Traficul rutier dificil, locurile de parcare, soferii care opresc sau stationeaza in locuri nepermise au fost doar cateva dintre subiectele abordate de consilierii locali in cadrul sedintei de Consiliu de marti. Pe ordinea de zi a sedintei s-a aflat si un proiect de hotarare privind aprobarea Regulamentului in domeniul tranzitului auto, al parcarilor si al activitatilor de transport de persoane si marfa. Seful Politiei municipiului Bacau, comisarul-sef Vasile Puscasu a prezentat pe scurt modul in care se implica Politia Rutiera din municipiu in asigurarea fluidizarii traficului, precum si masurile luate in ultima perioada, iar consilierii locali au venit cu propuneri pentru imbunatatirea traficului rutier. Ioan Chiriac a propus infiintarea de intrari si iesiri separate pentru parcarile de la Piata Centrala si Piata Sud, iar Cristian Cojocaru a atras atentia asupra faptului ca pe strada Mioritei nu se aplica sanctiuni numerosilor conducatori auto care opresc sau stationeaza in locuri nepermise. Politia Rutiera a municipiului a prezentat o statistica din care rezulta ca Bacaul e tranzitat, zilnic, de 25.000 de autoturisme, iar numarul de autovehicule inmatriculate este de circa 65.000. Politistii au propus Consiliului Local infiintarea unui serviciu de ridicare a masinilor, deoarece blocarea rotilor nu ajuta in niciun fel la decongestionarea strazilor si fluidizarea traficului. Consilierul George Bogatu a mai adus in atentia colegilor sai si faptul ca zona Cascada s-a transformat in autobaza, iar autobuzele parcate acolo ii deranjeaza pe locuitorii din zona. In cele din urma, presedintele de sedinta Ionel Floroiu a sustinut ideea infiintarii unui serviciu de ridicare a masinilor oprite neregulamentar, eventual in parteneriat cu o firma.

Codrin Pop

Populatia judetului Bacau scade de la o luna la alta, potrivit datelor centralizate de Directia Judeteana de Statistica. Din anul 2000, pana in prezent, sporul natural a scazut, in prezent, numarul decedatilor fiind cu mult mai mare decat cel al nou-nascutilor. In luna ianuarie 2009 au murit 825 de bacauani si s-au nascut doar 684, adica un spor natural negativ de 141 de persoane. In luna decembrie 2008 au murit 807 bacauani si s-au nascut 785, insemnand un spor negativ de doar 22 de persoane. In ultimii doi ani, sporul natural s-a mentinut accentuat negativ, de la -0,1, in 2007, la -0,6 in 2008. Un alt indice important, care suporta o crestere constanta in ultimii ani, il reprezinta divortialitatea. In luna ianuarie a acestui an, numarul bacauanilor care s-au casatorit este aproape egal cu cel al bacauanilor care au rupt casnicia, respectiv 204, fata de 201 divorturi, De altfel, potrivit Directiei de Statistica, de la an la an, numarul bacauanilor care pun capat casniciei este tot mai mare. In anul 2001, 1,87% la suta au divortat, in 2007 – 1,94%, iar in primul semestru al anului 2008, 2,94%. (M.M.)

Doi politisti au fost surprinsi de camerele de vedere ale unui supermarket din Bacau in timp ce sustrageau de pe raft un cartus de imprimanta, in valoare de 90 de lei. Constantin Iscu (29 de ani), lucrator la Postul de Politie Traian, si Ionel Beleuta, politist comunitar in Secuieni, au fost lasati sa „opereze”, iar la iesire au fost opriti de agentii de paza ai magazinului. Crezand ca va scapa, Iscu a iesit pe langa casa in timp ce vorbea la telefon. Pe imaginile filmate se vede cum cei doi au rupt elementul de siguranta al produsului si apoi cum Iscu l-a ascuns sub geaca. Mai grav este ca acesta era imbracat in hainele de politist. De fapt, acest lucru le-a atras atentia si supraveghetorilor din supermarket. Pe numele celor doi a fost intocmit dosar penal pentru furt calificat, dosar ce a ajuns acum pe masa procurorilor de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Constantin Iscu este venit din Jandarmerie si lucreaza in Politie de 5 ani. Ionel Beleuta risca si el sa fie dat afara din serviciu, daca va fi gasit vinovat, potrivit declaratiilor primarului din Secuieni.

