Ploile din aceste zile i-au coborat cu picioarele pe pamant pe locatarii caselor de pe strada Viselor. Ei sunt nevoiti sa infrunte noroiul si baltoacele pentru a iesi la asfalt. Strada lor, aflata in cartierul Serbanesti, a ramas cu vechea canalizare si neasfaltata. In urma cu ceva vreme, s-au bucurat cu totii cand au auzit promisiunile primarului, insa timpul trece, iarna se apropie, iar pe strada lor nu se schimba nimic. „Am fost chemati la o sedinta cu primarul Stavarache, acum vreo doua luni, ne-a declarat Maria Lupan. Ne-a spus ca nu ne prinde iarna asa, dar vad ca nu se intampla nimic”. Alti locuitori nici macar nu-si fac iluzii. „Una este ce promit ei si alta-i ce se face, spune sigur pe sine Costica Climescu. Nu au cum face strada pana la iarna. Am vazut cum s-a lucrat pe celelalte strazi. Aici trebuie schimbata canalizarea, fiindca vechea conducta este ruginita si se sparge mereu. Ar trebui facuta si instalatia de apa. Pana se incurca ei cu licitatiile si cu lucrarile! Trece anul si nu se face nimic”. Oamenii cred ca duc in spate un ghinion. Straduta lor, de aproape 500 metri, este o „potcoava” cu bazele pe strada Licurici. Toate aleile care se deschid din strada principala si se infunda dupa cativa metri au fost asfaltate deoarece poarta tot numele „Licurici”. Strada Viselor a purtat, candva, numele „Licurici”, dar a fost botezata altfel pentru a se evita incurcarea adreselor. Din acest motiv, nu a fost prinsa in proiectul de asfaltare a strazii Licurici, ca suratele ei, anexe ale arterei principale. Locuitorilor nu le ramane decat sa se inarmeze cu rabdare si cu cizme de cauciuc. Autoritatile locale au contractat in luna martie, la pachet, si proiectarea pentru Strada Viselor. La momentul respectiv au fost alocati 112.252 lei pentru proiectarea strazi Silozului, a sensului giratoriu de pe Prelungirea Bradului, strada Dorului si partea carosabila de pe Alecsandri si Viselor. De atunci, bacauanii de pe Viselor au ramas cu visatul. Si asa vor mai face vreo cateva luni, pentru ca vremea nu este de partea lor. Vise frumoase pana-n primavara…Scris de Doina Mincu, Emilian Berceanu

Pentru unii parinti din Onesti inceputul de an scolar a fost sub semnul ghinionului. Astfel, daca in prima zi de scoala acestia si-au dus copiii la gradinita unde au facut cerere, Gradinita nr. 10, in cea de-a doua zi, cei mici nu au mai fost primiti de catre cadrele didactice motivandu-li-se ca grupele au fost formate si sunt prea multi copii. Circa 12 parinti s-au trezit, marti, 16 septembrie, ca nu mai pot sa-si lase copiii la gradinita deoarece au fost inscrisi prea multi copii. aSi eu ce fac acum? Trebuie sa-mi iau copilul acasa caci mi s-a zis ca au fost prea multe cereri facute. Tinand cont de faptul ca am depus o cerere acum un an de zile, dupa care am mai facut una si m-au asigurat ca nu vor fi probleme acum eu ce voi face?”, ne-a reclamat o mamica iritata de situatia creata. In aceasta postura se afla mai multi parinti din municipiul de pe Trotus care sunt pusi in situatia de a nu mai pleca catre locurile de munca si a ramane, acasa, cu cei mici. In ciuda eforturilor de mediere depuse de actuala conducere a Scolii Generale nr. 1 din localitate, unii parintii au fost refuzati de catre educatoare, iar copiii exclusi din gradinita. Prof. Cornel Zburlan, directorul scolii de care apartine Gradinita cu Program Prelungit nr. 10, a incercat in cadrul aceleasi zile, incepand cu ora 12.00, sa tempereze tensiunea dintre cele doua tabere. aPrin aceasta intrunire sper ca vom reusi sa gasim o cale de mijloc in aceasta situatie. Pe de o parte sunt parintii care s-au trezit, acum, in a doua zi de scoala, ca nu au un loc la gradinita, iar educatorii ca au prea multi ori prea putini copii. Prin aceasta decizie de a muta copiii in alte grupe tinand cont si de varsta lor s-a dorit, in primul rand clarificarea unei situatii de incertitudine”, a declarat directorul institutiei de invatamant onestene. Cu toate ca decizia luata in final i-a nemultumit pe multi dintre cei prezenti pana la urma acestia au fost nevoiti sa accepte aceasta decizie.Scris de Dana Lungu

Procurorii de la Curtea de Apel Bacau pregatesc pentru aexport” alti cinci bacauani, care au lasat amintiri nesterse in Italia, Austria, Belgia sau Marea Britanie, acolo unde au domiciliat un timp. Cei in cauza sunt ceruti de autoritatile statelor europene pentru a da socoteala in cazul unor infractiuni de furt, proxenetism, talharie, spalare de bani si falsificarea mijloacelor de plata. Doar un singur bacauan din cei luati in vizor a recunoscut ca nu a fost tocmai usa de biserica in strainatate.

