miercuri, 24 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5455

Badminton / Turneul Banu Invest: Bacaul face legea

Super-rezultate la cel mai puternic turneu international organizat in Romania. Niciodata nu s-au obtinut 4 medalii la un concurs de o asemenea anvergura. Iar pe podium au urcat numai bacauani!

In finala

Cea mai buna performanta au avut-o Alexandra Milon si Florentina Petre. aCu ele avem cele mai mari sanse, daca ajungem in sferturi sau poate in semifinale ar fi excelent la un turneu de o asemenea amploare”, spunea antrenorul Bogdan Milon inainte de startul concursului de la Timisoara. Asteptarile au fost insa depasite, chiar daca Florentina abia venea dupa o accidentare suferita la Cupa Romaniei, iar Alexandra a acuzat o raceala. Cele doua badmintoniste bacauane au batut drumul pana in finala, dupa 21-17, 21-16 cu Toyran Ozge / Busenur Korkmaz (Turcia), 21-17, 21-17 cu Orsolya Varga / Sarolta Varga (Ungaria) si 21-19, 21-16 cu Elisabeth Baldauf / Belinda Heber (Austria). In ultimul act al competitiei, Petre / Milon au cedat la favoritele nr. 1, Petya Nedelcheva / Dimitria Popstoikova (Ungaria), 21-17, 21-14.

Inca o medalie

Tot la dublu fete, Bacaul si-a mai trecut in cont o medalie de bronz. Alexandra Agu si Diana Apostu au mers pana in semifinale, dupa
21-19, 23-21 cu Oznur Caliskan / Rabia Kurtulus (Turcia) si 21-14, 21-12 cu Sandra Halilovic / Milica Simic. In semifinale, Agu / Apostu au fost invinse de castigatoarele turneului, Nedelcheva / Popstoikova, cu 21-16, 21-12.

Plus alt bronz

Si la dublu baieti s-a adaugat in palmares un loc 3, prin Ionut Gradinaru si Florin Patroaica. 21-15, 21-11 cu Balasz Borosz / Akos Varga (Ungaria), 7-21, 21-14, 21-10 cu Murat Sen / Kamil Akcebe (Turcia, fav. 4), 22-20, 21-12 cu Zvonimir Hoelbling / Luka Zdenjak (Croatia). Bacauanii s-au oprit in semifinale dupa 21-18, 21-12 cu Julian Hristov/ Vladimir Metodiev (Ungaria).

Aproape de alta finala

La mixt, Ionut Gradinaru / Alexandra Agu au trecut in primul tur de Marton Szatzker / Sara Fekete (Ungaria), 23-21, 21-15, dupa care au cedat la favoritii nr. 4: Iztok Utrosa / Maja Tvrdy: 21-19, 15-21, 21-13. Bacauanii au fost insa razbunati de alti bacauani. Florin Patroaica si Alexandra Milon au castigat primul meci cu Ilija Pavlovic / Milica Simic, 21-7, 21-14, au trecut apoi de Emre Lale / Merve Vatansever (Turcia),
14-21, 21-12, 21-11, dupa care au i-au invins pe capii de serie nr. 4 cu 21-14, 21-13. In semifinale, perechea Patroaica / Milon a cedat greu de tot la favoritii nr. 1, Valeryi Atrashchenkov / Elena Prus (Ucraina): 26-24, 22-20.

Cate un tur

In probele de simplu, bacauanii
s-au oprit in primele tururi. Alexandra Agu a cedat in turul II, iar Florentina Petre si Alexandra Milon in turul I. La masculin, singurul roman intrat pe tabloul principal a fost Robert Ciobotaru (Stiinta), venit din calificari si invins de favoritul nr. 2, Valeryi Atrashchenkov (Ucraina): 21-17, 22-20.

Dana Popa

S-au furat 1000 de bilete de tren pentru veterani

    Filiala Bacau a Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi, prin intermediul vicepresedintelui Ioan Poenaru (foto), informeaza veteranii de razboi si societatile de transport auto din Bacau si judetele din Moldova, precum si Regionala CFR Iasi, de disparitia a 1000 de bilete de calatorie din gestiunea subfilialei ANVR din comuna Garleni. Biletele sunt valabile pentru anul 2009. Petru Ceca, presedintele organizatiei din Garleni, in etate de 86 ani, care le avea in gestiune, sustine ca acestea i-au fost sustrase in data de 10 februarie, de catre doi cetateni care au venit in vizita, conducand o masina de culoare rosie. Disparitia lor a fost semnalata abia pe 17 martie. Ipotezele sefilor de la centru se invart in jurul a inca doua variante: Ori biletele au fost comercializate de cel care le avea in primire, ori cineva din anturajul acestuia a profitat de ocazie, subtilizandu-le. De ele ar fi beneficiat mai mult de 40 de persoane, veterani si vaduve de razboi din comuna Garleni (un veteran avand dreptul la 24 calatorii iar o vaduva la 12). Organele de politie au fost anuntate, ancheta fiind in curs de desfasurare. Pana la aflarea adevarului conducerea Filialei Bacau a ANVR considera nule 7 carnete a 100 file, bilete auto, intre seriile 1088961 si 1089669, precum si 4 carnete a 100 file, bilete de tren clasa a II-a, intre seriile 836302 si 836656.

    /p>

    FCM Bacau a ajuns la cea de-a patra victorie consecutiva in campionat: Cine ne mai opreste?