Roxana Neagu

Aerostar Bacau se pregateste sa produca transportoare blindate pentru armata romana. In urma cu mai bine de un an, intre firma Aerostar, firma Patria din Finlanda si Automecanica Moreni s-a semnat un protocol pentru realizarea de transportoare blindate 8×8. Potrivit programului strategic de achizitii de armament, aprobat in anul 2007, Fortele Terestre au nevoie de 837 transportoare blindate, ale caror costuri s-ar cifra in jurul a trei miliarde de euro. Pentru acest an, conducerea Aerostar nu a avansat o cifra, pentru ca asteapta ca Ministerul Apararii Nationale sa faca public numarul de transportoare blindate de care are nevoie. Deoarece bugetul alocat MApN este mic, demararea strategiei privind achizitionarea de noi transportoare este sub semnul intrebarii. „Avem o formula protocolara cu Patria din Finlanda. Este prins si producatorul din Moreni in acest protocol. Noi vizam programul strategic al MapN, pentru achizitionarea de transportoare, dar, din pacate, dupa cum stim, bugetul acestui minister este foarte mic. Protocolul, in cazul in care vom castiga licitatia, ar conduce la transferul complet tehnic al finlandezilor la Aerostar si Moreni”, a precizat Grigore Filip, directorul general al Aerostar SA. In ultima perioada, Aerostar si Patria au demarat procedurile in vederea stabilirii modalitatilor de colaborare, mai ales din punct de vedere tehnic. Specialistii celor doua firme urmaresc stabilirea unor proceduri clare si a unui nivel cat mai bun de compatibilitate intre liniile de productie din Finlanda si Romania, astfel incat sa se poata inscrie oricand in acursa a pentru contractul cu MapN, profitand de avantajul costurilor mai mici pe care le presupune realizarea transportoarelor in tara, fata de achizitionarea lor de catre MapN de la firme din alte state.. Oficialul Aerostar nu a intrat in detalii referitor la efortul societatii de adaptare la noul contract. aCand se va anunta licitatia, trebuie sa fim pregatiti”, a mai spus Grigore Filip.

Mircea Merticariu

Codrin Pop

Actrita Marga Barbu (80 de ani) a murit, marti, la Spitalul de Urgenta Floreasca din Bucuresti, din cauza unei suferinte cardiace mai vechi, informeaza Mediafax. Actrita a fost internata cateva zile, dar suferinta era prea mare, ancetand din viata, marti, la varsta de 80 de ani, potrivit managerului Spitalului, Claudiu Turculet. Marga Barbu s-a nascut an 24 februarie 1929, la Ogna Sugatag, judetul Maramures. Ea a absolvit Institutul de Teatru din Bucuresti, an 1950. Marga Barbu este cunoscuta pentru rolul hangitei Anita din seria „Haiducilor” si al Agathei Slatineanu din seria „Margelatu”, dar si pentru rolul de compozitie din „Domnisoara Aurica”. Marga Barbu a fost casatorita prima data cu Constantin Codrescu, iar apoi cu Eugen Barbu. Ion Iliescu a decorat-o, an 2004, cu Ordinul National „Serviciul Credincios”, an grad de cavaler.

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului a fost amendata de catre Inspectia Sanitara de Stat pentru nereguli depistate cu ocazia controalelor in doua dintre unitatile sale. Astfel, in punctul farmaceutic al Centrul de Recuperare si Reabilitare a Persoanelor cu Handicap Comanesti nu se respectau normele de depozitare, gestionare si utilizare a produselor medicamentoase. Amenda s-a ridicat la 500 de lei. Inspectorii sanitari au verificat si blocul alimentar al Centrului de Ingrijire si Asistenta Rachitoasa, unde s-a aplicat o sanctiune de 200 de lei pentru neprogramarea salariatilor la controlul medical periodic obligatoriu.

Doina Mincu

Vasile Soiman, directorul Directiei pentru Accize si Operatiuni Vamale Bacau va fi schimbat din functie, dupa ce timp de 13 ani a fost la carma institutiei. Directorul Vamii a anuntat in mod oficial schimbarea, urmare a notei primite de la Agentia Nationala de Administrare Fiscala. aAm primit un aviz, prin care am fost anuntat de noile conditii pentru ocuparea acestui post Timp de trei zile, tot eu voi fi director executiv. Pentru ocuparea functiei de director executiv, acum sunt necesare studii juridice sau economice. Eu dar si alti 90% dintre directori din tara suntem ingineri si vom parasi postul”, a remarcata Vasile Soiman. Directorul Vamii din Bacau are 50 de ani. Timp de opt ani a lucrat la Masini Unelte, iar ultimii 13 ani i-a petrecut la carma institutiei. Cel mai probabil, Vasile Soiman va ocupa functia de director adjunct al Vamii, dar exista posibilitatea mutarii pe un post de conducere, la Bucuresti, la Autoritatea Nationala a Vamilor.

