Parintii boboceilor care vor fi in toamna in clasa I au intrat in febra inscrierilor copiilor in scoli. Pana pe data de 1 mai a.c., toate unitatile de invatamant sunt obligate sa finalizeze aceste situatii scolare. Cel putin teoretic. „La Inspectoratul Scolar Judetean Bacau au fost cerute si aprobate de catre directorii unitatilor scolare 7.580 de locuri, ceea ce inseamna ca in final se vor forma alte 418 clase I, inclusiv formatiunile pentru invatamantul simultan. Nu avem inca o situatie a acestor inscrieri, dar procesul continua, chiar si dupa data de 1 mai, daca sunt cereri”, a explicat Claudia Merticaru, purtator de cuvant la ISJ Bacau.

Numar mic, la sate

Daca in orase, unitatile de invatamant si-au intocmit propriul plan de scolarizare si chiar l-au realizat, in mediul rural, procentul de inscriere la clasele I este mult mai mic decat cel planificat. Din cauza numarului mic de elevi care vin la cursuri, in diferite scoli de la sate, intr-o singura clasa, la acelasi cadru didactic, invata atat elevi de clasa I, cat si de a II-a si chiar de a III-a. aNoi pastram aceeasi schema ca si in anii trecuti, adica o singura clasa I. Lucram si cu invatamant simultan. Acolo exista deja o clasa IV in care sunt elevi si de a III-a, dar si una de a II-a, unde invata si copii de a I-a”, ne-a declarat Ionel Apostol, directorul scolii din comuna Beresti Bistrita. „Noi am inscris doar 15 elevi la clasa I. Sunt foarte putini, de fapt sunt acei copii care au terminat la noi gradinita si acum intra la scoala. Mai asteptam elevii din Lilieci, dar si acestia sunt putini”, ne-a spus si prof. Mioara Monoreanu, directorul Scolii cu clasele I-VIII nr. 9, din Gheraiesti.

Scolile cu renume sunt cele mai cautate

In general, parintii boboceilor cauta scoli de renume din oras, care mai ofera si alte programe. La Scoala „Ion Creanga” din zona de nord a Bacaului, de exemplu, solicitarile sunt foarte mari pentru ca aceasta pune la dispozitia parintilor si programul „scoala dupa scoala”, in care copiii isi fac temele, invata limbi straine, participa la cursuri de actorie si la ore de sport, pana la ora 16.00, cand pot fi luati acasa. aPentru anul scolar 2009 – 2010 am programat 3 clase I, pentru o cifra de scolarizare de 70 de elevi. Am inscris deja 72 de copii. Daca mai sunt solicitari justificate, vom mai suplimenta locuri. Si anul trecut ne-am propus tot 3 clase I, tot cu 70 de elevi, dar in final am inscris 113 copii si am format 4 clase I”, ne-a explicat prof. Florentina Vieru, director la Scoala „Ion Creanga” Bacau. Cam in toate unitatile de invatamant daca cererea este mai mare decat oferta scolilor se suplimenteaza numarul de locuri si se creeaza alte clase de invatamant primar, toate cu acordul si aprobarea ISJ. Planul de scolarizare este dat peste cap mai ales in toamna, chiar inainte de inceperea cursurilor, cand, la fel ca si in anii anteriori, se fac inscrieri pe ultima suta de metri a acelor copii, care au fost plecati cu parintii in strainatate si care, de obicei, se intorc in tara abia la sfarsitul lunii august.

Roxana Neagu

Consiliul Local (CL) Bacau are, pe ordinea de zi a sedintei de astazi, si un proiect de hotarare privind abrogarea Hotararii 98/2007, prin care CL atribuia catre Autoritatea de Sanatate Publica, in folosinta gratuita, terenul pe care urma sa fie amplasat viitorul Spital de Urgenta al judetului Bacau. Primarul Romeo Stavarache a motivat initierea acestui proiect prin faptul ca ain perioada scursa, s-a constatat ca nu au fost facute demersuri pentru realizarea obiectivului propus. De asemenea, tinand cont de situatia economica actuala, Primaria nu mai poate sustine financiar relocarea targului de marfa, drept pentru care este considerata oportuna revenirea terenului din str. Trecatoarea Tecuciului la functiunea initiala de targ de marfa”. Practic, primarul sustine ca Primaria nu mai are resurse financiare ca sa asigure mutarea targului in alta locatie, lucru greu de crezut chiar si daca era vorba de cea mai saraca localitate din judet.

