie de catre 12 firme si au anceput lucrarile la peste 50 la suta dintre acestea”, arata Carmen Cioltan, director al Cancelariei Prefectului. Ieri s-a finalizat si ultima reevaluare a caselor care vor fi consolidate sau reconstruite, dupa care vor fi contractate si lucrarile care nu au fost adjudecate pana acum. Petrache a precizat ca aceste lucrari nu reprezinta o sursa de profit si le-a multumit celor care au incheiat contractate, remarcand faptul ca „marile firme nu s-au oferit sa coopereze in situatii de calamitate”. Ministrul a decalat termenul initial, 26 noiembrie, cerandu-le patronilor sa de-a dovada de eficienta si sa termine casele cel tarziu pe 30 noiembrie. „Ieri au fost virate din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului in contul CL Saucesti sumele de 3.685 mii lei si 925 mii lei, an baza HG 864 si HG 865, iar de astazi va incepe plata avansului de 30 la suta catre firme, in baza lucrarilor efectuate”, a declarat Carmen Cioltan. Tot din Fondul de interventie al Guvernului au fost alocati judetului Bacau 600 mii lei pentru realizarea unor lucrari prioritare de refacere a infrastructurii grav afectate de calamitati: drumuri judetene si comunale, poduri, podete, retele de apa si canalizare, aparari de maluri si diguri din administrarea primariilor din zonele afectate de viitura. Astazi, Comitetul judetean pentru situatii de urgenta (CJSU) va decide cine si cati bani va primi. Contractele de achizitii publice vor fi ancheiate de Consiliul Judetean (CJ), insa lista lucrarilor va fi avizata de prefectul Claudiu Serban, presedintele CJSU Bacau.Scris de Silvia Patrascanu

Autoritatile locale elibereaza adeverinte postale dupa ochi frumosi. Un astfel de document semnat chiar de primarul Romeo Stavarache certifica faptul ca strada Fundatura Paraului a devenit Logofat Tautu, pentru ca in anul urmator sa se elibereze un act similar prin care strada Mioritei s-a transformat in Logofat Tautu. Misterul este adancit si mai mult de purtatorul de cuvant al Primariei care sustine ca strada Logofat Tautu figureaza cu aceasta denumire din 1930.

Statul Roman are o noua reclamatie la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, partea vatamata fiind Maria Ciuperca, din Bacau. Femeia nu vrea, nici mai mult, nici mai putin, decat cesiunea imobiliara asupra unui bloc ce a fost construit pe un teren proprietate privata. aMama mea a detinut 1221 metri patrati de teren, chiar in zona unde actualmente se afla blocul nr. 5 de pe strada Logofat Tautu, ne spune Iordache Ciuperca, imputernicitul proprietarei. Terenul a fost luat de comunisti, care au oferit o rascumparare. In 1991, mama mea a facut cerere de retrocedare pentru terenul respectiv si in 1993 chiar l-a rascumparat”. In 1994, la intersectia dintre strazile Logofat Tautu si Iosif Cocea s-a construit un bloc ultramodern, cu spatii comerciale pe masura. Autorizatia de constructie a fost data de primarul de atunci, Ioan Liciu. Dupa ce blocul a fost finalizat, in el s-au mutat 41 de familii. aDin punctul de vedere al actelor, in blocul 5 nu exista locatari”, sustine Ciuperca.

Interese pentru blocul fantoma

Interesant e faptul ca unele acte emise de Primaria Bacau in acest dosar face misterul blocului nr. 5 de pe strada Logofat Tautu de nepatruns. La solicitarea unor locatari din ablocul fantoma”, autoritatile locale au emis cateva adeverinte, care l-au bagat in ceata pe avocatul partii vatamate. De exemplu, in 2004, primarul Romeo Stavarache si inginerul Toader Otetea aadeveresc” ca strada Fundatura Paraului a devenit strada Logofat Tautu. In 2005, primarul isi pune semnatura pe o alta adeverinta postala, confirmand aschimbarea denumirii postale din strada Mioritei, bl. 43, in Logofat Tautu, bl. 5″. Si tot in 2005, Stavarache certifica aschimbarea denumirii postale din strada Logofat Tautu, nr. 5, sc. C, in strada Logofat Tautu, nr. 5, sc. A”. aCert este ca pe baza acestor acte s-au incheiat niste contracte de vanzare-cumparare ilegale. Si tinand cont ca in blocul respectiv locuiesc numai oameni agreia, ca politisti si SRI-sti, nu ma mira acest lucru. Dar toate aceste abateri grave urmeaza sa fie analizate de CEDO. Pana la sfarsitul acestui an procesul va fi gata”, spune Ciuperca.

