Toate concentratiile maxime admise de poluanti trebuie reduse semnificativ pana la mijlocul acestui an, potrivit unei directive europene intrate în vigoare pe 11 iunie 2008. Aceasta are în vedere toti poluantii care afecteaza mediul si populatia, de la plumb la pulberile în suspensie sau monoxidul de carbon.Statele membre au la dispozitie 24 de luni, adica pana pe 11 iunie 2010, ca sa transpuna aceasta directiva în legislatia interna. Romania insa a primit o derogare de un an de la acest termen. Pentru a duce la indeplinire aceasta obligatie, Agentia pentru Protectia Mediului Bacau (APM) a elaborat un Program de gestionare a calitatii aerului pentru municipiul Bacau si comuna Letea Veche, zone în care nivelul concentratiei de pulberi in suspensie trebuie sa ajunga la cerintele Comisiei Europene. In acest program au fost incluse mai multe institutii publice, printre care CET Bacau, Registrul Auto Roman, Inspectoratul de Politie Judetean, Primaria Bacau si Primaria Letea Veche. “Pe noi ne intereseaza sanatatea oamenilor si de aceea am initiat acest plan. Am implicat toate institutiile care «contribuie» la poluarea Bacaului. Vom fi atenti ca acest plan sa fie respectat, mai ales ca amenzile sunt de ordinul zecilor de milioane”, a declarat ing. Paul Toderica, director APM. Conform masuratorilor laboratorului agentiei, CET, AMURCO si traficul intens din oras contribuie in cea mai mare masura la poluarea aerului. Institutia atrage insa atentia ca si Primaria Bacau, prin neimplicare sau nefinalizarea proiectelor incepute isi aduce aportul la fenomenul de poluare. “CET-ul este principalul poluator iarna, dar si Primaria Bacau contribuie la acest fenomen pentru ca este foarte mult praf pe strazi. Traficul este aglomerat si nu exista o centura ocolitoare a orasului. Bacauanii nu pot decat sa faca presiuni asupra primariei ca sa respecte planul convenit si sa ia acele masuri”, a subliniat Toderica. Programul de gestionare a calitatii aerului este postat pe site-ul agentiei si poate fi supus modificarilor. O dezbatere publica pe aceasta tema va fi organizata pe 31 mai. Daca nu respecta prevederile directivei orice stat membru va trebui sa plateasca penalitati.

Primele emotii pentru elevii de clasa a VIII-a, 7.350 din tot judetul, care au sustinut marti prima proba a evaluarii nationale, la limba si literatura romana. Examinarea a durat 120 de minute si desi au avut ceva emotii, elevii sustin ca subiectele au fost destul de usoare. “Examenul a fost de nivel mediu. M-am pregatit insa de la inceputul anului. Subiectele mi s-au parut mai usoare decat cele de anul trecut”, ne-a spus Eliza Fartade, eleva in clasa a VIII-a.
“Mi s-a parut usor, mai ales ca m-am pregatit cu specii literare mai grele. Cand am vazut un text la prima vedere a fost chiar o surpriza pentru mine. Ma astept sa iau peste 9”, a explicat Gabriela Fercu. Elevii au avut de rezolvat doua subiecte. Primul a avut ca punct de pornire o poezie a lui Ion Pillat, in timp ce al doilea s-a axat pe un fragment dintr-un articol de ziar. Potrivit metodologiei, subiectele se elaboreaza in cadrul Centrului National pentru Curriculum si Evaluare in Invatamantul Preuniversitar. La corectare participa doi profesori evaluatori care predau aceeasi materie, din aceeasi scoala. Urmatoarea proba scrisa se va desfasura la limba si literatura materna, pe 6 mai. La nivelul judetului Bacau, 25 de elevi vor sustine aceasta proba la Scoala „Dani Gergely” din Ghimes-Faget. Proba la matematica are loc pe 12 mai. “Am mai multe emotii la matematica. Acolo sunt exercitii care nu sunt pregatite in fiecare an, ci trebuie reluate din clasa a V-a, dar ma pregatesc in continuare”, a marturisit Crina Antal. In septembrie 2009, printr-un ordin al Ministerului Educatiei tezele unice au fost inlocuite cu testarea dupa modelul evaluarilor internationale. In perioada 25 mai – 2 iunie are loc o sesiune speciala a examinarii. Potrivit metodologiei aprobate, admiterea la liceu se va face tot prin repartizare computerizata. În vederea derularii acestei etape, în perioada 17-24 iunie, absolventii claselor a VIII-a, împreuna cu parintii si dirigintii lor, vor completa fisele de înscriere la liceu. Pe 2 iulie va avea loc repartizarea propriu-zisa, iar pana pe 3 iulie unitatile de învatamant gimnazial vor afisa listele cu fostii lor elevi admisi la liceu si lista cu locurile în liceu ramase disponibile.