Mircea Merticariu

Liviu Miroseanu a fost investit ca director al Oficiului de Cadastru si Publicitate Imbiliara (OCPI) Bacau. Fostul deputat Liviu Miroseanu a sustinut in urma cu doua saptamani un concurs la Bucuresti, la care a obtinut nota 9,45. aAm luat cea mai buna nota dintre toti directorii din tara”, ne-a spus, in particular, Miroseanu.

In timp ce Colegiul Medicilor Bacau primeste din ce in ce mai multe sesizari de la pacienti nemultumiti de actul medical sau de la rudele acestora, comisia pentru malpraxis din Directia de Sanatate Publica someaza. De la infiintarea ei, nu s-a primit nici macar o sesizare. Singura explicatie plauzibila pentru lipsa adresabilitatii este aceea ca aceasta comisie nu este cunoscuta de beneficiarii asistentei medicale din sistemul public. Comisia este formata din noua medici, doi farmacisti si doi asistenti. In cazul in care ar primi vreo sesizare, comisia ar trebui sa apeleze tot la expertii de la Colegiul Medicilor, Colegiul Farmacistilor, Colegiul Medicilor Dentisti sau Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania. Prin urmare, exista riscul ca verdictul comisiei din DSP intr-un caz de malpraxis sa semene ca doua picaturi de apa cu decizia asociatiei profesionale din care face parte medicul sau asistentul medical incriminat.

Doina Mincu

Accident spectaculos aseara in intersectia de la Autogara Bacau. Un sofer grabit, care nu a pastrat distanta regulamentara fata de masina din fata sa, a provocat un adevarat carambol in zona. Evenimentul rutier s-a produs in jurul orei 19.30. Catalin Constantin S., de 35 de ani, aflat la volanul unui Volkswagen Passat, care se indrepta spre centrul Bacaului, chiar in intersectie, a lovit in spate un taxi, condus regulamentar de Ioan C. (68 de ani), sofer profesionist, iar din impact, masina cu insemnele „taxi” a fost proiectata pe spatiul verde a rondului sensului giratoriu. In urma accidentului a rezultat avarierea ambelor autovehicule si ranirea usoara a lui Samoila C., de 70 de ani, pasager in fata, partea dreapta, in taxi. Acesta a fost transportat la spital, dar nu a ramas internat. „Cei doi soferi au fost testati cu etilotestul, dar s-a dovedit ca niciunul nu era sub influenta bauturilor alcoolice la volan. In cauza s-a intocmit dosar penal pentru vatamare corporala din culpa”, a precizat inspector principal Aurelian Nadejde, de la Biroul de Siguranta a Circulatiei din Serviciul Politiei Rutiere Bacau. In plus, politistii care au facut cercetarea la fata locului au luat si masura ridicarii permisului de conducere a conducatorului care se face vinovat de accident. Acesta este posesorul carnetul auto, categoria B, din anul 1995.Traficul din zona a fost dat peste cap circa o ora.

Roxana Neagu

Batranii sunt cei mai neajutorati dintre semenii nostri. Apropiindu-se de apusul vietii, ei sunt loviti, nu din vina lor, de neputinta, boli si singuratate. Exista, totusi, ingeri care ii viziteaza si ii ingrijesc cu dragoste, ca pe niste copii. Sunt asistentele medicale ale FSC, fundatie care deruleaza, de 12 ani, un program de ingrijire la domiciliu.

Vorbim adesea despre solidaritate, insa ne gandim rar, prea rar, la cei care au cel mai mult nevoie de ajutorul nostru pentru ca se apropie de apusul vietii si sunt loviti, nu din vina lor, de boli si neputinta. Si totusi exista aingeri” care stiu totul despre ei, dar absolut totul, care ii ingrijesc cu dragoste, ca pe niste copii. In halatele lor albe, asistentele medicale ale FSC le par batranilor niste mesageri din cer, trimisi sa le dea putere si liniste. Am mers pe urmele lor si am ajuns la Elena Marcu, in cartierul CFR. Ne-a intampinat sotul, octogenar, suferind si el. De un deceniu isi ingrijeste cu rabdare consoarta, diagnosticata cu parapareza spastica. A fost „un elev silitor” si a invatat de la asistente cum sa o trateze cu alifii si sa-i faca masaj. „In urma cu 11 ani, a suferit o operatie pe creier, apoi a facut un infarct, povesteste batranul. Mergea, la inceput, mergea la cadru, dar dupa a doua interventie a cazut. Fetele vin, saracele, vin. Asta e situatia”. Escarele adanci, care au aparut din cauza nemiscarii, ii produc mari suferinte batranei. Sosirea asistentei medicale, care ii va curata si pansa ranile, ii aduce un pic de alinare. Elena Marcu nu poate vorbi, dar, in ochii ei, lacrimile sporesc stralucirea recunostintei.

aDaca plang, imi trece?”

