Greva generala anuntata de sindicatele din cadrul institutiilor bugetare pentru azi, 16 octombrie, nu va mai avea loc. Actiunea de protest a functionarilor din DGFP, ITM, AJOFM, CJP a fost amanata cu aproape o luna. Se anunta continuarea negocierilor cu Guvernul pentru obtinerea drepturilor solicitate.

Prezent ieri la sedinta consiliului unional al Federatiei Sindicale SED LEX, Dragomir Dulcescu, presedintele filialei judetene a acesteia si al Sindicatului Salariatilor din DGFP, ne-a declarat: aS-a hotarat amanarea pana pe 13 noiembrie, cand se va declansa greva generala pe perioada nelimitata. Consiliul unional a luat aceasta decizie, deoarece din unele judete nu s-a reusit sa se adune semnaturi de la 50 la suta dintre membrii de sindicat”. Liderii din judetele respective au sarcina ca pana pe 13 noiembrie cel tarziu sa vina cu listele complete de semnaturi. Insa consiliul unional este mandatat ca intre timp sa negocieze cu Guvernul toate revendicarile pentru obtinerea carora a fost declansat conflictul de munca in 9 octombrie, cand doua ore activitatea celor mai multe institutii bugetare a fost paralizata de o greva de avertisment. aLa ora actuala noi suntem de doua ori discriminati, a mai afirmat Dragomir Dulcescu. Am mai fost discriminati si anul trecut cand functionarii publici parlamentari au obtinut o pensie de serviciu de 85 la suta si o marire salariala mai consistenta decat ne-a dat-o noua Guvernul. Si acum, a doua oara, cand altei categorii bugetare i s-a aprobat o majorare salariala de 50 la suta”. Referitor la revendicarile functionarilor publici, acestia cer acordarea unei cresteri salariale de 50 la suta, incheierea acordului colectiv la nivelul administratiei publice, asa cum in alte ramuri de activitate este contractul colectiv de munca, precum si respectarea prevederilor privind dialogul social intre organizatiile lor sindicale si Guvern. Decizia lor de a protesta vine dupa ce Parlamentul a aprobat majorarea cu 50 la suta a salariilor cadrelor didactice. Functionarii din CJ Bacau nu vor participa la greva din 13 noiembrie deoarece nu sunt afiliati inca la SED LEX. aDupa ce vom depune solicitarea, trebuie sa se intruneasca Biroul Executiv al SED LEX, spune Mihail Pulpea, liderul sindicatului din CJ. Va dura in jur de o luna ca sa se faca asa cum trebuie”. El afirma ca, teoretic, afilierea la SED LEX trebuie realizata pana la alegerile sindicale din noiembrie, dar sustine ca revendicarile SFCJ vor fi mai flexibile. Scris de Elena Tintaru, Silvia Patrascanu

Onesteanul Ioan Aron Popa, senator PNL, a prins cea mai importanta functie executiva de la Curtea de Conturi a Romaniei. El este seful Autoritatii de audit a acestei institutii, adica seful inspectorilor care efectueaza controalele la toate institutiile care lucreaza cu bani publici. Aron Popa a intrat in cursa pentru presedintia Curtii de Conturi alaturi de Nicolae Vacaroiu. Acesta din urma a preluat sefia institutiei si va avea o functie asimilata celei de prim ministru, iar Aron Popa va fi adjunctul lui. Curtea de Conturi este organismul de control pentru modul in care s-au cheltuit banii publici de catre consiliile locale si institutiile statului. La solicitarea Senatului sau a Camerei Deputatilor, poate efectua controale amanuntite an orice institutie publica, avand acces nelimitat la orice fel de date financiare. Poate cere organelor de cercetare penala sa intervina an situatia an care constata ilegalitati. Are an subordine Autoritatea de Audit, organism care controleaza accesul la fondurile europene nerambursabile (PHARE, ISPA si SAPARD). Ioan Aron Popa este inscris si in cursa electorala din aceasta toamna pentru un fotoliu de parlamentar. aEu mi-am depus candidatura ca deputat intr-unul din colegiile uninominale din judetul Bacau. Voi renunta la candidatura daca voi obtine girul Parlamentului pentru o functie atat de importanta intr-una din institutiile fundamentale ale statului”, ne-a spus Popa.Scris de M. Radu

