Mai multi chiriasi din locuintele sociale ale Primariei Bacau reclama ca nu li se permite sa achite chiria lunara daca nu ajung la zi cu plata intretinerii. Pe de alta parte, chiriasii restantieri cu datorii de sute de milioane de lei vechi si-au lasat vecinii buni platnici fara utilitati.

Suparare mare in blocul 138 de pe strada Bucegi, in care se afla zeci de locuinte sociale ale Primariei Bacau. Chiriasii au incercat sa achite chiria pentru garsoniere si apartamente, dar au fost refuzati la primarie. „Am fost sa platesc si eu chiria si nu mi s-au primit banii, ne-a declarat Dumitru Ion. Mi s-a spus sa aduc dovada de la asociatie ca am platit intretinerea. Am o datorie de 350 de lei, pe ultimele 2 luni”. Elena Nedea sustine ca debitele se reduc in perioada verii si cere o pasuire. „Primaria vrea sa ne dea afara, de aceea nu ne lasa sa platim chiria. Dupa ce am investit in locuintele astea! Am izolat peretii, am pus termopan, platim reparatii.” Locatarii se plang de valoarea chiriei („mai mare decat in blocurile ANL”), de costul utilitatilor si de conditiile de trai. Chiriasii nu pot intelege aceasta schimbare a relatiei dintre ei si primarie. O explicatie pentru masura drastica instituita recent ar putea avea legatura cu restantele mari la intretinere ale chiriasilor. „Legea 114, a locuintei, permite practicarea acestui gen de constrangere, ne-a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvant al primariei. Am apelat la ea pentru a nu fi afectati, prin sistarea utilitatilor, locatarii cu plata la zi a intretinerii”.

Restante de ani buni

Unii chiriasi ai Primariei nu au mai trecut pe la asociatie de ani buni. Tot pe strada Bucegi, intr-un bloc vecin celui social, locuieste unul dintre cei mai mari datornici. Acesta a acumulat o restanta de 37.000 lei in fisa de la asociatie. „Blocul 135 a fost debransat de la reteaua de gaze din cauza datoriilor, ne-a declarat Adriana Coman, administrator asociatie. Noi l-am dat pe chirias, Ion Viliman, in judecata, am obtinut hotarare favorabila, insa nu-l putem evacua. Primaria ar fi trebuit sa ia masuri. Potrivit prevederilor din contractul de inchiriere, acesta poate inceta in cazul in care chiriasul nu achita intretinerea timp de 3 luni consecutiv.” Purtatorul de cuvant al Primariei Bacau ne-a declarat ca sunt in curs procedurile pentru evacuarea acestui chirias. „Primaria nu-i poate evacua pe datornicii din locuintele sociale decat in baza unei hotarari judecatoresti. Asociatia ii da in judecata si ne comunica hotar area judecatoreasca. Abia dupa aceea cerem in instanta evacuarea datornicilor. In cazul acestui chirias avem dosar in instanta”. Pana la rezolvarea situatiei, cei care sufera sunt vecinii restantierului. Acestia stau de peste 2 saptamani fara gaze din cauza facturilor neplatite de asociatie.

Doina Mincu

Pus sub semnul intrebarii din cauza refuzului cadrelor didactice de a supraveghea examenele, BAC-ul 2009 va avea totusi loc, dupa cum promite inspectorul general Adrian Fuioaga: „In opinia mea, bacalaureatul din acest an se va desfasura in conditii normale. Refuz sa cred ca, unele cadre didactice, care la randul lor au copiii, nu se vor prezenta sa supravegheze examenele. Este posibil ca din comisiile de examen sau evaluare sa mai lipseasca doi, trei profesori. Avem insa rezerva necesara de cadre didactice care pot sa-i inlocuiasca pe absenti”. Maine, la sediul ISJ, va avea loc tragerea la sorti a profesorilor care fac parte din comisiile de examen si evaluare, dupa o lista aprobata de catre comisia judeteana de bacalaureat. Examenul se organizeaza an doua tipuri de centre de bacalaureat: centrele de examen, an care se desfasoara probele scrise, orale si, dupa caz, cele practice ale examenului, si centre zonale de evaluare. an judetul Bacau, s-au organizat 18 centre de examen cu 4 subcomisii si 5 centre zonale de evaluare. Deja se cunosc cei 18 presedinti care vor conduce centrele de examen din Bacau – marea majoritate dintre ei sunt profesori universitari la Universitatile „Al.I. Cuza” si „Gh. Asachi” din Iasi. (G.P.)