    In serie

    De la un pol la celalalt. In prima parte a campionatului, FCM Bacau a alergat 13 etape si 89 de minute dupa primul succes. Acum, „galben-albastrilor” nu le mai ajung victoriile. Patru la rand, daca luam in calcul si acel 2-0 cu FC Snagov din ultima runda a turului. Patru victorii consecutive, dintre care ultimele doua au fost reusite in deplasare. Dupa un 2-1 la Giurgiu, contra Dunarii, bacauanii au dat lovitura si la Buftea, unde duminica s-au impus si mai clar: 3-1. Un adevarat tur de forta.
    Paradox

    Cel mai net succes a venit pe fondul unei prestatii in ton minor. Un paradox recunoscut si de antrenorul Gheorghe Poenaru. Tehnicianul bacauan a tinut insa sa precizeze la finalul meciului cu CS Buftea: „As fi luat drept carcotas daca dupa o victorie cu 3-1 in deplasare m-as apuca sa spun ca sunt nemultumit de joc”. Poe stie ca o echipa buna castiga si atunci cand joaca ceva mai slab. Si mai stie ca echipa sa a avut un alibi solid la Buftea: i-a lipsit intreaga banda stanga.
    Record

    De la un pol la celalalt, de la un record la altul. Sambata, contra lui CSM Ploiesti, FCM Bacau va conta si pe Boboc si Dobarceanu, absentii de la Buftea. Cu trupa completa (lipseste doar Darie), bacauanii vor putea tinti cea de-a cincea victorie la rand. Si s-ar apropia de recordul stabilit in sezonul 2006- 2007. Atunci au incheiat campionatul ligii secunde cu sase succese consecutive. Acum se pregatesc sa lungeasca seria. Si sunt de-abia la inceput de retur!

    Virozele respiratorii ataca si mai virulent

      Cum era de asteptat, nici la sfarsitul saptamanii trecute medicii de garda din Spitalul de Pediatrie Bacau nu au avut o clipa de ragaz. Si de aceasta data, desi vremea s-a mai incalzit, spitalul a fost luat cu asalt in weekend de catre o multime de parinti, in brate cu copii bolnavi. aA fost o adresabilitate si mai mare decat la sfarsitul saptamanii anterioare, ne-a spus dr. Aurelia Taga, directorul medical al Spitalului de Pediatrie. Au fost peste 200 de pacienti. In prezent (ieri – n.r.) sunt internati 105 copii pe 140 de paturi. Este mult fata de alte perioade ale anului”. In cele doua zile libere au fost internati pentru o perioada mai indelungata nu mai putin de 44 de copii. Alti 26 au necesitat spitalizare de zi iar 130, in urma examenului medical la care au fost supusi de catre pediatrii de garda, au primit reteta pentru tratament la domiciliu. Evident, cei mai multi copii au fost diagnosticati cu o afectiune respiratorie de natura virala. Ei aveau febra mare (intre 39 si 40 de grade), rosu in gat, tuseau puternic, iar unii dintre ei si vomitau des. Marea majoritate a bolnavilor o reprezinta prescolarii, cu varsta cuprinsa intre 1 si 7 ani.

      Elena Tintaru

      Un nou targ auto, din toamna

        Noul targ auto bacauan a ajuns in faza „de protocol”. „Acesta va fi amplasat la granita dintre municipiul Bacau si comuna Letea Veche, ne-a declarat Constantin Curcudel, seful Directiei Administratia Pietelor (DAP). Am trimis protocolul la Primaria Letea Veche, pentru a fi studiat”. Potrivit directorulului DAP, Primaria Letea Veche va pune la dispozitie 6 hectare de teren, iar municipalitatea bacauana va suporta costul investitiei.

        Stadionul Municipal mai are sanse…

          Stadionul Municipal Bacau ar putea scapa de demolare. Cel putin aceasta este intentia unora dintre consilierii locali, iar soarta stadionului si a echipei de fotbal FCM Bacau a fost unul dintre subiectele abordate in cadrul sedintei de lunia a Consiliului Local, in contextul in care planurile Primariei de a construi un nou stadion, la standardele UEFA, par tot mai departe de realizare, din cauza lipsei fondurilor.

          Bugetarii vor venituri decente

            Peste o suta de sindicalisti au pichetat, luni, Prefectura pentru a protesta impotriva OUG care prevede disparitia sporurilor si primelor. Bugetarii acuza ca in timp ce lor li se taie sporurile, parlamentarii isi acorda prime de 100 de milioane. „Sa suportam toti astfel de masuri” si „Sa fim egali in fata crizei” au cerut ei, nemultimiti de faptul ca Guvernul vrea sa le diminueze veniturile.

            S-a votat bugetul municipal pe 2009

              Consiliul Local al municipiului Bacau a aprobat, astazi, in sedinta extraordinara, proiectul de buget pentru anul 2009. 16 consilieri au votat „pentru”, iar trei s-au abtinut. Bugetul a fost adoptat in forma prezentata de primarul Romeo Stavarache, cu doua amendamente propuse de consilierul Ilie Birzu. Municipiul Bacau are, in acest an, un buget propriu de 349.093.000 lei noi. Primarul Romeo Stavarache a expus principalele capitole ale bugetului, cu accent pe sumele prevazute pentru continuarea investitiilor incepute in ultimii doi ani. O noutate este alocarea a 16 milioane RON pentru realizarea Spitalului Municipal, in conditiile in care finantarile anuntate in campania electorala nu vor mai fi primite de la bugetul de stat. Consilierii locali ai PD-L si PSD au catalogat proiectul de buget drept unul optimist, in timp ce consilierii PNL si primarul Stavarache au acuzat adversarii politici ca au obstructionat, in Consiliul Judetean, alocarea unor sume importante din bugetul judetului catre bugetul municipal.

              Politist acuzat: E mana-n mana cu hotii?

