De multi ani, doi bacauani, sot si sotie, traiesc si muncesc in incinta Strandului Letea. O mica magazie de unelte le este casa. In camaruta de 9 metri patrati se simt aparati, ocrotiti si, pare de necrezut, fericiti. La 78 de ani, femeia mai are 5 ani pana la pensie.

Este zi de week-end, iar Ion si Catinca Botezatu isi fac siesta dupa masa de pranz. Cand bacauanii intinsi la plaja pana in pragul lor se vor retrage spre casa, va incepe ziua lor de munca. Barbatul are 80 de ani. Mai incurca cifrele si nu stie ce pensie ii aduce luna de luna postasul. Ca sunt 120 de lei, ca sunt 1200, pentru el este totuna. Spune cu mandrie ca s-a pensionat in „90 si i s-a dat pe mana strandul, sa-l ingrijeasca. Catinca Botezatu nu-si arata cei 78 de ani. „Mai am 5 ani pana la pensie”. Nu e o gluma. Are doar 6 ani vechime in munca. Povesteste amuzata ca a intrat cu forta in campul muncii. „In „96, am vazut ca mosul meu si inca doi nu faceau treaba buna la strand. Am incheiat conventie cu sindicatul, care avea strandul, am pus mana pe coasa si m-am apucat de treaba. L-am facut luna. Dupa ce l-a preluat primaria m-a angajat. Am salariu vreo 700 de lei si bonuri de masa”. Camaruta de 9 metri patrati le adaposteste greu agoniseala. Caloriferul electric, oalele, hainele, greblele si maturile stau sa cada peste ei. Dorm pe doua paturi inguste, scurte si tari („ce bune sunt la dureri de oase!”), iar iarna fac „dus” langa usa pe un nailon, turnandu-si apa calda in cap cu o cana. Nu se rusineaza. Au ajuns aici fiindca asa i-a condus viata. Nu invinovatesc pe nimeni. Au o fata si nepoti. Li se umezesc ochii de drag vorbind de ei. „Cand era mica, avea astm alergic, povesteste Catinca Botezatu. O tineam numai cu medicamente din Franta. Ne-am vandut casa, de pe Marasti, pentru asta.” S-au mutat la bloc, nu au putut plati intretinerea, au vandut apartamentul si au ajuns intr-o camera de camin. Dupa un timp si-au lasat fiica si nepotii acolo. La azil nu i-a primit, fiindca pensia barbatului nu ajungea pentru amandoi. S-au mutat la strand. Aici au o singura teama: sa nu le scada puterile si sa fie inlocuiti in „functie”. De aceea, isi dau silinta cum nu ar face multi tineri. Vorbesc despre dezinfectie ca despre pregatirea unei rachete spatiale. „Daca las pe dimineata, risc sa se deschida strandul inainte de a termina treaba, explica femeia. Cand se golesc bazinele, toata noaptea muncesc la ele. Presar clor, il las sa actioneze, spal fiecare bucata de gresie cu peria si clatesc bine. Paznicii ma mai ajuta, dar spun ca e munca de ocnas”. Nu-i sperie munca de fiecare noapte. Doar batranetea. Pentru a ramane in forma, nu se opresc din robotit. „Daca stai, te apuca trandavia.” La 78 de ani, Catinca Botezatu ingrijeste un strand, un parc, un barbat proaspat operat si face planuri de pensie. „Mi-ar placea sa am grija de o gospodarie la tara. Ne-a propus cineva. I-am zis ca vreau sa cresc iepuri, gaini si chiar o vaca. Ce-o sa-ti dau cand vii de la oras, i-am spus. Pana atunci mai este. Acu” nu vreau sa las strandul. Ne-am invatat aici, suntem acasa.”
Doina Mincu

Trei eleve din clasa a VIII-a a Scolii „Alexandru Ioan Cuza” au media generala 10 la sfarsitul gimnaziului. Este pentru prima data in istoria institutiei de invatamant cand se realizeaza acest tip de performanta – trei elevi din aceeasi clasa obtin nota maxima in toti cei patru ani de studiu. „O competitie eleganta a dat posibilitatea unor asemenea rezultate”, spune profesorul diriginte.