Strada Logofat Tautu are peste 70 de ani

Chiar daca adeverintele postale cu antetul Primariei Bacau confirma faptul ca strada Logafat Tautu a avut in decursul timpului mai multe denumiri, reprezentantii autoritatilor locale incurca si mai mult situatia. „Strada se numeste asa din anii „30, cand o portiune a acesteia se numea Logofatul Tautu. In timp, strada s-a prelungit, preluand si fosta strada a Tirului, si a pierdut particula aula, devenind Logofat Tautu. Strada se intinde pana in Iosif Cocea si tranziteaza, este perpendiculara pe strada Mioritei. Dar daca sunt nelamuriri, cetatenii se pot adresa la Camera 6 din Primarie pentru a obtine adeverinte cu strada si numarul la care domiciliaza”, ne-a declarat purtatorul de cuvant al Primariei, Mihaela Grosu. Scris de Lili Adochitei, Emilian Berceanu

In judetul Bacau este liber la aceasta ora un singur post de manager de spital public. Este vorba despre cel de la Spitalul Municipal Onesti, vacantat prin revocarea din functie a fostului manager dupa evaluarea din martie-aprilie. De atunci, spitalul este condus de un director interimar. Ministerul Sanatatii Publice anunta mereu ca va scoate la concurs posturile de sefi ai spitalelor conduse de interimari, dar intarzie sa publice metodologia. A fost stabilita, in schimb, taxa de concurs. Candidatii care ravnesc la postul de manager al spitalului onestean trebuie sa scoata din buzunar la inscriere 800 de lei. „Inca nu m-am hotarat daca voi participa sau nu la concurs, ne-a declarat Elena Butnarus, manager interimar. Am cateva proiecte incepute, am reusit sa imbunatatim hrana bolnavilor, as vrea sa realizez mai multe in spital, dar astept sa vad ce conditii pune MSP pentru candidati”. Nesiguranta nu este benefica nici in acest caz, deoarece conducerea nu are motivatie pentru intocmirea unui plan de management pe termen lung.Scris de D. Mincu

@ Agro City Center, inactiva pentru ANAF

In urma publicarii de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala a listei agentilor economici inactivi, societatea Agro City Center a lui Hayssam a reusit sa ajunga din nou cap de afis pe una dintre listele negre.

Istoria Agro City Center se intinde pe aproape doua decenii, primele „tunuri” fiind date in Capitala. In Bucuresti, societatea a tinut mult timp capul ziarelor prin concesionarea dubioasa a doua piete agroalimentare in colaborare cu primarii social-democrati ai momentului. Cand Hayssam a ajuns la concluzia ca este incomod sa se mai ocupe de biznisuri in capitala, s-a reorientat catre Bacau, unde a aparut peste noapte un Agro City Center in al carui actionariat se regaseau Best Wood din Beresti Tazlau (alta afacere marca Hayssam) si un co-national de-al sirianului, Amajde Nassif. Nassif insa a dat bir cu fugitii la doar trei ani de la infiintarea societatii, care izbutise performanta de a „colecta” datorii de miliarde la bugetul de stat. Speriat de posibilitatea unei discutii deloc amicale cu organele fiscale, in 2006 partenerul de afaceri al lui Hayssam a lasat-o balta cu afacerile imobiliare in Bacau si si-a luat un bilet de avion, doar dus, catre tara de bastina, unde a si ramas de atunci. De la un profit de peste 27 de miliarde in 2003, societatea a fost lasata de Nassif cu 30 de miliarde in gaura.