                Agentul sef adjunct Ion Vitoreanu, seful Postului de Politie Stanisesti, este acuzat de favorizarea infractorilor. Mai precis a hotilor de material lemnos, care fac legea pe vaile din comuna. In aparare, Vitoreanu sustine ca totul este doar o rautate si ca el incearca sa stopeze fenomenul. Nu reuseste insa, din cauza ariilor mari de actiune si a lipsei de personal din post.

                „Lucratorii Postului de Politie Stanisesti privesc cu mare usurinta faptele ce se petrec in teren cu privire la furtul de material lemnos, prin care se aduc grave prejudicii statului. Nu este de mirare ca pe raza comunei se transporta mari cantitati de material lemnos, sustras prin taieri frauduloase de catre cetateni arhicunoscuti, daca nici pentru cazurile sesizate de noi si aduse la cunostinta Postului de Politie nu se ia nici o masura. In zona, distrugerea plantatiilor antierozionale a atins cote alarmante”, acuza inspectorul zonal al Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF), ing.Octavian Cezar Andrei. Acesta lucreaza in zona de peste 33 de ani. Are sub supraveghere 539 de ha de padure, plantata impotriva eroziunii solului. In Valea Ursului, in Valea Ungureni, in satul Slobozia Noua- Panu, oamenii fura ca in codru. Cioatele de copaci proaspete sunt la tot pasul, pe ici – colo lemnul este si abandonat de hoti, se fura in plina zi. Scandalul s-a iscat in momentul in care inginerul Andrei a facut doua informari catre ANIF despre situatia din comuna Stanisesti, informari care au ajuns si pe masa sefului Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Bacau. Fara niciun rezultat. „Am reusit sa stabilizam terenurile si acum e barbarism curat aici. Nu avem niciun raspuns la toate constatarile noastre in contraventii si dosare penale. Seful de post vine foarte greu cand este sunat. In timpul unei interventii am cerut inventarierea materialului lemnos furat, dar ajutorul sefului de post s-a multumit doar sa urmareasca modul cum se descarca lemnul, si i-a lasat pe suspecti sa plece linistiti acasa. Sunt oameni care au facut din furtul de lemn o ocupatie zilnica, dar nimeni nu spune nimic”, mai spune inspectorul ANIF.

                Munca de birou

                Mai grav e ca moda politistilor este de a aplica doar sanctiuni contraventionale, care ulterior sunt contestate in instanta, iar hotii scapa basma curata. Asta in ciuda faptului ca toti
                oamenii din Stanisesti recunosc ferm ca lemnul se fura. „Se fura pentru foc si pentru a fi vandut catre batranii care nu mai au putere. E jungla aici la noi”, ne-a spus un localnic din Slobozia. E drept ca multi dintre sateni arata cu degetul si catre inspectorul Andrei, dar si de Politie spune „ca mai iese pe teren, dar mai mult sta in birou”, cum ne-a declarat tanti Varvara, din Catunul Valeni.

                Scuze

                In fata acestor acuzatii, agentul sef adjunct Ion Vitoreanu se scuza spunand ca e vorba doar despre rautati. „Sunt indignat si dezamagit. Am cunostinta si despre acele informari, dar nu pot sa spun decat ca de-a lungul timpului noi mereu am urmarit taierile ilegale si sustragerile de masa lemnoasa. De altfel munca noastra pe delicte silvice este cea mai complexa. Timp de 5 ani ANIF nu a asigurat niciun fel de paza pe aceste zone. Sunt 209 rape de toate, iar noi suntem numai doi. Daca se semnaleaza un furt intr-o rapa, altii fura din alte puncte. Cum sa le faci fata la toti? ANIF-ul vrea sa sanctionez eu ce prind ei. Nu se poate asa ceva. Aceste plantatii sunt si foarte aproape de gospodarii si implicit au devenit o sursa de venit. Oamenii au investit bani in drujbe, in cai, in carute, e greu sa le faci fata”, ne-a declarat Vitoreanu. Prin sate umbla vorba ca hotii au ajuns ca in nici 20 de minute sa taie si sa incarce o caruta. Toti sunt specialisti. Numai in acest an, politistii au facut doar 8 controale pe aceasta linie. Controalele
                s-au finalizat cu 8 amenzi, toate pentru sustragerile de lemn de la ANIF, si cu numai 3 mc de lemn confiscat. „Sunt peste 5.000 de locuitori, 10 sate dispuse pe 35 de kilometri lungime, la numai doi lucratori”, conchide sec agentul Vitoreanu. Din acest an, ANIF si-a angajat in zona si o firma de paza. A cerut in paralel si sprijinul IPJ Bacau, pentru stoparea actelor ilegale. In zadar insa.

                Roxana Neagu

                Procesiune religioasa pe strazile Onestiului

                  Ieri, incepand cu ora 16.00, in municipiul Onesti s-a desfasurat procesiunea Sfintei Cruci. Acest obicei este pastrat cu sfintenie de catre onesteni, dar si de catre slujitorii bisericii. Cateva sute de onesteni s-au adunat la Biserica cu hramul „Sfintii Imparati Constantin si Elena” din localitate pentru a participa, si in acest an, la aceasta procesiune. Acest obicei de a purta crucea pe strazile Onestiului a fost introdus in comunitatea onesteana imediat dupa 1990 si repetat in fiecare an. Spre deosebire de anii trecuti, de aceasta data la eveniment nu au mai fost prezenti reprezentantii administratiei publice locale. A oficiat slujba religioasa preotul Constantin Alupei, protopopul de Onesti, impreuna cu un sobor numeros de preoti ai municipiului de pe Trotus. Traseul nu a fost diferit de cel din anii trecuti. De la Biserica „Sfintii Imparati Constantin si Elena” s-a continuat pe Bulevardul Republicii, pe Bulevardul Oituz, pana la Biserica cu hramul „Sfantul Nicolae”, punctul terminus al procesiunii fiind catedrala onesteana. „Si de aceasta data, la procesiune a participat un mare numar de preoti, dar si de credinciosi veniti din toate partile Onestiului. Pe parcursul procesiunii s-au intonat cantari inchinate Sfintei Cruci si s-a citit Acatistul Sfintei Cruci. Au fost 12 opriri pana la Catedrala aPogorarea Duhului Sfanta, unde s-a incheiat pelerinajul. Credinciosii prezenti au putut sa aprinda cate o lumanare, s-au inchinat si s-au rugat in aceasta frumoasa procesiune”, ne-a declarat preotul Constantin Alupei, protopopul Onestiului.