Tinerii care au terminat scoala si ies din sistemul de protectia copilului sunt in cautarea unui loc de munca. Criza economica face, insa, ingrozitor de dificila gasirea unui slujbe, chiar daca aproape toti au o meserie. Anul acesta, la DGASPC, 59 de tineri intre 16 si 22 de ani incheie un ciclu de scolarizare. 25 sunt persoane cu nevoi speciale, iar 34, sanatosi. 19 vor sa continue scoala, urmand masterate, facultati, licee sau scoli profesionale. Doru Ionica, sef serviciu, isi face griji cu ceilalti, care trebuie sa se angajeze ca sa poata supravietui. Sunt 25 de tineri cu handicap, din care doar 5 lucreaza. Cartea de munca inseamna „normalitatea” pentru ei. „Din cauza bolii pe care o au li se recomanda sa lucreze in unitatile protejate. Din pacate, in judet exista o singura societate de acest fel”, declara Ionica. E o firma de papetarie care face dosare, plicuri etc. „Desi statul asigura facilitati angajatorilor de insertie, acoperind 75% din salariu, societatile nu sunt interesate sa deschida ateliere protejate”, arata Ionica. Patronii nu vor sa lucreze cu persoane cu dizabilitati, se tem de accidente de munca si de lipsa randamentului. Nici cei sanatosi nu sunt usor de angajat. DGASPC trebuie sa caute solutii pentru cei 16 aflati in somaj si pentru alti 11 sanatosi. „Criza a agravat foarte mult situatia lor, declara seful SIT. Oferta de munca e total nesatisfacatoare pentru tinerii din sistem, iar pentru cei cu handicap, inexistenta. Daca in iunie 2008 aveam deja locurile de munca antamate, acum nu exista asa ceva”. Si societatile care colaborau cu DGASPC dau inapoi. In 2007 si 2008, grija numarul 1 era locuinta, apoi venea slujba. „Acum, lipsa locului de munca a trecut pe locul I, arata Doru Ionica. Daca nu ai un salariu nu poti plati chiria si nu te poti hrani”. (Silvia Patrascanu)

Cei zece pusti care se afla in Tabara pentru copiii cu diabet organizata de Lions Club Moldova la Centrul de Cultura „G. Apostu” au o vacanta cu adevarat speciala. Pe langa faptul ca deprind un stil de viata adecvat unui insulino-dependent, copiii s-au plimbat cu telegondola din Piatra Neamt, s-au intalnit cu Mihai Traistariu, au vizitat gradina zoologica, cinematograful 3D, manastirile Runc si Ciolpani. „Scopul taberei este de socializare, de a gasi impreuna solutii pentru ca fiecare sa-si depaseasca limitele, sa-si faca noi prieteni. Si pentru urmatoarele zile sunt pregatite activitati antrenante, toate finalizandu-se cu un foc de tabara la Valea Budului. Si copiii pregatesc tot felul de surprize invitatilor”, declara Sorin Brasoveanu, presedinte Club Lions Moldova. Prin jocul „Timpul fiecaruia la dispozitia tuturor”, copiii au reusit sa se cunoasca mai bine, impartasindu-si din experientele traite, de la descoperirea diabetului pana in prezent. Ei si-au facut cate un prieten secret cu care discuta tot ce au pe suflet. Finalul vacantei va aduce dezvaluirea identitatii lor. Anca e bucuroasa ca a facut poze cu Mihai Traiastariu, iar Razvan e cucerit de ideea jocului: „Primim in fiecare zi mesaje de la prietenul secret, scrise pe biletele de hartie. La finalul taberei vom fi deconspirati” arata, baiatul, incantat.a (Silvia P.)

