Doru Sechelariu a reusit o cursa excelenta la Monza. Plecat de pe pozitia a 9-a grilei de start, pilotul bacauan a terminat al treilea, in spatele lui Nasr si Juncadella, dar in fata danezului Christensen, cel care a condus o perioada in clasamentul general al pilotilor. Pentru bacauan este cea mai buna performanta din acest sezon.

Dunarea Giurgiu – FCM Bacau 4-2 (2-1)

„Galben-albastrii” nu au reusit sa obtina niciun punct in etapa a cincea a ligii secunde, disputata sambata.

Cele cinci institutii implicate in campania „Banii tai tin copiii in strada” – DGASPC, Sectia 1 Politie, Betania, FSC si Episcopia Romanului – au organizat ieri o conferinta de presa in care au analizat „feed-back-ul” actiunilor derulate intre 7 si 11 septembrie. Angajatii DGASPC au distribuit materiale in zonele Tic-Tac, Piata Sud, Praktiker, Narcisa si au discutat cu bacauanii despre efectul pe care il are gestul, generos, de a da bani copiilor care cersesc. Scopul campaniei a fost sensibilizarea si informarea populatiei cu privire la viitorul copiilor care traiesc in strada si mediatizarea numarului de telefon 0234.983, la care pot fi anuntate cazurile de abuz. „Feed-back-ul e unul pozitiv in sensul ca membrii comunitatii au inteles ca prin a le da bani copiilor nu facem decat sa le intretinem problemele”, a declarat Ada Balc, sefa CRU. Au fost si altfel de reactii: „E crestineste sa dai pomana”, „Daca nu au ce manca, ce sa faca? Ies in strada”, „Condamnati-i pe parinti”, „Sa ne ocupam de coruptie si sa-i lasam in pace pe cersetori”, „Nu am stiut ca exista telefonul copilului”, „Schimbati legislatia!”.

Va fura, va lovi,

va jefui!

Din pacate, legislatia nu e de partea acestor copii. „Prima problema e legata de obligatia parintilor de a-i impiedica pe copii sa ajunga in strada, a aratat Ionel Nistoroiu, adjunctul Sectiei 1 Politie. Copiii sub 14 ani nu raspund penal, iar parintii sunt plecati in strainatate. 871 de copii sunt in situatia asta. Amenzile nu au efectul scontat din cauza ca nu sunt platite, iar legea nu prevede executarea silita.” S-a spus ca ar trebui sa se intervina asupra cauzelor – alcoolism, violenta, saracie, neadaptare, lipsa familiei -, dar si ca trebuie sa ne schimbam mentalitatea. „Principalul lucru pentru care raman in strada tot banii sunt. Castiga cel putin 50 de lei pe zi, bani din care o familie cu 2-3 copii traieste bine”, a precizat Andre Muit, BETANIA, iar politistii au confirmat faptul ca „in multe cazuri, parintii ii trimit la cersit.” Pr. Gherasim sustine ca afisele DGASPC, din preajma bisericilor, au efect si ca „unii credinciosi au inceput sa-si puna intrebari daca fac bine.” Bacauanii pot afla de la preoti unde locuiesc familiile care au nevoie si merita sa fie ajutate, dar, evident, e mai usor sa dai 1 leu, pe strada, amagindu-te ca esti generos. [ad#stire]Viorica Raba a adus, poate, argumentul cel mai convingator: „Cersetorul e un copil dragut, de 3-4 ani, care induioseaza trecatorii. El va creste. Cand va fi adolescent nu va mai castiga bani din cersit si atunci va deveni infractor”. Va fura, va pune mana pe cutit, va jefui. aAsta trebuie sa le explicam oamenilor.”

Silvia Patrascanu

Liderul PD-L Bacau l-a atacat dur pe seful PNL Bacau, Romeo Stavarache, la ultima conferinta de presa. Seful democrat-liberalilor bacauani a precizat ca intre partidul pe care-l conduce si PSD nu exista un parteneriat politic local care sa fie condus, din umbra, de fostul primar, Dumitru Sechelariu. Olaru a declarat ca „Stavarache merge pe aceeasi strategie de victimizare cu care i-a pacalit pe bacauani in doua randuri”.