                  Dana Lungu

                  Cel mai tanar depanator TV traieste de pe o luna pe alta: Mesterii dau faliment

                    La 27 de ani, Andrei Tabacaru este cel mai tanar depanator radio-TV cu sediu, firma si acte in regula. Ar fi putut fi consilier juridic sau avocat, insa greutatile vietii l-au silit sa puna rapid pe picioare o afacere. aAm crescut in Bucuresti pana in 1995, povesteste deschis, de parca ar vorbi cu o veche cunostinta. Familia mea a mostenit o casa langa Bacau si ne-am mutat aici, sa facem agricultura. Am intrat la Facultatea de Drept Bucuresti, insa dupa un an a trebuit sa abandonez studiile din motive financiare. Chiar daca as fi reusit sa ma tin la suprafata pana la absolvire, ce faceam dupa aceea? As fi fost un alt somer sau agent de vanzari cu studii juridice”. Asa ca a ales meseria, abratara de aur”. De mic a fost pasionat de surubait. Niciun televizor sau radio din casa nu avea secrete pentru el. A inchiriat un spatiu in zona Pietei Centrale si s-a pus pe treaba. Au fost ani buni pentru depanatori. aFaceam cam 20 de milioane pe luna, prin 2001-2002. Se cumparau tare televizoarele second hand, le trageam in banda. In ultimii ani, a mers insa tot mai prost”. Creditul cu buletinul i-a lovit pe mesteri. Decat sa repare vechiturile, bacauanii
                    s-au inghesuit la rate. De cateva luni, Andrei Tabacaru are din nou ceva mai mult de lucru. aVin cu toate antichitatile. A adus cineva si un Philips din „75. Unii aduc radiouri cu alarma, din acelea chinezesti. Ii refuz. Unul nou costa 30 de lei, cum sa le iau eu 20 de lei la reparat? Cu telecomenzile este la fel, dar acum oamenii se gandesc de doua ori inainte de a arunca un lucru”. Printre clienti sunt multi cu bani. Trag masina in fata scarilor. Sunt carcotasi si nu lasa niciodata un ciubuc. aMai degraba pune un leu, doi peste cat cer unul cu Dacia, de la Podu Turcului. Ceilalti iti iau si ultimul leut la rest”. Acum, e vanzoleala mare pe aAleea de prestari servicii”, din Piata Centrala. Toate PF-urile si AF-urile trebuie sa schimbe actele. aNe facem II-uri, adica intreprinderi individuale. Nu stiu care-i rostul, decat sa scoata de la noi alte si alte taxe. Umbli pe drumuri, platesti tot felul de taxe noi si pentru ce?” In aceste vremuri, abiznisul” ii permite sa manance bine si sa-si plateasca facturile. Atat. Bani pusi deoparte, ioc, perspective, ioc. aCe economisesc intr-o luna cheltuiesc in urmatoarea, cand nu mai merge bine treaba. Chiar daca as inchide dugheana, as vinde castraveti in piata si tot nu m-as angaja undeva. M-am invatat de tanar sa am cheia mea si nu as putea sa ascult de un sef”. In timp ce povesteste, Andrei Tabacaru desurubeaza, curata, masoara tensiunea, schimba piese, curata butoane, insurubeaza, probeaza, trece la alt aparat. Crede ca in doi-trei ani va avea din nou aflux de clienti. aVine era LCD-urilor stricate. Deja au inceput sa-si faca aparitia.” Spera sa reziste pana atunci. Mesterii dispar unul dupa altul. Afacerile acad” precum piesele de domino. In Bacau numeri pe degete atelierele de depanare radio-TV. aE criza in prestari servicii. Toti vecinii mei sunt ingrijorati. Avem nevoie de cineva care sa repare economia. Niste mesteri”, glumeste Andrei Tabacaru.

                    Doina Mincu

                    Platforma Industriala Buhusi: o noua utopie pe vechile dureri?

                    In iulie 2006, SC ARRES SRL a incheiat cu Primaria Buhusi, in urma unei licitatii, un contract de concesionare pentru Platforma Industriala Buhusi, din interiorul SC STOFE. Buhusi. Printre altele, suprafata cuprindea trei parcele cu teren in suprafata de 72390 mp si constructii 9751 mp.

                    Capricii de Fata Morgana?