Despre Constantin L., in varsta de 25 de ani, se poate spune ca este uns cu toate alifiile. Drept dovada ca nu a fost niciodata usa de biserica sunt multiplele sale ilegalitati comise atat in tara, cat si in strainatate. Desi in momentul de fata individul este inchis in Penitenciarul Bacau, procurorii de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau au primit un mandat de executare europeana emis de autoritatile austriece, respectiv Parchetul Viena, prin care Constantin L. este acuzat de furt si talharie. Concret, in 21 decembrie 2007, romanul si un alt individ au atacat un cetatean austriac, pe care l-au batut si l-au legat fedeles. Constantin L. practic i-a zdrobit fata austriacului si i-a dat dintii jos, ca acesta sa divulge locul unde isi tine bijuteriile. Tot autoritatile austriece sustin ca romanul nu este strain nici de cele cinci atacuri asupra unor imobile din Austria, prejudiciul fiind estimat la 3000 euro. Cum, actualmente Constantin L. este inchis si condamnat la trei ani inchisoare pentru furt, el va ramane deocamdata in tara, pana la ispasirea pedepsei. Apoi va fi trimis in Austria pentru a suporta consecintele ilegalitatilor comise acolo.

Proxenetii si hotii – cartea de vizita a Bacaului

Constantin M., de 41 de ani, este dorit de autoritatile belgiene pentru a ispasi pedeapsa de 30 de luni inchisoare. Bacauanul este acuzat de doua infractiuni de spalare de bani, fapta de altfel recunoscuta de Constantin. Belgienii i-au informat pe omologii romani ca in zilele de 7 iulie 2004 si 21 februarie 2005, Constantin M. a schimbat in euro, la diferite case de schimb din Bruxelles, lire britanice si scotiene. Bacauanul a ridicat ilegal 294.497 euro si 183.913 euro. Apoi, el a ascuns sumele respective, cu toate ca stia originea lor. Bacauanul spune ca a fost arestat preventiv in aceasta cauza timp de trei luni si a crezut ca si-a incheiat socotelile cu belgienii. Si Stefan M. este asteptat de autoritatile din Marea Britanie, bacauanul fiind acuzat de delict sexual. Individul a cunoscut-o pe Carmen M., de 28 de ani, pe internet si dupa ce au conversat o perioada de timp, Stefan a facut o vizita familiei tinerei. Barbatul le-a spus parintilor ca vrea sa se insoare, dar trebuie sa puna ceva bani la ciorap. Asa ca i-a propus lui Carmen sa mearga impreuna in Marea Britanie, pentru ca are un loc de munca si pentru ea. Fata a facut cum i s-a spus, numai ca atunci cand a ajuns in strainatate, viitorul sot a transformat-o in prostituata. De proxenetism sunt acuzati si Mihai Marius V., de 30 de ani si Ciprian F. de 32 de ani. Autoritatile italiene au emis mandate de executare europeana pe numele celor doi, indivizii urmand sa fie trimisi la Roma. Mihai Marius mai este acuzat de furt si falsificarea mijloacelor de plata electronice. Se pare ca, in complicitate cu alti indivizi, buhuseanul a spart o casa de bani dintr-o discoteca, de unde a furat 53.000 de euro, iar dintr-un magazin a luat mai multe produse evaluate la 43.000 de euro. Anul acesta, 13 bacauani au fost ceruti de Interpol. Scris de Lili Adochitei

O detinuta din Penitenciarul Bacau a ajuns mare patroana a unui salon de infrumusetare deschis chiar in unitatea de detentie. Teodora Malinescu are 39 de ani si este inchisa pentru inselaciune. Dar inainte de a ajunge dupa gratii a lucrat la un coafor. Asa ca, detinuta a propus conducerii Penitenciarului sa faca un salon de infrumusetare in puscarie, iar solicitarea a fost acceptata. aAm zis ca este o idee buna. Atat timp cat detinutii au ocupatie e un lucru bun. Pe de alta parte, intentionam sa facem un curs de calificare in aceasta meserie”, ne-a declarat Claudiu Margasoiu, directorul Penitenciarului Bacau. Salonul de infrumusetare din inchisoarea bacauana respecta toate standardele impuse unor astfel de unitati. Patroana Malinescu deja si-a ocupat locul la coafor, iar clientele au inceput sa vina, una cate una. aAm ales sa deschid aici un centru de infrumusetare din doua motive. Pentru ca femeile din inchisoare sa beneficieze de acelasi tratament ca femeile de afara si, de ce nu, sa invete o meserie. Apoi, trebuie sa aratam si noi bine”, ne-a spus detinuta coafeza. Pana cand se va elibera, Teodora are de gand sa formeze cateva ucenice.
Scris de L. Adochitei