Se repeta episodul cu Biblioteca Judeteana

Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, arata ca investitia e prinsa in bugetul Ministerului Sanatatii si ca bacauanii ar avea foarte de mult de pierdut in cazul in care aceasta hotarare va primi, maine, votul CL. Dragos Benea afirma ca ar fi „o mare greseala a administratiei locale” sa retraga terenul pe care urmeaza sa fie amplasat viitorul spital judetean. Ca sa treaca, aceasta hotarare trebuie sa fie votata de 2/3 dintre alesi, fiind o investitie pe domeniul public. Presedintele CJ a afirmat ca va propune consilierilor PSD sa ceara vot deschis, „cu mainile sus”, ca sa se stie exact cine e impotriva acestei investitii. El se teme ca juristii Primariei Bacau vor cauta „o chichita” care sa justifice votul inchis. „La secret”, s-ar putea gasi „unii consilieri transpartinici care sa vrea sa-i faca pe plac unuia dintre politicienii Bacaului”. Viitorul spital e prins in lista de investitii si se afla ain etapa de organizare a licitatiei de proiectare si executie”. Benea afirma ca actiunea CL Bacau „seamana foarte mult cu episodul Bibliotecii Judetene”, revedincata de primarie dupa demararea proiectului de renovarea cladirii, finantat de Banca Mondiala. Diferenta e ca lucrurile se petrec „la scara mai mare aici nu vorbim de o investitie sub un milion de euro, ci de peste un milion de euro, dar abordarea este aceeasi”. Benea nu a pomenit nimic de Spitalul Municipal, desi actiunea CL pare o rafuiala politica: PNL are de platit o polita Coalitiei PSD-PD-L, care nu a prevazut in bugetul pe 2009 niciun leu pentru investitia Primariei Bacau. Pe de alta parte, terenul pe care se construieste, azi, aMunicipalul” i-a fost dat primariei de catre CJ.

Silvia Patrascanu
Codrin Pop

Varstnicii prezenti, la sedinta Comitetului Consultativ dea Dialog Civic din cadrul Prefecturii Bacau au readus in discutie o doleanta mai veche, cea de a fi ajutati sa-si gaseasca un sediua deoarece la Club 60+ nu au conditii sa-si instaleze un fiset, birouri si sa lucreze. La intalnirea cu pensionarii au participat prefectul judetului, Dorian Pocovnicu, si subprefectul Claudiu Balan. Deoarece discutiile privind nevoie varstnicilor sunt, mai intotdeauna, prea generale, li s-a solicitat liderilor acestor asociatii sa-si intocmeasca baze de date privind nevoile fiecarei comunitati, ale fiecarei categorii, apoi sa unifice aceste baze de date. Li s-a mai spus, de asemenea, ce institutii au atributii in rezolvarea problemelor varstnicilor si care sunt pasii pe care trebuie sa-i faca. Organizatiile de pensionari si veterani de razboi au afirmat ca vor sa aiba reprezentanti in teritoriu si sa participe la sedintele de consiliu local din judet. Li s-a explicat ca „nu sunt necesare demersuri speciale deoarece sedintele de consiliu local sunt publice”, dar si faptul ca numai ei pot decide cine ii reprezinta cel mai bine. In final, pensionarii au primit o veste neasteptat de buna: „Problema unui sediu, in municipiul Bacau, pentru organizatiile de varstnici s-a rezolvat, a declarat Dorian Pocovnicu. Am hotarat sa le oferim un spatiu in cladirea Prefecturii si au fost foarte fericiti”. Natalia Bichescu, presedinta comitetului organizatiei „Constantin Brancoveanu”, declara: „Asta e cea mai mare bucurie care ni se putea face! Noi tot ceream, dar nu ne-am asteptat. Domnul prefect a zis ca ne face un cadou de Paste, iar noi ne-am bucurat ca niste copii”.

Silvia Patrascanu

Bacauanii nu au nicio multumire atunci cand vorbesc de serviciile publice. Nu exista locatar care sa nu fie revoltat de calitatea apei, fie ea rece sau calda, de avariile dese ale sistemului de termoficare, de facturile umflate la gaze sau de nenumaratele defectiuni ale retelei de distributie energie electrica. Beneficiarii se plang ca, in raport cu banii scosi din buzunar, serviciile publice sunt de toata jena.