Datorii grase, imposibil de recuperat

Creditorii lui Hayssam au dat buluc sa-si recupereze banii imediat dupa subita evaporare a lui Nassif pe plaiuri siriene. Insa nu mica le-a fost mirarea sa afle ca sediul societatii, dintr-un apartament de pe strada Panselelor, este inexistent. La fel cum tot inexistente erau si conturile pe care le stiau pline. Documentele contabile au luat si ele calea Orientului Apropiat, asa ca toti cei ce aveau de recuperat bani de la Agro City Center au ramas sa bata din buze, lipsiti de orice posibilitate concreta de a mai recupera macar o parte din datorii.

Hayssam a lasat urme grele la buget

Pe langa Agro City Center, Hayssam si asociatii sai, printre care si Mohammad Munaf, au „pastorit” si ale firme prin judet, dar niciuna dintre ele nu este in regula. Ori au disparut deja definitiv, ori se zbat cu datorii de miliarde. Este cazul Best Wood Production Comanesti, Best Wood Beresti-Tazlau, Ifigenia Trading. Best Wood-urile au falimentat, iar Ifigenia, firma infiintata de Munaf, se afla acum in topul datornicilor din judet, cu nu mai putin de 52 de miliarde de lei vechi, asta dupa ce si-a modificat si obiectul de activitate prin 2005, trecand de la lemn si petrol la produse electronice. Banii sunt practic imposibil de recuperat, pentru ca de mult s-a vandut tot ce era de vandut, iar sumele, enorme, stau linistite prin cine stie ce cont ascuns dintr-un paradis fiscal.

Inactivitatea Agro City Center

Plasarea in lista societatilor inactive duce la blocarea oricaror activitati. Astfel, agentii economici vizati se afla in imposibilitate de a mai taia facturi, de a derula operatiuni bancare sau de a obtine licente si autorizatii. Agro City Center, sau ceea ce a mai ramas din ea in afara de multi pagubiti, se afla in aceasta situatie. Prin urmare, societatile care ar fi „petite” de Agro City Center ar trebui sa-si traga pe seama. Nu de alta, dar pot face buba la conturi. Scris de Emilian Berceanu

Angajatii de la Serviciul Judetean de Ambulanta Bacau (SJA) ar putea sa nu-si primeasca banii pe 15 septembrie, zi de salariu. SJA nu are in cont decat 1500 lei pentru luna septembrie. Aceeasi suma este disponibila si pentru urmatoarele trei luni, in conditiile in care cheltuielile salariale lunare sunt de 1 milion lei (10 miliarde lei vechi). „Nu am cu ce plati salariile pe 15, iar pe 18 trebuie sa platesc pentru carburant 150.000 lei (1,5 miliarde lei vechi), ne-a declarat dr. Sorin Enescu, directorul SJA. Mai avem si alti furnizori care ne preseaza sa le platim medicamentele, materialele santare, reparatiile si reviziile efectuate. De la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate ni s-a spus ca in urma cu 2 saptamani au solicitat o rectificare bugetara, au fost verificati de reprezentanti ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si se asteapta raspunsul”. La inceputul lunii aprilie, SJA si CJAS au semnat, cu mare intarziere, contractul de finantare pe anul 2008. Banii cheltuiti de SJA in ianuarie-martie s-au scazut tot din bugetul pe anul in curs. Suma alocata de CNAS nu a acoperit decat necesarul la Ambulanta pana la 15 august. „Am avut nevoie in luna august de 13 miliarde lei vechi, dar am primit doar 7,5 miliarde. Pentru septembrie-decembrie am lasat in cont cate 15 milioane lei vechi, ca sa putem spune ca ne aflam inca in relatie contractuala cu CJAS”. Pe 15 septembrie, la prima ora, dr. Enescu va fi la Ministerul Sanatatii Publice. „Ma duc sa le infatisez situatia disperata in care ne aflam. Daca nu se acorda rectificarea, suntem morti”.Scris de Doina Mincu