Elevii din Tarnita si Dealu Perjului – Oncesti au toate motivele sa fie multumiti, in conditiile in care au inceput noul an scolar in doua scoli ca scoase din cutie. La Tarnita, din vechea scoala a ramas doar zidaria de rezistenta. In rest, totul este nou, incepand de la acoperis pana la geamurile termopan si mobilier. Mare noutate pentru elevi vor fi, insa, toaletele amplasate in interiorul scolii. „Copiii vor avea la scoala ceea ce nu au acasa, wc-urile fiind in fundul curtii. Sunt, insa, convinsa ca se vor invata repede cu ele si le vor pastra intacte”, ne-a declarat Mihaela Galateanu, director coordonator al Scolii din Oncesti, care are in subordine si unitatile din Tarnita si Dealu Perjului. Si, cum dintr-o scoala refacuta din temelii nu pot lipsi calculatoarele, elevii din Tarnita vor avea la dispozitie 12 computere. Nou-noute. La Dealu Perjului, din fostul sediu al unitatii de invatamant au ramas doar amintirile. „Aici erau doua cladiri. Una din barne si una din chirpici, care de abia mai statea in picioare. Le-am daramat si am construit ce se vede. Adica o scoala moderna cu doua sali de casa, o sala pentru gradinita, cancelarie si biblioteca. Daca, in viitor, numarul de elevi va creste, cladirea se poate suprainalta doar prin inlaturarea acoperisului. Investitia la cele doua scoli s-a ridicat la aproximativ 18 miliarde de lei vechi, bani dati de catre minister”, ne-a declarat Gheorghe Baban, primarul comunei Oncesti. Momentan, de la Scoala din Dealu Perjului lipsesc doar calculatoarele, care sunt, insa, pe drum. Elevii de aici se pot mandri, totusi, cu micuta fantana arteziana din fata scolii.
Scris de Eduard Cucu

Incepand de astazi, instalatiile de termoficare intra in probe. Din acest motiv, debransarile sunt interzise. Intarziatii care au cereri de debransare aprobate dar nu si-au pus in practica intentia lucreaza pe raspunderea lor. Dupa inca o vara de debransari, CET a ramas cu aproape 24.000 de consumatori. De la anul, aevadarea” va deveni aproape imposibila.

Furnizorul bacauan de agent termic incepe astazi probele tehnologice pe circuitul secundar de termoficare (conductele dintre punctele sau centralele termice si blocurile racordate la acestea). Din aceasta cauza, lucrarile de debransare a apartamentelor de la sistemul centralizat nu mai sunt permise. Bacauanii care au cereri de debransare aprobate de CET si care nu au reusit sa realizeze inca operatiunea o vor face pe propria raspundere. Conform Legii 325/2007, modificata, debransarea poate fi realizata numai de furnizor. Proprietarii care tin mortis sa nu mai primeasca in iarna viitoare caldura de la CET si isi desprind apartamentele de sistem dupa incarcarea instalatilor sunt buni de plata. Ei vor fi obligati sa suporte contravaloarea apei din instalatiile golite, dar pot fi amendati si pentru interventie neautorizata asupra instalatiilor comune din blocuri.

Reguli stricte pentru debransarile viitoare

De la inceputul lunii mai si pana acum, s-au desprins de CET 1859 de apartamente. Numarul celor ramase fidele sistemului centralizat este acum de 23.946. Acestora li se adauga 18 case. CET a pierdut peste 15.000 de consumatori in ultimii cinci ani. Daca nu ar fi preluat 13.400 de consumatori de la Termloc, ar fi avut acum sub 17.000 de consumatori si ar fi functionat la limita. Acum, o echipa de la CET lucreaza la intocmirea unui regulament pentru debransare. Pana la 1 octombrie, acesta trebuie prezentat consilierilor locali. „Probabil ca in prima sedinta a Consiliului Local Bacau il vom supune aprobarii”, ne-a declarat Elena Cirnu, purtator de cuvant al CET. Societatea de termoficare si actionarul sau, CL Bacau, incearca astfel sa-i descurajeze pe consumatorii care urmaresc sa evadeze din sistemul centralizat de furnizare a energiei termice si sa atraga noi clienti. In cazul debransarilor nu se va mai permite desprinderea individuala de la CET. Conducerea societatii a dezvaluit deocamdata doar atat: masurile vor fi in limita legii (Legea 325/2006, a serviciului public de alimentare cu energie termica) si a principiului aun imobil – un sistem de incalzirea. In blocurile in care toti consumatorii sunt bransati la CET, nu se va mai aproba nicio debransare. Aceeasi HCL 241/2008 prevede ca toate institutiile subordonate CL Bacau sa primeasca agent termic de la CET. Scolile, gradinitele, toate blocurile care se vor construi si chiar viitorul spital municipal vor fi bransate la CET. Pe de alta parte, bacauanii care se intorc la CET ar putea primi bonusuri. In ce vor consta acestea ramane deocamdata un secret. Scris de Doina Mincu