Octogenarul vorbeste despre copilarie si adolescenta, pe care si le-a petrecut in Lipova, satul in care s-a nascut. Toata viata lui e in fotografiile alb-negru care impodobesc peretii camerei, ca niste trofee. Dintre rame, zambeste un tanar frumos, puternic si plin de speranta. Nici acum nu se vaita. „Am doua fete si patru baieti, marturiseste el. Sunt buni, copiii, si vin, ne viziteaza”. De la o vreme, in casa lui Ion Marcu s-au inmultit icoanele. Priveste spre Dumnezeu, caci are multa nevoie de speranta si de ajutor. Urmatorul pacient e Maria Nicolaescu, 80 de ani, care sufera de cancer la san. Curajul ei, pasiunea cu care vorbeste despre trecut si stoicismul cu care suporta prezentul te fac sa uiti ca are o boala grava, incurabila. aNu plang. De ce sa plang? Si daca plang imi trece?” Doar ea stie, insa, cat de greu e sa traiesti in compania cancerului. In fiecare clipa, la fiecare miscare, durerea e acolo. Si arde. „Ganditi-va ca noi suntem doi oameni batrani, explica Victor Nicolaescu. Daca nu ar exista acest serviciu, eu ar trebui sa o duc la spital de doua ori pe saptamana”. Sau ca Maria sa-si petreaca batranetea intr-un salon. Nu ar fi o solutie fericita nici pentru ea, nici pentru stat deoarece „cheltuielile cu spitalizarea ar fi mult mai mari decat cele necesare sustinerii acestui serviciu”, afirma sotul, pragmatic.

Si batranii asunt ai nostri”

FSC a demarat programul de ingrijire la domiciliu in urma cu 12 ani. aIn 2008, 394 de varstnici au primit asistenta medicala si servicii de ingrijire la domiciliu, iar alti 170, servicii de socializare, ajutor material, asistenta medicala si recuperare la centrul de zi”, explica Elena Ungureanu, supervizor programe. Separat, 150 de pacienti in faza terminala au facut parte din programul de ingrijire paleativa. Ingrijitorii ii ajuta pe cei nedeplasabili la cumparaturi si mentinerea igienei, gatesc pentru ei si ii hranesc. Asistentii medicali vin la domiciliu si le aplica tratamentul, le schimba pansamentele si ii incurajeaza. „Le urmarim evolutia, ne atasam de ei, stim ce probleme au, le cunoastem viata. Sunt ai nostri, fac parte din familia noastra”. Nu e o vorba mare, chiar sunt ai nostri: sunt bunicii nostri, parintii nostri, sunt martorii uitati ai copilariei si ai primelor iubiri, aliati de nadejde ai victoriilor noastre, pana la capat si fara economie.

Silvia Patrascanu

Ieri, de la 18.30, sala Ateneu a fost cuibul primitor din care au rasunat, in duet, sunete de mangaiat sufletul. Pianistele Ozana Kalmuski Zarea si Mihaela Spiridon au oferit inca o data sens si inaltare muzicii, la fel ca in ultimii 10 ani, de cand canta in Duo aCapriccio”.

Joseph Haydn si pe Felix Mendelssohn-Bartholdy, doi uriasi in fata carora doua doamne ar trebui sa se teama. Nu si daca sunt Duo aCapriccio”, adica pianistele Ozana Kalmuski Zarea (foto dreapta) si Mihaela Spiridon (foto stanga). Cu gratie, dar si cu forta, cu sensibilitate, dar si cu hotarare, amandoua si-au impletit (la propriu, dar si la figurat) talentul si efortul creator. Publicul a respirat deodata in maretia ori tandretea muzicii, a zambit si a visat pe masura ce frumusetea sunetelor isi desfasura vraja. Ozana Kalmuski Zarea si Mihaela Spiridon nu sunt doar doua extraordinare interprete, ele sunt un necesar model al modestiei si perseverentei, care refuza publicitatea fara continut, insa ofera momente unice, in care fiecare bacauan se poate redescoperi. Va multumim, doamnelor, pentru ca ne reinvatati cat de minunata este muzica!
Duo aCapriccio” a sustinut numeroase recitaluri an tara, an cadrul stagiunilor artistice sau a festivalurilor organizate de cele mai importante filarmonici, centre culturale din tara si au fost invitate sa cante an Italia, Moldova, Bulgaria, Slovacia. La 50 de ani de la trecerea an nefiinta a compozitorului George Enescu, Duo aCapriccio” a primit Medalia comemorativa 2005, pentru merite deosebite an promovarea culturii romanesti.