Presiunea campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale apasa pe mediul politic local. Seful PD-L Bacau, Neculai Olaru, a rupt ieri tacerea dupa mai multe saptamani de acalmie in care democrat-liberalii au privit de la distanta jocul politic local. Liderul pedelist l-a atacat dur pe edilul Romeo Stavarache, intr-o conferinta de presa. El a declarat ca actualul primar al Bacaului recurge, in mod vizibil, la „aceeasi strategie de victimizare cu care i-a pacalit pe bacauani”. „In toate iesirile publice, precum si in presa de casa, Stavarache a lansat ideea ca Dumitru Sechelariu ar coordona o alianta PSD – PD-L in plan local. Nu exista niciun parteneriat intre PSD si PD-L care sa fie condus de fostul primar al Bacaului”, a afirmat democrat-liberalul.

Au fost de acord

cu proiectul Kaufland

Olaru a explicat ca democrat-liberalii au fost de acord, de la bun inceput, cu proiectul de construire a unui supermarket pe terenul de la Transport Public, fapt ce ar fi dus la crearea a sute de locuri de munca intr-o zona defavorizata a municipiului. „Se creau locuri de munca in acea zona. Noi am avut in intentie sa sustinem proiectul supermarketului, insa din cauza situatiei create in sedinta de CL, doi consilieri PD-L s-au timorat si au votat impotriva”, a mai spus presedintele PD-L Bacau. [ad#stire]Acesta a dezaprobat modul in care Stavarache exploateaza electoral problemele pe care le intampina construirea Spitalului Municipal. Pedelistul a afirmat ca primarul s-a „antepronuntat cand a anuntat vanzarea unui teren aflat in litigiu”. „Intr-un mandat si jumatate nu are realizari de niciun fel (n.r. – Romeo Stavarache). Orasul s-a labartat pe axa Nord-Sud, semn ca nu a existat nicio viziune administrativa”, a subliniat el.

Lucian Bogdanel

Penny Market se construieste in Bacau fara autorizatiile necesare. Primaria Bacau si Inspectoratul de Stat in Constructii au inchis ochii la lucrarile pe care le executa firma SC Conistar din Onesti, care realizeaza obiectivul Penny Market din strada Izvoare, numarul 2.

In data de 20 august, Consiliul Local Bacau a aprobat Planul Urbanistic Detaliat (PUD) pentru realizarea obiectivului Penny Market, pe strada Izvoare, numarul 2, la care este beneficiar SC REWE Projectentwicklung Romania. In aceasi zi, atat Consiliul Local Bacau, cat si Executivul Primariei Bacau, s-au opus votarii PUD-ului pentru construirea unui alt supermarket, pe terenul ce apartine SC Transport Public SA. Ambele terenuri beneficiaza de acelasi regim de proprietate, in baza HG 834 din 1991 si au certificat de atestare a proprietatii. Practica anticoncurentiala a municipalitatii bacauane este intarita de lipsa de reactie in fata inceperii lucrarilor neautorizate de la Penny Market. Conform legilor din Romania, care ar trebui sa se aplice si in municipiul Bacau, pentru a incepe o lucrare este necesara obtinerea mai multor avize si aprobari din partea Agentiei Judetene pentru Protectia Mediului, a Inspectoratului de Stat in Constructii, a Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta (ISJU). Abia dupa ce toate aceste acte sunt obtinute, Primaria Bacau poate da autorizatia. SC Conistar din Onesti a inceput lucrarile din perioada obtinerii Planului Urbanistic Detaliat. In trei saptamani, lucrarile la structura supermarket-ului nu au fost observate nici de reprezentantii Primariei Bacau, nici de Inspectoratul de Stat in Constructii. In mod normal, ambele institutii trebuie sa aplice sanctiuni, deoarece realizarea unei constructii neautorizate, fara monitorizarea specialistilor este in masura sa puna in pericol siguranta bacauanilor.

Finalizare la 1 decembrie,

cu orice pret

Pe terenul de 5.000 de metri patrati, situati pe strada Izvoare, cumparat de REWE Projectentwicklung Romania SRL, proprietarul Penny Market, se lucreaza din greu, ziua intreaga. Excavatoare, betoniere, muncitori care fac cofraje si toarna fundatii. Seful de santier ne spune ca lucrarea trebuie facuta foarte repede. Dragos Ilinca, patronul de la firma Conistar Onesti, ne confirma termenul scurt si pare sigur cand e vorba de autorizatii: aDa, pana la 1 decembrie trebuie sa finalizam lucrarile. Hartii, autorizatii avem, altfel nu am putea construi.”