Adela Alexandra Iacubov, Diana Camelia Agop si Cristina Gabriela Dascalu sunt cele trei eleve care au terminat, stralucit, si ultima clasa a Scolii Generale „Al.I. Cuza”. La fel ca in clasa a V-a, a VI-a, a VII-a. Un elev care ia nota 10 pe linie nu este nici un extraterestru, nu este ajutat de forte obscure – are poate un aer putin timid si o adanca sensibilitate, care ascunde o puternica vitalitate. Frumoase si inteligente, cele trei posesoare ale certificatului „sef de promotie”, au multe lucruri in comun si alte lucruri care le individualizeaza. Cum e de asteptat, au o dorinta inteleasa de evadare, de a cunoaste lumea – geografia e pasiunea lor, lucru de inteles cand stim ca fostul diriginte Viorel Irascu le-a deslusit tainele tuturor continentelor. „Ma atrage foarte mult Japonia, pentru arta lor deosebita, pentru inventivitatea lor, si mai ales pentru faptul ca au onoare”, spune Cristina, cea care seamana ca doua picaturi de apa cu o tanara irlandeza. Adela Alexandra are printre pasiunile „marunte”, echitatia si schiul, dar si una cultivata cu grija de catre familie, cea a calatoriilor care imbogatesc mintea si sufletul: „Fiecare loc nou iti ofera sansa sa evoluezi, sa devii, sa te transformi intr-un om mai bun. De aceea este important sa vezi si sa intelegi cat mai mult.” Chiar daca Diana nu s-a exprimat concret despre unde ar dori sa mearga (poate Mexic), e si pentru ca toate peripetiile ei initiatice sunt de natura filologica. Este atrasa puternic de poezie, mai ales de Eminescu: „Ma regasesc in marele nostru poet, si imi da senzatia ca il pricep foarte bine”, spune Diana.

Drumuri largi, pe masura sperantelor

Ce modele pot avea niste elevi care pot fi chiar ei modele pentru colegii lor? Pare cu totul surprinzator ce raspunsuri poti avea cu aceasta ocazie – Izzy Stradhin chitarist la celebra formatie Guns”n Roses, pentru „tanara irlandeza” si „Audrey Hepburn”, spune Adela Alexandra. Diana nu-si marturiseste explicit modelul, dar intelegem ca idealul nu poate veni decat tot din poezie. Cu elevii de nota maxima e poate mai simplu decat cu elevii obisnuiti – drumul lor pare mai luminat, chiar daca asta poate fi o simpla impresie. „Vreau sa fiu jurnalista, spune Cristina. Imi place sa traiesc in viata publica, in lumina reflectoarelor”, marturiseste cu multa candoare „irlandeza”, care are si pasiuni „secrete” pentru Partidul Liberal. Sa mai spunem ca Adela Alexandra Iacubov vrea sa devina „om de afaceri”? „Vreau sa urmez o facultate de economie, pentru a ma lansa in afaceri, cele imobiliare sunt acum atractive, dar vom mai vedea ce va fi”, zice apasat Adela, argumentandu-si optiunea foarte serios. Diana face din nou figura singulara, aruncand o ceata peste viitor – poate doar pentru noi. La final le intrebam pe eroinele noastre de ce nota 10 le-a devenit companion in toti acesti ani. Intelegem din raspunsurile lor ca nota absoluta reprezinta un fel de „hrana” si o „manta” sub care isi adapostesc sufletul adolescentin, dar si rezultatul muncii asidue. Urmeaza acum liceul, cu rigorile lui, dar si cu o viata noua, diferita de cea de la scoala generala. Poate ca nota 10 se va transforma in 9, sau 8. Important este ca sa nu se spulbere dragostea de cunoastere si sperantele…
Gabriel Pop