                    Iata si obiectivele concendentului SC ARRES SRL: crearea unui numar de 5.100 locuri de munca, intr-un termen de 2 ani realizarea investitiilor in valoare de 18.000.000 lei, in termen de 10 ani desfasurarea de activitati economice. In iulie 2007 au fost predate firmei SC ARRES bunuri concesionate (teren si constructii aferente) in valoare de 5.313.516 lei. Consiliul Local a aprobat, in 2007, demolarea de catre SC ARRES a unor constructii in suprafata de 6541 mp, in vederea demararii lucrarilor de amenajare si pregatire a suprafetelor pentru constructia viitoarelor cladiri necesare investitiilor care se vor derula pe Platforma Industriala Buhusi. Tot in 2007 se incheie un act aditional la contractul initial de concesionare. Potrivit acestuia, numarul de locuri de munca prevazute ramane acelasi, dar termenul este stabilit pentru sase ani. Din decembrie 2007 pana in ianuarie 2009, SC ARRES primeste de la Primaria Buhusi noua somatii privind obligatiile de plata a impozitului pe cladiri si teren. Ultima somatie avea valoarea de 547.373 lei. Consilierii ajung la concluzia ca afacerea scartaie. O comisie formata prin dispozitia primarului, in septembrie 2008, verifica modul de derulare a angajamentelor firmei ARRES si constata ca au fost demolate numai unele dintre cladiri, n-a fost realizata nicio noua investitie, n-au fost create locuri de munca, nu se desfasoara vreo activitate economica in cadrul Platformei Industriale Buhusi concesionate. Firmei ARRES ii sunt solicitate explicatii, dar aceasta nu se prezinta in septembrie 2008 la sedinta Consiliului Local. Administratorul SC ARRES SRL, ing. Dorin Antalut, si reprezentantul partenerului International Business Consulting. Llc, Fabio Roverati, solicita sa participe la sedinta din luna octombie 2008. Primaria Buhusi a primit si o adresa de la SC ARRES SRL prin care se precizeaza ca sunt angajate discutii pentru finantarea proiectului, de realizare a Platfomei Industriale, dar, din cauza situatiei globale nesigure, atoti marii jucatori din lumea financiara adopta o abordare de aasteapta si vezia, inainte de a finaliza orice afacere majora si de a incepe noi operatiuni, si sunt in imposibilitatea de a stabili o programare a datelor in timp, pentru continuarea activitatilor care tin de proiect, si ca trebuie sa urmareasca evolutia crizei internationale pana cand unele semne pozitive vor
                    aparea si, astfel, sa putem accelera din nou proiectul cu platforma industriala”.

                    Suficient, destul, ajunge?

                    Un referat complex prezentat consilierilor buhuseni in ultima sedinta, de catre un grup de specialisti ai Primariei, evidentiaza, intre altele, ca: SC ARES a concesionat pe o perioada de 49 de ani cele trei parcele care alcatuiesc Platforma Industriala Buhusi, iar activitatea desfasurata de aceasta de la preluarea platformei si pana in prezentat a constat in demolarea unor cladiri, magazii, valorificarea materialelor recuperate si paza terenului ARRES sustine ca, din cauza crizei internationale, nu exista inca resursele financiare necesare derularii proiectelor promise pentru Platforma Industriala, fiind necesar sa mai astepte pana la imbunatatirea situatiei acordarii creditelor, desi prin formularul de oferta depus se precizeaza ca investitiile propuse a fi realizate de catre SC ARRES vor fi aefectuate din fonduri proprii” si nu din credite bancare. SC ARRES trebuia sa platesca taxele si impozitele pe cladirile si terenurile concesionate in valoare de 71.267 lei (din care 57.112 debit la care se adauga majorarile in valoare de 14.155 lei). La aceasta valoare se adauga si plata redeventei de 547.373 lei, conform prevederilor contractului de concesionare.

                    Avancronica la inca un vis spulberat?

                    Viceprimarul buhusean Vasile Zaharia ne-a precizat: aSC ARRES se afla in perioada de gratie, pana pe 17 aprilie 2009, timp in care nu plateste redevente pentru concesiune. Avand in vedere ca SC ARRES nu a realizat niciun angajament stipulat in contract, suntem in situatia de a rezilia contractul si de a cauta o solutie pentru a valorifica spatiul. Dl Dorin Antalut a fost contactat de noi prin e-mail, telefon, corespondenta scrisa, dar nu ne-a raspuns”. Recent, ing. Dorin Antalut, administratorul SC ARRES, ne-a spus: ain decembrie 2008 am avut o discutie cu un reprezentant al Primariei. Inainte de sedinta Consiliului Local din februarie 2009, am prezentat o informare, Consiliului Local si Primariei, prin care ne precizam punctul de vedere. Probabil ca
                    n-au primit informarea in timp util, pentru a valorifica datele ei in acea sedinta despre care vorbiti. Acum asteptam un punct de vedere oficial al autoritatilor buhusene si, in functie de aceasta, vom avea si noi un punct de vedere”. In Buhusi se crede ca rezilierea contractului este inevitabila. SC ARRES argumenteaza contrariul.

                    Ion Fercu

                    O viata de literatura

                    an ziua lansarii volumului aantoarcerea lui Arpagic” an Bacau, am avut minunata ocazie a apropierii de binecunoscuta si apreciata scriitoare Ana Blandiana. Dupa discursul lansarii, an care a facut scurta istorie a aparitiei motanului, a semnat copertele cartilor iubitorilor operei ei si a acceptat, cu ancantare nemascata, sa ami raspunda la antrebari. Modesta dincolo de asteptari, s-a ridicat de pe scaun spre a fi mai aproape de mine si mi-a vorbit, zambind, an replici de o promptitudine si o hotarare rare.
                    Reporter: As dori sa va antreb an primul rand la ce gen literar ati lucrat cu cea mai mare placere: poezie, nuvela, roman?
                    Ana Blandiana: In primul rand, unele au depins de mine, altele nu. Poezia nu a depins de mine. Am scris-o pentru ca asa a vrut Dumnezeu, nu pentru ca am vrut eu. Cred ca cea mai mare placere mi-a facut sa scriu proza fantastica. Si marea placere consta inclusiv an faptul ca, spre deosebire de poezie, unde nu sunt niciodata sigura ca numai eu sunt autorul – am sentimentul ca vine de deasupra mea -, proza ami da sentimentul ca sunt scriitor profesionist: ma asez la masa si scriu.
                    Reporter: Citez din Antijurnal, din volumul Calitatea de martor: aScriitorului totul nu ai este decat un pretext, viata ansasi nu este decat un pretext ca sa scrie”. Va identificati? Viata dumneavoastra ar avea sens fara literatura?
                    Ana Blandiana: Nu! Ramane absolut valabil. an orice caz, nu am destula imaginatie ancat sa vizualizez o astfel de viata, lipsita de literatura.