Locuitorii comunei Garleni vor beneficia in acest an de pe urma implementarii proiectului “Controlul integrat al poluarii cu nutrienti”. Acesta presupune construirea unor platforme individuale de depozitare temporara a gunoiului de grajd, in 75 de gospodarii din comuna. Concomitent, pe fosta groapa de gunoi va fi realizata o platforma comuna in care se va depozita gunoiul de grajd colectat. Astfel, se vor crea opt locuri de munca pentru localnici. Comunele Garleni si Dumbrava Rosie (din judetul Neamt) sunt singurele din Moldova care au fost incluse in acest proiect-pilot. “Este un pas important pentru comuna. Este benefic pentru locuitori, inainte de toate, care vor avea aceste platforme individuale”, a subliniat Valentin Flenchea, primarul comunei. Banii vor veni de la Guvern prin Banca Mondiala. Obiectivul general al acestui proiect este de a ajuta executivul in procesul de implementare a directivei Uniunii Europene privind protectia calitatii apei impotriva poluarii cauzate de nitratii din surse agricole. Probele de apa prelevate din fantanile din Garleni au indicat un grad de poluare de 25 la suta, un argument hotarator pentru atragerea acestor fonduri.

O afacere de viitor

In timp, colectarea acestui gunoi ar putea deveni o afacere profitabila care ar aduce bani la bugetul local. “Intentionez ca acest gunoi de grajd, care va fi un ingrasamant ecologic, sa fie utilizat de cetateni sau sa-l vindem sa facem profit pentru a sustine acest serviciu. Totodata, vom beneficia de un buldoexcavator, un tractor cu vidanja si o masina de imprastiat ingrasamant. Aceste utilaje le vom putea folosi si in alte lucrari”, a completat edilul-sef. Proiectul, ce va fi implementat in perioada 2008–2013 la nivelul intregii tari, are o valoare de 60 de milioane de euro. In Romania, zonele vulnerabile la nitrati, reprezinta perimetrele a 251 de localitati din 34 de judete si zece bazine hidrografice, ceea ce inseamna peste opt la suta din totalul suprafetei terenurilor agricole.

Nitratii pot ucide sugarii

Sub actiunea florei intestinale din organismul uman, nitratii din apa fantanilor poluate se transforma in nitriti. Folosita la prepararea ceaiului si a laptelui, aceasta apa poluata provoaca sugarilor methemoglobinemie, cunoscuta si sub numele de "boala albastra", afectiune care, netratata imediat, poate duce la deces. "Boala albastra" poate fi evitata prin mai multe masuri a caror aplicare este destul de simpla. Grajdul si latrina (closetul) trebuie amplasate la o distanta de cel putin 10 m fata de fantana si nu mai sus de ea, ci mai la vale. Aceasta trebuie sa aiba o adancime de peste 4 m, iar ghizdul, la un metru deasupra solului. In jurul fantanii trebuie sa fie un teren impermeabil, cu panta de scurgere catre exterior. Sursa de apa trebuie sa fie prevazuta cu acoperis si capac, care trebuie sa o protejeze, iar sistemul de scoatere sa fie astfel conceput incat sa evite contaminarea ei. Nu in ultimul rand, tuburile din interior nu trebuie sa aiba spatii la unirea dintre ele, spatii care favorizeaza infiltrarea substantelor poluante.

Obsesia actualului primar, Romeo Stavarache, nu are leac. Conflictul dus cu actionariatul societatii Transport Public pare sa-i fi orbit cu totul ratiunea edilului sef. Dupa articolele din oficiosul personal – Ziarul de Bacau, dupa tone de scrisori mincinoase trimise bacauanilor, primarul foloseste pe post de rampa mediatica publicatia Mesagerul. Aceasta este editata din banii bacauanilor de Consiliul Local si Primaria Municipiului Bacau.
Ultimul numar al publicatiei musteste de invective la adresa lui Dumitru Sechelariu, fost primar al Bacaului si actionarul majoritar al Transport Public.
Dupa ce a propus si votat ca pensionarii sa nu mai beneficieze de facilitati la transportul in comun, conducerea Primariei se spala pe maini si arunca vina in curtea societatii de transport. Edilii sunt insa contrazisi de hotararile adoptate de Consiliul Local, precum si de un comunicat de presa postat in vazul lumii, pe situl internet al Primariei.

Atac golanesc din partea conducerii municipalitatii la adresa actionariatului majoritar al societatii Transport Public. Intr-un mod devenit traditie, edilii au confiscat publicatia Mesagerul – editata din banii bacauanilor de Consiliul Local – si au transformat-o in rampa mediatica prin care isi ataca adversarii, intoxicand totodata opinia publica. In ultimul numar al publicatiei, Sechelariu este facut cu ou si cu otet, sefii municipalitatii mintind la drumul mare. Potrivit lor, cei 14.000 de pensionari ar fi victimele societatii de transport in comun, care nu mai doreste sa-i transporte in conditiile prevazute de lege. "Consider ca am asteptat prea mult o decizie a lui Dumitru Sechelariu care nu a facut altceva decat sa-si bata joc de pensionari", se arata intr-o declaratie atribuita primarului Stavarache si consemnata in publicatia sus-amintita.