Cine stie de lucrari?

Adrian Sichitiu, seful Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), se afla in concediu de cateva saptamani. [ad#stire]Deoarece este singurul in masura sa ofere un punct de vedere presei, seful ISC ne-a cerut un timp pentru a afla ce se mai intampla prin municipiul Bacau: aSunt in concediu, dar m-am interesat acum la inspectorat. Daca au inceput lucrarile atunci nu este bine. Ei nu au trimis la noi o instiintare pentru inceperea lucrarilor, pentru ca noi sa repartizam un inspector.”

Avizul de la Mediu

vine in a doua jumatate

a lui septembrie

Paul Toderica, directorul Agentiei Judetene de Mediu din Bacau, ne-a detaliat stadiul de avizare in care se afla firma. aPentru Penny Market s-a dat abia in data de 31 august o decizie favorabila, dar avizul propriu-zis de mediu va fi emis abia in a doua jumatate a lunii septembrie. Abia dupa ce vor avea toate avizele pot merge la Primaria Bacau pentru a obtine autorizatia de constructie. Daca au inceput deja sa construiasca, ei trebuie sa fie amendati iar Primaria poate dispune demolarea a ceea ce s-a construit”, a spus seful de la Mediu. Singurul aviz, formal, obtinut de beneficiarul market-ului bacauan este cel de la ISJU. aAu aviz pentru securitate la incendiu”, ne-a precizat lt. col Catalin Felegeanu.

Mircea Merticariu

In cadrul aIntalnirilor admirabile”, ieri, la sala de sedinte a Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Bacau a avut loc lansarea monografiei, aIstoria invatamantului prescolar din judetul Bacau” si a albumului aMarturii iconografice despre invatamantul prescolar bacauan”, semnate de educatoarea Elena Ungureanu. Impresionanta prin cantitate si calitate, cartea de 700 de pagini readuce in actualitate idei pedagogice aparent cunoscute, personalitati ale scolii bacauane, intamplari, documente, imagini, medalioane si anexe despre istoria unui invatamant, de multe ori trecut cu vederea de catre autoritatile centrale si locale. In spatele numeroaselor informatii ordonate atent in cele douasprezece capitole, se afla truda unui autor care s-a aplecat cu pasiune asupra documentelor de la bibliotecile si arhivele nationale din Bacau, Iasi si Bucuresti. „In ciuda unor piedici si a unui material urias de sistematizat, mi-a facut placere sa lucrez la prima monografie a invatamantului prescolar din judetul Bacau. Mai corect spus a primei monografii a invatamantului preuniversitar, pentru ca nici celelalte forme ale invatamantului nu au o monografie in acest moment. In carte sunt documente unicat, amintiri ale unor oameni care au ridicat invatamantul prescolar in timpul primului si celui de al doilea razboi mondial. [ad#stire]E bine de stiut ca, in 1989, invatamantul prescolar bacauan era pe locul trei in tara”, a spus educatoarea Elena Ungureanu care a pus si verdictul pentru actuala stare de lucruri din invatamant: lipsa de coordonare intre ceea ce vrea sa se faca si ceea ce este necesar sa fie facut.

Gabriel P.