Munca si respect

O intrebare care apare, insidios si poate meschin, e ca doua din cele trei premiante sunt fetele unor persoane cunoscute: Cornel Iacubov – arhicunoscut om de afaceri si Cornel Agop – la fel de cunoscut antrenor de gimnastica. Dam cuvantul dirigintelui: „Cine spune asa ceva, vrea sa spuna rautati. Niciodata nu am primit din partea parintilor telefoane si sugestii pentru note. Trebuie sa subliniez ca toate cele trei fete au avut un mare respect pentru profesori, totul este doar meritul lor”, accentueaza dirigintele Viorel Irascu.

Directia de Sanatate Publica (DSP) a inceput activitatea de indrumare si control in taberele scolare din judet. Prima deschisa este cea de la Valea Budului, care gazduieste deja o serie de elevi si 12 studenti, voluntari din SUA. Inspectorii de la compartimentul Igiena scolara au verificat conditiile de cazare si masa. Doua cadre medicale au realizat triajul epidemiologic. Verificarile vor fi reluate saptamanal. Pe urmele medicilor si asistentilor de la Igiena scolara vor merge inspectorii sanitari, cei care au atributii de control. Anul trecut, in aceasta tabara s-au inregistrat mai multe cazuri de imbolnavire in randul copiilor. DSP a suspicionat initial o toxiinfectie alimentara. Analizele de laborator au infirmat diagnosticul, iar ancheta epidemiologica a demonstrat ca a fost vorba despre enteroviroza, provocata de nerespectarea, de catre elevii romani si voluntarii englezi, a normelor de igiena individuala. Tabara de la Salatruc nu a anuntat inca deschiderea. (D.Mincu)

Dimineata cu ghinion pentru un instructor auto. Masina – scoala pe care o conducea pe strada Bucium, din cartierul Nord, a fost lovita din lateral si rasturnata. Soferul a iesit nevatamat de la volan. In stare de soc, mai gasea putere sa se bucure ca nu a avut alaturi vreun elev. Cu cateva minute inainte trecuse pe aceeasi strada, cu nepotelul sau in masina. „Mergeam fara grija, pe o strada cu prioritate, ne-a declarat Gheorghe Grigoras, instructor auto, soferul unei Dacia Logan. De pe Venus a aparut un VW Polo. Doamna de la volan a intrat cu viteza in mine. Nici nu mai stiu cum am zburat si m-am trezit in masina rasturnata in mijlocul strazii”. Conducatoarea auto a refuzat sa dea declaratii, s-a urcat la volan si a plecat de la locul accidentului, spre stupefactia celui pe care l-a lovit. „Deja am auzit ca se faceau niste interventii. Eu nu tin sa fie parasita. Vreau sa-mi repare repede masina, care este aproape noua, fiindca este mijlocul prin care imi castig existenta”. Din primele cercetari ale politistilor, de vina pare a fi conducatoarea auto care nu a acordat prioritate in intersectie. „Conducatoarea autoturismului VW Polo, Daniela Bianca Marcusz, nu a acordat prioritate si a lovit Dacia Logan, care circula regulamentar, ne-a declarat agent sef adjunct Claudiu Vasnic. Aceasta este o intersectie in care au loc destul de multe accidente. Este semnalizata, dar sunt probleme de vizibilitate”. Din multimea de curiosi adunati la locul accidentului se auzeau multe voci care cereau instalarea unui semafor in zona.