O institutie publica foarte reticenta la dezvaluiri despre veniturile sefilor este Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. La CJAS se gestioneaza bani publici, colectati de la contribuabilii la Fondul asigurarilor sociale de sanatate sau alocati de la bugetul de stat. Se pare insa ca nu se considera informatie publica si modul in care sunt cheltuiti acestia. Scapa doar date despre banii repartizati spitalelor si farmaciilor. In rest, mister. Am solicitat in repetate randuri date despre numarul de angajati de la CJAS, fondul de salarii pe anii 2006 si 2007, dar si premiile si stimulentele primite in aceeasi perioada. Intrebarea a starnit nedumerirea directorului general al CJAS, dr. Maria Tioc, si nesfarsite tergiversari. Ca urmare a demersului nostru jurnalistic, pe site-ul CJAS au aparut noutati: numarul de angajati (78 in 2006, 70 in 2007), fondul de salarii (1,8 milioane lei – 2006 2,4 milioane lei – 2007), din care s-au individualizat premiile – 266.000 lei in 2006 si 143.000 lei in 2007. Se mentioneaza, fara alta explicatie, in privinta premiilor: „10%, 2% si premiul anual”. Printr-un ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al ministrului Sanatatii, la CJAS se pot primi sub forma de stimulente pana la trei salarii de baza pe luna pentru personalul de specialitate si cel mult un salariu de baza pe luna pentru persoanele care ocupa functii de administratie, aprovizionare, secretariat si deservire. Sumele provin din fondul constituit cu aceasta destinatie in cota de 5 la suta din sumele incasate la bugetul fondului prin executare silita desfasurata de casele de asigurari si 2,5 la suta din sumele incasate la bugetul fondului prin executare silita de ANAF. In declaratiile de avere ale sefilor apar venituri salariale frumoase pe anul trecut, dar nu se specifica daca acestea provin doar din salarii sau si din stimulente. Scris de Doina Mincu

In farmaciile din judetul Bacau, criza de medicamente se face simtita. Stocurile s-au subtiat deja in unitatile mai mici si in cele din zona centrala a oraselor. Unele produse foarte solicitate de bolnavii cronic au disparut de pe rafturi. Farmacistii cred ca in cel mult o saptamana se va ajunge intr-o situatie tragica pentru bolnavi.

Importatorii si distribuitorii de medicamente au intrat intr-o greva neoficiala. Ei cer ministrului Eugen Nicolaescu modificarea contractului incheiat cu Ministerul Sanatatii Publice si sustin ca devalorizarea leului le aduce pierderi imense. De mai multe ori, cele doua parti se au precum cainele si pisica. Negocierile repetate se incheie cu acuzatii de ambele parti. Este evident ca la mijloc sunt interese financiare care nici macar nu pot fi banuite de pacientul de rand. In timp ce la Bucuresti orgoliile fac legea, in farmaciile din tara criza se acutizeaza. La Bacau, bolnavii isi mai iau medicamente doar gratie stocurilor din farmacii. Unele farmacii mai pot sa reziste o saptamana fara aprovizionare. Cele mai multe farmacii au inceput sa rationalizeze medicamentele, mai ales ca din unele produse mai au doar cateva folii cu pilule.