DGASPC Bacau a fost vizitata, saptamana trecuta, de o delegatie din Tadjikistan, formata din ministrii adjuncti ai Educatiei, Justitiei, Tineretului si alti oficiali, insotiti de un reprezentant al UNICEF. Oaspetii au venit sa vada cum a decurs reformarea sistemului de protectia copilului in Romania, tara lor, iesita de curand dintr-un razboi civil, avand probleme in acest domeniu. Concluziile sunt cat se poate de favorabile. „Au vizitat Centrul Maternal si Centrul aGhiocelula si au fost foarte incantati, a declarat Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC. Noi le-am mai pregatit o familie de asistenti maternali si un apartament, dar ei au vrut sa vada un fost centru de tip aleagana si ce se poate face dintr-o astfel de institutie. Au ales aGhiocelula unde au vazut serviciile de recuperare, ludoteca si au discutat cu specialistii de la aCasa Meaa”. Mihai Magheru, reprezentantul UNICEF, arata ca oficialii din Tadjikistan au apreciat mai ales Centrul Maternal. Ei vor sa infiinteze si in tara lor un adapost pentru „mama si copil” cu structura celui din Bacau. (S.P.)

Unii bacauani par sa nu fi inteles faptul ca viata la oras, intr-un cartier civilizat, presupune respectarea anumitor reguli elementare de bun-simt. Pe strada Henri Coanda, in spatele blocului 7, unul din locuitorii din zona a gasit de cuviinta zilele trecute sa-si arunce gunoiul pe parbrizul autoturismului unui vecin. Vandalul nu s-a multumit doar sa verse gunoiul, ci l-a si intins pentru a murdari cat mai mult parbrizul. Potrivit unei persoane care a observat scena, dar nu a dorit sa-si faca public numele, autoarea faptei ar fi chiar o femeie care locuieste in zona si care provoaca aproape zilnic cate un scandal. In aceste conditii, ar fi de dorit ca prezenta in apropiere a sectiei 1 Politie si a sediului Gruparii de Jandarmi sa se faca simtita mai eficient. Purtatorul de cuvant al Politiei Primariei, Florin Podoleanu, a precizat ca, pentru luarea masurilor legale si amendarea persoanei care a vandalizat masina, este nevoie ca proprietarul masinii sa sesizeze Politia Primariei. Cum in zona amintita si iluminatul public s-a defectat de cateva zile, este intr-adevar necesara o prezenta mai activa a fortelor de ordine, care sa previna macar in viitor astfel de situatii neplacute. (C.P.)

Tot mai multe firme din Onesti inregistreaza debite la firma care colecteaza deseurile menajere, Servsal. Potrivit celor de la Servsal, prima pozitie in topul datornicilor este ocupata de Maremod, care are de achitat 2.910 lei, pentru martie si aprilie. Transfer Impex datoreaza 885 lei, iar al treilea datornic important este Transponim SRL, care a avut contract de salubritate doar pentru anul trecut. Din cauza neachitarii restantei Servsal a reziliat contractul si se gandeste sa-i actioneze in instanta. Pe langa datornici, Servsal se confrunta cu o situatie fara precedent. „Niciodata pana acum nu am inregistrat intarzieri la plata din partea bugetarilor. Si cand zic asta ma refer la Tribunalul Bacau, la Administratia Nationala Apele Romane, la Palatul Copiilor, care de regula erau buni platnici. De exemplu cei de la Tribunalul Bacau ne-au informat ca au probleme si ca vor intarzia cu plata”, ne-a relatat Doina Oproiu, de la Servsal. Parchetul si Judecatoria Onesti au de achitat facturile aferente lunilor martie, aprilie si mai, cei de la Administratia Nationala Apele Romane au debite pe februarie – mai, in timp ce Clubul Elevilor Onesti are restante din martie, aprilie si mai, anul curent. Greu de crezut, dar la Onesti, nu mai putin de 96 de firme, unele din ele cunoscute, nu au contracte de salubritate. „Aceste firme, ca sa intre in legalitate trebuie sa aiba contracte cu firma de salubritate. Intrebarea mea si a onestenilor este unde isi duc ei gunoiul? Evident la tarcurile de gunoi ale blocurilor”, a precizat primarul Emil Lemnaru. (Dana Lungu)

