Sistemul Unic de Apel 112 este un serviciu folosit pentru comunicarea intre unitatile specializate de interventie ale Politiei, Pompierilor, Ambulantei si Jandarmeriei, care au obligatia sa actioneze in cazul apelurilor de urgenta. Personalul de preluare a apelurilor 112 este compus din profesionisti care raspund la telefoane 24 de ore din 24. Ei sunt instruiti pentru a asista apelantii in cazuri de urgenta si a-i ajuta in cel mai scurt timp posibil. Numarul 112 este un numar infiintat din necesitatea existentei unui organism care sa asigure telecomunicatiile sigure necesare conducerii tarii atat pe timp de pace, cat si in situatii de criza. „Din pacate sunt multi copii, dar si tineri, care apeleaza serviciul 112 din joaca, a explicat col. Mircea Costel Barsa, seful OJTS Bacau. Este marea noastra problema. Serviciul functioneaza foarte bine in Bacau. Am incercat sa constientizam in randul elevilor, dar si al populatiei, faptul ca toate apelurile sunt inregistrate si apelantii, localizati.” Sistemul 112 vizeaza asigurarea protectiei cetatenilor si un grad inalt de asistenta indiferent de locul in care se afla acestia. aPotrivit prevederilor legale, localizarea terminalelor mobile se va face numai pe durata apelului 112 si are drept scop reducerea timpului de acces al echipelor de interventie la urgentele semnalate. Solutia de localizare adoptata si, prin aceasta, Sistemul National pentru Apeluri de Urgenta din Romania sunt printre cele mai moderne din Europa, respectand toate standardele comunitare an domeniu”, a precizat si col. Adrian Fulea, purtator de cuvant al STS la nivel national. Apelarea falsa sau abuziva constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100 la 500 de lei. Amenintarile cu dispozitive explozive sunt incadrate la terorism si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani. In prezent, convorbirile efectuate in sistemul 112 sunt inregistrate si se pastreaza 10 ani. Peste 90 la suta dintre apelurile primite la Serviciul 112 Bacau sunt false. Zilnic, la serviciul 112 se primesc 4.000 de apeluri, in special pentru urgente medicale. Ca zi „neagra” si cea mai grea a fost cotata ziua de sambata, iar in an, sarbatorile religioase si legale sunt cele care le dau cea mai multa bataie de cap celor 18 subofiteri operatori ai STS Bacau, toate femei. Vineri, la sala Ateneu, specialistii STSa se vor intalni cu elevii din scolile bacauane pentru a sarbatori ziua 112.

Roxana Neagu

Inca de la sfarsitul anului trecut, mai multi bacauani au facut cereri pentru a primi sprijin sa inceapa o actiune in instanta. Cele mai multe solicitari au fost pentru esalonarea sau amanarea la plata a taxelor judiciare. Ordonanta de urgenta privind acordarea ajutorului public judiciar le permite accesul la actul de justitie si celor cu venituri mici.

Persoanele care nu-si pot permite costurile unui proces sunt ajutatea de catre stat. Concret, potrivit Ordonantei de Urgenta nr. 51 din 2008, toti cei al caror venit mediu net lunar pe membru de familie este mai mic de 800 de lei vor putea beneficia de ajutor public judiciar. Ajutorul poate fi solicitat an cauze civile, comerciale, administrative, de munca si asigurari sociale. Singura exceptie o constituie persoanele implicate an diverse cauze penale. Formele ajutorului public judiciar acopera toate palierele, de la plata onorariului catre avocat, plata expertului, traducatorului sau interpretului folosit an cursul procesului, pana la plata onorariului executorului judecatoresc, scutiri, reduceri, esalonari sau amanari la plata taxelor judiciare. Potrivit legii, pentru a putea beneficia de plata integrala a cheltuielilor de judecata, petentii trebuie sa se ancadreze an limitele salariale prevazute de lege. Cu alte cuvinte, venitul mediu lunar al acestora trebuie sa se situeze sub 500 de lei pe membru de familie. an cazul celor cu pana la 800 de lei pe membru de familie, statul se ofera sa-i ajute cu jumatate din cheltuielile necesare. La fel cum obtinerea sa este conditionata de o serie de reguli ce trebuie respectate, si cuantumul ajutorului public judiciar este strict reglementat. Astfel, acesta se poate acorda, cumulat, fara ansa a putea depasi, an cursul unui an, suma maxima echivalenta a 12 salarii minime brute pe tara, la nivelul anului an care a fost formulata cererea.
Procesomanii isi cunosc drepturile