Doina Mincu

Dupa zeci de ani, perioada in care nu a beneficiat de nicio reparatie capitala, in sfarsit, bucataria centrala a Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) va fi reabilitata complet. Lucrarile au inceput deja si vor fi terminate la sfarsitul lunii august. „Spatiile vor fi reamenajate in interior, astfel incat sa fie create circuitele prevazute de legislatia actuala si normele Uniunii Europene, declara Dan Stoica, managerul Spitalului Judetean de Urgenta. Va fi modernizata si tehnica de preparare a hranei. Vor fi inlocuite toata aparatura veche, precum si vesela”. Dar bucataria va fi prevazuta si cu o linie de ambalare a hranei in casolete, de unica folosinta, si asa va ajunge mancarea la bolnav. Costul investitiei a fost estimat la 2.200.000 lei, din care numai dotarea reprezinta un milion de lei. Reabilitarea bucatariei va fi finantata din bugetul Consiliului Judetean. (Elena Tintaru)

Magazinul cu produse confiscate, deschis de Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Bacau, a fost luat cu asalt de bacauani. Preturile, mai mici de cateva ori decat in magazine, au facut foarte atractive produsele. In cateva minute s-au vandut camere video Sony, cu 80 si 100 de lei, parfumuri de 2,5 lei, 3 lei si 6 lei, unele din ele de marca, haine de iarna, cu 15-20 de lei, camasi barbatesti de 12 lei. O haina din piele sintetica evaluata la 15 lei inca isi mai astepta cumparatorul. Printre produse se mai aflau materiale textile, perdele, manusi, dar si aparate electrice. aAm cumparat o camera video. Am venit la acest magazin de la sediul Finantelor deoarece am vazut in presa si stiu ca preturile practicate sunt mai mici”, ne-a spus Ioan C., din Bacau. Magazinul inaugurat in cladirea mica a DGFP Bacau, langa Primarie, va fi deschis zilnic intre orele 10 si 11. Reprezentantii DGFP si-au dorit o popularizare a magazinului, pentru a vinde mai repede produsele confiscate si a colecta venituri la bugetul de stat. aAceste produse au fost confiscate in urma unor controale si sunt vandute la un pret minim, evaluat de specialisti. Toate produsele care vor fi confiscate pe viitor vor ajunge in acest magazin”, ne-a precizat Adrian Anghel, purtator de cuvant al DGFP Bacau. Produsele aflate la comercializare in magazinul Finantelor bacauane au fost confiscate fie de Garda Financiara, fie de Vama. (M.M.)

SC Altur SA Slatina a dat in judecata SIF. Reprezentantii societatii din Slatina, care detin un pachet important de actiuni, doresc sa anuleze alegerile care au avut loc in data de 25 aprilie, dar si hotararile date de Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor. Cazul are o prima infatisare astazi la Tribunalul Bacau, sectia contencios administrativ. aEste dreptul lor sa conteste. Altur Slatina detine mai mult de un procent din actiunile SIF Moldova si administratorii sunt nemultumiti de limitarea dreptului la vot, de maxim 1%”, ne-a declarat Radu Albu, purtatorul de cuvant al SIF Moldova. (Mircea M.)

La sfarsitul saptamanii trecute, pe 12 si 13 iunie, a avut loc la Piatra Neamt a treia editie a Festivalului National de Teatru si Dans „Tinerete fara batranete”. Clubul bacauan „Neghinita”, care a participat cu un numar de 20 de copii la toate sectiunile festivalului (arta dramatica grup, arta dramatica individual, balet, dans tematic, dans de societate), s-a intors cu tolba plina de premii, evolutia copiilor fiind apreciata de juriu si indelung aplaudata de public. Talentul si perseverenta micilor artisti au fost rasplatite cu 4 premii III, 4 premii II, 4 premii I, Fundatiei Teatrale „Neghinita” revenindu-i premiul onorific „Traian Grigoriu”. In saptamana care a inceput echipa Clubului Neghinita se pregateste pentru alte doua festivaluri nationale de muzica usoara pentru copii, pentru ca in august sa participe in Macedonia la un festival international de muzica si dans. (D.V.)