A fost o vreme in care sutele de lautari din Buhusi aveau pretentia ca pot concura cu semenii lor de elita din orice colt al tarii. Ei nu erau doar sarea si piperul nuntilor si cumetriilor, al petrecerilor de tot felul, ci si membri ai ansamblului folcloric Suveica si ai tarafului textilistilor, ambele formatii fiind prezente pe scena marilor concursuri nationale ale epocii apuse. Zice Constantin-Ticu Lupu, liderul Partidei Romilor: aCe vremuri! Violonistul Janica Lupu si tatal lui, acordeonist si clarinetist, cobzaristul Chiuta Vasile, violonistii Nica Nicolae, Tanase Gheorghe, Chiuta Constantin (care canta si Strauss!), flautistul Vasile Mustata, tambalistul Constantin Lupu si multi altii nu mai sunt! Formau o scoala de muzica lautareasca vestita. Nu era familie de rromi fara macar un lautar foarte bun! Era o concurenta acerba pentru a ocupa un loc intr-o formatie care urca pe scena. Acum, in oras nu mai avem niciun violonist! Erau salariati la Postav si aveau voie sa faca repetitii si in timpul programului… Ce vremuri au apus!… A mai ramas doar spiritul lautaresc, traim din amintirile vechilor lautari”. Liderul rromilor buhuseni, el insusi un solist vocal-instrumentist de exceptie al bransei, ar dori sa reinvie traditia lautareasca, dar intampina tot felul de dificultati: aViolonisti mai putem aduna doar de prin satele din jur: Sipote, Buda, Blagesti sau Izvoare. In Buhusi mai avem, doar de leac pentru inima trista, un trompetist, un contrabasist, un chitarist, cativa suflatori, acordeonisti si un tambalist. Acestia mai merg la nunti, la petreceri. Nu mai avem clarinetisti”. Mai zice liderul: aPutem aduna zece-cincisprezece instrumentisti pentru a starni interesul, prin spectacole. Apoi, putem dezvolta totul. Avem si un instructor de dansuri populare nemaipomenit: pe Michi Chiuta. Vrem sa infiintam chiar si o fanfara. Dar nu sunt bani, instrumente… I-am propus primarului Ionel Turcea ca acesti oameni sa fie inclusi pe lista celor de la Legea nr. 416 si, in loc sa mature prin oras, sa faca repetitie. Lumea nu l-ar aprecia pe scena pe cel care matura strada. E nevoie de proiecte, dar trebuie sa fim consiliati in acest sens. Este necesar sa reinviem traditia lautareasca in acest oras in care au existat chiar si lautari romani”. aSuntem, ne-a spus primarul Ionel Turcea, deschisi pentru a reinvia traditia lautareasca. Pe relatia Legii nr. 416 nu mai sunt insa resurse financiare, in acest sens. Avem insa un proiect generos de reabilitare a Casei de Cultura. [ad#stire]Proiectul, care se va derula incepand cu 2010, are ca tinta si cumpararea de instrumente. Atunci vom putea da viata acestei initiative”. aAm putea, sprijiniti si de Asociatia Renasterea, sa organizam la Buhusi chiar si un festival de folclor interjudetean, dupa modelul Festivalului Muzical aMihail Drimbea care a devenit deja traditional”, ne-a mai spus Constantin-Ticu Lupu.

Ion Fercu

Compania de Apa SA Bacau (fosta RAGC) va intrerupe furnizarea apei potabile, marti, 15 septembrie, la blocurile turn din cartierele Cornisa I si Cornisa II. Din cauza lucrarilor de schimbare a conductei de inalta presiune ce alimenteaza Punctul Termic nr. 12, de pe str. Pictor Andreescu, locuitorii strazilor Ciprian Pintea, Marasesti, Cornisa Bistritei si Carpati nu vor avea apa.

In plina zi, vineri, in jur de ora 14.00, pe drumul european E 85 – DN 2, in afara localitatii Faraoani a avut loc o coliziune de proportii. Carambolul in lant a blocat traficul pe acest tronson de drum mai bine de doua ore.

In Racaciuni, se inaugureaza prima retea de alimentare cu apa din istoria localitatii. Desi comuna ea strabatuta de un drum european si nu e departe de capitala judetului, niciun sat nu avea sistem de alimentare cu apa.

Laboratorul de analize al Spitalului Judetean de Urgenta Bacau este obligat sa obtina in cateva luni certificatul RENAR. Fara acesta, nu va putea incheia contract si obtine finantare de la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate.

Serviciul Public Comunitar de Evidenta si Eliberare a Pasapoartelor Simple – eliberare pasapoarte a revenit programul normal de lucru. In toata luna august, dar si la inceputul lunii septembrie, institutia a instituit un program special de lucru cu publicul pentru evitarea aglomeratiei create de revenirea stranierilor acasa.

In lupta dura cu fenomenul drogurilor, elevii bacauani dau dovada de buna pregatire, clasandu-se pe un remarcabil loc cinci la etapa nationala a Concursului National de Creatie si Implementare de proiecte cu tematica antidrog „ampreuna”, organizat de Ministerul Educatiei.

Campania Directiei Regionale de Posta Bacau de colectare a rechizitelor pentru copiii cu posibilitati materiale reduse a intrat pe ultima suta de metri. Pana pe 20 septembrie, cei care doresc sa-i ajute pe elevii de la Scoala Generala Gura Vaii (in special la cei din satul Temelia) sunt asteptati sa doneze rechizite.