                    A consemnat Larisa Cobuz, clasa a XI-a B

                    In culisele succesului

                      Bacaul nu duce lipsa de resurse. Olimpiadele continua si noi trimitem an continuare elevi de elita pentru a ne reprezenta. Acestia se pregatesc an de an, mentinandu-se an top. La etapa nationala a olimpiadei de limba franceza, de la Arad, anul acesta va merge Florina Nastase, la clasa a XI-a. Florina a fost olimpica doi ani la rand la limba engleza. an speranta ca voi reusi sa aflu mai multe dintre secretele succesului ei, am ancercat sa o adescos”. Ea a acceptat bucuroasa sa ampartaseasca din propria-i experienta, fiind o fire deschisa si ambitioasa. Priveste olimpiadele ca pe o sursa de autocunoastere, de a-si afla limitele si de a descoperi orizonturi noi. A anceput cu engleza, fiind curioasa cat de departe poate ajunge. Nu-si imagina ca va continua cu franceza, dar lucrurile se schimba an viata si asta e bine pentru un tanar an formare. Viata i-a fost influentata datorita olimpiadelor. A avut ocazia sa citeasca mai multa literatura si mai diversa, mai ales acum, la liceu, unde anvata antr-o clasa cu profil filologie bilingv engleza. Florina considera ca acesta este un profil potrivit aptitudinilor ei. La anceput era vorba de cariera. Si-a schimbat ansa conceptiile antre timp. Ar vrea sa dea admitere la facultate, la fel ca ceilalti. Nu vrea sa fie privilegiata doar pentru ca are niste premii la olimpiade. La aceste competitii participa pentru ca ai place. Cunoaste oameni noi, antalneste vechi prieteni, anvata lucruri, ca an fiecare moment de altfel. Nu prea este de acord cu anvatatul din carticica. Si asta ajuta antr-adevar pentru baza cunostintelor. Considera ansa mai practic si mai placut cititul aan original”, adica prefera sa citeasca o carte an limba an care a fost scrisa, mai ales daca o stie filmele fara subtitrare si bineanteles munca individuala. aNu poti fi mereu ampins de la spate de cineva si tu doar sa astepti rezultate. Succesul vine din vointa fiecaruia”, a mentionat Florina. an clasa a VIII-a nici nu asi imagina ca va ajunge atat de departe. Acum, dupa doi ani de experienta, totul devine mai usor. Parca rezultatele ar aparea de la sine. ansa ia totul ca pe o experienta unica, de care se bucura si pe care munceste sa o mentina. aNu ma consider cea mai buna an domeniu. Sunt foarte multi mai buni decat mine, care, poate, nu au fost descoperiti anca. Mai am mult de lucru cu franceza. Nu vreau sa dezamagesc pe nimeni si voi face tot posibilul sa le andeplinesc asteptarile”. A ramas cu amintiri foarte frumoase de la primul concurs, de la care a venit cu locul I, dar are si un gust amar dupa cel de-al doilea, care a determinat-o sa nu mai participe anul acesta la engleza. Se schimbase radical felul de a se corecta lucrarile elevilor, antr-un fel dezavantajos, pe care Florina al dezaproba complet, deoarece crede ca-l determina pe elev sa-si piarda ancrederea an sine. Desi unii asi imagineaza ca nu mai are timp de nimic altceva, Florina are mereu o carte la ea. Pasiunile ei sunt cititul si teatrul – face parte din trupa de teatru pentru liceeni Nobody”s Group. Cartea preferata – aMaestrul si Margareta”, a lui Mihail Bulgakov, pe care o recomanda. Recunoaste ca citeste dupa doua programe: pe de o parte literatura clasica engleza, pentru viitoarea cariera, si pe de alta parte carti care chiar o atrag, desi majoritatea sunt mai putin cunoscute. ai plac personajele care cauta absolutul an cultura si cunoastere, care sunt an continua schimbare si apreciaza viata la o valoare relativ apropiata de cea reala. Florina nu se arata ansa prea optimista an ceea ce priveste cultura an Romania. Poate peste o generatie, doua, Romania asi va reveni, atunci cand va anceta sa faca telenovele si cand va aparea Cartarescu la televizor. aDar mai exista anumite ainsulite de culturaa, pe care speram sa le putem pastra an tara. Ar trebui ca societatea sa aiba grija de putinii oameni culti pe care ai avem si care devin tot mai putini pe zi ce trece”, crede tanara. Opteaza pentru meseria de profesor de limbi straine, an special engleza si franceza, desi nu e cea mai banoasa. Este de parere ca profesorii sunt oameni foarte culti si au foarte multe avantaje prin posibilitatile de a observa caracterele diferite ale elevilor cu care lucreza. Cu toate ca avea planuri spre universitati mari din Anglia, se gandeste tot mai mult sa ramana an tara si sa ajute cum poate societatea an care a trait cei mai frumosi ani. Ar vrea ansa ca meseria asta sa fie doar de acoperire pentru viitoarele carti pe care planuieste sa le scrie. Are deja unele ancercari an ceea ce priveste proza fantastica si recunoaste unele influente romantice, eseistica, simbolistica, precum si unele mici filosofii proprii. I-ar placea foarte mult sa aiba ocazia sa studieze istoria literaturii si filosofia. Deocamdata nu poate decat sa se straduiasca an continuare si sa astepte rezultatele muncii. Un sfat pentru iubitorii de limbi straine: aSa anvete limba respectiva ca pe limba materna. Sa anceapa sa gandeasca an acea limba si sa o considere ca facand parte din ei”.