Doru Sechelariu spera sa obtina un rezultat mult mai bun pe circuitul de la Silverstone decat tot ce a realizat in acest an in Formula BMW. „Este un circuit pe care-l cunosc mult mai bine spre deosebire de cel de la Zandvoort. Am avut si testele oficiale aici, unde am reusit sa obtin al doilea timp. Cred ca pot obtine rezultate mult mai bune decat pana acum”, a spus pilotul bacauan. Numai ca Sechelariu este constient de faptul ca rezultatele obtinute in testele oficiale au mai putina importanta. „Spre deosebire de atunci, pista va fi incarcata dupa ce vor concura cei din Formula 1. Este un lucru care poate influenta rezultatele oricarui pilot si de care trebuie sa tinem cont”, a completat Sechelariu.
Cat priveste parcursul sau de pana acum, pilotul bacauan crede ca rezultatele obtinute nu pot fi multumitoare. „Daca la Barcelona, in prima cursa, vina a apartinut echipei, la Zandvoort greselile s-au impartit. Am gresit si eu, si echipa. In a doua cursa a fost ceva mai bine. Sper sa nu repetam greselile si la Silverstone”, a spus Sechelariu.
Astazi, de la ora 14,50 incepe sesiunea de calificari. Prima cursa va avea loc sambata, de la 18,30, iar cea de-a doua este programata pentru duminica, de la 10,20, in deschiderea Marelui Premiu din Formula 1. Pentru circuitul de la Silvestone aceasta este ultima cursa din Marele Circ, Formula 1 urmand sa se mute, din sezonul viitor, la Donington. (C.B.)

Febra examenelor de vara a inceput cu probele la liceele cu profil vocational. Spre deosebire de alte unitati din invatamant, in aceste colegii, admiterea se face numai dupa ce au fost sustinute o serie de probe de aptitudini artistice. Pentru aceasta filiera, elevii din judetul Bacau au la dispozitie profilurile arte vizuale, sportiv, muzica si teologic.

La Colegiul National Pedagogic aStefan cel Mare” s-a constituit o clasa de invatatori-educatoare. Pentru admiterea la aceasta specializare candidatii trebuie sa sustina o serie de probe de aptitudini muzicale, fizice, artistice si un interviu.
Probele sunt grele, iar profesorii sunt destul de exigenti. Ieri, profesoara de muzica Dorina Cascaval, asculta elevii, le dadea sugestii, ii incuraja la o proba deloc usoara: aCei din mediul rural nu au o pregatire de specialitate, dar au o buna ureche muzicala si simt destul de bine ritmul”, spune profesoara. La comunicare, profesoarele Lavinia Vaisan si Vasilica Boatca, verificau minutios dictia si capacitatea de dialog a candidatilor. 68 de elevi s-au inscris la Colegiul Pedagogic pe cele 28 de locuri si deja 12 dintre ei au picat la educatie fizica si la plastica. Cea mai variata oferta este la Liceul de Arta aGeorge Apostu” Bacau. Insa in acest an, la liceu, nu mai exista profilul acoregrafie”. Sunt 98 de candidati pentru cele 84 de locuri, iar admiterea la acest liceu este una dintre cele mai dificile. Pe 22 iunie, candidatii care nu au fost admisi la clasele pentru care au sustinut probele, asi vor putea ridica fisele de anscriere.