Gabriel Pop

Criza economica mondiala loveste in plin si judetul Bacau. Micile afaceri, comertul, imobiliarele, constructiile si alte domenii sunt atinse de consecintele crizei, fenomen care devine o realitate tot mai clara pe zi ce trece. Masurile pripite ale unor patroni sau sefi de institutii, inca inaintea aparitiei efectelor reale ale crizei, au fost doar preambulul perioadei anegre” care se anunta in economia judetului. In cele mai multe domenii criza este perceputa ca inevitabila si prea putini intreprinzatori gasesc si alte solutii decat concedierile ori, de ce nu, sa caute oportunitati de afaceri potrivite pentru aceasta perioada.

Mai putine manifestari culturale

Toate institutiile culturale din Bacau, fara exceptie, sunt afectate de criza. In mai mica sau mai mare masura, bugetele din acest an sunt micsorate, astfel incat expozitiile, spectacolele, simpozioanele pe teme culturale vor cu mult fi mai putine in acest an. Grav este ca investitiile, achizitiile de material si mai ales salariile vor fi in mod serios afectate. Cultura fiind un aelement de lux”, banii in conditii de recesiune se indreapta in alte directii. Unul dintre cele mai afectate de areasezarea bugetului” este Complexul Muzeal aIulian Antonescu”. Cu aproape doua miliarde de lei vechi mai putin fata de ce a primit anul trecut de la CJ Bacau e greu sa fie repartizate prioritatile. aE un buget subtiat pentru acest an. Din pacate avem destul de putini bani pentru investitii, pentru achizitii mai deloc, iar pentru reparatii am primit doar 100 milioane de lei vechi care se vor duce pe reparatia instalatiei electrice de la Muzeul de Arta”, spune Silvia Iacobescu, directorul Complexului. Grav este, in opinia conducerii, ca investitii obligatorii, cum ar fi Casa Bacovia sau repararea urgenta a fatadei cladirii institutiei, vor trebui amanate.
Gabriel Pop

Vanzarile din piete au scazut la jumatate

Dupa ce au avut tarabe goale in primele luni ale acestui an, pietele s-au umplut din nou de comercianti. Legumele, fructele si verdeata abunda, insa putini cumparatori pleaca spre casa cu sacosele pline. „Nu mai cumpara lumea ca altadata, ne-a declarat Elena Cimpoiesu, producator agricol din Prajesti. Sunt care nu au bani si abia isi permit sa ia cateva cepe si o punga de malai. Produsele din toamna, cum ar fi radacinoasele, se mai vand cat de cat. Nu stiu ce va fi cu marfa de primavara”. Elena Cimpoiesu va iesi pe piata, cam in doua saptamani, cu spanac, un produs foarte perisabil. Daca nu il va putea vinde asa cum spera, singura sa speranta vor fi ardeii si varza, care rezista mai mult pe taraba. „Trebuie sa ne scoatem macar ce am investit si sa punem ceva deoparte pentru lucrarile de toamna. Norocul nostru este ca ne-am cumparat utilaje si nu trebuie sa platim altora pentru arat si semanat”. Proprietarii de utilaje sunt insa ingrijorati de scupirea combustibililor. Familia Cimpoiesu a facut ceva rezerve de motorina, dar acestea nu tin la nesfarsit. In subventiile de la stat nu-si pun mari sperante, „fiindca munca taranului nu a fost niciodata apreciata si sprijinita”. Ce nu intelege Elena Cimpoiesu este cum poate fi posibil sa se umple tara de someri, toata lumea sa se planga de criza, iar proprietarii de pamant, cum este ea, sa nu gaseasca mana de lucru. „Dam acum 35 de lei pe zi si mancare, dar nu gasesc muncitori pentru gradina. La porumb platim cu 50 de lei ziua si tot nu vine nimeni. Unde-s somerii?”. Sotii Vizitiu, din Buhoci, au marfa una si una. Totul arata foarte proaspat si de cea mai buna calitate. Secretul sta in pregatirea solului si in seminte. De aceea, investesc foarte mult in acestea din urma. Ridichile par decupate din reviste. Cu toate acestea, parca nu au cautare, desi este sezonul lor. La fel, ceapa verde si salata. „Vanzarea a scazut la jumatate fata de anul trecut, spune Ana-Maria Vizitiu. Desi avem preturi mai mici decat primavara trecuta, tot ramanem cu marfa. Cumparatorii ar vrea sa cumpere cu 1 leu toata gramada de ceapa”. Sotii Vizitiu au langa ei un sac pentru marfa care nu mai poate fi vanduta. Incet, incet, se umple cu ceapa si spanac ingalbenit. Cand ajung acasa, toaca totul si ingrasa pamantul. Isi toaca munca de peste iarna. Sunt siguri ca nu vor pune mai nimic deoparte. Ar avea multe de facut in gospodarie, dar banii vor fi pastrati pentru folia care sa acopere serele la toamna si samanta pentru anul viitor. „Noi credem ca vom trece de criza. Mai rau este de cei care au credite, datorii”, se consoleaza cei doi tineri.
Doina Mincu