Nu sunt un microbist inrait. Ma uit la meciuri atunci cand joaca echipe romanesti in cupele europene sau, eventual, nationala lui nea Piti. Nu am pretentii de cunoscutor al fenomenului, ca sa exprim in limbajul de lemn al celor care se considera specialisti. Ma enerveaza la culme conducatorii din fotbal, ma calca pe nervi nea Piti si nationala lui de fitosi. Am observat in schimb un meci de fotbal de-a dreptul incantator facut de o echipa din Romania in Champions League. Este vorba de CFR Cluj. Nu ma pricep la scheme tactice, nu am habar cand, cum si de ce ase pune presiune pe adversar”, ca sa citez din nou din ainteleptii” fotbalului. Mi-a placut un lucru: mentalitatea celor de la CFR. Exemplul echipei din Cluj ar trebui copiat la nivelul intregului mental colectiv al romanilor. Mentalitatea de invingator, de om care munceste constiincios, de om care face totul ca un intreg sistem sa functioneze daca nu perfect, atunci macar sa se apropie de perfectiune. Poate ca de la strainii din echipa CFR ar avea ceva de invatat alesii atunci cand ne reprezinta interesele in strainatate in fata celor puternici. Si nu doar ei, ci si noi. Sa ne transformam dintr-o populatie intr-un popor. Exact la fel cum fotbalistii straini de la CFR au reusit sa aduca mai multa bucurie decat a reusit echipa lui nea Piti. Sa fie mai romani decat toata generatia fitoasa coordonata de barbugiul sef. Inclusiv de la conducatorii echipei din Cluj avem de invatat. De la bun simt, la mentalitate si echilibru. Pot parea mult prea romantate aceste randuri, insa prefer, daca tot nu mai avem modele adevarate, ca cei mai mici dintre noi sa-l aiba ca exemplu pe Culio, care pana acum cativa ani era hamal, decat pe nu stiu care politician tembel, plin de bani si de ifose, care ne tine lectii in orice domeniu, de parca l-a facut mamica lui atotstiutor. Ori, Doamne fereste, sa-l aleaga model pe Guta, Salam sau alte asemenea personaje dubioase. Lectia oferita gratis de jucatorii de la Cluj nu a fost adresata doar celor de la Roma, alti fitosi plini de aere si bani, ci mai ales noua. Chiar daca suntem mici, nebagati in seama de nimeni, condusi de tembeli in toate sectoarele si pe toate planurile, putem macar sa starnim admiratia. Nu prin nu stiu ce minunatii, ci doar printr-o singura chestiune: sa ne facem treaba bine, indiferent unde. Cu o astfel de mentalitate, poate ca vom fi mandri sa purtam un tricou atunci cand mergem in strainatate si pe care sa scrie, aproud to be romanian”. Nici macar nu e dificil.Scris de Ionut Avram

Axa 2 a Programului Operational Regional a fost suspendata pana la noi ordine. Autoritatea de management a POR a decis acest lucru deoarece au fost primite cereri de finantare ce depasesc cu 50% totalul sumei alocate pentru Regiunea de Nord-Est, in cuantum de peste 140 milioane de euro.

Incepand cu data de 16 septembrie autoritatea de management a POR nu va mai primi proiecte de finantare pentru axa prioritara 2 „Imbunatatirea infrastructurii regionale de transport”, domeniul majoritar de interventie 2.1 „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene si strazi urbane – inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura”. Pe langa Regiunea Nord-Est, aceeasi masura a fost luata si in regiunile de dezvoltare Sud-Est si Sud-Vest Oltenia.

Nu stam grozav ca numar de proiecte

La nivelul judetului Bacau, doar trei proiecte au fost aprobate pentru finantare in baza axei 2 a POR. Este vorba despre pasajul subteran din municipiul Bacau, care va lega strazile Stefan Guse si Oituz, si drumurile judetene Caiuti-Pralea si Targu Ocna-Oituz. Primariile celorlaltor municipii, orase si comune din judet nici macar nu s-au gandit ca depunerea unui proiect pe aceasta axa a POR putea sa le rezolve probleme extrem de grave, pentru care niciodata nu se gasesc resurse financiare suficiente. Cazul Onestiului este exemplar, acesta neavand pana in acest moment absolut niciun proiect de finantare europeana aprobat spre finantare. Aceasta in timp ce Radauti, ca exemplu, a atras fonduri pentru reabilitarea intregii infrastructuri rutiere.

