Criza economica globala a ajuns si in Romania, iar principalele formatiuni politice, aflate in plina competitie electorala, au venit cu solutii care mai de care mai pline de optimism. Practic, criza a devenit un fel de instrument de propaganda electorala, indiferent de pozitionarea ideologica a partidelor. Din pacate, nici unul dintre proiectele anti-criza nu mentioneaza de unde vor veni banii care vor scoate Romania la liman.

In cele din urma si Romania a acceptat ca se confrunta cu o reala criza, motiv pentru care guvernul a anuntat elaborarea unul plan de combatere a acesteia, extins pe o perioada de patru ani, suma anuntata de Tariceanu pentru acest scop fiind de 10 miliarde de euro pe o perioada de patru ani. Este vorba de fonduri care vor fi directionate catre acordarea de ajutoare de stat, crearea de noi locuri de munca si ridicarea de locuinte sociale. Pentru anul 2009, fondurile necesare vor fi suplimentare fata de cheltuielile de investitii programate in proiectul de buget care se afla deja la Parlament in vederea aprobarii. Principalele puncte vizate de catre guvernul Tariceanu constau in reducerea contributiilor la asigurarile de sanatate cu 10%, acordarea de bonusuri fiscale de 5% pentru persoanele fizice si juridice ce-si platesc la timp contributiile, neplata impozitului de 16% pentru dividendele care vor fi reinvestite, ridicarea de locuinte sociale in valoare de 220 milioane euro, suplimentarea cu 500 milioane euro a cheltuielilor de investitii in agricultura prin programul aFermierul”, alocarea a 3 miliarde de euro cu titlul de ajutor de stat pentru investitiile care creeaza noi locuri de munca. Principala critica adusa acestui plan de combatere a crizei economice tine de neprecizarea sursei celor 10 miliarde de euro care ar trebui sa duca Romania departe de zona fierbinte a crizei economice.

Alte planuri, alte idei

Nu este de mirare ca, in paralel cu planul propus de Guvernul Tariceanu, au aparut alte noi proiecte de combatere a crizei economice, venite dinspre principalele partide de opozitie, PD-L si PSD. Astfel, democrat-liberalii au lansat promisiunea crearii a nu mai putin de 500.000 locuri de munca, dar si dublarea sumelor prevazute pentru proiectul national de reabilitare termica, reducerea taxelor si introducerea pensiilor sociale de 350 lei. PSD mizeaza pe introducerea taxelor sociale pentru energia termica si electrica, pentru medicamente si alimentele de baza. Marele pariu al PSD tine de reducerea impozitului pe venituri de la 16 la 10 procente. Insa, ca si in cazul liberalilor, nici PD-L, nici social-democratii nu au mentionat o chestiune esentiala, si anume de unde vor proveni fondurile pentru combaterea crizei economice. Emilian Berceanu

Pentru ca a vrut sa-si construiasca o casa cu bani putini, un barbat din Bacau a recurs la cai mai putin ortodoxe. Lucian D. a apelat la o cunostinta, care i-a promis ca-i ridica imobilul pentru 7000 de euro. Cum intre parti nu s-a incheiat nici un act legalizat, in momentul de fata atat beneficiarul, cat si constructorul au ajuns la cutite din cauza banilor. S-a zgarcit la contructori cu patalama la mana, iar acum este bun de plata. Este povestea unui om de afaceri bacauan, care a vrut sa-si contruiasca o casa cu cel mai mic pret posibil. „Am vorbit cu o cunostinta si m-am inteles cu ea sa-mi ridice casa la rosu cu suma de 6500 euro. Insa a fost o intelegere verbala, n-am incheiat nici un act legal”, ne spune Lucian D., beneficiarul lucrarii. Se pare ca timp de cateva luni, intre constructorul Sorinel Stefan si Lucian D. lucrurile au mers cat se poate de firesc. Insa in luna octombrie, situatia s-a schimbat radical. „Noi ne-am inteles pentru 7000 de euro, sustine constructorul Stefan. Trebuia sa ridic casa la rosu, fara niciun fel de finisare interior sau exterior. Am lucrat pana in luna octombrie, timp de trei luni, cu opt muncitori. Oamenii trebuiau platiti, fiecare dupa specialitatea lui. In plus am facut si paza la imobilul aflat in constructie, pentru a preintampina furturile”. Potrivit calculelor facute de constructor, Lucian D. ar trebui sa-i plateasca pana acum 14.500 lei, dar acesta ar mai avea o restanta de 7.200 lei si 600 de euro, bani de care patronul nu vrea sa auda. „Ii tot trimit mesaje, tot incerc sa ma intalnesc cu el sa-mi recapat banii, dar ma evita. Oricm nu am de gand sa ma las calcat in picioare. Am sa ma judec pe cale civila”, spune Stefan Sorinel.

aCine face ca mine, ca mine sa pateasca!”