Pompierii bacauani au demonstrat ca sunt buni nu numai la gestionarea situatiilor de urgenta, ci si la fotbal. aPentru ca pe 13 septembrie este ziua noastra, recent s-a organizat un campionat de minifotbal, miza fiind o cupa. La competitie au participat echipe formate din cate sase jucatori de la Detasamentele de Pompieri Bacau, Onesti, Moinesti, dar si de la Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta aMaior Constantin Ene” al judetului Bacau”, precizeaza Andrei Grecu, purtatorul de cuvant al ISU Bacau. an urma meciurilor disputate pe terenul de langa Sala Sporturilor, pe locul I s-a clasat echipa Detasamentului de Pompieri Bacau, urmata de reprezentativa de fotbal a Detasamentului de Pompieri Moinesti, iar pe locul al III-lea echipa Detasamentului de Pompieri Onesti. aCastigatorii din acest an ai primei editii a Campionatului de Minifotbal aCupa 13 Septembrie” vor pastra trofeul pana anul viitor, cand va fi pus din nou la bataie. De-a lungul celor doua zile de concurs s-au remarcat sg. maj. George Schiopu, din cadrul Detasamentului de Pompieri Onesti si plt. Sebastian Mancas, din cadrul Detasamentului de Pompieri Bacau, care au fost desemnati drept cel mai tehnic jucator si respectiv cel mai bun portar al campionatului. Cei doi subofiteri au fost premiati pentru performantele lor, primind ca rasplata cate un echipament sportiv”, mai spune Andrei Grecu. Campionatul de minifotbal face parte din ansamblul de actiuni pe care le desfasoara ISU de ziua pompierilor.Scris de L. Adochitei

Super-Base a iesit din nou la atac impotriva presei care nu-i sustine politica de forta. Mai nou, o face pe necunoscatorul in legatura cu alianta dintre PD-L si PRM, in urma careia presedintele s-a transformat dintr-un „matroz chior” intr-un mare vizionar. Seful statului, cel mai mare amator de sprituri si consiliere cu cositele mai balaie decat ale Cosanzenei din povesti uita ca a ajuns unde-a ajuns datorita unui partid si unui electorat care l-a preferat la un moment dat. Doar ca iesirile virulente, uneori cu o tenta gingasa de isterie, atat la adresa presei cat si la cea a opozantilor politici au inceput sa-i erodeze sistematic capitalul de imagine, la care a muncit atat de mult cu caciulita-n crestet. Ba chiar a ajuns cu durere-n suflet sa-si toporizeze si celebra suvita care-i dadea un aer relativ tamp, dar esentialmente pitoresc. Domnul Basescu omite un aspect fundamental in momentul in care se repede ca inecatul in jugulara celor de nu-i accepta punctul de vedere. Si anume ca, oricat ar dori muschii lui tatuati cu ancore, nu va ajunge sa spuna, precum Ludovic al XIV-lea, Regele Soare, „statul sunt eu”. Basescu este eventual basbuzucul de la Golden Spritz, care face exces de autoritate intr-un stat, vorba vine, democratic. Faptul ca presa nu-l agreeaza este normal, pentru ca presa are dreptul sa iubeasca (sau nu) pe cine are chef, in virtutea dreptului la libera exprimare. Si nici macar autorul fizic si moral al celei mai mari creatoare de „succesuri” din istoria contemporana nu se poate plasa deasupra constiintei individuale a romanilor, a carei zburdalnicie este garantata constitutional. Asadar si prin urmare, degeaba se bulbuca nervii presedintelui la postul national de televiziune (platit din banii publici, nu din defunctele biznisuri prezidentiale pe baza de inghetata) ca o anume parte a presei nu-i iubeste fruntea inalta si idealurile marete. Peste tot pe unde-i constitutie democratica, presa se situeaza de o parte sau alta a baricadei. Din nefericire pentru Basescu, cei mai multi nu-s de partea lui. De ce oare??? Poate pentru c-a udat in repetate randuri canapeaua atributiilor prezidentiale, si acelea strict enumerate-n Constitutie.