Apa scumpa aruncata la canal

Locatarii din apartamentele bransate la CET au toate motivele sa fie nemultumiti atunci cand dau drumul la robinetul de apa calda. Pe teava curge mai intai apa rece, pe care locatarii o arunca la canal, dar care este insa inregistrata de apometre si taxata de CET la pret de apa calda. In iarna care a trecut, unii bacauani au ajuns la capatul rabdarii. In una dintre asociatiile din zona centrala a municipiului, toti proprietarii apartamentelor bransate la CET au renuntat la apa calda-rece livrata in sistem centralizat. „S-au saturat sa mai plateasca degeaba, ne-a declarat administratorul asociatii. Erau nevoiti sa astepte chiar si o jumatate de ora pana venea apa calda si puteau face o baie. Am sigilat apometrele”. Problemele in furnizarea apei calde au doua cauze: lipsa unui sistem de recirculare si consumul foarte redus. Pe reteaua secundara dintre puncte termice si blocuri s-a mai lucrat la instalarea conductelor de recirculare, dar sunt destule zone in care nu s-a realizat aceasta investitie. Cea mai grava este situatia pe reteaua dintre vechile centrale termice si blocurile deservite. In anii trecuti, CET a efectuat lucrari de refacere a sistemului de recirculare in unele zone ale orasului. „In acest an, s-a sistat, ne-a declarat Iulian Stoican, sef sectie termoficare la CET. Aceasta, din cauza programului de reabilitare a sistemului de termoficare”. Lucrarile, prin programul care beneficiaza de o co-finantare europeana de aproape 50 milioane euro, vor dura 3 ani.

Magistralele au avut cea mai proasta iarna

In fiecare iarna, din prima zi de furnizare a caldurii si pana in ultima, au loc avarii pe sistemul de termoficare. In sezonul 2008-2009, s-a inregistrat si o premiera: reteaua primara de transport al agentului termic (dintre CET si punctele termice) a cedat mai des decat cea secundara (dintre punctele termice si blocuri). „Avariile pe reteaua primara sunt si cele care afecteaza cei mai multi consumatori, a explicat Iulian Stoican. Era de asteptat sa cedeze si aceste retele, deoarece au peste 30 de ani”. In toiul iernii, aproape in toate zonele orasului, locatarii s-au trezit cu caloriferele reci. Chinul a tinut intre cateva ore si mai multe saptamani. Acesta nu este insa singurul necaz al consumatorului din sistemul centralizat. Facturile nu au fost prea blande cu buzunarul acestuia. In blocurile cu grad mare de debransare, s-a ajuns ca pentru incalzirea unei garsoniere sa se achite chiar si 1500 de lei pe luna. „In blocurile cu multi consumatori, intretinerea a fost rezonabila, ne-a declarat administratorul asociatiei 163 Bucegi. Oamenii au repartitoare si au facut economie. Chiar nu am avut ce reprosa CET-ului in privinta caldurii”. Pentru facturi rezonabile la incalzire, singura solutie de viitor este sistemul distributiei pe orizontala a agentului termic.

Doina Mincu

Dupa ce timp de aproape 20 de ani si-a pastrat acelasi nume, in aceasta saptamana Regia Autonoma de Gospodarie Comunala (RAGC) si-a schimbat denumirea. Arhicunoscuta regie a fost transformata in societate comerciala si a devenit Compania de Apa. Aceasta ramane tot in subordinea Consiliului Local Bacau care este in continuare actionarul ei unic. Compania de Apa are, incepand din aceasta saptamana, un nou director. Conducerea acestei societati comerciale a fost preluata de catre Razvan Gaina, numit ca director de catre adunarea generala a actionariatului. Fostului director, Adrian Craiovan, i s-a dat posibilitatea sa lucreze in continuare in Compania de Apa. „Noi i-am propus sa se ocupe mai departe de investitiile din cadrul Programului ISPA, ne-a spus Razvan Gaina. Urmeaza sa se decida”.

Elena Tintaru

Consiliul Judetean (CJ) Bacau a fost premiat la „Palais de la Decouverte”, din Paris, in cadrul programului Club de Bucarest. Evenimentul avut loc pe 24 aprilie, la Salonul profesional de recrutare dedicat romanilor din Europa. Dragos Benea, presedintele CJ, arata ca institutia a fost recompensata astfel „pentru angajamentul si realizarile in dezvoltarea durabila regionala si rurala”, pentru efortul „de echilibrare a investitiilor din mediul rural si din mediul urban”. Congresul European de la Paris gazduieste Salonul de recrutare anual dedicat romanilor din 2004, incercind sa promoveze calitatea romanilor cu studii superioare din Europa intr-un context politic si de imagine care a fost defavorabil Romaniei inainte de integrarea in UE. Premiul a fost acordat CJ Bacau in urma monitorizarii proiectelor derulate, „nu a achitarii unei cotizatii sau a unei taxe de participare, cum s-au mai luat premii in Romania”, a declarat Dragos Benea, miercuri, la conferinta de presa. Din pacate, ziaristii nu au putut vedea diploma deoarece aceasta s-a ratacit, impreuna cu bagajele presedintelui. (S.P.)