De cealalta parte, Lucian D. spune ca si-a platit in mod onorabil datoria fata de constructor, ba chiar a iesit in pierdere. „Eu i-am dat 3.500 de euro, pentru ca nu a facut decat sa toarne fundatia si sa ridice zidurile casei, fara sa toarne placa. Am considerat ca a facut doar jumatate din lucrarea pentru care ne-am inteles si am platit ca atare”, declara beneficiarul. Mai mult, acesta sustine ca are numai necazuri cu partenerul lui de afaceri si din cauza lui este in proces cu Inspectoratul Teritorial de Munca. „S-a facut un control si inspectorii ITM au constatat ca muncitorii adusi de Stefan lucreaza la negru. Am fost amendat cu 10.000 de lei si am contestat sanctiunea in instanta”, spune Lucian D. Acesta recunoaste ca toate necazurile sunt din propria vina, pentru ca nu a intocmit un act legalizat cu partenerul de afaceri. „Daca fac acum un calcul realizez faptul ca ieseam mai ieftin daca apelam ca un constructor autorizat si faceam lucrarea in mod legal. Insa acum e prea tarziu si cine mai face ca mine, ca mine sa pateasca”, conchide proprietarul. Acesta spune ca oricum va face o plangere la Politie impotriva fostului amic, care nu s-a sfiit sa-l ameninte de vreo cateva ori.Lili Adochitei

In ultimile articole nu am mai comentat aproape deloc evolutiile de la BVB, ci am preferat sa insist asupra crizei mondiale. Intrucat consider ca este preferabil sa vedem intai padurea, si apoi copacii, acest articol va fi dedicat in continuare analizei crizei mondiale, europene si, din nefericire, nationale. Abia prin plasarea evolutiilor bursiere intr-un context mai larg putem avea o perspectiva mai buna si asupra a ceea ce se intampla la BVB.
Referitor la perspectiva globala trebuie sa mentionam ca previziunile revizuite ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare (OECD) pentru SUA, zona euro si Japonia, publicate joia trecuta, precizeaza ca „economiile din cadrul OECD par sa fi intrat in recesiune si rata somajului a crescut in numeroase tari”. Economiile statelor membre ale OCDE ar urma sa inregistreze o crestere economica de 1,4% in 2008, urmata de o comprimare cu 0,3% in 2009 si de o revenire de 1,5% in 2010.
Pentru Statele Unite, cresterea ar urma sa fie de 1,4% in 2008, urmata de o scadere cu 0,9% in 2009, iar in 2010 se estimeaza o crestere de 1,6%. In Japonia economia ar urma sa inregistreze o crestere cu 0,5%, urmata de o scadere cu 0,1% in 2009. In 2010, economia nipona ar urma sa avanseze cu 0,6%. Economia zonei euro ar putea creste cu 1,1% in 2008, urmand sa se comprime cu 0,5% anul viitor. O crestere de 1,2% este preconizata pentru 2010. In ceea ce priveste rata somajului in cadrul OCDE, aceasta ar urma sa atinga 5,9% in 2008, 6,9% in 2009 si 7,2% in 2010. Raportul mentionat subliniaza in continuare: aCriza financiara care a inceput in septembrie ar trebui sa fie de scurta durata, insa va fi urmata de o perioada indelungata de turbulente financiare, pana la finalul lui 2009, dupa care ar trebui sa se revina la normal”.
Acesti factori negativi ar trebui sa fie compensati partial de majorarea veniturilor reale ale familiilor, in urma ieftinirii materiilor prime, in timp ce inflatia ar urma sa coboare de la nivelul record din vara si sa se tempereze, treptat, la 1,7% in 2009, respectiv 1,5% in 2010, dupa nivelul de 3,3% din 2008.
Tarile emergente ar putea fi, de asemenea, afectate de incetinirea comertului mondial, pentru o perioada mai indelungata decat cea estimata anterior. OCDE a facut apel la noi masuri de stimulare macroeconomica si a subliniat ca instrumentele clasice de politica monetara si-au pierdut eficacitatea in conditiile actualelor tensiuni financiare. Politicile bugetare au un rol de jucat, iar tarile ce dispun de marje de manevra bugetara ar trebui sa le utilizeze, mai ales pentru scaderea impozitelor impuse familiilor afectate de inasprirea conditiilor de creditare.
In ceea ce priveste situatia din Europa, potrivit unui raport al Standard&ampPoor”s, companiile din Europa se confrunta cu riscul unui semnificativ blocaj financiar, in conditiile in care, pana in anul 2011, ele vor avea de achitat datorii in valoare de 2.100 miliarde de dolari. Aproape 90% din sumele datorate sunt reprezentate de imprumuturi si obligatiuni. Pe sectoare de activitate, cele mai multe dintre aceste datorii se plaseaza in sectorul financiar bancar, ale carui companii vor avea de platit in urmatorii trei ani circa 1.500 miliarde dolari. Urmeaza sectorul tehnologiei informatiei si al comunicatiilor, ale carui companii vor avea de platit 121 miliarde, si cel al utilitatilor, ale carui companii vor avea de platit „doar” 79 miliarde dolari. In actualele conditii de piata, riscul unui semnificativ blocaj financiar nu poate fi asadar ignorat. Datorii de aproape 206 miliarde dolari vor ajunge la scadenta in ultimul trimestru al acestui an, iar in 2009 vor ajunge la scadenta datorii in valoare de 800 miliarde dolari. Germania conduce in topul tarilor cu cele mai multe companii indatorate, fiind urmata de Suedia, Olanda, Franta, Italia, Spania si Marea Britanie. Din aceste sapte state provin 85% dintre companiile indatorate din Europa.
Comsia Europeana a anuntat in 3 noiembrie ca cele 15 state din zona euro au intrat deja, cel mai probabil, in recesiune. Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, s-a comprimat in al treilea trimestru peste asteptarile analistilor, confirmand intrarea in cea mai grava recesiune din ultimii 12 ani. Produsul intern brut a scazut cu 0,5% fata de trimestrul anterior, cand coborase cu 0,4%, potrivit unui raport al Oficiului Federal de Statistica. In Germania ultima scadere de peste doua trimestre consecutive – definitia tehnica a recesiunii – a avut loc in 1996. Totusi, conform lui Ralph Solveen, economist la Commerzbank AG din Frankfurt, este asteptat ca Germania sa inregistreze o revenire a cresterii economice, in a doua jumatate a anului 2009.
In contextul globalizarii, situatia din Romania nu are cum sa faca nota discordanta. Ceea ce a inceput doar ca o criza bursiera, continua acum afectand si economia reala. Iata in continuare doar cateva dintre companiile care au anuntat disponibilizari sau reduceri de activitate: Oltchim Ramnicu Valcea combinatul siderurgic Hunedoara Protan Otelinox Targoviste Ductil Buzau Dacia Pitesti etc.
In ceea ce priveste bursa, eu astept o evolutie tip FirstInFirstOut: primul intrat (in scadere), primul iesit. Asadar nu este exclus ca primele semnale de incetare a crizei sa vina dinspre BVB.