Intretinerea, in coada listei de plata

In asociatiile de proprietari, criza s-a instalat cu ani in urma pentru unii locatari si recent pentru altii. „Vorbim de cei care au si uitat unde este sediul asociatiei, ne-a declarat Silvia Gaspar, administratorul Asociatiei 42, din zona Narcisa. Din cauza lor am intrat de mult in criza, cu datorii mari la CET. In ultima vreme insa, chiar si locatarii care plateau luna de luna si integral suma care le revenea dupa calcule, au inceput sa achite partial. Unii locatari se plang ca si-au pierdut locul de munca”. Restantele de mii de lei au ajuns ceva obisnuit. Tot mai multe asociatii se adreseaza instantei. In asteptarea hotararilor judecatoresti de executare silita a datornicilor, administratorii incearca sa achite facturile de la furnizorii care iau masuri drastice si imediate cu restantierii (RAGC, E.ON Gaz, E.ON Electrica). „Ca de obicei, platim la toti furnizorii si lasam la urma CET-ul”, a explicat administratorul As. 42. Asociatiile au catre CET un debit de peste 14 milioane lei (140 miliarde lei vechi), la care se adauga penalitati de 9,8 milioane lei (98 miliarde lei vechi). In luna martie, furnizorul de agent termic a incasat de la consumatorii casnici doar 1,5 milioane lei (15 miliarde lei vechi). Si incasarile de la agentii economici sufera ca urmare a crizei economice. Acestia au acumulat o datorie de 4,9 milioane lei (49 miliarde lei vechi) catre CET.
Doina Mincu

In cateva luni, peste 4.000 de someri

Incontestabil, efectele crizei economice se rasfrang deopotriva atat asupra salariatilor, cat si a pensionarilor. Pana in martie anul acesta, in judetul Bacau au fost disponibilizati peste 4.000 de salariati. Si daca la inceput concedieri masive au fost facute de catre marii agenti economici, treptat somajul a cuprins si firmele mici si mijlocii. aIngrijorator este si faptul ca tot mai multe firme mici, cu doi pana la 10 salariati, renunta la o parte dintre ei, ne-a spus, cu catva timp in urma, Ioan Barbu, inspectorul sef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Bacau. Adunate, disponibilizarile de la acestea reprezinta o pondere destul de mare in numarul total al somerilor”. Nu putine firme, pentru a se mentine pe linia de plutire, au recurs la inghetarea ori reducerea salariilor. Acest lucru se resimte inclusiv in sectorul bugetar. In unele institutii bugetare au fost retrase anumite avantaje salariale. Repercusiunile crizei ii ating si pe cei peste 141.000 de pensionari din sistemul public de pensii. Valoarea punctului de pensie va fi majorata de la 1 aprilie cu doar 3 la suta si va fi in cuatum de 718,4 lei fata de 697,5 lei, cat a fost pana acum. Urmatoarea majorare din acest an va fi tocmai la 1 octombrie, cand punctul de pensie va fi indexat cu numai 2 la suta, astfel ca va creste la 732,8 lei.a In judetul Bacau sunt peste 141.000 de pensionari.a In conditiile in care veniturile lor nu cresc semnificativ, in schimb preturile la produsele de baza o iau razna, tot mai multi batrani sunt nevoiti sa recurga la imprumuturi. Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Moinesti, cu peste 23.000 de membri, este cea mai puternica asociatie cu acest profil din judet. Lunar, peste 700 de pensionari se imprumuta cu 200 pana la 4.000 lei. Sunt zile in care suma totala acordata depaseste 100.000 lei. aA crescut foarte mult numarul cererilor de imprumut, ne-a spus Anton Albu, presedintele CARP Moinesti. Sunt mai multe cu peste 25 la suta, de cand a inceput criza. Oamenii iau bani pentru nevoi personale, dar si pentru a-i ajuta pe copii. Se imprumuta pentru a-si face aprovizionarea cu alimente, pentru a-si lua medicamente sau pentru a-si plati taxele si impozitele”. Din pacate, unii nu reusesc sa ramburseze ratele, astfel ca ajung sa li se puna poprire pe pensie. Pentru ca multi dintre membrii acestuia sunt saraci (nu au deloc venituri sau pensiile lor sunt foarte mici) ori au un handicap, periodic, CARP le acorda ajutoare sociale.
Elena Tintaru