Legea salarizarii unice e un act normativ despre care vorbeste toata lumea, dar nimeni nu stie nimic precis. Unii nu l-au citit, altii nu au incredere in emitent, adica in Guvernul Boc. Un singur lucru e cert: bugetarii se tem de ceea ce-i asteapta in urmatoarele luni.

Legea salarizarii unitare, care ar fi trebuit sa aduca echitate si stabilitate, e un veritabil Bau-Bau pentru bugetari. Putini dintre functionarii bacauani au citit proiectul si anexele. Majoritatea au recunoscut ca nu au facut acest efort, scuza fiind ca „oricum, nu va ramane asa”. Si au dreptate. „Telenovela” cu salarizarea a inceput de prin aprilie si pare ca nu se mai termina. „Nu am citit proiectul, afirma Angela Bogea, director Resurse Umane in CJ. Legea se aplica din 2015, iar pana atunci se vor schimba trei guverne. Acum a fost facuta pentru FMI, de aceea cred ca va suferi multe modificari. In mod cert, mai bine nu va fi pentru bugetari.”

Si-au luat gandul de la credite

Denis Munteanu, consilier CJ, nu crede ca Legea salarizarii unice va aduce vreun bine bugetarului de rand. „Se vor mari doar salariile mici, de 7 milioane, declara el. Putem vorbi de venituri decente?” In plus, nu crede ca schimbarile vor crea economii la buget. Alina Iftode, consilier prefect, afirma ca e dezorientata: „Am incercat sa ma informez cat mai mult, dar nu am reusit sa ma lamuresc. Chiar daca au repetat ca salariile vor ramane aceleasi, eu nu vad in asta o garantie.” Framantarile sunt legate mai ales de rata la banca: „Majoritatea suntem tineri si, fireste, fara credite nu putem realiza nimic. Ma gandesc ca s-ar putea ca din motive independente de vointa mea sa nu mai pot achita ratele. Chiar sunt ingrijorata.” Si in privinta celor 10 zile de concediu fara plata, bugetarii sunt derutati, mai ales ca „n-a venit nimic pana acum”, de la minister. „Nu exista baza legala, confirmaa Angela Bogea. Eu vreau un act normativ care sa prevada ca aordonatorul de credite CJa trebuie sa faca o economie de 15 la suta, apoi se decide daca reducem personalul sau dam concedii fara plata.” Bugetarii pot alege calea instantei, insa nu o vor face: „Concediul fortat nu ne pica bine”, recunosc ei, dar il prefera pierderii slujbei.

aEste o tampenie!”

Casa Judeteana de Pensii este permanent sub asaltul publicului. Cereri, reclamatii, nelamuriri, toate trebuie rezolvate de functionari. Birourile sunt ticsite de dosare. Angajatii se gandesc cu groaza la lunile urmatoare, in care guvernul vrea sa-i trimita in concediu fortat. Si fara bani. „Nu ne putem suplini. Si asa este deficit de personal”, ne-a declarat Paula Breahna, de la departamentul financiar-contabil al institutiei. „Este o tampenie, a completat Ciprian Chirica. Nu exista nicio baza legala pentru a fi trimisi in concediu fara plata. Nu se rezolva nimic astfel. Cat despre legea salarizarii, nici nu mai are rost sa ne facem calcule. S-a schimbat si inca se schimba. Poate cade guvernul si nu se mai adopta.”

aNoi, cei multi, nu contam?”

Neliniste si printre angajatii Directiei de Sanatate Publica. Motive, din belsug: proiectele pe care incearca sa le impuna guvernul, reorganizarea institutiei preconizata pentru 1 ianuarie, discutiile despre o noua lege a pensiilor. „Nu stim nimic din ce ne asteapta, ne-a declarat Rodica Stancicu.
[ad#stire] Cine a putut vedea proiectul definitiv al legilor? Nimeni”. Dumitru Ciuchi, de la Administrativ, ridica din umeri cand vine vorba despre noua grila de salarizare. „Am ascultat ore intregi discutiile televizate. Se vorbeste despre aceleasi categorii: medici, magistrati, soferii parlamentarilor. Noi, ceilalti, foarte multi, nu contam? Si inca ceva: din cate legi au fost date prin asumarea raspunderii, pentru cate a raspuns cu adevarat un guvern cand lucrurile au mers prost?”

Silvia Patrascanu
Doina Mincu