Sperante desarte

Autoritatile se inchina la Sfantul Asteapta si se roaga la o suplimentare a bugetului alocat axei 2 a Programului Operational Regional. Daca oficialii europeni nu vor decide ca o astfel de masura este oportuna, Bacaul va trebui sa astepte inca un an pana ce va fi deblocata o noua transa de finantare pentru tot ceea ce inseamna drumuri. Iar daca alesii, locali sau judeteni, se vor dovedi la fel de eficienti si anul viitor, exista marea posibilitate ca si in septembrie 2009 sa nu existe proiecte, sau numarul acestora sa fie infim, ca si acum. Cepul pus de Autoritatea de management a POR trebuie, in mod normal, sa le atraga atentia factorilor decizionali, ca nimeni nu-i asteapta cu bani pana se indura sa elaboreze proiecte. Este o competitie, in care cei capabili, interesati si profesionisti au de castigat. Indiferent de valoarea proiectelor.Scris de Emilian Berceanu

Nemtii si austriecii se dau in vant dupa fructele din padurile romanesti. Strainii platesc foarte bine pentru afinele, zmeura, catina si maciesele autohtone, numai ca lipsesc culegatorii. aIn anii din urma veneau culegatori din alte judete care sa stranga fructe de padure in Bacau. Le convenea pretul platit pentru fiecare kilogram cules. Acum insa a trebuit sa apelam la personalul silvic, sa putem onora contractele cu strainii”, ne spune Gheorghe Savu, directorul Directiei Silvice Bacau. Localnicii de pe Valea Muntelui nici nu vor sa auda sa piarda o zi intreaga la cules de catina sau maciese, pentru 50 de lei. Pentru ei e mai usor sa taie o caruta cu lemne si sa o vanda cu 100 lei, decat sa migaleasca tufele ore in sir. aIn afara de catina, anul acesta nu s-au facut alte fructe de padure. Noi am platit cate 2,2 lei pentru fiecare kilogram de catina, iar pentru maciese platim cate 1,2 lei de kilogram. Acestea din urma se culeg mult mai usor. In mod lejer, in opt ore de munca se castiga 500.000 lei vechi. Insa nu am avut cui sa dam banii”, mai spune Savu. Chiar si fara culegatori, Directia Silvica a reusit sa stranga in cele doua camere frigorifice de la Asau 60 de tone de catina si a mai lasat loc si pentru 20 de tone de maciese.

Strainii vor fructele fara conservanti

Cele mai mari cantitati de fructe de padure au fost colectate de pe Valea Trotusului, din zonele Gura Vaii, Onesti si Livezi. aAvem solicitare din partea strainilor si pentru zmeura, insa aceasta nu se mai face pe teritoriul judetului Bacau. Nici macar pe cele 8000 de hectare de padure rase de pe fata pamantului nu prinde radacini zmeurul, desi are spatiu si soare”, precizeaza directorul Savu. Daca pana de curand, nemtii si austriecii acceptau fructele de padure conservate, acum nu le mai vor decat concelate, fara praf de conservant peste ele. Acest lucru necesita insa investitii suplimentare, pentru ca instalatiile frigorifice se defecteaza deseori, necesitand reparatii permanente. Chiar si in aceste conditii, tot este rentabil exportul de fructe de padure. Mai ales ca fabrica de la Piatra Neamt, singura din tara care se ocupa de prelucrarea delicateselor naturii, este in prag de faliment.Scris de L. Adochitei

Perioada de asteptare pentru verificarea nivelului emisiilor de dioxid de carbon la Registrul Auto Roman, operatiune necesara pentru calcularea taxei auto, ajunge in medie la 50 de zile, potrivit unui comunicat al Registrului. Potrivit RAR, cetatenii care au deja programari nu se prezinta la RAR in data stabilita, blocand astfel programul de lucru, precum si posibilitatea efectuarii altor programari. Perioada de asteptare a ajuns astfel la 50 de zile in unele reprezentante, minima zilnica fiind in acest moment de 10 neprezentari. Datorita numarului mare de solicitari din ultima perioada, Registrul Auto Roman a prelungit programul de lucru cu publicul de la 8 ore la 10 ore pe zi in toate judetele din tara. Taxa de poluare auto a inlocuit, de la 1 iulie 2008, taxa de prima inmatriculare auto, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007. Taxa de poluare este calculata pe baza mai multor coeficienti, stabiliti in functie de gradul de poluare a motorului (normele Euro) si emisiile de dioxid de carbon. Formulei standard de calcul i se vor aplica mai multi coeficienti de reducere a taxei care vor tine cont de vechimea masinii, starea tehnica generala a acesteia, nivelul de dotare si rulaj. Pentru verificarea si mentionarea nivelului emisiilor de dioxid de carbon in cartea de identitate taxa pe care proprietarii de autovehicule second-hand trebuie sa o plateasca la RAR este de 25,10 lei, in timp ce taxa pentru verificarea in baza de date si mentionarea existentei filtrului de particule taxa este de 85,40 de lei.Scris de D.V.

Dezastru in blocurile reabilitate termic

Reabilitarea termica realizata de Primaria Bacau incepe sa-si arate defectele. Firmele si-au incasat banii, au demontat schelele si duse au fost. In urma au ramas munti de gunoaie si treaba de mantuiala. Nici macar burlanele nu au fost montate la loc. Apa de ploaie a ajuns in apartamente.