                      Simina Cernat, clasa a X-a H

                      Boala scoate la pensie tot mai multe persoane

                        Bolile provoaca invaliditatea a tot mai multe persoane aflate la varsta activa. Daca in 2007 au fost 22.531 pensionari de invaliditate, in 2008 s-a ajuns la 23.983. Numai in primele doua luni din anul in curs numarul persoanelor pensionate ca urmare a unei boli a crescut la 24.138. Dintre acestea, 1.033 au gradul I de invaliditate (si-au pierdut total capacitatea de munca si au nevoie de insotitor), 9.646 au gradul II iar 13.459, gradul III (jumatate din capacitate, afectata). Dar, pentru ca permanent sunt persoane care vor iesi din randul acestora si vor trece la pensia pentru limita de varsta, adevarata dimensiune a fenomenului este data de cazurile noi pensionate de invaliditate. In anul 2008 s-au inregistrat 3.087 cazuri noi, pe cand in 2007 au fost 2.403. In 2009, numai in cele doua luni care au trecut, 486 persoane au intrat in randul pensionarilor de invaliditate. Cum era de asteptat, in ce priveste bolile care duc la pensionarea celor mai multe persoane, pe primul loc se afla afectiunile cardiovasculare.
                        Nu putine sunt vocile care spun ca unele dintre pensionarile de invaliditate nu se justifica. Si, totusi, cei care sesizeaza acest lucru la Casa Judeteana de Pensii pot fi numarati pe degetele de la o mana. „Au fost cateva sesizari, ne-a declarat Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. Dosarele au fost trimise la Institutul National de Expertiza a Capacitatii de Munca, pensionarii vizati au fost chemati acolo la examen medical, dar nu s-a gasit nimic in neregula. Este dificil sa-l pui pe om pe drumuri, mai ales in cazul in care sesizarea nu se confirma”. Pe parcursul anului 2008 cele cinci comisii de expertiza (trei in Bacau, una in Onesti si alta in Moinesti) au depensionat, in total, 83 persoane, deci o medie lunara de sapte. Anul acesta, in urma revizuirii dosarelor, in ianuarie si-au pierdut calitatea de pensionar de invaliditate trei persoane iar in februarie 17.

                        ru

                        Bacaul a invins Iasiul: Romeo Stavarache este mare in PNL

                          In a doua zi a Congresului extraordinar al PNL, liberalii si-au ales vicepresedintii, membrii Biroului Politic Central (BPC) si ai Curtii de Onoare si Arbitraj. Crin Antonescu, ales, vineri, presedinte al PNL, a anuntat ca lansarea candidatilor pentru europarlamentare a fost amanata. Vineri, dupa miezul noptii, a avut loc si alegerea prim-vicepresedintelui, functie pentru care s-au luptat Ludovic Orban si Romeo Stavarache, ex-ministrul Teodor Atanasiu si fostul secretar de stat Marian Petrache, liderul PNL Ilfov, renuntand la cursa.

                          aAceasta competitie demonstreaza ca in PNL exista democratie, deci candidez”, a declarat Romeo Stavarache, dupa retragerea celor doi. Ludovic Orban a obtinut 947 de voturi, iar primarul Bacaului, 354. Multi dintre delegati au declarat deschis ca Ludovic Orban aface echipa buna cu Crin Antonescu” deoarece l-a ajutat in alegeri, ca sef de campanie. Pentru cele 21 de posturi din BPC s-au luptat 54 de liberali. Romeo Stavarache a obtinut 1.191 de voturi. Gabriel Berca, senator, sustine ca rezultatul nu este surprinzator deoarece aPNL Bacau a avut rezultate foarte bune la alegerile din 2008″, in plus, anoi am luat foarte in serios acest congres si ne-am facut campanie”. Oricum, Romeo Stavarache ar fi fost amembru de drept” in BPC, celor 21 de locuri adaugandu-li-se alte 8, rezervate celor mai bine cotate organizatii judetene din tara, intre care se afla si PNL Bacau. Sambata seara a inceput alegerea celor 14 vicepresedinti, proces care a durat pana duminica, la ora 7. A fost cel mai lung congres din istoria post-revolutionara a PNL. In cursa s-au inscris 22 de liberali, dintre care unii cu notorietate: Norica Nicolai, Teodor Melescanu, Varujan Vosganian, Eugen Nicolaescu, Teodor Atanasiu, Paul Victor Dobre etc. Bacaul l-a avut in cursa pentru un fotoliu de vicepresedinte pe Romeo Stavarache. Castigatorii sunt Cristian Anghel (833 de voturi), Varujan Vosganian (751 de voturi), Norica Nicolai (711 de voturi), Marin Almajan (699 de voturi), Mircia Muntean (671 de voturi), Romeo Stavarache (667 de voturi), Dan Radu Rusanu (649 de voturi), Raducu Filipescu (634 de voturi), Rares Manescu (582 de voturi), Aristotel Cancescu (566 de voturi), Daniel Chitoiu (548 de voturi), Mariana Campeanu (544 de voturi), Relu Fenechiu (528 de voturi), Vlad Moisescu (523 de voturi). S-ar putea spune ca Romeo Stavarache l-a invins pe Teodor Melescanu, care a fost primul sub linie, cu 514 de voturi. aSunt singurul din echipa lui Tariceanu care a castigat. Azi-noapte au cazut toti”, a declarat Romeo Stavarache. Exemple? aCristian David nu a intrat nici in BPC, nu a obtinut nici functia de vicepresedinte. Relu Fenechiu a trecut la limita. Am invins categoric Iasiul, situat sub Bacau la o diferenta de 149 de voturi. Pentru PNL Bacau este cea mai importanta functie obtinuta, vreodata, la nivel national. E foarte important, cred eu, ca Bacaul are vicepresedinte si, in viitor, va avea un cuvant de spus in PNL”, a precizat Romeo Stavarache.