Autorul poate fi contactat pe email: alexandru.finaru@intercapital.ro, la tel 51.51.75, sau la sediul Intercapital Invest Bacau, Cladirea Albastra et. 6.Alexandru Finaru

Saptamana aceasta, firma daneza de consultanta care a evaluat activitatea CET Bacau isi incheie misiunea. Urmeaza prezentarea masterplanului si recomandarea societatii bacauane pentru primirea unei importante finantari europene. Fara aceste fonduri, CET nu are sanse de supravietuire. Avariile frecvente si lipsa contorizarii ii alunga pe
consumatori din sistemul centralizat. Cresterea calitatii serviciilor costa peste 80 de milioane de euro.

CET Bacau se afla printre primele 3 societati din tara cu acelasi profil de activitate care sunt la un pas de a beneficia de fonduri prin Programul operational sectorial de mediu, axa III, fonduri de coeziune. Acestea ar trebui sa acopere jumatate din costurile unui proiect de 85 milioane euro, ce include: reabilitarea retelei secundare si a celei primare de transport al agentului termic instalarea unui al doilea grup de cogenerare o parte din reabilitarea retelei de utilitati publice din blocuri. In aceasta luna, proiectul ar trebui avizat, urmand ca finantarea sa se obtina in aprilie 2009. Cealalta jumatate a costului proiectului va fi suportata de la bugetul de stat si cel local.

In cautare de consumatori

O conditie drastica pusa societatii bacauane pentru a primi fondurile europene este pastrarea actualilor consumatori si atragerea altora. In acest scop, CET a pregatit un nou regulament de debransare, cu conditii severe de desprindere de la sistem. Pe de alta parte, consumatorii care se intorc la sistemul centralizat vor primi bonusuri. Pentru a sprijini societatea al carei actionar este, Consiliul Local Bacau a decis ca tot ceea ce va construi sa fie racordat la CET. In plus, institutiile din subordinea sa vor fi deservite de punctele termice. aAcum racordam Caminul de batrani la PT 2, ne-a declarat Iulian Stoican, sef sectie termoficare la CET. Si alte obiective vor trece la sistem. Am dori sa preluam si Spitalul Judetean de Urgenta. De altfel, ar fi mai bine si pentru el. Daca se restrictioneaza consumul de gaze, de exemplu, noi avem solutia pe lignit”. CET are o nevoie disperata de a atrage noi consumatori. In zona centrala, de exemplu, reteaua este incarcata intre 50 si 60 la suta.

Patru ani
si zeci de milioane de euro

Bacuanii renunta la CET din doua motive: furnizarea cu intreruperi a agentului termic si lipsa contorizarii. Avariile in lant din sezonul rece lasa zilnic zone intregi fara apa calda sau caldura. aSingura solutie la aceasta situatie este inlocuirea retelelor vechi, spune Iulian Stoican. Este vorba despre peste 300 kilometri de conducta”. Chiar daca banii europeni vor sosi, proiectul acesta nu acopera decat lucrarile pe o perioada de 3 ani, or pentru schimbarea integrala a retelelor este nevoie de 4 ani. Efortul suplimentar va trebui suportat de bugetul local. In privinta contorizarii individuale s-au facut primii pasi. Sistemul distributiei pe orizontala a agentului termic prinde insa greu la populatie, in ciuda faptului ca este singurul viabil. Prin urmare, pentru multi bacauani, debransarea este inca singura solutie pentru confortul dorit. Firma daneza a construit mai multe proiecte privind viitorul CET. Zilele acestea, isi va prezenta concluziile. Fara finantarea europeana, care sa permita investitii masive, CET nu are argumente pentru pastrarea consumatorilor.