Ieri, la Colegiul aIon Borcea” Buhusi, 40 de absolventi ai claselor a XII-a si a XIII-a au sustinut, cu o comisie din care au facut parte si profesori de la licee bacauane, examenele de competenta, nivel 3, pentru specializarile tehnician designer vestimentar si tehnician in industria textila. Proiectele, sustinute si cu argumente vizuale, au incantat prin inventivitate, spirit critic, dar si prin pragmatism. Candidatii si-au centrat discursurile mai ales pe moda feminina, in vreme ce candidatele au abordat si problematica modei barbatilor. Creatiile vestimentare ale casele de moda Chanel, Dior, Gaultier, Givenchy, Lacroix sau Versace au fost asezate sub lupa spiritului critic… admirativ al candidatilor, care au propus si solutii proprii. Comisiile de examen au fost incantate de cunostintele elevilor. aColegiul aIon Borceaa, ne-a spus. prof. Liliana Radovici, presedinte de comisie, ramane in topul institutiilor nationale care pregatesc elevii in aceste profesii. Absolventii de aici se pot integra cu success in orice firma din tara si Europa”. Am vorbit si cu elevii care si-au sustinut examenele competentente profesionale. Multi vor urma cursurile unor facultati si scoli postliceale, altii se vor angaja, dar nu lipsesc nici cei care vor pleca in strainatate, unde stiu ca meseriile lor sunt cautate. (Ion Fercu)

Presiunea furnizorilor de medicamente asupra Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) creste pe zi ce trece. „Zilnic purtam discutii cu ei pentru a-i convinge sa nu intrerupa livrarea medicamentelor, ne-a spus Dan Stoica, managerul SJU. Ne-au trimis multi scrisori de amenintare in acest sens. In plus, ne-au informat ca ne vor percepe penalitati de intarziere de 0,1 la suta pe zi la plata facturilor restante”. In momentul de fata SJU are facturi neachitate, la care a fost depasit termenul legal de plata, in valoare de 2.200.000 lei si aceasta deoarece este subfinantat din bugetul asigurarilor sociale. Ca sa nu aiba probleme cu aprovizionarea, la randul ei, conducerea spitalului a trimis fiecarui furnizor de medicamente scrisoare cu scuzele de rigoare, spunandu-le ca va amana plata 30 de zile peste termenul scadent. Cu toate acestea, stocul de medicamente a scazut de la 1.000.000-1.200.000 lei la 800.000 lei iar gama de produse farmaceutice este mai redusa cu aproape 100. (Elena Tintaru)

Firmele de constructii mai au de recuperat sume de ordinul milioanelor de lei de la primariile din judetul Bacau, pentru lucrari efectuate in anul 2008. Printre datornicii de calibru se numara si Inspectoratul Scolar Judetean si Universitatea de Stat din Bacau. Oamenii de afaceri din constructii sunt decisi sa dea in judecata primariile si institutiile statului.

Ion Rotaru, patronul de la RKS Drumuri SRL Bacau, are de recuperat mai multe milioane de lei pentru lucrari efectuate in 2008. Printre datornici se numara autoritatile din Magura, Barsanesti, Gioseni, Stanisesti, Izvorul Berheciului dar si Horgesti. aNoi avem un an de cand am facut lucrarile dar nici acum nu am recuperat banii. Pentru noi, constructorii, curg leasing-ul, creditele la banca. Primariile nu ne dau banii si nu avem cum sa mergem inainte. Pentru noi se percep penalitati, pentru stat, nu. Am vrut sa-i dau in judecata, dar m-am gandit ca astfel cheltui banii degeaba”, ne-a spus Ion Rotaru. Primarul Alexandru Palade de la Magura, comuna ce are de achitat jumatate de milion de lei fata de RKS, recunoaste datoriile, dar vede situatia din alt unghi de vedere. aBani le-am tot dat. De curand
le-am dat 300 de mii de lei, mai am vreo 500 de mii. Dar sa munceasca, sa lucreze bine, caci nici eu nu pot semna ca primarul, pentru buna executare a lucrarii”, a spus Alexandru Palade. O datorie de 124 de mii de lei are si comuna Gioseni fata de firma lui Ion Rotaru. Dar primarul spune altfel. aAm primit o adresa de la Prefectura in care mi se spunea ca am de dat 124 de mii de lei fata de RKS. Dar eu stiu ca le-am dat acesti bani de o luna”, ne-a spus primarul Anton Jitaru. aNu ne-a dat nimic, am dovezi pentru asta. Probabil nu stie primarul situatia”, a contrazis Ioan Rotaru.