Deja bacauanii cu venituri mici, care vor sa apeleze la instanta, au inceput sa solicite ajutorul judiciar. „La Sectia Comerciala sunt luate in evidenta doua solicitari. Una este pentru esalonarea taxei judiciare in cuantum de 99.000 lei, in 4 transe. Cealalta cerere a fost respinsa, pentru ca nu s-a facut solicitarea pe Ordonanta nr. 51. La Sectia Civila, in luna noiembrie 2008 au fost 6 cereri admise, in luna decembrie s-au depus 3 cereri la Ordonanta nr. 51 din care au fost admise 2, iar luna trecuta s-a admis o singura cerere de ajutor judiciar”, ne spune judecator Maria Oborocianu, purtatorul de cuvant al Tribunalului Bacau. Nici Curtea de Apel nu a scapat de solicitarile cetatenilor. „La Sectia Comerciala s-au depus 14 cereri in baza Ordonantei nr. 51, din care 7 au fost respinse. La Sectia Civila s-au depus 7 cereri, din care 3 au fost admise”, ne spune judecatorul Catalin Serban, presedintele Curtii de Apel Bacau.
Sefii instantelor bacauane sustin ca aceasta Ordonanta este o corvoada in plus pentru magistrati. „Deocamdata instantele nu sunt finantate pentru acordarea ajutorului public judiciar in materie civila si comerciala, nu exista norme de aplicare, modul de aplicare este neunitar in materie procedurala, actul normativ fiind lapidar. Consecinta urmeaza sa se faca simtita anii viitori, cand diversi cetateni vor sesiza Curtea Europeana de Justitie pentru nepunerea in aplicare a acestui ajutor, din vina, evident, a judecatorului”, se precizeaza in Raportul de activitate al Tribunalului Bacau.

Lili Adochitei

CJ Bacau a depus, in 2008, opt proiecte pentru drumuri si alte opt de imbunatatirea serviciilor. Regiunea N-E va primi 724 milioane de euro pe 6 axe de dezvoltare. Pentru Bacau, cele mai importante proiecte sunt aSki Park” si reabilitarea DJ.

Asa cum arata Legea bugetului pe 2009, dar si informatiile din interiorul PSD conform carora Liviu Dragnea ar fi demisionat din cauza subfinantarii MIRA, banii pentru reabilitarea drumurilor vor fi putini in 2009. Judetul Bacau are sanse sa se descurce, chiar daca nu la nivelul aspiratiilor din 2008, asta deoarece CJ a depus sapte proiecte in cadrul Programului Operational Regional (POR) 2007-2013, pentru finantari nerambursabile. Regiunii N-E i-au fost alocati, prin POR, 724,09 milioane euro, dar suma nu merge doar spre infrastructura. Pe Axa 1 (poli de dezvoltare urbana) vin 227,04 milioane euro, iar pe Axa 2 (DJ si strazia urbana), 143,08. Fondurile vor fi impartite intre judetele Iasi, Bacau, Botosani, Vaslui, Neamt si Suceava. Anul trecut, CJ Bacau a depus proiecte pentru reabilitarea DJ 252 Huruiesti – Gaiceana – Parincea – Bibiresti -a Buhoci, DJ 119 F Caiuti – Pralea, DJ 116 Tg Ocna – Oituz, DJ 119 Bacau Fundu Racaciuni, DJ 207 D Damienesti – Magla – Prajesti – Traian, DJ 119 Dumbrava – Gura Vaii, DJ 206 B Racaciuni – Dumbrava. Finantarea pentru DJ 119 F si DJ 116 a fost deja aprobata, iar DJ 252 e in rezerva, cu speranta ca va fi finantat. Acest drum (Huruiesti – Gaiceana – Parincea – Bibiresti – Buhoci) e si cel mai important, avand 65 km. In raportul presedintelui CJ, Dragos Benea, se arata ca ultimele 4 au fost trecute in portofoliul regional. Acestea vor fi finantate cu prioritate daca suma destinata infrastructurii va fi suplimentata. Sanse exista deoarece fondurile pentru Ministerul Mediului sunt supradimensionate si nu vor putea fi cheltuite integral.
Multi bani pentru aformare”