Agricultura e la pamant

Criza a lovit din plin agricultura romaneasca si asa lipsita de performanta pe piata europeana. Intampina dificultati atat angajatii subordonati Ministerului Agriculturii, cat si taranii de rand. aNoi, romanii am fost dintodeauna in criza. Agricultura romaneasca este scapata din maini. Fermierul pe care trebuie sa-l formam
nu-l gasim. Cel care produce trebuie ajutat si orientat pe piata”, a spus Constantin Becheanu, directorul Agentiei de Plati, Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) Bacau. Angajatii Directiei Agricole dar si ai Oficiului Judetean de Consultanta Agricola (OJCA) Bacau se afla in stare de tensiune, referitor la pierderea sporurilor dar si la incertitudinea locurilor de munca. aCriza se observa din lipsa fondurilor pentru cursurile pentru fermieri. In acelasi timp, angajatii nostri sunt intr-o situatie tracasanta, deoarece nu stiu care va fi in viitor statutul lor, dar nici veniturile. Sunt nevoiti sa munceasca peste program, dar nu sunt platiti pentru asta”, a precizat Vasile Aichimoaie, directorul OJCA Bacau. Veterinarii din reteaua de stat dar si cei privati simt din plin criza economica si scaderea nivelului de trai al populatiei. aNivelul de trai al proprietarului de animale isi spune cuvantul si este direct proportional cu veniturile veterinarului. Daca oamenii nu au bani, nu vor plati nici medicul pentru serviciile medicale”, ne-a precizat Costel Busuioc, seful Colegiului Medicilor Veterinari.
Mircea Merticariu

Si Politia face economii

Un numar insuficient de lucratori, lipsa banilor, cresterea numarului de omoruri si vatamari corporale grave, in special in mediul rural. Acestea sunt cele mai importante probleme ale Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Bacau. Cand vor fi ele solutionate? Numai in momentul in care se vor gasi fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu personalul. Si asta pentru ca, in prezent, Bacaul se confrunta cu o criza acuta de politisti. Din schema de personal lipsesc nu mai putin de 500 de angajati. Mai grav este faptul ca in acest an situatia nu se va imbunatati semnificativ, din cauza lipsei banilor. Chiar daca pe schema de personal sunt trecute aceste locuri, posturile au fost blocate la nivel central. „In premiera aflati ca acum am primit deblocarea a 70 de posturi pentru incadrare directa din mediul extern, spune comisarul sef Stefan Alexa, seful IPJ Bacau. Prea putini totusi. In prezent lucram cu 160 de politisti la 100.000 de locuitori, iar media nationala este de 230 de politisti la 100.000 de locuitori. La un simplu calcul, am mai avea nevoie de cel putin 500 de lucratori, atat pentru mediul rural, cat si pe urban. Avem o incarcatura foarte mare pe fiecare lucrator.” Acum s-au redus drastic si cheltuielile, motiv pentru care politistii bacauani sunt nevoiti sa stranga si mai tare cureaua. Ei trebuie sa faca economii serioase pe toate componentele de la lumina, pana la carburant. Pe fiecare masina s-au aprobat doar 50litri/luna si numai 40 km/24 ore, in conditiile in care cerintele sunt mari, mai ales cu programul „Strada 2009”, desfasurat in aceasta perioada, in care toate patrulele sunt mobilizare pe teren pentru reducerea infractionalitatii si cresterea gradului de siguranta a cetatenilor. „Si cu ce sa ne deplasam, cu bicicleta?”,
ne-a spus indignat unul dintre lucratorii IPJ, care a confirmat ca in institutie, pe langa acestea si fiecare metru cub de gaz si fiecare kilowatt trebuie dramuit. „Bugetul alocat este acelasi ca anul trecut. Trebuie avute in vedere cresterile de pret la anumite utilitati, care nu au mai fost prevazute in buget. Cu un consum rational vom face fata, nu putem spune ca vom deveni nefunctionali”, a mai spus comisarul sef Alexa.
Roxana Neagu

Criza, o oportunitate?