Doina Mincu

Printr-o recenta ordonanta de urgenta, atributiile si competentele Ministerului Sanatatii Publice fata de spitalele publice sunt transferate administratiei publice locale. Consiliile locale, care abia puteau intretine cladirile spitalelor, vor fi obligate sa asigure finantare pentru dotarea acestora si salarii. Edilii asteapta un buget pe masura.

Transferul spitalelor face parte din proiectul de descentralizare a sistemului de sanatate, initiat in 2005. Teoretic, prin descentralizarea sistemului sanitar, oferta de servicii medicale se va plia pe necesitatile comunitatii. Practic, spitalele trec integral in grija si subordinea administratiilor publice locale. La aceasta ora nu se stie foarte clar cum va schimba noua ordonanta relatia dintre spitale si consiliile locale sau judetene, cine si in ce mod va asigura finantarea. Sunt asteptate normele de aplicare a ei. Descentralizarea vizeaza si asistenta medicala comunitara, scolara, activitatea mediatorilor sanitari, precum si pe aceea de avizare si autorizare de catre autoritatile publice locale.

De unde bani pentru medici si dotare?

De 4 ani, spitalele publice sunt in administrarea autoritatii locale. Consiliile locale si judetene trebuie doar sa intretina cladirile si pot contribui la plata utilitatilor. Fiecare spital a beneficiat de o cota diferita de sprijin pe plan local, in functie de bugetul administratiei locale si de relatia dintre conducerea unitatii si alesii locali. Primarii sunt ingrijorati de aceasta noua povara care este pusa in spatele comunitatii. „Am preluat spitalele, le-am predat, le-am preluat, iar le-am dat, ne-a declarat Ionel Turcea, primarul din Buhusi. Nici nu mai stim ale cui sunt. Daca odata cu spitalele primim si fonduri pentru a le intretine si dota, e perfect. Cred ca noi am avea mai multa grija de ele, numai ca din venituri proprii nu reusim. Uneori nu avem bani nici pentru salariile din primarie, cu ce sa-i platim pe medici?”

Toti beneficiarii
sa puna mana de la mana

O eterna tema de discutie este adresabilitatea spitalelor. „Sa nu uitam ca spitalul nu este pentru un oras, ci pentru o zona, spune si dr. Marin Bustuc, director adjunct al Autoritatii de Sanatate Publica. In orasele mari nu cred ca va fi o problema, dar in localitatile mici ar putea aparea probleme. Eu cred ca, pe baza datelor statistice, toate localitatile deservite de un spital trebuie sa contribuie la finantarea lui”. Dr. Mihail Andronic, manager al Spitalului Municipal Onesti, crede ca Ministerul Sanatatii Publice scapa de obligatii fata de spitale aruncand pisica in curtea consiliilor locale. „Acestea ar trebui sa se sperie de noua ordonanta. Eu as refuza sa preiau un spital. Va fi vorba de responsabilitate totala, de la administrare la calitatea actului medical.” Prima impresie provocata de proaspata ordonanta este ca guvernul arunca pisica din curtea MSP in cea a consiliilor locale pentru ca nu mai poate sa o hraneasca.Doina Minncu

La anceput i s-a spus Razgandeanu. Una spunea an secunda aceasta, alta fuma an clipa urmatoare. Era aidoma unei frunze cazute pe care cea mai mica adiere de vant o plimba de ici-acolo. Arata ca un om politic an corzi. Apoi a auzit, zic unii, bancul cu militienii care studiau vartos la fara frecventa. al stiti. antrebati cat fac 3×3, baietii raspundeau care si cum puteau, numai rezultatul exact nu-l dadeau, motiv pentru care primeau note mici (dar – cum altfel? – de trecere…). Numai unul, care a tot tinut-o mortis ca 3 x 3 fac sase, a primit nota mare, explicatia fiind simpla: aNestiutor, dar consecvent”.
an ultimul timp s-a desprins de eticheta Razgandeanu este de o consecventa diabolica. Dar asta nu anseamna, neaparat, ca e de bine… I se spune Mister Ordonanta. Are un fix: nu mai respecta Legea. Sfideaza Parlamentul cu ordonante de urgenta elaborate pe banda rulanta, ancercand sa argumenteze economic deciziile sale. al doare-n cot si de Curtea Constitutionala. Daca aceasta inflatie de ordonante de urgenta n-ar sfida democratia, totul ar fi ok. Dar nu este asa. Mister Ordonanta nu este decat un fel de ordonanta… clasica, aidoma soldatului atasat pe langa un ofiter, pentru servicii personale. Nu face altceva decat sa vacsuiasca papuci, sa pregateasca ligheanul pentru toaleta, sa frece podelele, sa mangaie lenjeria folosita a partidului sau s.a.m.d. Ca simpatizant al valorilor autentice ale liberalismului, cred ca aceasta doctrina nu are nevoie de o asemenea ordonanta. an acest moment, din pacate, Premierul Ordonanta poate fi piatra de moara legata de gatul partidului.
an ultimul timp, pana si pustimea al alinta cu un alt nume decat cel din cartea de identitate: Premierul a…ca care”. Omul are o aplecare bolnavicioasa catre cacofonie. aPolitica care…” sau apractica care…” – ca sa oferim doar doua exemple din ultimele sale discursuri – reprezinta constante ale spiritualitatii sale. A ajuns cobaiul de lux al profesorilor care se straduiesc eroic sa le demonstreze copiilor cum nu trebuie sa vorbeasca. Alti tanci al alinta, cu multa dragoste, spunandu-i CapcaunuldePrepozitii sau, pur si simplu, Fobiosul (cuvant nou, evident, pentru ca este vorba despre o veritabila revolutie lingvistica). Are o adevarata stare patologica de neliniste, de repulsie, de antipatie, an raport cu prepozitia pe. Uneori lasa impresia ca se hraneste, pentru ajuta tara sa evadeze din criza, doar cu prepozitii. Probabil ca este strategia sa economica de lux. Are un meniu interesant, sa recunoastem. Speram sa nu devina si gurmand de cacofonii.Ion Fercu