Conform calendarului tezelor cu subiect unic, comun pentru clasele a VII-a si a VIII-a, miercuri a fost primul examen, la limba si literatura moderna, in cadrul primei sesiuni de pe semestrul II. In judetul Bacau, 38 de elevi au sustinut acest examen, in limba maghiara, la Scoala cu clasele I-VIII „Dani Gergely” din Ghimes. Insa marea majoritate a elevilor se pregatesc sa intre in focul Tezelor Unice abia pe 5 mai, cand se va sustine examenul la limba si literatura romana. Urmeaza apoi, pe 13 mai, teza la matematica, iar pe 21 mai, teza la istorie sau geografie (numai pentru clasa a VIII-a). In Bacau vor participa la aceste examene 15.239 de elevi, dintre care 7.629 de clasa a VII-a si 7.610 de clasa a VIII-a. Toate unitatile de invatamant care au elevi in clasa a VII-a si a VIII-a isi desfasoara teza in propria unitate, cu exceptia scolilor in care exista mai putin de 10 elevi, acestia urmand sa se deplaseze in scolile coordonatoare. In intreg judetul exista 15 centre de comunicare ce vor prelua si distribui in cele 263 de scoli variantele de subiecte extrase la nivelul Ministerului Educatiei, de Comisia Nationala special desemnata in acest sens. In media generala de admitere la liceu, media obtinuta la tezele cu subiect unic are o pondere de 50 la suta. Cei care nu se prezinta la acest examen, vor sustinea tezele in sesiunea a II-a.

Roxana Neagu

Joi, de la ora 9, este programata sedinta Consiliului Local, pe a carei ordine de zi sunt 32 de proiecte de hotarare. Consilierii vor decide acordarea unui premiu de 5.000 de lei bacauanului Gheorghe Sandulescu, care a implinit recent varsta de 100 de ani. Tot astazi se va decide acordarea de ajutoare de urgenta, in cuantum de 1.000 sau 3.000 de lei mai multor pensionari din oras. Consilierii vor analiza si oportunitatea sprijinirii Consiliului Local al localitatii maramuresene Repedea, pentru reconstruirea a zece case distruse de inundatii. Va fi supusa aprobarii si documentatia de avizare a lucrarilor pentru viitorul Centru de cazare temporara a persoanelor fara adapost. Alt proiect important vizeaza abrogarea Hotararii 98/2007, prin care CL atribuia catre Autoritatea de Sanatate Publica, in folosinta gratuita, terenul pe care urma sa fie amplasat viitorul Spital de Urgenta al judetului Bacau. Sedinta CL Bacau va avea loc la sala mare a Consiliului Judetean. (C.Pop)

Acordarea distinctiilor „Gheorghe Lazar” pentru profesori este conditionata de bugetul comunitatii an care predau acestia. La Inspectoratul Scolar Judetean Bacau, 120 de cadre didactice au depus dosare an vederea obtinerii acestei distinctii, ce reprezinta, ca valoare, inca un salariu. Cei selectati vor primi banii numai daca localitatea din care provin cadrele didactice care obtin acest spor salarial are prevazuta an bugetul local suma necesara acordarii distinctiilor „Gheorghe Lazar”. Conform calendarului de atribuire a distinctiilor, a fost afisata deja lista cu solicitanti si punctajele acordate de Comisa de Evaluare, pe baza prevederilor metodologice. „Dupa analizarea si solutionarea rezultatelor, Consiliul de Administratie al inspectoratului stabileste numarul cadrelor didactice care urmeaza sa primeasca aceste distinctii, in limita a 6 la suta din numarul total de cadre didactice cu gradul I si cu incadrarea in fondurile bugetare alocate de fiecare primarie”, a explicat Claudia Merticaru, inspector la ISJ. Diplomele se ofera cadrelor care predau la clasele I (63 de solicitanti), a II-a (28 de solicitanti) si a III-a (29 de solicitanti) si au obtinut rezultate bune la nivel national si international, cu merite an dezvoltarea curriculumului si/sau managementului educational. Pana la data de 3 mai vor fi afisate rezultatele finale ale evaluarii, dupa analizarea eventualelor contestatii. Distinctiile „Gheorghe Lazar”, care se acorda o singura data an viata. Au mai fost depuse alte 49 de dosare pentru obtinerea Diplomei de Excelenta. Cel mai mare punctaj obtinut a fost de 1.559 de puncte. (Roxana Neagu)