                          Silvia Patrascanu

                          Managerii spitalelor, evaluati din nou

                            Managerii spitalelor publice trec din nou prin focul evaluarii. Pana pe 31 martie, activitatea acestora va fi cantarita, iar in functie de rezultat, sefii vor ramane in fruntea spitalelor sau nu. Evaluatorii vor acorda un punctaj intre 0 si 5 pentru fiecare criteriu de performanta, conform indrumarilor metodologice elaborate de Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar. La finalul evaluarii, managerii vor primi calificative. Contractul de management se mentine, in perioada de valabilitate a acestuia, pentru managerii care au obtinut calificativele aFoarte bine”, aBine” si aSatisfacator”. In ultimul caz, activitatea managerului se reevalueaza dupa 6 luni. Contractul de management inceteaza in cazul managerilor care obtin calificativul aNesatisfacator”. Pana la organizarea concursului, postul este ocupat de un manager interimar. Primul evaluat va fi managerul Spitalului de Pneumoftiziologie Bacau.

                            Normal” style=”margin-bottom: 10pt line-height: 115%”>Doina Mincu

                            Director nou la CJAS

                              Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Bacau are un nou director. Acesta este Viorica Draganuta, sotia viceprimarului Constantin Draganuta. La concursul organizat la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, singurul candidat pentru conducerea CJAS Bacau a fost Viorica Draganuta, care a obtinut dupa proba scrisa si interviu nota 7,65. In perioada 2006-2009, Viortica Draganuta a fost angajata CJAS Bacau pe postul de director de contractari. Asa cum era de asteptat, prin acest concurs au fost schimbati toti directorii indezirabili ai caselor de asigurari de sanatate din tara. Desi fostii directori au sustinut concurs in urma cu un an si aveau contract pe o perioada de 4 ani, s-a gasit o portita legala pentru revocarea lor din functie prin modificarea indicatorilor de management.

                              Doina Mincu

                              CET ecologizeaza depozitul de cenusa

                                CET Bacau va cheltui 4,5 milioane de euro pentru ecologizarea depozitului sau de zgura si cenusa. Acesta se intinde pe o suprafata de 40 de hectare, in comuna Letea Veche. Actiunea este o componenta a proiectului aReducerea poluarii si diminuarea schimbarilor climatice, prin restructurarea si reabilitarea sistemului de incalzire urbana”, care beneficiaza de 90 % finantare nerambursabila de la Comunitatea Europeana si bugetul de stat. 10 % din costuri sunt suportate de Consiliul Local Bacauepozitul va fi acoperit cu balast, cam 30 de centimetri, si pamant fertil, 15 centimetri&lt a explicat Vasile Dragusanu, directorul CET. De altfel, depozitul nu ne va mai fi util, deoarece din 2010 suntem obligati sa renuntam la folosirea lignitului pe post de combustibil”. &lt!–pozitul de zgura si cenusa al CET a facut de multe ori zile fripte bacauanilor, mai ales in verile secetoase, cand norii de pulbere erau impinsi spre oras. Din cauza dificultatilor financiare, CET nu reusea sa evite poluarea. Societatea nu dispune nici macar de banalii parapeti, fiind nevoita sa-i imprumute de la SNCFR.&lt/p&gt

                                Doina Mincu

                                Drepturi pe hartie pentru salariatii in halat alb

                                  Desi toti angajatii din sistemul sanitar public au dreptul la asistenta medicala gratuita, foarte putini profita de aceasta facilitate. Liderul bacauan al Sanitas, Aurel Cretu, sustine ca exista legislatie, dar nu si bani in bugetul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Bacau (CJAS), pentru decontarea cheltuielilor pe care le are cu asistenta medicala personalul sanitar. Pe de alta parte, reprezentantii CJAS declara ca decontarea cheltuielilor se desfasoara fara probleme, insa angajatii nu prea isi cunosc drepturile. aSalariatii spitalelor si ai cabinetelor din policlinici au inceput sa afle ca isi pot recupera banii, insa cererile de restituire sunt inca putine la noine-a declarat Viorica Draganuta, director interimar al CJAS. Anul trecut am decontat doar 5.800 lei pentru medicamente, 320 lei pentru servicii de recuperare medicala si 920 lei pentru stomatologie”. Serviciile la care au dreptul gratuit salariatii din sistemul sanitar, fata de ceilalti asigurati, sunt: medicatie compensata, fizioterapie si stomatologie. Dincolo de lipsa de informatie, mai apare o problema. Pentru a beneficia de gratuitate la stomatolog, de exemplu, un angajat trebuie sa aprinda” plafon. CJAS deconteaza cabinetului serviciul la tariful de referinta, iar diferenta o achita salariatul din buzunar. Cu factura primita de la medic, se prezinta la angajator si depune o cerere de restituire a banilor. Angajatorul, la randul sau, depune factura si solicita banii la CJAS. In cazul in care cabinetul la care se adreseaza salariatul a epuizat bugetul alocat lunar de CJAS (in jur de 1600 lei/luna), acesta plateste serviciile din buzunar, la fel ca un asigurat de rand. Cu alte cuvinte, angajatii unitatilor sanitare publice au dreptul la servicii medicale gratuite, dar in limita fondurilor.

                                  Doina u