Bolnavii sunt victime nevinovate

„Noi eliberam retete compensate conform contractului incheiat cu Casa teana de Asigurari de Sanatate, ne-a declarat Carmen Casis, farmacist sef. Reusim la aceasta ora sa onoram retetele gratie stocului pe care il avem. Nu stim ce va fi mai tarziu. Asteptam sa vedem ce efecte are aceasta greva de avertisment, sa-i spun asa, a distribuitorilor.” Farmaciile din zona centrala a municipiului sunt si cele mai cunoscute si cautate de pacienti. Prin urmare, stocurile s-au redus vizibil. „La unele medicamente mai avem doar unele pastile, am aflat de la farmacist sef Maria Grigoras. Nu stim care sunt problemele la nivel central. Cert este ca nu suna niciun distribuitor sa anunte ca a reluat livrarea.” Situatia este de neinteles. Ministerul a anuntat desfiintarea plafoanelor la medicamente, insa acestea sunt pe cale de disparitie din farmacii. La inceput de sezon rece, sub amenintarea gripei si a virozelor, rafturile farmaciilor se golesc. In cea mai grava situatie se afla bolnavii cronic, cei a caror viata depinde de continuitatea tratamentului. Ca de obicei, in razboiul banului si al orgoliilor sufera nevinovatii.Scris de Doina Mincu

Cat castiga seful ala? Dar celalalt? Am auzit de cutarica director, are o leafaaaaa! Fugi de aici, stiu eu unul care-i inspector pe nu stiu unde, care il bate fara sa respire la salariu.
Nu-i asa ca am auzit deseori aceste replici? Bineinteles, daca nu chiar noi eram cei care forfecam cardul respectivilor demnitari. Este de inteles sa te uiti, in sus, la cei care sunt, o recunoastem sau nu, niste modele. Nu neaparat de comportament sau de morala. Dar sigur din punct de vedere al reusitei sociale si, iata, din punct de vedere financiar. Este chiar omeneasca micuta invidie care se insinueaza serpeste in ganduri si in vorbe. Din pacate, de cele mai multe ori in asemenea discutii lipseste o intrebare esentiala: prin ceea ce face in slujba respectiva, isi merita directorul, inspectorul, presedintele, primarul s.a.m.d. banii pe care-i incaseaza? Pentru ca e usor sa spui ca-s multi banii fara a tine cont de munca omului. Toti cei de mai sus sunt in serviciul public si au ca primordiala sarcina binele nostru, al celor care, din taxe si impozite, ii platim. Ei bine, daca avem mai putine probleme intr-un domeniu, inseamna ca isi face treaba o institutie, in cap cu seful ei. Daca, dimpotriva, lucrurile stau rau, inseamna ca nu sunt tinute bine fraiele si vizitiul nu se pricepe. Ii putem cleveti pe amandoi pe motiv de zeci de milioane leafa? Eu zic ca nu! Trebuie sa invatam ca eficienta competenta este obligatoriu rasplatita, la fel cum delasarea nepriceputa nu se iarta. Mai ales cand e vorba de interesele oamenilor si de banii publici. Cat despre averile adunate in doar cativa ani de unii cu functii, asta-i alta poveste, care ar trebui sa intereseze in primul rand niste institutii, culmea, platite tot din buzunarul nostru. Ce spuneam despre delasarea nepriceputa? Ca o da jos doar eficienta competenta!Scris de Nelu Brosteanu

Magistratii bacauani au salarii onorabile, care le permit sa traiasca fara grija viitorului. Presedintele Curtii de Apel Bacau a avut anul trecut un venit anual de 83.551 lei, ceea ce inseamna ca leafa pe o luna a fost de aproximativ 7000 lei, adica 70 milioane lei vechi. Sunt insa judecatori cu vechime care chiar il iau la salariu pe presedinte (96.811 lei). Si presedintele Tribunalului Bacau a avut un castig anual frumusel (87.432 lei), dar este de departe in urma presedintelui Judecatoriei Podu Turcului, care a castigat anul trecut fabuloasa suma de 100.250 lei, adica peste 83 milioane lei vechi lunar. Si la Judecatoria Buhusi sunt salarii bunicele, anul trecut presedintele avand un venit de 96.133 lei. Nici procurorii nu sunt de plans in privinta lefurilor. Seful Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau a avut un venit de 96.051 lei, adica vreo 80 milioane de lei pe luna. Sunt insa procurori de la PCA care au castigat si mai mult (119.255 lei). Si procurorii de la parchetele de pe langa judecatorii si de pe langa tribunal au avut anul trecut castiguri cuprinse intre 50.000 lei pana la 90.000 lei, iar procurorii de la DNA au venituri anuale salariale de peste 80.000 lei. Scris de (Codrin C.)