Reprezentantii Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Bacau (ADIB) pentru apa si canal, mai exact primarii comunelor si oraselor si sefii CJ, institutii care au format asociatia, s-au intalnit ieri, la sala Ateneu, pentru a aproba statutul si actul constitutiv. ADIB avea statut, dar Guvernul a aprobat, la finele lui 2008, un contract si un statut-cadru, asa incat a fost necesar ca asociatia sa faca modificarea actelor initiale. Tot ieri, Dragos Benea, presedintele CJ, a devenit membru ADIB, iar Silviu Bondor, vicepresedinte, a devenit membru al Comitetului Director. Scopul infiintarii ADIB este accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea retelelor de apa-canal. Mai e necesara si infiintarea unui operator regional de apa pentru a obtine bani de la UE. Solutia propusa de CJ este fuzionarea Apa Serv SA cu SC Compania de Apa SA (fosta RAGC), al carei actionar este CL Bacau. Dragos Benea spera ca fuziunea dintre cele doua societati sa aiba loc si crede „niciun personaj polirtic” nu-si poate permite sa o blocheze. Daca Primaria Bacau va respinge fuziunea, mai exista o solutie: sa devina Apa Serv SA operator regional, dar aceasta solutie aar priva municipiul Bacau de fonduri europene” pentru investitiile in retele si ar mai insemna ceva, aca am asteptat degeaba”, a precizat Dragos Benea.a (S.P.)

Unitatile de anvatamant si unitatile de alimentatie publica din apropierea acestora au fost din nou an atentia politistilor. Acestia au actionat in mai multe locatii pentru prevenirea si combaterea unor fapte de tulburare a ordinii si linistii publice an zona scolilor, identificarea elevilor care lipsesc nemotivat de la orele de curs, care frecventeaza barurile, consuma bauturi alcoolice. Au fost verificate 8 scoli, 17 baruri si sali internet, au fost legitimate 27 persoane si s-au aplicat 5 sanctiuni contraventionale an valoare de 640 lei. Viorel C., de 36 ani, cersea in apropierea portii de acces a Colegiului Tehnic aGh. Asachi” din Onesti, iar in momentul in care a fost legitimat, barbatul a refuzat sa dea informatii privind identitatea. A fost amendat cu 200 lei. Intr-o sala de internet au fost identificati 3 elevi de clasa a VI-a, care absentau nemotivat de la orele de curs, fapt pentru care au fost condusi la sala de clasa si predati profesorului. (R.N.)

Daca anul trecut s-au cheltuit pentru acest festival aproape doua miliarde de lei vechi, anul acesta legislativul local a alocat pentru organizarea zilelor de 1, 2 si 3 mai doar 90.000 de lei. Cu toate acestea, nume sonore ale muzicii usoare si populare romanesti vor asigura distractia pentru acest sfarsit de saptamana. De 1 mai, pe scena amenajata in parcul municipal vor evolua fanfara municipiului Onesti, Benone Sinulescu, Milenium din Chisinau, dar si artistii Ansamblului „Symbol” din Onesti. In cea de-a doua zi de petrecere campeneasca, pe 2 mai, onestenii ii vor putea asculta pe Cornelia si Lupu Rednic, Vasile Seicaru, Ladies, Roxi Rocks, in timp ce pe 3 mai, ultima zi de petrecere, vor urca pe scena Ansamblul de artisti „Symbol”, din Onesti, Ansamblul Busuiocul, din Bacau, Trupa Azur, Replik si Directia 5. Primarul Onestiului, Emil Lemnaru, nu vrea sub nicio forma sa renunte la aceasta serbare campeneasca. „Sa nu uitam ca onestenii au suficiente motive de intristare si ar fi bine sa le oferim si cateva momente de bucurie prin organizarea acestor sarbatori ale orasului nostru. Este momentul cand oamenii se pot simti bine, pot asculta muzica buna, sunt cateva modalitati extrem de placute de petrecere a timpului liber”, a opinat seful municipalitatii onestene. (Dana Lungu)

Elevii de la Liceul de Arta aGeorge Apostu” au obtinut din nou, la concursul aFloare de april”, recunoastere nationala. Desfasurat la Tecuci, pe 24 aprilie, festivalul-concurs de interpretare-muzica usoara aFloare de april”, se afla la cea de a XV-a editie, iar in acest an concursul a reunit 200 de concurenti din Tecuci, Galati, Focsani, Chisinau, Constanta, Iasi, Braila, Bucuresti etc. Concursul a fost impartit pe trei grupe de varsta: grupa mica (7-10 ani), grupa mijlocie (10-14 ani), grupa mare (15-18 ani). Juriul alcatuit din Titus Andrei (realizator emisiuni Radio Romania) – presedintele juriului, George Vanvu – realizator emisiuni Radio Iasi, Eugen Bertea – compozitor, Mircea Calianu – profesor, Viorel Burlacu – director festival, a operat o preselectie severa, in urma careia au ramas 60 de interpreti. Ca de obicei, elevii de la Liceul de Arta aGeorge Apostu” au fost la inaltime. La grupa mare, Elena-Ancuta Gondos, din clasa a X-a, a cucerit premiul I si premiul din partea Radio-Televiziunii Iasi, Andrei Ciobanu, clasa a XI-a, a obtinut premiul II, iar Cristinei Cozaru, clasa a IX-a, i-a fost decernat premiul special din partea juriului. La grupa mica s-a evidentiat Adina Grecu, de la Scoala „Miron Costin”, care a fost rasplatita cu premiul III. Adina este coordonata de prof. Danut Gheorghies. Elevii de la Liceul de Arta aG. Apostu” sunt la clasa de jazz-muzica usoara, in care profesori indrumatori sunt fratii Danut si Ionut Gheorghies.