Zilele acestea, mai precis duminica, 16 noiembrie, o distinsa colaboratoare a ziarului nostru isi serbeaza ziua de nastere: profesorul universitar doctor Viorica Paraschivescu. Domnia sa este titulara cursului de Asigurarea calitatii si Protectia consumatorului de la Facultatea de Economia Afacerilor din cadrul Universitatii aGeorge Bacovia” si autoarea unor carti si articole sau conferinte despre
problematica protectiei si
promovarii consumatorilor.

Colaborarea noastra a inceput dupa ce am constatat impreuna ca trebuie facem mai mult pentru informarea si educarea consumatorilor. Asa este?

V.P.: Da. In martie 2007, cu prilejul Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorului am acceptat invitatia dumneavoastra de a avea in ziarul Desteptarea o rubrica saptamanala dedicata in exclusivitate consumatorilor. Am plecat de la convingerea ca protectia consumatorului nu inseamna doar inlaturarea aspectelor negative dupa ce acestea s-au produs, ci masurile cu caracter preventiv luate de autoritati, de agentii economici dar si de insusi consumatorul. Am incercat in articolele publicate sa impulsionez procesul de schimbare a mentalitatii consumatorului, de trecere a acestuia din postura de consumator pasiv in aceea de consumator activ, capabil si hotarat sa-si apere si sa-si sustina drepturile care i-au fost conferite de legislatia in vigoare. Sunt convinsa ca imbunatatirea pozitiei consumatorului nu se poate realiza peste noapte, dar sa nu lasam pe maine ce putem face astazi.

Ecourile primelor articole au fost pozitive, ceea ce ne-a bucurat si ne-a determinat sa continuam colaborarea.

V.P.: Nu stiu daca apelurile mele au fost bine receptionate de cat mai multi cititori. Totusi, trebuie sa recunosc faptul ca principalele asociatii nationale de protectia consumatorilor, APC si ANPCPPS au apreciat existenta si permanentizarea rubricii din ziarul Desteptarea si au oferit posibilitatea autoarei sa-si sustina punctele de vedere in cadrul unor conferinte prilejuite de Ziua Mondiala a Drepturilor Consumatorului.

Astazi ati lansat o noua carte, aConsumatorul. Rege sau sclav”.

V.P.: Da. A fost o surpriza pentru cei care, ca si Trustul Media Desteptarea, au vrut sa participe la sarbatoarea mea. In carte se gasesc cele mai multe dintre articolele publicate in ziarul Desteptarea in 2007 si 2008. Nu stiu daca titlul ales pentru acest manunchi de articole este cel mai sugestiv, dar sunt convinsa ca un consumator informat poate alege liber, este un consumator liber, deci cu siguranta nu poate fi un sclav al celor care fabrica si vand produse sau servicii. Sper ca aceasta inedita experienta publicistica a fost de folos cititorilor/consumatorilor – regi.

Cuvantul inainte este semnat chiar de Presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, Dan Vlaicu.

V.P.: Am fost placut surprinsa de disponibilitatea si aprecierile sale. Am avut inca o dovada ca trebuia sa accept sa ma adresez cititorilor.

Ati implinit o frumoasa varsta, 60 de ani. Aveti multe realizari. Sunteti un om activ, optimist, acceptati provocarile. Ce va doriti in continuare?

V.P.: Sa ma bucur de viata si de cei dragi!DSA

Cele mai multe scoli din judet nu au spatii frigorifice pentru laptele si cornul copiiilor. Directorii unitatilor de invatamant in cauza sustin ca au nenumarate jalbe la primarii pentru achizitionarea unor frigidere, dar pana acum s-au ales doar cu promisiuni. Veterinarii nu au dat amenzi, dar au fost generosi cu termenele pentru remedierea deficientelor.