Scris de Emilian Berceanu

Bacauanii deserviti de CET stau fara apa calda de pe 14 august. Dupa revizia tehnica anuala, apa calda tot nu a venit. CET a anuntat ca a ramas fara gaze. Tot mai multe zvonuri sunt alimentate de tacerea de la CET si lipsa de implicare a autoritatilor locale. Lipsa apei calde ar fi, de fapt, un motiv pentru ca grupul de cogenerare sa stea pe dreapta. Nu mult, dar suficient pana la semnarea unui contract de intretinere.

Revizia programata pentru perioada 14-29 august s-a incheiat la timp, dar CET a anuntat ca a ramas fara gaze ca urmare a datoriilor acumulate la E.On Gaz Romania. Zilele trec, dar la societatea de pe strada Chimiei nu pare sa se intample nimic in beneficiul consumatorilor. La intrebarile presei si la cele ale locatarilor infuriati, de la CET se raspunde doar atat: „Am inaintat catre E.On un proiect de esalonare a datoriei si asteptam raspuns”. Tacerea de la CET alimenteaza tot felul de scenarii, mai ales dupa experienta de anul trecut, cand E.On Gaz a sistat alimentarea, mai mult decat convenabil, tocmai in perioada in care se lucra la modernizarea punctelor termice. Anul acesta, pedeapsa aplicata de E.On Gaz vine la timp pentru a scoate CET dintr-o noua incurcatura. De aceasta data este vorba despre grupul de cogenerare, care este pe cale sa iasa din garantie fara a avea asigurata intretinerea in continuare.

Nu exista mentenanta

Pe 4 octombrie, ar trebui efectuate primele lucrari de intretinere la grupul de cogenerare cu turbina cu gaze care a costat peste 10 milioane de euro si a intrat in functiune in primavara acestui an. Or, CET nu a incheiat inca un contract de intretinere, dupa ce nemtii de la M+W Zander, firma care a montat grupul, au refuzat sa asigure mentenanta, asa cum s-au angajat la licitatie. De mai multe luni, CET Bacau se afla in egocieri cu firma elvetiana Turbomach, furnizorul echipamentelor. Astazi, reprezentantii acesteia sunt asteptati din nou la CET. Nu exista garantii ca se va incheia contractul. De aceea, fiecare zi de nefunctionare muta termenul pentru prima operatiune de intretinere in avantajul CET. In asociatiile de proprietari, tacerea de la CET si lipsa de implicate a autoritatii locale in problema apei calde la Bacau sunt calificate drept bataie de joc. „Nu credem ca este vorba de datorii, ne-a declarat Constantin Cojoc, administrator. Noi, la Asociatia de proprietari 31, nu avem deloc datorii la CET. Daca motivul sistarii apei calde ar fi fost debitele asociatiilor, CET trebuia sa actioneze altfel. Normal era sa inchida din timp gigacalorimetrele in asociatiile cu datorii, iar celorlalte sa le furnizeze apa calda. Daca suferim si noi, bunii platnici, vom schimba foaia. In loc sa platim factura la CET, vom pune banii in banca, sa luam dobanda”. Dupa cum arata si incasarile care se fac acum in asociatii, efectul sistarii apei calde este contrar celui asteptat. Nici locatarii de buna credinta nu se mai grabesc sa achite intretinerea.
Scris de Doina Mincu

La ora la care scriu aceste randuri, experimentul a inceput deja. Teoretic, de cateva ore ma tot astept sa ma inghita o gaura neagra. Imi cer scuze daca apare vreo greseala de redactare, dar daca s-a strecurat vreuna asta inseamna ca s-a terminat cu Terra si nu am mai apucat sa fac si corectura, iar acest articol va fi descifrat doar de martieni.

Sincer sa va spun, sfarsitul lumii a fost banal. Nu s-a petrecut nimic senzational, ma asteptam la ceva mult mai antrenant. Singura chestiune extraordinara a fost legata de faptul ca am vorbit pe messenger marti spre miercuri, pana la ora patru dimineata cu cea mai frumoasa fata pe care am cunoscut-o vreodata. In rest, rutina zilnica. Nici sfarsitul lumii nu este ce ar trebui in tara asta. Dimineata a inceput promitator. Stiri la televiziuni, experimentul in direct. Apoi, a sunat cineva la usa. M-am gandit ca e Apocalipsa, dar daca venea ce rost mai avea sa sune la usa? Am fost dezamagit. Nu era Apocalipsa, ci doi angajati ai unei companii de internet, telefonie si televiziune prin cablu. Au venit dupa doua luni sa-mi aduca un reciver. Hmmm, clar, e ceva necurat la mijloc! S-or fi gandit sa mi-l aduca acum, cand este sfarsitul lumii, ca sa faca misto de mine, sa nu ma pot bucura de minunile tehnicii. Nu-i nimic, daca vine sfarsitul lumii, nici eu nu le mai platesc abonamentul.