Universitatea are datorii pentru lucrari la noul sediu

O lipsa de incredere in institutiile statului a manifestat si Mihai Tibu, manager la Conimpuls. Universitatea de Stat din Bacau are restante de peste 600 de mii de lei, pentru lucrari efectuate la noul sediu. O alta datorie au si autoritatile locale din Frumuselu. aInstitutiile dar si autoritatile locale se achita greu de contracte. Iar agentii economici pot avea astfel probleme cu bancile. Noi lucram cu motoarele reduse in aceasta perioada. Universitatea de Stat din Bacau are sa ne dea 270 de mii din 2008 si 330 de mii din 2009. Acum am mai incetinit lucrarile, pana ne vom primi banii”, ne-a precizat Mihai Tibu de la Conimpuls. Si Primaria Stanisesti in solidar cu Inspectoratul Scolar Judetean are de achitat 300 de mii de lei fata de SC Dancomar. aIn momentul in care te blocheaza statul, nu poti face prea multe. Se pare ca Guvernul nu este o alianta, caci nu face nimic”, ne-a spus Petru Cojan de la Dancomar. O situatie particulara intalnim la SC DMC AG din Onesti, care are de primit 356 de mii de lei de la Parohia Grozesti, Oituz. aLa semnarea contractului pentru consolidarea si extinderea bisericii, am contat pe sprijinul autoritatilor locale, care sa sprijine biserica. Acum, pentru a ne recupera banii, trebuie sa asteptam sa se stranga sumele de la enoriasi”, ne-a precizat Ghita Dohotaru, manager la DMC AG.

Ultima solutie: institutiile vor plati fortate de instante

Camera de Comert si Industrie (CCI) Bacau dar si Instituitia Prefectului au depus eforturi pentru ca autoritatile locale sa urgenteze platile pentru lucrarile efectuate in cadrul contractelor publice. aProblema este grava si afecteaza activitatea constructorilor. Am prezentat situatia in Comisia de Dialog Social, la Prefectura dar am trimis si adrese la primariile cu datorii si la Institutia Prefectului. Asteptam sa se produca o schimbare, altfel vom fi nevoiti sa dam in judecata autoritatile”, ne-a declarat Mihai Tulbure, directorul CCI Bacau.

Mircea Merticariu

14 iunie 2009 – ziua in care un mare actor bacauan ar fi implinit 54 de ani. A fost o premiera in amintirea lui. Candele si lumanari aprinse in holul teatrului (bravo directiunii care cinsteste memoria celor care au trait o viata pe scena!) au facut intrarea spectatorului intr-o atmosfera discreta si speciala. Firuta Apetrei a avut o fericita idee (si deloc subiectiva) de a face un spectacol in memoria sotului ei, Dinu.