Bacauanii ar putea urma exemplele aplicate in alte tari, ca sa transforme criza in oportunitate. Iata cateva masuri adoptate de oamenii de afaceri britanici:
– Afacerile care si-au inchis portile din cauza lipsei de clienti se reprofileaza. Astfel, pub-urile care nu mai au clienti devin locuinte. Surprinzator, se gasesc si chiriasi. Se rezolva doua probleme: proprietarii au afacerea pazita si, cat de cat, pe linia de plutire, in timp ce chiriasii, in general cei care nu si-au mai putut plati ratele si au pierdut casele, au acum o locuinta.
– Daca nu iti mai permiti o masina personala, au aparut cele de inchiriat cu ora, pentru membrii cluburilor de acest gen. Masinile ce pot fi folosite sunt parcate pe diferite strazi, asa incat sunt la dispozitia oricui, fara mare efort. Masina porneste cu un card special, iar in caz de furt este asigurata.
– Reorientarea profesionala. Fostii bancheri care si-au pierdut locurile de munca sunt incurajati de Guvern sa devina profesori.
Daca masurile au sau nu efect pe termen lung, ramane de vazut. Cert este ca pentru moment sunt o rezolvare si pot fi aplicate in orice tara afectata de criza.
Daniela McAllister

Pe dascali, criza i-a adus in pragul grevei

„Pe noi, criza ne-a lovit in plin. Ne-a prins cu salariile foarte mici”, ne-a declarat Manole Chiriac, liderul bacauan al Sindicatului Liber din Invatamant, care recunoaste ca sistemul pe care il reprezinta este in fierbere. „Ne-am saturat sa fim ignorati. La nivel central au fost suspendate negocierile, se tot discuta despre aceasta salarizare, ni s-a promis acum o crestere de numai 10 la suta, nicidecum cea de 50 la suta legiferata de Guvern anul trecut. Se tot vorbeste si de sporuri in sistem, dar in afara de sporul de rural, nu mai exista alte sporuri. Si vor sa-l scoata si pe acesta. Profesorii o sa fuga de la sate. Repet, criza o simtim din plin.” Daca nu obtin nimic in urma negocierilor, sindicalistii din Invatamant sunt hotarati sa intre in greva. O forma de protest specifica perioadei de criza.
Roxana Neagu

Medicii de familie au suspendat actiunea de protest, dupa ce reprezentantii lor au semnat ieri un protocol cu Ministerul Sanatatii. Imediat dupa ce intelegerea a fost parafata, casele judetene de asigurari de sanatate au primit unda verde pentru semnarea actelor aditionale la contractul-cadru pe anul trecut, astfel incata activitatea medicala sa aiba continuitate. Asigurarea asistentei medicale in cabinetele medicilor de familie de la 1 aprilie a stat sub semnul intrebarii, deoarece actul aditional precedent era valabil doar pana pe 31 martie.a In aceste conditii, medicii erau decisi ca de la 1 martie sa-si trateze asiguratii ca pe neasigurati. „Lumea s-a speriat si a dat navala la cabinete sa prinda retete compensate inainte de 1 aprilie, ne-a declarat dr. Elena Stanga (foto), medic de familie si presedinte al Colegiului Medicilor Bacau. In cateva ore am consultat 60 de pacienti.” Criza a luat sfarsit ieri. „Am primit o adresa de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin care ni s-a transmis sa incheiem acte aditionale pentru aprilie cu toti furnizorii de servicii medicale, nu doar cu medicii de familie, ne-a declarat Viorica Draganuta, director al CJAS. Tuturor furnizorilor le expirau contractele si se aflau in situatia medicilor de familie. Acestia sunt insa organizati la nivel national, au o asociatie activa si s-au impus. Daca ei nu vor accepta prevederile normelor pe acest an, contractarea va fi blocata cu toti furnizorii”. Deocamdata, reprezentantii medicilor au acceptat doar prevederile contractului-cadru pe 2009. Discutiile pe marginea normelor de aplicare vor continua. In urma negocierilor, valoarea punctului per capita a fost stabilita la 4,1 lei, iar a celui per serviciu la 1,5 lei (medicii sunt platiti in functie de punctajul pentru lista de asigurati si cel acumulat prin serviciile efectuate). Activitatea in centrele de permanenta, un alt motiv de nemultumire, va fi reglementata printr-un act normativ separat. Zilele acestea, toti furnizorii sunt asteptati la CJAS sa mai semneze un act aditional.

Doina Mincu