Gabriel Pop

Apicultorii bacauani isi muta zilele acestea stupii la tei, in preajma padurilor. Este si cazul lui Toma Cazacu din Oncesti, apicultor care detine 60 de stupi de albine si care realizeaza produse bio (miere monoflora – tei, salcam etc. si poliflora), atestata la Ecocert Bucuresti. Miercuri, la primele ore ale diminetii, pe o vreme ploiasa, apicultorul isi descarca stupii, ajutat de prieteni. Echipati complet, cu masca de plasa speciala si cu manusi, in cateva minute au reusit sa mute stupii langa padure. Printre terenurile oamenilor, dupa un mic parau, am reusit sa ne apropiem de stupi. Tinuti la distanta de albine, care roiau in jurul stupilor, dar si de latratul unui caine flocos, l-am retinut pe apicultor pret de cateva minute. aAm 60 de stupi, cu familii de albine sanatoase. Nu am avut nici un fel de probleme cu varoza.
M-am atestat printr-un program bio, la Ecocert iar mierea de albine, 100% naturala este destinata exportului. Eu o dau toata in Franta, prin Apicola. De la stat iau 200 de lei subventie pentru fiecare familie de albine. Apicultura este o pasiune dar si o afacere”, a spus Toma Cazacu, din Oncesti. Pentru a obtine subventia, apicultorul este nevoit sa faca dovada vanzarii mierii pe piata. Toma Cazacu ne spune ca intepatura albinelor nu-la deranjeaza deloc. Zilnic este intepat de micile insecte, care isi apara teritoriul. aIn fiecare zi sunt intepat de 10-20 de albine, poate chiar si mai mult. Nu are nici un efect rau asupra mea. S-a invatat corpul in ultimii ani”, ne-a mai spus Cazacu.

Cresterea albinelor a luat avant in judetul Bacau

Apicultura a luat avant in ultimii ani in judetul Bacau. In momentul de fata, 394 de persoane fizice
si-au inregistrat stupinele la Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Bacau. Potrivit evidentelor, pe teritoriul judetului exista peste 19 mii de stupi, care produc intre 200 si 300 de tone de miere la fiecare colectare. Cu cei mai multi stupi sunt apicultorii Nelia Grosu din Plopana, cu 250 de stupi, Gheorghita Buganu din Filipesti, cu 236 de stupi, Vasile Lucaci din Horgesti, cu 200 de stupi, Iscu Vasile, din Poduri, cu 200 de stupi s.a. aApicultura necesita o stiinta aparte. Din fericire, tot mai multi bacauani s-au orientat spre cresterea albinelor si producerea mierii de albine. La asta a contribuit si ajutorul dat de stat”, ne-a spus Dan Nitu, seful Biroului de Sanatate Animala din cadrul DSVSA Bacau, care detine totodata si sapte stupi pentru consum propriu.

Mircea Merticariu

Un ins care vrea sa ajunga in Parincea, fie el „oficial” sau cetatean de rand, are de infruntat cosmarul gropilor de pe DJ 252 A. Sunt atat de dese si de echitabil distribuite incat, oricat de abil esti ca sofer, e imposibil sa te strecori printre ele. Vina e aruncata de primar in carca CJ, iar vicele CJ o da mai departe, la PNL.

„Toti ma injura de parca ar fi drumul meu”, sustine Guta Stiuca (foto), edilul comunei Parincea. Poate ca drumul e al judetului, iar gropile sunt ale comunei. Primarul ii acuza pe sefii CJ Bacau ca au sarit portiunea din Parincea numai din cauza ca el, primarul, e din PNL. „Din 2000, CJ a reparat de 4 ori drumul intre Buhoci si Parincea, iar acum il peticeste a cincea oara. Si intre Soci si Parincea a fost reabilitat, doar noi suntem ocoliti. CJ a scos Parincea de pe harta judetului!”, acuza Guta Stiuca, nervos. Si nu minte. Intr-adevar, si inainte de intrarea Parincea, si dupa iesirea din comuna, DJ 252 a fost reabilitat. Pana la Ungureni e bine, de la intrarea in Parincea e cosmar, apoi, din Fundu Vaii, asfaltul e, din nou, in stare buna. Primarul s-a ocupat de drumurile comunale, ba a mai pietruit si 700 m din DJ, insa restul ramane „o rusine”. „De doi ani, cer sa fie reparat, sustine Guta Stiuca. E sub orice critica, asfaltul s-a dus si a ramas drum de pamant. Prin dumneavoastra, eu intreb CJ: aDe ce ati radiat Parincea de pe harta judetului?a”. Silviu Bondor, vicepresedintele CJ, sustine ca la impartirea bugetului pe 2009, cand s-au purtat discutii privind finantarea studiilor de fezabilitate, „necontand latura politica”, acolo unde au existat solicitari s-au alocat bani. Consilierii PNL nu doar ca n-au cerut, cica nici n-au venit la discutiile privind bugetul pe 2009, sustine Bondor.