Tot in cadrul unor programe regionale (POR) sau sectoriale (POS), CJ Bacau a depus, in 2008, proiecte care vizeaza imbunatatirea managementului si a serviciilor, intre care aDezvoltarea competentelor profesionale ale autoritatilor locale”, aStrategia de dezvoltare durabila a judetului Bacau”, aSki Park Slanic Moldova”, SIGRIM – aSistem informatic geospatial pentru gestionarea riscurilor si a interventiilor medicale”, aO viata mai buna pentru comunitatea roma din satul Bacioiu-Corbasca” (Phare RO 2006), aImbunatatirea calitatii serviciilor in administratia publica locala” (PODCA) etc. Din cele opt proiecte depuse, patru vizeaza administratia. aIn acest moment, proiectele se afla in procedura de evaluare, la minister”, afirma Dragos Benea, presedintele CJ. Speram ca macar jumatate vor trece de aceasta bariera. Pe Phare 2005 – CES, finantare care vizeaza efectele dezastrelor, a fost depus proiectul aReabilitarea DJ 241 P. Turcului – Glavanesti, Putini-Iz. Berheciului, consolidarea podurilor pe DJ 123″. Si consiliile locale au intocmit documentatii pentru infrastructura rutiera, dar si pentru alte obiective: baze sportive, parcuri, gradinite si scoli, centre sociale, camine culturale. aPractic, primarii nu au ratat niciun program pentru a depune cereri de finantare”, a declarat Dragos Benea.

Silvia Patrascanu

Perioada de detasare a muncitorilor din Bangladesh expira in aceasta luna. Autoritatile au inceput formalitatile pentru plecarea lor. „Pana la sfarsitul acestei luni, vor pleca 30 de muncitori din Bangladesh. Ei vor pleca treptat, pe masura ce le expira contractele”, ne-a declarat comisar Dumitru Tambris, sef Serviciu Straini din Bacau. Muncitorii care au plecat de la societatile angajatoare din Bacau, in vara anului trecut, sunt si ei pe cale sa paraseasca tara, insa din alte considerente. „Cei mai multi, respectiv 60 la suta, au cerut azil politic. Ei au intrat in procedura de acordare a azilului, insa nu li se va acorda acest statut pentru ca tara lor nu este printre cele cu risc. O alta parte dintre ei au fost pacaliti de conationali, care le-au promis locuri de munca mai bine platite in alte tari. Dupa ce le-au luat in medie 1000 de euro de persoana, i-au abandonat in Bucuresti sau Calarasi si au fost nevoiti si ei sa se adreseze autoritatilor romane”, ne-a mai spus Dumitru Tambris.

432 de straini muncesc in Bacau

In timp ce zeci de mii de bacauani au luat sau iau drumul strainatatii pentru a castiga o paine mai buna, pentru acelasi motiv, alte sute de persoane din tari indepartate au preferat sa lucreze in judetul Bacau. Un numar de 31 de firme din judet a angajat cu contract de munca, in total, 172 lucratori din diverse state. In Bacau, 18 societati comerciale si o institutie publica lucreaza exclusiv ori partial cu straini. Cei mai multi, cum era de asteptat, sunt la Wear Company, care are 135 de salariati din China. Dar cate un angajat chinez se gaseste si la alte trei firme, din Bacau si Comanesti. Restul pana la 172 sunt din Moldova (26), Turcia, Ucraina si Siria. Dar in Bacau sunt si sute de alti salariati straini care au fost detasati aici pentru a lucra. La aceeasi societate Wear Company se regasesc 221 de persoane din Bangladesh, si tot din aceasta tara Rombet are 37 muncitori constructori, detasati. aPotrivit legislatiei noastre, detasarea, pentru lucratorii care nu sunt din tari membre ale Uniunii Europene, poate fi pe cel mult un an din cinci ani, ne-a spus Ioan Barbu, inspector-sef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Bacau. Contractul celor care sunt din Bangladesh expira acum. Dar locul lor, mai mult ca sigur, va fi luat de altii care vor veni tot din Bangladesh. Firmele bacauane au investit in amenajarile facute special pentru ei, asa ca in mod cert nu vor renunta la aceasta modalitate de lucru”. Din acelasi considerent, al investitiilor efectuate, foarte multi angajatori romani au cerut ca perioada de detasare sa creasca la cel putin doi ani, solicitare de care, se pare, guvernantii vor tine cont.

Daniela McAllister
Elena Tintaru

Din noiembrie pana in ianuarie, specialistii Comisiei Nationale de Prognoza au trebuit sa-si reevalueze drastic previziunile pentru perioada urmatoare. Cresterile economice luate initial in calcul au trebuit reevaluate prin prisma crizei, a carei amploare a depasit cu mult vizionarismul „prognozistilor”.