Blocurile izolate termic in campania electorala de Primaria Bacau au ramas fara burlane. Muncitorii platiti de la bugetul local au promis ca le vor instala la loc dupa ce peretii vor fi placati cu polistiren si varuiti. La incheierea lucrarii, locatarii au observat ca firmele strang schelele, iar burlanele raman acolo unde au fost depozitate. Indignati, proprietarii apartamentelor au cerut explicatii, dar li s-a spus ca asa prevede proiectul. Apa de pe acoperis se revarsa pe pereti, intra in balcoane si se infiltreaza in apartamente. In aceasta situatie sunt locatarii blocului 9 de pe strada Tipografilor, dar si cei de pe Mioritei 74. Nici in celelalte blocuri reabilitate in graba electorala nu s-a lucrat cu mai mult simt de raspundere.

Mucegaiul bate la geam

In blocul 9 de pe strada Tipografilor, locatarii sunt disperati. „In 5 ani nu a curs niciodata apa in balcon, ne-a declarat Viorel Palade. Acum, dupa ce Primaria Bacau a facut aceasta izolatie la pereti, ne-am trezit cu balconul plin cu apa. Ce fel de lucrari au fost acestea? Cine a facut receptia lor? Chiar nu-i pasa nimanui pe ce se dau banii?” Daniela Bulmoaga este proprietara unui apartament de la primul etaj. „Chiar de sub geamul nostru incepe acoperisul spatiilor comerciale de la parter. Apa a curs si s-a adunat langa peretii nostri. Se umfla tencuiala si ne vor mucegai peretii”. Mariana Balint a ascultat cu groaza cum ploua. La inceput ne-au promis ca vor pune burlanele demontate la loc. La sfarsit, si-au luat schelele si au disparut. Muncitorii s-au si certat cu noi. Sefii lor au spus ca proiectul nu prevede montarea burlanelor”. Locatarii sunt dispusi sa plateasca pentru aceasta lucare, insa schelele au disparut, iar inaltarea altora ar costa prea mult pentru bugetul lor.

„Reabilitati” cu forta

Reprezentantii asociatiilor de proprietari au fost ignorati de firmele de constructie si de Primaria Bacau. „Ni s-a trimis un model de cerere de la primarie, inainte de alegeri, si ni s-a spus sa facem tabel cu locatarii si sa solicitam reabilitarea termica, ne-a declarat Valeria Lazar, administratorul Asociatiei de proprietari 97. Am intrebat pe ce criterii a fost ales blocul 9 de pe Tipografilor, de exemplu. Nu mi s-a dat raspuns”. Presedintele si administratorul asociatiei nu au fost chemati nici la inceputul lucrarilor, nici la finalul acestora. Muncitorii au disparut pur si simplu. „Locatarii ne vor invinovati pe noi. Habar nu aveam ca nu au pus la loc burlanele. De acum trebuie sa ma apuc de dat telefoane pe la primarie”, se plange Valeria Lazar. Locatarii regreta ziua in care si-au dat acceptul pentru demararea lucrarilor.

Mintea de pe urma
la primarie

Mihaela Grosu, purtator de cuvant al Primariei Bacau, ne-a declarat ca „proiectele au fost facute pe proiectul initial al blocurilor. Este posibil ca blocul sa nu fi fost prevazut cu burlane, acestea fiind puse de locatari in timp. Firmele care au lucrat la reabilitarea termica a blocurilor vor fi obligate sa monteze la loc burlanele pe care le-au demontat.” Cum se va realiza aceasta daca schelele au disparut deja? Cum a fost receptionata lucrarea daca nu au fost observate burlanele depozitate langa bloc? Intrebari fara raspuns.

Scris de Doina Mincu

…dar fiecare zi confirma cele scrie de ziaristii Trustului Media aDESTEPTAREA&quot. Era primavara si campania electorala deja infierbanta mintile atunci cand s-a pornit &quotOperatiunea Fatuirea Gratuita si Degeaba a Blocurilor&quot. In graba mare, cu lucrari date cam pe sub mana (asa cum ne-am obisnuit in ultimii ani), fara un plan serios si fara o finalitate certa – cam asa a demarat o total contraproductiva mituire electorala a bacauanilor. Cei mai multi &quotbeneficiari&quot s-au bucurat de asa pleasca venita de la domn&#39 primar cel vrednic peste poate. Si au privit chioras paginile cotidianului nostru in care spuneam, cu probe si pareri ale specialistilor, ca nu-i in regula ceea ce se intampla. Scriau jurnalistii ca va veni toamna si apa se va infiltra, ca o sa apara igrasia, ca mucegaiul va cuprinde peretii, ca vor regreta amarnic pomana primita cu ochii inchisi. Degeaba, avertismentele n-au fost bagate in seama! E abia septembrie si, din pacate, realitatea aproape ca intrece cele mai aspre temeri. Si vine octombrie, apoi noiembrie… Nu mai vorbim despre decembrie, ianuarie, februarie, martie, poate si aprilie…
Si asa cum ni s-au plans primii locatari loviti de maciuca nepriceperii, grabei si nepasarii administratiei locale, vor mai fi zeci, cel putin, care vor suna la redactie si vor reclama ca nu mai pot sta in case. In casele lor &quotreabilitate termic gratis de primarul Romeo Stavarache&quot. Si noi ce-ar trebui sa facem? Sa le trantim telefonul in nas dupa ce ne-am rasti la ei aducandu-le aminte de avertismentele din primavara? In niciun caz! Vom merge si vom vedea cat de mare este dezastrul, vom intreba la Primarie de ce s-a intamplat asta si vom scrie ca, iata, realitatea este alta decat fanfaronada electorala care a pacalit bacauanii la alegeri. Fara rautate spun, vor mai fi si alte lucruri care, in timp, isi vor arata adevarata fata, una total defavorabila oamenilor. Vom scrie si despre acelea. Numai ca nu-mi pot reprima o intrebare: de ce era nevoie ca sa fim noi, ziaristii de la aDESTEPTAREA&quot, confirmati acum, cand se putea opri toata panarama mai demult? Si chiar nu ne incalzeste cu nimic ca avem dreptate. Nu-i o victorie a noastra, este o infrangere a voastra.