Sefii din Inspectoratul de Politie Judetean Bacau nu au de ce sa planga. Si nici de ce sa-si faca probleme pentru ziua de maine. Majoritatea lor au venituri considerabile si averi de invidiat. Incepem cu sefu”: comisar sef Stefan Alexa, mai marele Inspectoratului. Venit anual pe declaratia de avere: 102.226 lei. Un calcul simplu si rezulta o remuneratie de… 85.000 lei, adica nu mai putin de 85 de milioane de lei vechi lunar. Nici adjunctul IPJ nu sta rau. Comisarul sef Vasile Oprisan are un venit anual de 90.574 de lei. Cel de al doilea adjunct al Inspectoratului de Politie Bacau, comisar sef Ionel Mirica, are si el un venit anual de 65.000 de lei. In schimb, are si o datorie in banca de 7.500 euro, cu scadenta in anul 2009.

Agentii si ofiterii trebuie sa se multumeasca mereu cu amai putin”

Am cautat, pentru comparatie si salariile agentilor de politie si cele ale ofiterilor fara functii de conducere. E bine, e rau? De exemplu, agentul Iulian Zanoaga, ales la intamplare, se poate lauda doar cu un venit anual de 18.000 lei (adica in jur de 15 milioane pe luna) si o Dacia 1310 (an 1998). In schimb, Ofiterul Sebastian Vraciu, are un salariu de 25.000 de lei pe an (circa 20 de milioane de lei pe luna).
Scris de R. Neagu

O confirma si aici declaratiile de avere, actualizate de sefii institutiei anul acesta. Col. Mihai Simionescu, inspectorul sef al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bacau, are un venit anual de 72.219 lei (circa 60 de milioane pe luna). In schimb, col. Simionescu are si datorii la banci de aproape 40.000 de lei si 3.200 de euro. Prim adjunctul ISU Bacau, col. Ioan Mihalache pare mult mai bogat. Ca un venit anual de 83.312 lei, declarat pe 13 iunie 2008. Adjunctul inspectorului sef al ISU Bacau, lt.col. Catalin Felegeanu, are un venit anual declarat pe 9 iunie 2008, pentru functia pe care o detine de un an, de numai 4.920 lei. In schimb, la capitolul avere are inregistrat un apartament de 42 mp in Bacau si un autoturism marca Seat Ibiza, cumparat in 2005. Cu toate acestea, pana in 2016 trebuie sa achite la banca un credit de 43.834 lei.

Scris de Roxana Neagu

In fiecare luna, mii de femei din judet recurg la intreruperi de sarcina in unitatile sanitare de stat sau private. Cele mai multe fac parte din categoriile sociale defavorizate. Desi, prin lege, beneficiaza de contraceptive gratuite, aceste femei prefera sa curme o viata decat sa previna aparitia unei sarcini nedorite. Recent, Autoritatea de Sanatate Publica a primit de la Ministerul Sanatatii Publice un transport impresionant de contraceptive orale si injectabile, precum si mii de prezervative. Adresabilitatea este sub asteptari. De altfel, nu toti medicii de familie au competenta sa prescrie contraceptive gratuite.