Aproape nu exista unitate scolara din judetul Bacau care sa nu aiba probleme cu depozitarea si distribuirea laptelui si cornului pentru copii. La aceasta concluzie au ajuns specialistii de la Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Bacau, ca urmare a verificarii unitatilor scolare din judet. „In perioada 3-15 noiembrie s-au controlat 52 de scoli, principalul obiectiv fiind verificarea conditiilor de igiena privind depozitarea si distributia laptelui si cornului. Aceste actiuni au fost initiate ca urmare a unor nereguli semnalate in unele unitati scolare”, ne precizeaza dr. Gheorghita Vlad, seful Biroului pentru Igiena si Sanatate Publica Veterinara Bacau.

Nereguli pe banda rulanta in scoli

In urma deplasarii la unitatile de invatamant din judet, veterinarii au avut ce sa consemneze in procesele verbale. „De exemplu la scoala din Racatau am gasit frigidere nefunctionale. Acelasi lucru s-a constatat si scoala din Horgesti. In comuna Cotofanesti, cele trei scoli nu au spatii de depozitare. De asemenea, la scoala din Prohozesti si la una din Blagesti am constatat ca distributia laptelui se face o singura data pe saptamana. Si la scoala din Ludas, comuna Balcani, nu exista spatiu de depozitare, iar distributia produselor lactate se face o singura data la cinci zile”, spune doctorul Vlad. Probleme au fost constatate si la o scoala din Beresti Bistrita unde lipsea graficul de monitorizare a temperaturii, iar la Damienesti, copiii primeau produse pe care nu era mentionat termenul de valabilitate. „Deocamdata am dat termene pentru remedierea deficientelor si am facut o informare la Prefectura”, declara seful BISPV Bacau.

Promisiunile de frigidere se tin lant

Directorul scolii principale din Cotofanesti recunoaste ca nu sunt spatii de depozitare la unitatile de invatamant din comuna, dar depune eforturi pentru a remedia aceasta deficienta. „De aceea si dau laptele doar o data pe saptamana, atunci cand vine masina. Nu sunt spatii de depozitare la scolile din teritoriu si nici frigidere. Eu am facut adresa catre Primarie pentru frigidere, dar ni s-a raspuns ca nu sunt bani”, ne-a declarat directorul Florin Baciu. El mai spune ca la scoala principala exista un frigider, numai ca in acesta nu incap toate cutiile cu lapte ale copiilor. „Biscuitii ajung la elevi zi de zi. Numai cu laptele e o problema”, sustine Baciu. Nici scolile din comuna Poduri nu sunt dotate cu frigidere. „Norocul nostru ca masina cu produse lactate vine zi de zi si copiii primesc laptele proaspat. O singura data s-a intamplat sa primeasca produsele pentru doua zile. Bineinteles ca ne-ar fi mai usor daca am avea frigidere la toate unitatile de invatamant. Primarul stie de doleanta noastra, dar ne-a spus ca momentan nu dispune de bani in buget. Ne-a promis ferm ca, atunci cand vor fi fonduri, nu vom fi uitati”, declara si Daniela Soparloc, directorul scolii din Poduri. Lili Adochitei

In institutiile de invatamant bacauane se desfasoara un amplu program de colectare a maculaturii. Initiativa este derulata in parteneriat de Letea SA, organizatia non-guvernamentala aIubim Natura” si 12 institutii de invatamant.

O tara care nu poseda o cultura ecologica nu poate aspira la titulatura de „tara civilizata”. Pornind de la aceasta premisa a fost initiat un program de colectare a maculaturii din institutiile scolare, care se va derula pe parcursul intregului an scolar 2008-2009. Coordonatorul initiativei, Florin Suciu de la organizatia non-guvernamentala „Iubim Natura”, ne-a declarat ca „in primul rand este vorba de constientizarea elevilor asupra importantei reciclarii hartiei. Trebuie sa ii determinam sa-si asigure un viitor curat, pentru ca noi, cei maturi, de cele mai multe ori ne ingrijim de viitorul lor patrimonial, nu si de cel natural.” O parere similara are si directorul Letea SA, Georgiana Sova-Gatu: „Este un parteneriat reciproc avantajos. Ei aduc maculatura, iar noi o cumparam. In plus, statele UE au o politica de mediu extrem de bine pusa la punct, si trebuie sa mergem si noi pe aceeasi linie, a reciclarii masive.” Tinerii ecologisti de la cele 12 scoli inscrise in competitie si-au luat sarcina in serios si in luna octombrie s-au adunat 12,3 tone maculatura, iar in noiembrie peste 5 tone, conform datelor ce ne-au fost oferite de Georgiana Sova-Gatu. Intre institutiile de invatamant exista o adevarata competitie, pe primele trei locuri fiind situate Scoala „C. Platon”, Scoala nr. 10 si Grupul Scolar „M. Eminescu”. Premiul cel mare va fi acordat pe 15 iunie 2009, cand se va trage linie, iar castigatorul va primi o excursie finantata integral cu banii obtinuti din vanzarea maculaturii catre Letea SA.