Directorul Teatrului Bacovia, Adrian Gazdaru, cu o voce emotionata si sinceritate absoluta a vorbit spectatorilor despre artisti, despre precaritatea conditie de a fi actor astazi in Romania si despre Dinu Apetrei. Dupa emotionantul discurs (emotia a fost principala traire a serii) a urmat un mic film despre si cu Dinu Apetrei, franturi de viata, fotografii – cateva imagini dintr-un spectacol cu cei doi soti. Apoi a urmat premiera spectacolului aHei, oameni buni” de W. Saroyan cu Eliza Noemi Judeu si Stefan Alexiu (scenografia Cristina Ciobanu si ilustratia muzicala Cristian Todica) – fara indoiala o grea misiune, dupa imaginile si aproape prezenta fizica a marelui actor disparut. Un spectacol despre intalnirea a doua suflete, nu stim daca prea tarziu, poate prea devreme. Constructia spectacolului, inca o temerara incercare a Firutei Apetrei de a regiza, are calitati la nivelul lucrului cu actorii – cat despre conceptul si constructia regizorala specialistii si regizorii se pot pronunta. Spectacolul este, uneori, liniar, are o mecanica prea uniforma a discursului – nu stim textul dramaturgului american, daca el a fost taiat sau nu. Buna ilustratia muzicala, scenografia este simpla si adecvataa textului, poate costumele nu ar fi trebuit sa fie atat de aalbe”, simbol evident si cu trimiteri la puritate si absolut. Spectacolul rezista si este salvat de aprima vioara” a teatrului Bacovia, de mereu egala cu sine insasi, inegalabila – pana acum, Eliza Judeu, actrita cu o forta si expresie care in unele momente te cutremura. Are si ea unele mici ezitari in spectacol, probabil datorate emotiei si avecinatatii” cu Dinu Apetrei. Buchetele de flori, aplauzele meritate si prelungite au incheiat o minunata seara de teatru.

Gabriel Pop

Cele trei partide mari din Romania, PSD, PD-L si PNL, au ajuns la ora bilantului. Unii lideri au anuntat ca vor lua masuri drastice cu filialele care au obtinut rezultate slabe la europarlamentare. Primele emotii au trecut, a venit ceasul analizelor „la rece” si al reorganizarilor.

PNL Bacau are 21 la suta si e a patra filiala pe tara, in ordinea rezultatelor. In mediul urban, cele mai bune rezultate au fost obtinute in Comanesti si Bacau, iar dintre comunele cu primari PNL, fruntase sunt Lipova, cu 68,6 la suta, Oncesti, 63,4, Itesti, 61,7, Rosiori, 59,8. Codasii sunt primarii liberali din Parjol, L. Calugara si Rachitoasa, cu 22-24 la suta. Marea dezamagire e filiala PNL Onesti, care a obtinut 13 la suta. „Va trebui sa vedem ce se intampla acolo si sa luam masuri, declara senatorul Gabriel Berca. Filialele cu 5-6 la suta, practic, nu exista”. In Bacau, cele mai bune rezultate ale PNL au fost obtinute in Sectia 104, 100 de voturi din 403 valabile, si in Sectia 122, cu 114 voturi din 313.a Organizatia Comanesti, cu 44 la suta, a stat cel mai bine la Sectia 191, unde 300 de voturi din 492 au fost ale PNL. „Procentajul obtinut ma bucura si confirma inca o data ca populatia orasului este multumita de administratia locala si ne acorda increderea in continuare, pentru ca in timpul mandatelor administratiei liberale, Comanestiul a progresat, prin atragerea de resurse si realizarea de proiecte in toate domeniile, inclusiv cu finantari externe. Sunt semne bune pentru alegerile din toamna, cand cred ca vom obtine peste 50 la suta din voturi”, a declarat presedintele organizatiei PNL Comanesti, Viorel Miron. Presedintele PNL Bacau, Romeo Stavarache, a precizat ca, potrivit deciziei de ieri a liderilor liberali, conducerile filialelor liberale care au obtinut sub 10% la „europarlamentare” vor fi schimbate.

aPrimarii PSD si-au facut treaba”