In magazia Autoritatii de Sanatate Publica se gasesc sute de folii cu pilule si solutii injectabile contraceptive si 6.000 de prezervative. Acestea au fost acordate prin programul national „Sanatatea femeii si a copilului”, derulat de Ministerul Sanatatii Publice. Grupul tinta prioritar al programului il reprezinta femeile de varsta fertila din zonele rurale. Beneficiaza de contraceptive gratuite somerii, elevii si studentii, persoanele din familii fara venit, persoanele cu domiciliul stabil in mediul rural, femeile care fac un avort la cerere intr-o unitate sanitara publica. Accesul la contraceptia gratuita ar trebui sa fie facil. „Contraceptivele se elibereaza in cabinetele medicilor de familie, in cele de planing familial, in sectiile de obstetrica-ginecologie ale spitalelor, daca se efectueaza si avorturi, ne-a declarat dr. Cecilia Lucaci, sef Programe judetene de sanatate la ASP. Grupele considerate vulnerabile le primesc fara plata. Se cere doar ca medicii de familie si cabinetele de planing sa aiba o evidenta nominala a beneficiarelor”. Desi se asigura materiale de contraceptie gratuite printr-un program national, functionarea acestuia este ingreunata chiar in cabinetele de medicina de familie. In jur de 50 de medici din judet au refuzat sa urmeze cursurile de planning familial. Prin urmare, ei nu au competenta de a prescrie sau distribui contraceptive gratuite. Femeile din comunele in care se intalneste aceasta situatie se pot adresa oricand cabinetelor de planing familial din cel mai apropiat oras. Pentru multe dintre acestea, este mai usor sa recurga la avort.Scris de Doina Mincu

Corina Pricope, directoarea Agentiei Locale pentru Protectia Mediului, ridica lunar 2.768 de lei, avand un venit salarial anual de 33.216 de lei. In schimb, ce salariu are Mirel Miclaus, inspectorul sef adjunct al Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorilor, este o mare dilema pentru noi deoarece, conform raspunsului oficial al lui Danut Munteanu, consilier juridic al OJPC Galati, pe baza legii 544/2001, inspectorul are un venit anual de 15.896 de lei. Pana aici nimic anormal, dar daca tinem cont ca salariul de incadrare este de doar 1.920 de lei, la care se adauga sporurile si indemnizatia de conducere, suma se rotunjeste cu inca 80 la suta. Un simplu calcul demonstreaza ca cifrele oferite nu sunt exacte si prin urmare, nu putem stabili cu exactitate cat castiga Mirel Miclaus.Scris de D. Pilat

Prima reactie a celor care conduc Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) in momentul in care i-am intrebat de venituri a fost sa zambeasca amar. Cel putin la nivel declarativ, inspectorul general Ovidiu Cojocaru sustine ca nu castiga, intr-o luna, mai mult de 25-26 milioane de lei vechi. Cu tot cu sporuri. „Singura diferenta intre mine si ceilalti inspectori tine de indemnizatia de conducere, adica un plus de aproximativ doua milioane de lei vechi. Exista, insa, oameni in ISJ care castiga mai bine ca mine, pentru ca au o vechime mult mai mare”, ne-a declarat seful ISJ. In plus, acesta spune ca de meditatii nici nu mai poate fi vorba, pentru ca „pur si simplu nu mai am timp”. Chestie logica atunci cand intri in campanie electorala pentru fotoliul de deputat. Chiar si in aceste conditii, Cojocaru a reusit sa-si achizitioneze, fie si in rate, dupa cum sustine el, o masina de cinci stele, care are un pret de catalog in jurul a 30.000 de euro.
La randul sau, inspectorul general adjunct Cristian Merticaru a sustinut ca se descurca cu 24-25 de milioane de lei vechi pe luna. „Asta in lunile in care, prin natura functiei, sunt inclus in diferite comisii judetene. Sincer, era mai bine la catedra din punct de vedere al castigurilor, pentru ca, de ce sa nu recunosc, aveam timp si de pregatire. Glumind, insa, se poate spune ca atunci cand esti ocupat mai tot timpul, nu conteaza cat e salariul, pentru ca nu ai timp sa-l cheltuiesti”, ne-a declarat adjunctul Inspectoratului Scolar.