Letea, unicul producator de hartie ecologica din tara

Masina 11 de la Letea S.A. a fost modernizata, astfel incat poate produce hartie de ziar folosind in totalitate maculatura. Investitia realizata de Letea are efecte si asupra mediului inconjurator, deoarece contribuie la refolosirea deseurilor din hartie, in conditiile in care pana in urma cu cativa ani lemnul era principala materie prima. Masina 11 produce hartie de ziar de foarte buna calitate, iar acum intregul proces se desfasoara pe coordonate ecologice. Intregul proces, de la intrarea maculaturii pe banda si pana la producerea hartiei de ziar este monitorizat si coordonat cu ajutorul aparaturii computerizate care a adus in ultimii ani cresterea productiei si imbunatatirea caracteristicilor tehnice ale hartiei produse la Letea. O instalatie de celuloza consuma in medie 45000 mc de lemn pe luna. Prin trecerea la productie bazata pe maculatura este evident impactul pozitiv, enorm, asupra mediului inconjurator. Tinand cont de faptul ca ritmul de crestere al unei paduri de rasinoase este de 4 mc anual la hectar… un calcul simplu arata ca Letea este unul dintre principalii promotori ai unei mentalitati ecologiste la nivel de judet si nu numai. Initiative precum parteneriatul cu scolile ar trebui avute de toate institutiile de invatamant, precum si de agentii economici sau de autoritati. Reciclarea este un semn de normalitate si de civilizatie, capitola la care mai avem mult de recuperat fata de „fratii mai mari” din Uniunea Europeana.Emilian Berceanu

Se anunta iarasi vremuri grele pentru societatile bacauane care produc deseuri de origine animala. Societatea Protan, singurul operator care se ocupa de neutralizarea deseurilor animale la nivel national, a anuntat deja ca activitatea celor opt filiale din tara, intre care si cea din Bacau, va fi sistata ancepand de luni. „Am primit deja adresa din partea Protan, iar la randul nostru o sa informam agentii economici din judet ca se impune sa gestioneze cu grija spatiile frigorifice, pana cand vor putea transporta subprodusele animaliere din nou la Protan”, ne-a spus Sorin Ivanciu, directorul adjunct al Directiei Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Bacau. Dupa cum decurg lucrurile, criza de la Protan se poate prelungi pe durata mai multor saptamani, timp in care toate starvurile si produsele din carne expirate vor trebui gestionate de producatori sau comercianti. „Suntem an blocaj financiar pentru ca statul ne datoreaza peste 4 milioane de euro. Suntem nevoiti sa suspendam activitatile de ecarisaj pana cand datoriile vor fi achitate”, a declarat Cristina Miu, directorul Protan. Aceasta mentioneaza si faptul ca masura ai va afecta pe cei 350 de angajati ai companiei, care vor fi trimisi an somaj an urmatoarele doua saptamani. aanchiderea sucursalelor Protan poate deveni o problema, deoarece mortalitate animaliera exista zilnic, iar acele cadavre trebuie depozitate si stocate undeva”, afirma dr. Ivanciu.

Tone de deseuri de la abatoarele bacauane

Si in luna septembrie Protan si-a intrerupt activitatea mai mult de o saptamana, timp in care agentii economici bacauani s-au descurcat cum au putut. In momentul de fata cele mai mari probleme se anunta pentru Agricola International, unde zilnic se colecteaza cateva zeci de tone de deseuri de abator. Dar si operatorii mai mici isi fac griji, insa pe termen mai indelungat. aUnitatea noastra este moderna si avem un spatiu frigorific de 25 de tone. Zilnic colectam 3-4 tone de deseuri animale. In mod normal, masinile de Protan vin la unitate o data pe saptamana, cand incarca 10-15 tone de resturi animale. Speram ca aceasta criza sa nu se prelungeasca foarte mult timp” ne-a spus administratorul unui abator. De retinut ca in ianuarie 2008, Protan avea contracte de colectare si neutralizare a deseurilor cu peste 4.592 de agenti economici si cu peste 2.238 de consilii locale si primarii.Lili Adochitei

Stiinta Bacau – CSM Sibiu (azi, ora 15.30, Sala Sporturilor)

Meci de campionat? Mai degraba un antrenament. Unul cu public. Asa se anunta jocul de astazi, contra nou-promovatei CSM Sibiu. Intalnirea cu sibiencele vine la trei zile dupa ce Stiinta a dat de pamant cu Slavia, chiar la Bratislava, obtinand calificarea in optimile de finala ale CEV Cup. Nici macar oboseala acumulata pe ruta Bacau-Bucuresti-Bratislava si retur nu poate pune probleme studentelor. „Normal, ar trebui sa castigam fara probleme si nu vad de ce nu am face-o”,
a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa, care intentioneaza sa ruleze intregul lot pe care il are la dispozitie. Oaspetele de azi ale Stiintei nu se pot lauda cu mare lucru in cele sapte runde scurse pana acum: au invins „lanterna” Rapid Bucuresti cu 3-1 si au mai luat cate un set Unicului si Lugojului. In rest, infrangeri pe linie cu scorul de 0-3, asa cum se prefigureaza si verdictul partidei de la Bacau. Stiinta va profita de aceasta partida pentru a face o ultima repetitie inaintea marelui duel de marti, cu „el lider maximo” Metal Galati. Pentru galatence, etapa a opta este deja arhivata dupa ce joi au trecut cu 3-0 pe teren propriu de Rapid.
Programul complet al etapei a opta a Diviziei A1: Metal Galati-Rapid Bucuresti 3-0, Tomis Volei 2004 Constanta-Dinamo Bucuresti, CSM Lugoj-Unic Piatra Neamt, Dacia Mioveni, SCMU Craiova, CSU Neumarkt Trgu-Mures-Penicilina Iasi, Stiinta Bacau- CSM Sibiu.Dan Sion