Plictis total la Centru

Ajuns la redactie, am rasfoit ziarele centrale. Aceleasi scandaluri, aceleasi declaratii ale politicienilor. Boc si Basescu, Vadim, Tariceanu, Preda, Voiculescu, aceleasi figuri plictisitoare care nu spun nimic nou. Plus un bonus mic. PC-ul a iesit in strada sa protesteze impotriva Apocalipsei. Niste baieti bine imbracati si plini de bani s-au agitat la Bucuresti, urland printr-o portavoce ca oamenii de stiinta au facut pactul cu Diavolul. Cam la fel cum a facut seful lor cu Securitatea. Astept cu interes iesirea lui Vadim care sa ne explice cum si-au dat mana evreii sionisti cu CIA si i-au convins pe masoni sa plateasca oamenii de stiinta sa distruga omenirea. Pana la redactarea acestor randuri, Vadim nu a iesit. Sunt profund dezamagit de Tribun. O fi ocupat omu” sa-i scuture scamele lui Basescu de pe sacou, iar Apocalipsa a trecut pe planul secund. In ajunul sfarsitului lumii, nationala de tineret si-a luat-o cu 3-0, Piturca e tot antrenor la nationala mare, iar in ziua Apocalipsei, peste cateva ore de la redactarea materialului pe care binevoiti sa-l cititi, va juca echipa nationala cu Insulele Feroe. Plictis total.

Bacauani fata in fata cu Apocalipsa

Ziua Apocalipsei a sosit in Bacau fara surle si trambite. Ma mir totusi ca a fost lasata sa intre fara acordul consiliului local majoritar PNL. Au scapat o afacere buna. Mai facea Ciubotariu niste pliante din bugetul local, le distribuia firma lui Sustac, Botezatu asfalta drumul pe care se deplasa Apocalipsa si toata lumea era fericita. Nu le-a iesit de data aceasta. Si totusi s-au petrecut niste lucruri care ar trebui sa ne puna pe ganduri: Benea a racit si nu a mai tinut conferinta de presa, Maria Basescu a fost la Saucesti, iar PSD si-a anuntat candidatii la parlamentare. Iar ca bonus, liberalii Mircea Fechet si Claudiu Nastasa se vor deplasa la Bruxelles sa culeaga fonduri europene. Poate aduce Apocalipsa ceva bun si vor creste fondurile in copacii din jurul Parlamentului European, sa le poata culege mai usor cei doi liberali. Am incercat un sondaj de opinie in randul bacauanilor. Intrebarea a sunat cam asa: Credeti ca Apocalipsa va aduce ceva bun? Raspunsurile au fost urmatoarele:
1. Nu, Apocalipsa va ocoli Bacaul, la fel ca si fondurile europene – 20 de procente.
2. Da, Apocalipsa ii va determina pe alesi sa nu mai fure – 15 procente.
3. Apocalipsa nu se va produce ca se scumpesc gazele – 10 procente.
4. Da, Apocalipsa va fi incantata de fantana arteziana cu palmier din centru si se va stabili in Bacau – 30 de procente.
5. Nu stiu/Nu raspund – 25 de procente.
Pe tot parcursul zilei am asteptat si o pozitie oficiala a primarului, prin care sa ne explice ca vinovata de lipsa apei calde furnizate de CET este Apocalipsa, sau eventual Sechelariu. Ea nu s-a produs, ceea ce dovedeste ca sfarsitul lumii e doar o gogorita. La fel ca si promisiunile din campanie. Si eu care ma pregateam sa nu mai platesc taxe…

Scris de Ionut Avram