aNici n-am stiut ca au venit banii”

Problema cu DJ 252 e, insa, veche. „CJ le-ar face pe toate daca ar avea bani. Daca ai de asfaltat 1000 km, dar ai bani numai pentru 300, actionezi unde exista cerere”. Lipsa de interes e in zona PNL: „Cand eram consilier, eu m-am zbatut si am obtinut reabilitarea drumurilor din comunele cu primari PD-L: Zemes-Moinesti, Gioseni-Horgesti, 7 km din Urechesti spre Adjud, o bucatica din Tamasi, Gura Vaii-Onesti. Spus in cel mai elegant mod, a fost o lipsa de interes din partea consilierilor PNL”. Silviu Dogaru, PNL, sustine ca impartirea bugetului a fost facuta de PD-L si PSD, care au lasat fara bani jumatate din populatia judetului. „Nu ne-am implicat? Eu, personal, am cerut de patru ori bani pentru DJ 119 B si abia anul trecut a fost prins in HCJ, dar sa nu credeti ca lucrarile au inceput!” In 2008, PNL a avut majoritate in CJ doar 5 luni, iar bugetul era deja impartit. In 2009, arata consilierul, comunele PD-L si PSD au primit 7-8 miliarde, iar cele PNL, 500 de milioane. Initial, sapte comune si Comanestiul n-au primit nimic. Guta Stiuca are dreptate, sustine Dogaru. „Chiar asta am intrebat si eu: comunele PNL nu mai fac parte din judetul Bacau? Nici n-am stiut ca au venit banii pentru buget, am aflat abia cand ne-au chemat la comisii. E obligatia aparatului CJ sa ne anunte. Silviu Bondor sa demonstreze ca ne-a invitat la discutii si nu am venit”.

Silvia Patrascanu

Aparute ca ciupercile dupa ploaie, sensurile giratorii din Bacau confirma o practica edilitara care a facut cariera in marile orase din tara, in ultimii doi ani: incercarea de a fluidiza un trafic rutier din ce in ce mai sufocant prin eliminarea semaforizarii. Conform conducerii Serviciul de Politie Rutiera (SPR), sensurile giratorii reprezinta o „gura de aer” in traficului supraaglomerat din municipiu. Insa in lipsa unor parcari adecvate, care sa mai reduca din numarul tot mai ridicat de masini aflate pe strazi, traficul auto din Bacau se va desfasura la fel de dificil. „Peste 60 la suta din autoturismele inregistrate in judetul Bacau circula pe strazile municipiului de resedinta. Sensurile giratorii reprezinta doar o gura de aer intr-un rulaj de tranzit care inseamna 10-15 mii de masini pe zi, preluat in cea mai mare parte de DN 2, dar si de arterele secundare”, a explicat seful SPR, subcomisarul Dorin Roman. Potrivit statisticilor oficiale, numarul autovehiculelor din judet atingea, la nivelul lunii ianuarie a anului in curs, suma de 108 mii, cu aproape 10 mii de vehicule mai mult decat in anul precedent. Din aceasta, peste 86 de mii sunt autoturisme, restul fiind camioane, autobuze, microbuze sau autospeciale. Situatia se anunta cu adevarat dificila in perspectiva lunii august, cand traficul rutier in municipiu va creste semnificativ datorita revenirii in tara a stranierilor plecati la munca in Italia. „Situatia e inca sub control, dar vor aparea probleme specifice in lunile care vor urma pe fondul revenirii in tara a bacauanilor plecati la munca in Italia. Noi avem un set de masuri speciale pentru fluidizarea tranzitului rutier”, a mai spus Roman, care a confirmat ca se asteapta la o crestere a traficului rutier cu cateva mii de masini undeva catre inceputul lunii august.