Ieri, incepand cu ora 13,30, conducerea grupului Serviciile Comerciale Romane (SCR) si conducerea SC Chimcomplex SA Borzesti au sarbatorit un dublu eveniment. Odata cu aniversarea a 5 ani de la privatizare a Chimcomplexului si a 15 ani de activitate a Grupului SCR, Stefan Vuza, presedintele acestuia, a taiat panglica inaugurala a instalatiei de cogenerare a energiei electrice si termice, ale carei lucrari au fost recent finalizate la Chimcomplex Borzesti. De altfel, au fost vizitate si ale obiective, de putin timp realizate. E vorba de instalatia de reconcentrare a acidului sulfuric, a instalatiei de incinerare a reziduurilor organo-clorurate. Pe parcursul vizitei Stefan Vuza a discutat cu angajatii respectivelor sectii, dar si cu cei care monitorizeaza buna desfasurare a activitatii in respectivele compartimente. La acest moment festiv au fost prezenti reprezentanti ai Consiliului Local, directorul Termoelectrica SA Borzesti, Marcel Iordache, diferiti parteneri de afaceri, dar si cei care s-au implicat in realizarea respectivelor obiective. Din partea grupului SCR, pe langa Stefan Vuza, presedintele acesteia, au mai fost prezenti Romeo Mungiu, director general AISA, Gheorghe Caescu, vicepresedintele SCR, Maricel Leonte, presedintele consiliului administrativ si directorul grupului SCR, Stefan Caescu, administrator aA2 Impex” SRL. In finalul evenimentului Stefan Vuza s-a intalnit si cu sefii principalelor sectii din cadrul Chimcomplex. aTinand cont de criza prin care trecem la aceasta ora fara sa vrem si noi, cei din grupul SCR, vom fi afectati. Astfel, in perioada urmatoare la nivelul intregului vor fi concediati circa 1200 de oameni. Nu va spun asta ca sa va sperii ci va spun ca sa strangem randurile si sa va anunt ca si pentru noi va urma o perioada extrem de dificila. Sa fim optimisti si sa speram ca vom trece cu bine si peste asta”, a conchis Stefan Vuza. Cu aceasta ocazie, la Casa de Cultura din localitate s-a desfasurat spectacolul aVisul unei nopti de iarna” de Tudor Musatescu, sustinut de catre Teatrul Tineretului din Piatra Neamt.D. Lungu

SOS – Satele Copiilor Romania, care deruleaza doua proiecte in comuna Hemeiusi, a organizat vineri o actiune prilejuita de Ziua Internationala Impotriva Abuzarii si Neglijarii Copilului, marcata pe 19 noiembrie. Evenimentul a avut loc in „Satul Copilului” din Hemeiusi si a fost realizat in parteneriat cu Pambac SA si scolile din zona, fiind destinat copiilor defavorizati din comunitate si celor care sunt rezindenti in casutele fundatiei. „Intreaga saptamana am organizat actiuni de promovare a drepturilor copiilor in scolile din Hemeiusi, Lilieci si Andriesesti, explicandu-le ca au atat drepturi cat si obligatii. Simultan au fost organizate grupe de lucru pe ateliere de creatie”, declara Rodica Marinoiu, coordonator eveniment. Totul s-a finalizat cu un concurs de desen, colaj si fotografie, in care micii artisti au aratat cum vad ei „dreptul la hrana”, „dreptul la familie” sau „dreptul la educatie”. SOS – Satele Copiilor Romania deruleaza in Hemeiusi doua proiecte: Satul Copiilor Hemeiusi, in cadrul caruia 28 de copii care vin din familii defavorizate sunt ocrotiti in sistem familial, si Proiectul de Intarire al Familiei (PIF), ai carui beneficiari sunt 48 de copii din Liliieci, Andriesesti si Hemeiusi. Acesta din urma este organizatorul concursului de creatie. Actiunea din scoli si concursul de creatie reprezinta doar prima etapa a proiectului, in faza a doua fiind organizate intalniri cu parintii in care vor fi abordate aceleasi teme: respectarea drepturilor copiilor, prevenirea abuzarii si neglijarii lor. La evenimentul de ieri au fost prezenti consilieri educativi, invatatori si profesori din Hemeiusi, reprezentantii Pambac SA si mass-media. Organizatorii au vorbit despre aProiectul de Intarire al Familiei”, au prezentat lucrarile realizate de concurenti si i-au premiat pe castigatori cu dulciuri, covrigei si placinte oferite de Pambac SA. In final, copiii din Hemeiusi au avut parte de o petrecere. Cei 15 finalisti vor merge la faza nationala a concursului „Caruselul drepturilor copilului”, organizata la Bucuresti pe 19 noiembrie.S. Patrascanu