Un apic” mai bine la Universitate

Rectorul Universitatii Bacau, Valentin Nedeff, nu se poate plange ca este un om sarac. Potrivit propriei declaratii de avere postata pe site-ul institutiei de invatamant superior, in 2007 a incasat nu mai putin de 178.817 lei. Adica 1,78 de miliarde de lei vechi. Altfel spus, Nedeff a castigat intr-o luna ceva mai mult de 149 de milioane de lei vechi. Spre comparatie, prorectorul Gabriela Raveica a strans anul trecut doar o treime din veniturile sefului sau. Mai exact, Raveica a avut un venit anual de 67.625 de lei, ceea ce inseamna aproximativ 56,3 milioane de lei vechi pe luna.Scris de Eduard C.

La Autoritatea de Sanatate Publica Bacau, salariile pot fi considerate moderate. Directorii au „tarifarul” lunar de 1.920 lei. La aceasta suma, directorului executiv, dr. Mihaela Popescu, i se adauga un spor de conducere de 50%. Directorii adjuncti si directorul economic primesc un spor de 40%. Potrivit informatiilor furnizate de ASP, cel mai mare spor il primeste dr. Dana Marcu, sefa Inspectiei Sanitare de Stat – 55%. Sumele incasate efectiv de sefii ASP sunt mult mai mari. Potrivit declaratiilor de avere facute publice, dr. Mihaela Popescu a incasat anul trecut 54.442 lei, ceea ce inseamna un venit lunar de peste 4.500 lei. Urmeaza in clasament dr. Cecilia Rugina, director adjunct, cu 43.929 lei, Marilena Cirjan, director economic, cu 42.467 lei, si dr. Marin Bustuc, director adjunct, cu 35.000 lei. Sefa Inspectiei Sanitare de Stat a avut un venit de 43.966 lei. Scris de Doina Mincu

Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, Dragos Benea, are un salariu de 6.612 lei/luna, iar vicepresedintii CJ, Vasile Nistor si Ionel Palar, de 5.941 lei. Avand functii de demnitate publica, nu au voie sa faca parte din diverse comisii si consilii, care le-ar aduce sporuri. Directorii din CJ au un salariu de baza de 2.880 lei/luna, care include si sporul de conducere de 50 la suta. Diferenta e ca directorii pot fi membri in consilii de administratie (CA) si AGA din societatile aflate in subordinea CJ. Ei sunt remunerati cu 50 la suta din salariul directorului societatii respective, iar daca sunt membri in comisiile de licitatie, cu inca 10 la suta din salariul de incadrare. Asa se face ca, in 2007, dupa cum sta scris in declaratiile de avere, Olga Haineala, director de Buget-Finante, a castigat 96.000 lei/an (960.000.000 lei vechi), iar Cornelia Gireada, director de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, 64.000 lei. Bate recordul Ina Zara, secretar al judetului, care a castigat anul trecut 136.317 lei noi (1,36 miliarde de lei vechi), adica 11.359 lei/luna. Un sef de serviciu din CJ Bacau are 1920 lei/luna, plus indemnizatia de conducere de 25 la suta din salariu, adica aproape 30 de milioane lei vechi, la care se adauga, de asemenea, comisioanele de prin comisii si concursuri, iar un consilier clasa I, treapta cea mai inalta, 1920 lei. La polul pus se afla angajatii fara functii: un consilier debutant clasa I, cu facultate, master, doctorat – de altfel, nici nu conteaza – are 699 lei, iar un inspector contractual debutant are si mai putin: 578 lei/luna.