In decurs de trei luni, o mare parte a cifrelor lansate de Comisia Nationala de Prognoza s-au schimbat in contextul accentuarii efectelor crizei economice. Cresterea produsului intern brut in noiembrie 2008 era estimata la 6,0 procente. In ianuarie 2009 cifra s-a diminuat drastic, ajungand la numai 2,5%. O situatie similara se intalneste si in ceea ce priveste exporturile, calculate la finele anului trecut la o cifra de 40.460 milioane euro, intre timp suma fiind reevaluata la 34.170 milioane euro. Nici in ceea ce priveste estimarile legate de evolutia cursului valutar prognozele din noiembrie nu s-au „lovit” cu cifrele puse in joc in ianuarie. De la un curs leu/euro de 3.60 s-a ajuns in scurt timp la 4.0, si deja si aceasta cifra se dovedeste ca fiind prea optimista pentru situatia reala. O singura imbunatatire a aparut la inceputul lui 2009 in prognozele specialistilor, fiind vorba de salariul mediu brut. Estimat initial la 1697 lei, salariul mediu brut a fost ulterior evaluat la 1820 lei. In ceea ce priveste inflatia, aceasta a fost cifrata la 4,8 in noiembrie. Pentru luna ianuarie nici nu a mai fost luata in calcul, singurele estimari in aceasta privinta putand fi facute doar cu referire la cursul valutar, care si el, dupa cum s-a vazut, a fost prevazut cu prea mult optimism.

Revenirea la normalitate, peste cativa ani

Ultimele date nu lasa sa se intrevada o rapida imbunatatire a situatiei economice. Cifrele Comisiei Nationale de Prognoza arata ca se va ajunge la un produs intern brut comparabil cu cel al lui 2007 abia prin 2012-2013. Aceasta in timp ce salariul mediu brut va creste cu aproximativ 25% in acelasi interval. Rata somajului va ajunge, conform estimarilor, de la 5,5 in 2009 la 4,3 in 2013. Urmatoarele prognoze vor fi facute publice in cursul lunii martie. Va fi interesant de urmarit ce alte noi schimbari au sa intervina in cifrele in functie de care ar trebui sa ne gandim strategiile de viitor.

Emilian Berceanu

Ministrul Sanatatii, Ioan Bazac, a semnat ieri Ordinul privind aprobarea regulamentului de organizare si functionare si organigrama directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti. Directiile de sanatate publica vor transferate catre consiliile judetene, iar spitalele, catre autoritatile locale. Schimbarea ar fi usor acceptata, daca ar fi insotita si de fondurile necesare functionarii institutiilor si unitatilor sanitare.

Intr-un comunicat de presa, ministrul Bazac a declarat ca a regandit DSP ca pe o structura noua, „cu atributii adaptate la cerintele actuale”. Se pregatesc astfel, premisele descentralizarii, pe care actualul ministru intentioneaza sa o realizeze pana la finele acestui an. „In noua structura, DSP va fi transferata consiliilor judetene. Vreau sa readuc seriozitatea si consecventa in interiorul sistemului de sanatate”, a mai spus ministrul Bazac. In noua formula se redefinesc responsabilitatile fiecarui departament, serviciu, birou sau compartiment si din DSP Bacau. Rolul de control al DSP se intareste, dar cresc, in acelasi timp, responsabilitatile la nivel local ale institutiei in ceea ce priveste prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile si netransmisibile. Ordinul reglementeaza si implicarea DSP in monitorizarea starii de sanatate a populatiei. Toate aceste schimbari ar trebui sa faciliteze transferul DSP catre Consiliul Judetean, pana la 31 decembrie. „Acestia sunt pasi firesti spre descentralizare, ne-a declarat Dragos Benea, presedintele CJ Bacau. Este normal ca unele investitii sa fie coordonate de la nivel local, nu de la Bucuresti. Daca transferul DSP catre Consiliul Judetean va fi insotit si de fondurile necesare, va fi bine. Am avut in ultimii 4 ani o colaborare buna cu directorul DSP, iar acest mic pas care se face in directia descentralizarii poate fi benefic”.