Gabriel Pop

Violenta in scoli continua sa dea dureri de cap directorilor din unitatile de invatamant si nu numai. O eleva de la Grupul Scolar Industrial „Letea” din Bacau sustine ca a fost lovita in timpul pauzei cu pietre si bolovani de niste colegi mai mari. Directorul scolii este hotarat sa ia masuri.

Madalina Radu, o eleva de 17 ani, din clasa a IX-a D, la Grupul Scolar Industrial „Letea” din Bacau, ne-a reclamat faptul ca ieri, pe timpul pauzei, la ora 10.50, a fost lovita de niste colegi de la o alta clasa cu pietre si bolovani. „Eram in clasa cu mai multe colege. Niste baieti de la a X-a D au intrat in sala de curs, au lovit cu picioarele in usa si au aruncat cu pietre si bolovani in noi. Pe mine m-au lovit in spate, pe mana si, a treia oara, in fata. Colega mea, care statea langa geam, in picioare, a fost si ea lovita in fata. Nu se poate asa ceva! Nu e prima data cand se intampla asta. Noi i-am spus doamnei diriginte ca mereu suntem atacate de colegii mai mari, dar vad ca nu s-a luat nicio masura”, ne-a declarat. Fata mai sustine ca imediat dupa incident s-a dus sa reclame totul la conducerea scolii, dar acolo nu a gasit pe nimeni. „Nu l-am gasit nici pe domnul director, n-am gasit nici asistenta medicala, doamna diriginta nu e. Unde ne mai putem adresa ca sa avem si noi liniste?”, a mai spus Madalina. Ea este din Adjud si sta in internatul scolii la care invata. A ajuns sa fie efectiv terorizata de cei trei tineri si nu doreste decat ca cei in drept sa ia masuri. De cealalta parte, conducerea unitatii de invatamant, care a aflat de la DESTEPTAREA despre incident, spune ca la mijloc a fost vorba doar de „niste sicane intre tineri.” Prof. Sorin Bostan, directorul adjunct al Grupului Scolar Industrial „Letea”, a fost personal, in camin, sa afle exact ce s-a intamplat si sa vorbeasca despre incident cu Madalina. „Am identificat respectivii elevi. Sunt trei si intr-adevar sunt din clasa a X-a D. Numai ca, sa stiti, e vorba despre un incident minor, iar la mijloc nu sunt bolovani, cum spune eleva, ci niste… pietricele. In scoala sunt lucrari de constructii, iar baietii respectivi au luat acele pietre, care sunt de fapt material de constructii. Deci, va inchipuiti ca nicidecum nu sunt bolovani. O sa luam masurile care se cuvin, mai ales ca unul dintre agresori nu este la prima abatere de acest gen in scoala”, a precizat directorul Bostan. Tot acesta a hotarat ca imediat va intruni consiliul profesoral al clasei a X-a D si va aplica sanctiunile ce se cuvin. Inspectoratul Scolar Judetean nu a fost anuntat in legatura cu incidentul pentru ca, dupa cum a explicat chiar directorul Bostan, „acest lucru se face numai in momentul in care o fapta se soldeaza si cu dosar penal.” Iar Madalina Radu nu vrea sa se ajunga pana aici. „Nu o sa-mi scot certificat medico-legal si nici nu am sa sesizez Politia. Vreau doar sa se ia masuri ca astfel de fapte sa nu se mai intample si sa fiu lasata in pace”, a mai adaugat eleva. Cel mai probabil cei trei elevi din clasa a
X-a vor avea scazuta nota la purtare.

Roxana Neagu

Reputatia administratorilor de la asociatiile de proprietari nu este una prea curata. Cei care au bagat mana in buzunarul locatarilor sau care se poarta cu acestia ca vechilii pe mosie au reusit sa compromita aceasta meserie. Sunt, ca peste tot, uscaturi, dar si oameni care nu merita sa traga ponoasele pentru pacatele confratilor.