Scris de Nelu Brosteanu

Abatoarele si supermarketurile din Bacau si-au umplut spatiile frigorifice cu deseuri animale. Daca in cateva zile Protan nu va porni instalatiile de neutralizare, operatorii bacauani vor fi nevoiti sa-si restranga activitatea.

Zeci de tone de starvuri si deseuri de origine animala sunt depozitate atat la filiala din Bacau a societatii Protan, cat si la supermarketuri, abatoare si fermele de pasari din judet. Spatiile frigorifice ale unitatilor sunt aproape pline, la fel si cele de la Protan Bacau, iar daca in cateva zile nu se rezolva problema ivita la Popesti-Leordeni, situatia poate scapa de sub control. aProtan Bacau doar depoziteaza resturile animaliere, nu le si neutralizeaza. Aceasta operatiune se efectueaza la Bucuresti. Cum de cateva zile unitatea din capitala nu mai functioneaza, s-a stopat tot circuitul”, precizeaza Vasile Zaharia, directorul Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Bacau. Pusi in fata unei situatii extrem de delicate, veterinarii bacauani nu au prea multe alternative. aNoi am facut un control la unitatile de profil din judet pentru a vedea ce cantitati de subproduse au colectat in aceasta perioada si cum sunt ele depozitate. Totodata, i-am rugat pe operatori sa ne raporteze zilnic cantitatile de deseuri colectate”, ne-a declarat dr. Costel Busuioc, seful Biroului Inspectii si Control din cadrul DSVSA Bacau.

Se impute treaba!

Deja spatiile frigorifice ale supermarketurilor sunt pline in proportie de 80 la suta, la fel si cele ale abatorului de la Onesti. Cele mai mari probleme insa le are Agricola International, unde zilnic se colecteaza cateva zeci de tone de deseuri de abator. aSunt intr-o situatie fara iesire, se plange Gheorghe Antochi, presedintele Agricola International. La noi ar trebui sa se preia, in zile normale, 25 de tone deseuri de abator, 3-4 tone pasari moarte si porci, precum si deseurile de la incubatoare. Am statii frigorifice, dar mai mult de 2-3 zile nu am unde sa depozitez aceste deseuri. Personal am facut adrese catre Ministerul Agriculturii si catre
ANSVSA, unde am explicat situatia in care ma aflu”. Operatorii mai mici isi fac si ei griji, dar pe termen mai indelungat. aUnitatea noastra este moderna si avem un spatiu frigorific de 25 de tone. Zilnic colectam 3-4 tone de deseuri animale. In mod normal, masinile de la Protan vin la unitate o data pe saptamana, cand incarca 10-15 tone de resturi animale”, ne spune Iulian Farcas, administratorul abatorului Nicbac din Nicolae Balcescu.

Starvurile vor fi neutralizate peste zece zile

Dupa cum decurg lucrurile, tonele de starvuri stranse in ultimele zile in judetul Bacau nu vor fi neutralizate prea curand. aSituatia de la Protan Bacau ne este cunoscuta. Nu putem preciza cu exactitate data la care activitatea Protan va intra in normalitate. Speram ca in maximum 10 zile activitatea se va relua”, ne-a declarat Gabriela Conea, purtator de cuvant Protan SA. Pana atunci, singura solutie ar fi restrangerea activitatii tuturor operatorilor din judet.
Scris de Lili Adochitei

Strada Miron Costin este un obiectiv de constructie fara termen de finalizare. De mai multe saptamani, asfaltul a fost partial decopertat, dar lucrarile de refacere a carosabilului se desfasoara intr-un ritm foarte lent. Locatarii din zona sunt disperati.