Un experiment care ingrijoreaza

Aceste masuri vor fi corelate cu trecerea spitalelor publice la autoritatile locale. „Exceptie fac spitalele judetene, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, directorul DSP. Se preconizeaza ca toate celelalte spitale sa fie predate autoritatilor locale pentru un an. Daca va merge, va ramane asa. Din punctul meu de vedere, mai intai trebuie realizata descentralizarea, pe linie administrativa, si stabilit circuitul banilor”. De 6 ani, spitalele sunt in administrarea autoritatilor locale. Legea permite consiliilor locale si judetene sa suporte o parte din cheltuielile spitalelor (plata utilitatilor, investitii, reparatii). Autoritatile locale au inteles aceasta dupa cum le-a permis bugetul si relatia cu sefii spitalelor. Dupa ce isi vor primi spitalele integral, autoritatile locale vor fi obligate sa asigure si plata drepturilor salariale ale angajatilor. „Daca ni se pun la dispozitie si bani, nu avem nimic impotriva, declara Ionel Turcea, primarul din Buhusi. Daca nu, mai bine nu le transfera. Noi avem buget de supravietuire la primarie. Abia reusim sa alocam fonduri anual pentru igienizari la spital. De platit utilitatile nici nu poate fi vorba. Iar de suportarea si a altor cheltuieli, dupa transfer, la fel”. Si managerul Spitalului de Pneumoftiziologie Bacau crede ca nu este cazul unei schimbari in relatia cu autoritatea locala. „Parteneriatul pe care il avem acum cu Consiliul Local Bacau este cel viabil, ne-a declarat dr. Gabriel Gavrila. Ni se platesc utilitatile si primim fonduri pentru unele investitii. Nu vad cum ar putea sa ne plateasca autoritatea locala salariile”. Practic, un spital, chiar public fiind, functioneaza ca un agent economic. Prin contractul incheiat cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, daca realizeaza servicii primeste bani, daca nu, nu. In relatia dintre spitale si CJAS nu este loc pentru autoritatile locale.

Noile spatii din Spitalul de Pediatrie destinate sectiei Chirurgie stau inchise de peste un an. Conducerea spitalului invoca lipsa de medici anestezisti. In Spitalul Judetean de Urgenta unele sectii sunt supraaglomerate.

O investitie de miliarde de lei vechi facuta pentru sectia Chirurgie si Ortopedie Pediatrica a Spitalului de Pediatrie sta neutilizata de peste un an de zile. Si aceasta deoarece nu sunt medici de anestezie-terapie intensiva care sa vrea sa lucreze in sectie. De la infiintarea ei, sectia isi desfasoara activitatea la etajul III al Blocului medico-chirurgical (cladirea mare) al Spitalului Judetean de Urgenta (SJU), care ii asigura si medicii anestezisti. Mutarea de aici in noile spatii, reabilitate si dotate conform normelor Uniunii Europene, a sectiei de Chirurgie si Ortopedie Pediatrica este inca departe de a se realiza. Pentru ocuparea posturilor de medici anestezisti (patru) necesari pentru ca sectia sa functioneze acolo s-au organizat numeroase concursuri, dar nu s-a prezentat nimeni la ele. aAm scos, din nou, la concurs posturile, dar, sunt slabe sperante ca va veni cineva, ne-a declarat dr. Aurelia Taga, directorul medical al Spitalului de Pediatrie. Este greu sa gasim, pentru ca anestezistul trebuie sa se adapteze la specificul copilului”. Pentru copii, aceasta sectie este vitala. Aici se efectueaza interventii chirurgicale pediatrice (chirurgie generala, ORL, oftalmologie si ortopedie) din cele mai complexe, dintre copiii internati si care necesita a fi operati foarte putini fiind transferati la clinici universitare, cazul lor fiind rezolvat in sectia spitalului. Anul trecut in sectie au fost internate 2.155 cazuri, din care au impus interventie chirurgicala 1.221. In 2008, numai 20 de copii au fost transferati la Iasi pentru operatie. In luna ianuarie din acest an au fost rezolvate 240 cazuri, din care 202 au fost supuse interventiei chirurgicale.

Spitalul Judetean are nevoie de spatii

Dar Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) are nevoie de spatiile ocupate de sectia Chirurgie Pediatrica. Este pe cale de a finaliza reabilitarea ultimelor sectii ramase nerenovate si ar trebui sa intre acum in spatiile unde functioneaza Chirurgia Pediatrica, pentru a corespunde in totalitate normelor europene. Dar nu numai aceasta impune eliberarea spatiilor. aAvem nevoie de spatii pentru decongestionarea sectiilor aglomerate, a spus Dan Stoica, managerul SJU. Trebuie sa extindem aceste sectii si nu avem unde decat la etajul III. Ne incurca foarte mult faptul ca sectia Chirurgie Pediatrica nu se muta. Blocul medico-chirurgical este singura cladire din spital la care nu reusim sa incheiem reabilitarea. Va trebui, totusi, ca Spitalul de Pediatrie sa gaseasca o solutie, sa se organizeze si sa se mute. Problema tine de el si de Directia de Sanatate Publica”. In prezent, mai multe sectii din SJU sunt aglomerate, medicii fiind nevoiti sa interneze si cate doi bolnavi pe un pat. Este cazul sectiilor de Medicina Interna, Gastroenterologie, Neurologie si Cardiologie. Unele dintre ele ar urma sa fie mutate in spatiile pe care le ocupa acum sectia Chirurgie Pediatrica.