Directorii castiga mai bine decat prefectul

Salariul lui Claudiu Serban, prefectul judetului, este de 6.000 lei/luna, ceea ce inseamna 1.580 euro, in timp ce Romeo Stavarache, primarul Bacaului, a castigat 4.993 lei/luna, conform declaratiei de avere in care venitul anual este de 60.000 lei/an. Subprefectii Gheorghe Hura si Constantin Scripat au 5.000 lei/luna (1310 euro). „In aceste salarii intra si indemnizatia de conducere”, afirma Carmen Cioltan, purtator de cuvant. Totusi, in 2007, conform declaratiei de avere, Gh. Hura a castigat 89.294 lei, adica 7.441 lei/luna, deoarece la salariu se adauga sporul de vechime, in cazul lui, de 25 la suta. Un director castiga 4.000 lei/luna, ceea ce reprezinta 1.050 euro. In Prefectura Bacau sunt doua posturi de directori, unul la Contencios Administrativ, iar celalalt la Programe si Strategii. Desi teoretic au acelasi salariu, in 2007, Mioara Manea, fost director (DVLACA), a obtinut 71.858 lei/an, adica 5.988 lei/luna, iar Elena Volcescu (DPS), 40.000 lei/an, adica numai 3.333 lei/luna. Institutia are si „un director onorific”, cel al Cancelariei Prefectului, care a castigat anul trecut 31.848 lei, adica 2.654 lei/luna. Exista, insa, si salarii foarte mici: un referent cu studii medii castiga doar 1.200 lei, adica putin peste 300 de euro. Scris de Silvia Patrascanu

Abonai-v acum la newsletter i ancepand cu numrul urmtor, vei primi cu regularitate stirile publicate in cadrul editiei on-line a cotidianului Desteptarea.

Timp de mai multe luni, din depozitul Autoritatii de Sanatate Publica a lipsit un produs esential pentru sanatatea gravidelor si a nou-nascutilor: suplimentul cu fier utilizat in profilaxia anemiei feriprive. Medicii de familie si specialistii in obstetrica-ginecologie au tras adesea semnalul de alarma cu privire la repercusiunile carentei de fier. Ministerul Sanatatii Publice recunoaste importanta prevenirii anemiei la gravida si nou-nascut. Teoria este de nota zece. La proba practica, insa, ministerul pica an de an.

Programul pentru sanatatea mamei si a copilului merge cu hopuri. In acest an, finantarea a fost acordata tarziu, iar aprovizionarea s-a decalat cu peste 8 luni. Din luna februarie, Autoritatea de Sanatate Publica Bacau nu a mai distribuit produsul medicamentos cu fier pentru gravide. Acesta ar fi trebuit sa se acorde gratuit, prin programul national de sanatate a mamei si copilului. Timp de cateva luni, in Bacau si in celelalte judete ale tarii s-a asteptat ca MSP sa aloce finantarea pentru acest an. Banii au fost repartizati foarte tarziu. Licitatiile si-au urmat traseul lung si sinuos. Prin urmare, produsul asteptat deopotriva de medici si viitoarele mamici a ajuns in magazia ASP abia zilele acestea.

Prea putine cutii

„Am primit un produs pentru profilaxia anemiei feriprive la gravide, ne-a declarat dr. Cecilia Lucaci, sef compartiment Programe judetene de sanatate la ASP. Medicii s-au interesat in toate aceste luni daca am primit suplimentul. Mai ales in mediul rural este nevoie de el, din cauza situatiei materiale precare a multor gravide. Licitatia s-a finalizat luna trecuta, iar produsul a ajuns in depozitul nostru”. Cele 700 de cutii primite de ASP nu ajung nici pentru o luna. In judet se afla in evidentele medicilor peste 3000 de gravide. Fiecare dintre acestea ar trebui sa primeasca preventiv produse cu fier. Autoritatile mizeaza pe transporturile care urmeaza si spera ca necesarul sa fie asigurat pana la sfarsitul anului.

O gravida din doua este anemica

Una din cinci femei si jumatate din gravide prezinta anemie feripriva, cauzata de o carenta a fierului in organism. Bolnavele se simt obosite tot timpul, au o senzatie de slabiciune si iritare, sunt palide, nu au pofta de mancare si pot acuza ameteli si dureri de cap. Sarcina creste consumul de fier, ceea ce duce la o agravare a anemiei. Anemia feripriva este responsabila de probleme in dezvoltarea fatului. Suplimentul cu fier pentru gravide poate fi prescris atat de medicul de familie, cat si de obstetricianul in evidenta caruia se afla aceasta. Automedicatia este strict interzisa. De aceea, nu este o solutie achizitionarea suplimentelor cu fier din farmacii, fara reteta. Scris de Doina Mincu