Parcarile supraterane, un SF edilitar neagreat de constructori

Despre parcarile supraterane, o tema electorala la moda cu ceva timp in urma, municipalitatea a ales sa nu mai vorbeasca prea mult. Purtatorul de cuvant al primariei, Ionut Tomescu, a precizat ca proiectul unei astfel de parcari, aprobat intr-una din sedintele Consiliului Local, a picat pentru ca la licitatia de atribuire a lucrarii nu s-a prezentat niciun doritor. „Din pacate, la licitatia respectiva nu s-a prezentat niciun constructor. Nu-mi pot explica de ce. Probabil ca resursele sunt din ce in ce mai putine pe fondul crizei”, a spus el. Tomescu a aparat institutia edilitara spunand ca aceasta a creat totusi 1500 de locuri de parcare prin proiectul „Alei intre blocuri”, un demers controversat al primariei prin care mai multe spatii verzi situate intre imobilele de locuinte din municipiu au fost asfaltate sI transformate in parcari. Pentru anul in curs, municipalitatea vrea sa mai realizeze 500 de locuri de parcare, in trei locatii distincte.

Lucian Bogdanel

Totul porneste de la o cearta filozofica intre doi tineri poeti englezi si excentrici. Dar, de la un capitol la altul, cartea se transforma intr-un adevarat roman politist, in care nimic nu e cum pare a fi si nimeni nu e ceea ce pretinde ca este. Surprizele se tin lant pana in ultima clipa. Daca va plac umorul englezesc, fair-play-ul si politetea de gentleman din alte vremuri, cititi povestea acestor barbati porecliti dupa zilele saptamanii. Unul dintre ei este Joi. Carnavalul final la care participa poetul Gabriel Syme da cheia intregii constructii: viata e un joc de masti.

Au mai ramas cateva zile pana la inceperea primei probe a Bacalaureatului 2009. Sesiunea iunie-iulie se desfasoara an perioada 22 iunie-9 iulie. Pentru aceasta sesiune, din judetul Bacau, s-au anscris 6.124 de candidati, dintre care 5.750 sunt din promotia 2009 si 374 de candidati din seriile anterioare, repartizati an 18 centre de examen si 4 subcomisii. Lucrarile candidatilor la probele scrise vor fi evaluate an 5 centre zonale de evaluare. Prima proba orala a examenului de bacalaureat din acest an – limba si literatura romana – se va desfasura an zilele de 22 si 23 iunie, iar prima proba scrisa (limba si literatura romana) va avea loc vineri, 26 iunie. „Examenul de bacalaureat este, pentru absolventii de liceu, modalitatea esentiala de evaluare a nivelului de cultura generala si de specializare, care le permite acestora accesul catre anvatamantul superior sau catre piata muncii. Comisia judeteana de bacalaureat a facut pregatirile necesare unei bune desfasurari, an judetul nostru, a examenului de bacalaureat din acest an”, precizeaza presedintele Comisiei judetene de bacalaureat, inspectorul scolar general, prof. Adrian Fuioaga. (G.P.)

O delegatie a CJ Bacau va pleca, la sfarsitul saptamanii, sprea Limoges pentru a se intalni cu reprezentantii Consiliului Regional (CR) Limousin. Din echipa vor face parte specialisti din cadrul Directiei de Integrare Europeana a CJ, ai Directiei de Urbanism si ai Serviciului de Achizitii Publice. „Scopul deplasarii este stimularea absorbtiei de fonduri europene si schimbul de informatii privind proiectele derulate de CJ Bacau si CR Limousin”, declara Silviu Bondor, vicepresedintele CJ, care va conduce delegatia. Prima activitate la care vor participa reprezentantii Bacaului va fi sedinta CR Limousin. Ei isi vor descrie proiectele cu finantare UE din 2007-2013, apoi il vor asculta pe Gerard Vandenbroucke, presedintele CR, care le va prezenta regiunea. Vizita in Limousin va dura 5 zile, interval in care bacauanii vor vedea o ferma agricola, Centrala energetica de deseuri din Limoges, instalatia de alimentare cu apa de pe raul Vienne si vor merge in Saint-Just-Le-Martel, unde vor fi asteptati de primar. Ultima vizita va avea loc la Liceul agricol Magnac-Laval. (S.P.)