Unul dintre cei mai apreciati administratori de asociatie din Bacau este Elena Ionica. A fost solicitata, in urma cu trei ani, sa scoata din ceata Asociatia de proprietari 83, de pe strada Mioritei. O asociatie „cu bube”, la care expertiza contabila a scos la iveala o delapidare de 2 miliarde de lei vechi. Contabil de meserie, Elena Ionica s-a inhamat la o munca titanica. A facut ordine in actele asociatiei si a luat totul de la zero. „Prima conditie pe care am pus-o nu a avut legatura cu salariul sau programul de lucru. Am cerut sa schimbam sediul.” Parca s-a schimbat norocul. S-a muncit pe branci la igienizarea unui adapost clandestin al boschetarilor, in punctul termic. Elena Ionica a adus usile si geamurile pe care le-a demontat din apartamentul sau si, ajutata de comitetul executiv, care o sprijina suta la suta („Daca pleaca unul dintre noi, plecam toti”, spune presedintele Gheorghe Bichiu), a facut din sediul asociatiei un loc placut si elegant. Pe rafturi, dosarele sunt asezate intr-o ordine desavarsita, astfel incat „la orice ora din zi sau din noapte se gaseste orice act, iar o expertiza contabila nu ar dura mai mult de o ora”, precizeaza vicepresedintele Vasile Irimia. „Dorm linistita, ne-a marturisit Elena Ionica. In fiecare seara fac registrul de casa. Socotelile trebuie sa iasa perfect. O data, cenzorul nu agaseaa10 banuti. Am luat fisele la rand, am refacut calculele, pana am gasit greseala. Toate fisele locatarilor sunt verificate o data la 3 luni. Nu lucrez niciodata, la reparatii, fara bonuri si facturi”. Spectrul fostului administrator bantuie parca asociatia. Femeia a primit o condamnare de 4 ani cu suspendare si trebuie sa restituie cele 2 miliarde. Instanta nu a stabilit inca in ce fel o va face. „Acesta este marele nostru necaz. CET ne-a dat in judecata pentru penalitatile la aceasta suma, care tot cresc. Am facut recurs si asteptam”. Locatarii erau foarte porniti pe sefii asociatiei. Cu timpul, s-au convins ca povestea nu se va repeta. „Am o relatie foarte buna cu membrii asociatiei. Din cele 568 de familii, doar 5-6 nu prea comunica”. Asociatia are cele mai multe blocuri prinse in programul de reabilitare termica: la 11 se lucreaza acum, iar urmatoarele 7 intra in etapa a doua. Elena Ionica pune pasiune in munca sa la Asociatia 83, desi locuieste in alta parte a orasului. „Nu e usor, dar daca esti corect si ordonat e bine. Am timp si pentru mine. Imi plac florile, croitoria, lucrul de mana si spectacolele. Am doi copii, sunt bunica si mai astept un nepotel. Cu incredere si daruire le scoti la capat chiar si cand e cel mai greu (gandul la sotul pierdut dupa o grea suferinta ii umezeste ochii). Poate parea un nimic pentru altii, dar am un ideal: sa vad acest micro-cartier care este Asociatia 83 aratand ca o floare”.