Santierul prelungit la nesfarsit ii scoate din sarite atat pe pietoni, cat si pe soferi. Gropile s-au umplut cu apa si este o adevarata aventura sa traversezi strada. Masinile sunt nevoite sa circule cu viteza melcului. Nici macar maestrii in ale soferiei nu reusesc sa evite capcanele intinse la tot pasul. „Este un chin sa trecem pe aici, ne-a declarat, de la volan, Eugen Beres. Nici nu mai stiu de cate saptamani ne chinuim astfel. Nu intelegem de ce dureaza atat”. Cornel Andone se gandeste la cheltuielile din service si se asteapta la o factura enorma. „Masina are de suferit. Nu este normal sa tina atat un santier. Trebuia turnat asfaltul, nu sa fim obligati la un asemenea chin pe cheltuiala si nervii nostri”.

Primaria se spala pe maini
de strada Miron Costin

Echipele de muncitori isi fac rar aparitia pe strada Miron Costin. Zilele calduroase au fost irosite. La Primaria Bacau, aceasta problema nu tulbura linistea. Mihaela Grosu, purtator de cuvant la Primaria Bacau, ne-a declarat: „Nu este problema noastra. Regia Autonoma de Gospodarie Comunala are lucrare acolo. Noi le-am dat avizul, dar ei stiu care sunt detaliile tehnice si termenele de finalizare”. Reprezentantul Primariei ne-a mai declarat ca avizarea s-a facut pe tronsoane, iar termenul pentru refacerea strazii este 30 septembrie.

Mai au de suferit

RAGC Bacau a acordat lucrarea de pe strada Miron Costin societatii Hidroconstructia. La mijlocul lunii august, conducerea acesteia dadea asigurari ca in 4 zile va fi turnat asfaltul. Dupa o luna, situatia este neschimbata. „Noi am incheiat cu firma un contract care prevedea ca termen de finalizare a lucrarilor sfarsitul lunii iulie, ne-a declarat Petrus Radulescu, director tehnic al RAGC. Numai ca autorizatia de spargere a strazii a fost eliberata cu intarziere de Primaria Bacau. Prin urmare, termenul final s-a decalat pana la sfarsitul acestei luni”. Cu alte cuvinte, lucrarea este in termenul legal, spre disperarea locatarilor din zona strazii Miron Costin si a trecatorilor, carora cosmarul li se pare fara sfarsit.

Scris de Doina Mincu

In ciuda previziunilor extrem de optimiste privind productia de grau din acest an, produsele de panificatie nu vor cunoaste o ieftinire decat daca se va face un rabat inacceptabil de la calitate. Conform statisticilor oficiale ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, situatia recoltei la nivel national este relativ dezastruoasa.

Analizele efectuate pe teritoriul intregii tari au demonstrat faptul ca recolta-record de grau de anul acesta este, in proportie covarsitoare, de proasta calitate. Doar cateva judete fac exceptie de la aceasta regula negativa, dar per total sectorul panificatiei va avea de suferit daca va accepta cereale din productia interna indiferent de calitate, doar pentru a-si asigura cantitatea necesara pentru a se mentine in afaceri.

Cereale multe, dar calitatea
este sub mediocra

Intr-o statistica pe perioada 2001-2008 a productiei de grau, anul acesta se afla pe locul 3. Insa, ca si calitate, problema se pune in termeni cu totul diferitie. Per total, recolta de grau de anul acesta este de calitate nesatisfacatoare in procent de 46%, ceea ce schimba cu totul situatia. Daca producatorii din domeniul panificatiei vor folosi, asa cum este si normal, doar cereale de calitate, in cele din urma se va ajunge, implict, la importuri deoarece productia interna nu are cum sa faca fata cererii. Graul de calitate inferioara va fi folosit, cel mai probabil, pentru furaje si productia de bauturi alcoolice, dar si acolo la un pret mult mai mic decat normal.

Recolte compromise
in toata tara

La nivel de judete, exista exemple suficiente unde productia de grau de anul acesta este compromisa aproape in totalitate. Mehedintiul are 91% din recolta de anul acesta sub calitatea normala, din cauza continutului scazut de gluten si a calitatii slabe a acestuia. Situatii similare se intalnesc in Alba, Calarasi, Cluj, Hunedoara, iar Maramuresul are toata productia de grau de anul acesta compromisa. De partea cealalta a listei se afla Braila, Dambovita si Galatiul, cu o recolta in proportie de peste 80% de calitate buna.

O situatie critica

Puse cap la cap, datele statistice provenite de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale contureaza o situatie imposibila in agricultura romaneasca. In ciuda sutelor de milioane de euro alocate de Uniunea Europeana pentru revigorarea sectorului agricol, in continuare suntem dependenti de seminte de proasta calitate, de ingrasaminte ieftine care scad din proprietatile produselor agricole, de un sistem de irigatii aproape inexistent. Acestea sunt motivele pentru care productiile record sunt de fapt productii de subzistenta, solutia importurilor masive fiind, din ce in ce mai des, cea preferata utilizarii unor produse interne de calitate inferioara. Cresterea preturilor, din aceste considerente, nu are cum sa fie o surpriza. Scris de Emilian Berceanu