PSD Bacau nu a avut mari surprize, arata Gabriel Vlase, presedintele executiv al organizatiei judetene. Rezultate foarte bune au fost in comunele Stefan cel Mare si Buciumi, cu 80 la suta, dar si in alte comune, „ocupate” de PNL. Si in Bacau, desi e cartierul general al primarului Romeo Stavarache, PSD a iesit bine: „Nu poti sa compari rezultatul dintr-o localitate unde ai primar la al II-lea sau la al III-lea mandat cu cel dintr-o zona in care primarul e din PNL. Iar daca acolo ai 37 la suta, nu poti sa afirmi ca e vinovat cineva”. La sectii, fruntase sunt 104, din Bacau, PSD avand 120 de voturi din 403, Sectia 142, Moinesti, cu 151 de voturi din 337, Sectia 156, Onesti, unde PSD a luat 139 de voturi din 372, si Sectia 169, cu 130 voturi din 269. Gabriel Vlase afirma ca e greu de stabilit ce factori, anume, au influentat votul si in ce masura. Prezenta slaba la urne, „aparitia PRM”, clasat, la Onesti, de exemplu, pe locul III si a Elenei Basescu, care a luat 4 la suta, influentaa „centrului”, mai exact a declaratiilor facute la televizor, caci nici Vadim Tudor, nici Elena Basescu nu au calcat prin Bacau, faptul ca, spre deosebire de alegerea primarilor, aici nu au fost implicati oamenii locului, miza fiind „pur politica” sunt aspecte care au contat. PSD nu si-a propus sa sanctioneze pe nimeni: „Noi am facut deja o analiza, declara Gabriel Vlase. Cam toti primarii si-au facut treaba si nu am intentii vrajmase cu filialele. Cand iesi castigator, nu te gandesti la sanctiuni”.

PD-L, scoruri mari in localitati cu primari liberali

Potrivit conducerii PD-L Bacau, partidul a inregistrat scoruri mari la europarlamentare in localitati conduse de primari liberali. Seful municipalei democrat-liberale, Constantin Draganuta, a afirmat ca la Luizi Calugara PD-L a obtinut peste 50 la suta din voturile localnicilor care s-au prezentat la urne pe 7 iunie, in conditiile in care comuna e condusa de un edil al PNL. aFacem chiar in aceste zile o analiza amanuntita a europarlamentarelor. Am avut rezultate bune in mai multe localitati. La Luizi Calugara de exemplu, unde am luat peste 50 la suta din voturile exprimate”, a spus acesta. El a adaugat ca partidul se astepta la un scor bun in special in localitatile conduse de primari democrat-liberali. Printre organizatiile cu rezultate bune enumerate de Draganuta se mai numara Nicolae Balcescu, Tamasi, dar si Tg. Ocna. In privinta organizatiilor neperformante din judet, presedintele municipalei a precizat ca Biroul Permanent al PD-L Bacau urmeaza sa ia o decizie in cel mai scurt timp.

Silvia Patrascanu
Lucian Bogdanel
Codrin Pop

Toboganele de gunoi din blocurile turn vor fi desfiintate. Vestea i-a suparat pe multi dintre utilizatori. „Am aflat de aceasta masura a primariei si nu ne vine sa credem ce se intampla, ne-a declarat Elena Costea, locatar in blocul 1 Cornisa. Suntem toti proprietari si nu intelegem cum se poate lua o masura pe proprietatea noastra. Cand am cumparat apartamentele, blocul era dotat cu tobogan. Acum ce vom face? Vom merge cu punga de gunoi pe la alte blocuri?” Locatara spune ca pe scara se strang deja semnaturi pentru deschiderea unei actiuni in instanta. Purtatorul de cuvant al Primariei Bacau, Ionut Tomescu, ne-a declarat ca numarul locatarilor care accepta aceasta masura este destul de mare. „Pana acum circa 60 la suta din populatia care utilizeaza astfel de tobogane de gunoi la blocurile-turn si-a dat acordul pentru desfiintarea acestora. Din toamna toate vor fi inchise deoarece in noul depozit de gunoi nu va mai fi depus deseul care nu e colectat selectiv. Este o masura care asigura un grad de civilitate mai mare si care scade riscul aparitiei unor focare de infectie acum, in anotimpul estival.” (D.M., L.B.)