Doina Mincu

In 2005 scriam: aPatru evrei get-beget, pensionari, mai locuiesc in Buhusi. Ultimul evreu buhusean a trecut in eternitate acum patru ani. Cimitirul evreiesc a devenit loc de pelerinaj si pentru ortodocsii care au fost prieteni ai decedatilor. Buhusenii deapana inca amintiri si bancuri cu si despre romani si evrei”. Doi evrei mai locuiesc astazi in Buhusi: Caster Herscu si verisoara sa, doamna Alterescu. Zice pensionarul Caster Herscu: aIn copilaria mea erau peste 2000 de evrei in Buhusi. Ce viata…” Cei mai multi dintre ei au plecat, altii au murit. Originile cimitirului evreiesc din Buhusi se pierd in urma cu aproape o suta de ani. Intr-un caiet special, dar de data recenta, pe care paznicul de zi si de noapte al cimitirului il pastra, figureaza 498 de persoane decedate si inregistrate, mormintele acestora putand fi usor localizate. In cimitir sunt mult mai multe monumente funerare si mii de decedati. Prin targ circula si astazi amintirile despre inmormantarile evreilor. Evreul decedat, invesmantat doar intr-un giulgiu alb, era inmormantat chiar in ziua in care murea. Cand ajungea la poarta cimitirului, rudele mortului il implorau pe paznic sa deschida. Inflexibil, acesta spunea ca decedatul a fost un om foarte bun si nu poate accepta ideea ca a murit, ca trebuie inmormantat. Implorat din nou, paznicul spunea ca nu mai are locuri in cimitir. In cele din urma, accepta ca mai exista doar un singur loc, dar nu care cumva sa mai indrazneasca vreunul sa moara, pentru ca, pe bune, nu mai sunt locuri… Cimitirul evreiesc chiar este istorie. Intr-o cladire speciala, istorica si ea, spunem noi, se afla si mormintele a cinci rabini. Unul dintre ei este Marele Rabin Fridman, despre care unii spun ca ar fi adevaratul spirit care a creat tot felul de alegende” despre evreii de la Buhusi. Ceilalti, spune istoria locala, sunt rabini care au slujit in alte localitati, dar au fost inmormantati aici, in acest cimitir de referinta. De referinta este si sinagoga din Buhusi unde, aproape in fiecare vara, vin in pelerinaj multi evrei care viziteaza locurile natale ale stramosilor, cimitirul si participa la ceremonii religioase. In urma cu patru ani au fost efectuate si lucrari de reparatii la sinagoga. Vorbim cu Herscu Caster, ultimul barbat evreu ramas in Buhusi. Are umor, este volubil si sincer. De ce n-ati plecat in Israel? aDomnule, daca voiai sa pleci in Israel, trebuia sa vinzi ceva, sa ai cu ce pleca. Eu n-am avut ce vinde, asa ca am ramas aici…” Cum a fost viata in Romania lui Ceausescu?… aEu am lucrat la Postav, in atelierul mecanic. Mai lucrau si alti evrei acolo, dar nu ma prea intelegeam cu ei. Eu eram singurul membru de partid dintre evrei si, in plus, aveam si o gura sparta, ii criticam pe toti, de la sefi la… M-ati intrebat de ce n-am plecat in Israel. Pai, domnule, eu cu gura mea sloboda, daca vorbeam cu un sef din Israel asa cum vorbesc pe aici, deschis, fara ocolisuri, ma impuscau aia…” Cum este viata astazi in Romania, in Buhusi?… aSincer? Simt ca lumea ma respecta in Buhusi. Daca spui ceva rau de Caster, s-ar putea sa ai necazuri cu romanii… Zilele trecute, chiar si cei de la primarie au trimis niste oameni ca sa ma ajute sa mai repar una, alta prin apartament. Asta inseamna ceva. Dar tot sincer? Ma simt singur. Tare ma mai simt singur, domnule… Si cand ma gandesc la faptul ca am avut o multime de prieteni apropiati…” Intreb cate ceva despre sinagoga, despre cimitirul evreiesc. Zice Caster Herscu: aOf, nu stiu nimic nou. Cei din comunitatea evreiasca din tara nu apeleaza la mine cu nimic…”

Ion Fercu

Viitorii soferi s-au pus cu burta pe carte

Testarea pe calculator, in sistem online, pentru obtinerea unui permis de conducere a inceput „sa prinda” printre candidati. Daca lunile trecute doar 10-15 la suta dintre cei care se prezentau la testare erau declarati admisi, acum examenul la Permise este promovat de circa 30 la suta dintre bacauanii care vor sa devina soferi. Procentul este inca mic. Chiar mai scazut decat cel din perioadele in care testarea se facea in forma scrisa. „Intr-adevar, candidatii sunt mai bine pregatiti, a declarat comisar sef Virgil Hustiu, sef birou. Cred ca si instructorii, dar si tinerii care se prezinta la examen au inteles ca trebuie sa citeasca legislatia si sa invete pentru a fi declarati admisi.” De aproape 10 luni, testarea pe calculator la Permise a devenit obligatorie pentru toti candidatii care vor sa intre in posesia unui permis de conducere. Examenul se desfasoara online, sub inregistrare video, fara pix si foaie de hartie. La inceput, noul program introdus in sistemul de obtinere a permiselor de conducere era un fiasco total. Din circa 1.500 de candidati zilnici, abia daca erau declarati admisi 10 la suta. Acum promovabilitatea a inceput sa creasca. „Si la proba practica stam bine, a mai spus comisarul sef Hustiu. In general cine ia proba teoretica, ia si orasul. Si aici avem o promovabilitate de 84 la suta, deci pe total examen, procentul de promovare este de 24,6 la suta. Cu totii au inceput sa se adapteze noilor cerinte si asta e bine.” Prin noul sistem, chestionarele sunt introduse direct in calculator si nu mai sunt identice. Se lucreaza cu 14 monitoare care s-au montat in sala de examinare. Timpul de examinare se reduce la 10 minute. La cinci raspunsuri gresite, candidatul este eliminat pe loc. „Incerc a treia oara. Acum am luat la scris, sa vad cum e la oras. Daca nu inveti, nu prea iti iese”, a glumit fericit Sorin Benca, un tanar de 21 de ani. „E destul de greu. Trebuie sa stii ceva, ca altfel nu treci. Dar inveti totul la scoala. Asta e. Eu am cazut, dar data viitoare voi fi mai pregatit”, ne-a spus si Cristi Avram. Cei mai multi candidati opteaza pentru obtinerea unui permis de conducere la categoria B, unde intr-o luna sunt inregistrati circa 500 de admisi. Varsta medie a candidatilor este de 25 de ani.

Roxana Neagu