Minciuna penala

Edilii au uitat in schimb sa mentioneze ca prin Hotararea nr. 91 din 2010 a Consiliului Local, alesii au stabilit ca doar categoriile expres prevazute de legislatia in vigoare mai pot beneficia de facilitati la transportul in comun. Astfel, conform HCL sus-amintite, mai pot circula gratuit cu autobuzele companiei Transport Public doar persoanele cu handicap, veteranii si vaduvele de razboi, eroii Revolutiei din Decembrie ’89, respectiv donatorii de sange. Cei 14.000 de pensionari au fost dati jos din autobuzele societatii de transport prin chiar votul exprimat in Consiliul Local, for controlat la sange de primarul Stavarache prin majoritatea pe care PNL o alcatuieste.
Pentru ca ridicolul sa fie complet, pensionarii au fost exclusi inclusiv de pe situl Primariei Bacau unde, in conformitate cu prevederile HCL 91, varstnicii nu mai sunt mentionati printre beneficiarii facilitatilor la transportul in comun.

Transport doar cu buletinul

Intr-o interventie telefonica efectuata in cadrul unei editii recente a emisiunii Desteptarea de Seara, fostul primar al Bacaului, Dumitru Sechelariu, a venit cu propunerea ca toti pensionarii din municipiu sa beneficieze de gratuitate la transportul in comun. Sechelariu a precizat ca acestia ar putea circula doar cu buletinul, daca municipalitatea isi achita obligatiile financiare fata de Transport Public. Propunerea nu a fost luata in calcul de catre edili.
In urma cu mai mult timp, conducerea Transport Public avansase o alta propunere catre municipalitate: toti pensionarii ale caror venituri nu depasesc 650 de lei sa beneficieze de subventii la transportul in comun. Nici aceasta initiativa nu a sensibilizat conducerea Primariei care, in frunte cu Stavarache, a decis s-o respinga.

"Sunt perplex"

Bogdan Ghervan, presedintele Consiliului de Administratie al Transport Public, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca "tot ce se scrie in Mesagerul reprezinta o incercare de intoxicare a opiniei publice". Ghervan a precizat ca alesii locali ar trebui sa fie mai atenti la ce fel de informatii apar in publicatia editata de Consiliul Local din banii bacauanilor. "Am ramas perplex. As cere si eu opinia consilierilor locali fata de ce apare in aceasta publicatie. Din cate stiu, aceasta este editata de Consiliul Local. Tot ce se scrie acolo reprezinta o incercare de intoxicare a pensionarilor bacauani. Informatiile prezentate sunt neadevarate. Sa nu se uite ca in Consiliul Local s-a decis cu majoritate de voturi ca pensionarii sa nu mai beneficieze de facilitati la transportul in comun", a declarat Ghervan.

Mesagerul, unealta de dezinformare

De-a lungul timpului, de editarea, tiparirea si distributia publicatiei "Mesagerul" s-au ocupat mai multe societati detinute de oameni aflati in anturajul lui Stavarache. Conform unui tabel privind achizitiile publice din 2007 – publicat pe situl internet al municipalitatii – tiparirea ziarului a fost incredintata firmei Alimcop SRL, in timp ce de distributie s-a ocupat firma Clariant. Pentru tiparire, Alimcop a primit in acel an suma de 1,14 miliarde lei vechi. Firma este una "minune". Conform bilantului din 2008, Alimcop a realizat o cifra de afaceri de aproximativ 1 milion de dolari fara a avea vreun angajat (!). Profitul inregistrat in acelasi an a fost de 1,18 miliarde lei vechi. In 2006, tot fara angajati, Alimcop a realizat o cifra de afaceri de 500.000 de euro si un profit de 900 milioane lei vechi. Firma si-a suspendat activitatea in 2009. Conform actelor de la Registrul Comertului, societatea e detinuta de un oarecare Costel Petriuc.
Clariant este firma fostului consilier local Mihai Sustac (PNL), om de casa al lui Stavarache. Numai in 2007 Clariant a primit de la municipalitate 500 de milioane lei vechi pentru distribuirea publicatiei. Mai mult, pentru serviciile aduse primarului, Sustac a fost numit administrator al societatii Art Bacau. Aceasta apartine CL si are drept scop administrarea activitatii Teatrului de Vara. Conform bilantului, firma lui Sustac a iesit pe zero in 2008. In 2007, Clariant a realizat un profit frumusel: peste 900 de milioane lei vechi. An in care a primit si "ciubucul" de la municipalitate.

Interese politice subterane

Compania de Apa Bacau (CAB) atrage din nou atentia opiniei publice. Sub pretextul ca trebuie sa aprobe situatiile financiare ale societatii, consilierii locali si-au desemnat imputernicitii care sa gireze Actul Constitutiv al noului operator regional de utilitati, aparut in urma fuziunii dintre CAB si Apaserv. Mandatarea imputernicitilor a starnit discutii aprinse la ultima sedinta a Consiliului Local, alesii democrat-liberali pronuntandu-se impotriva proiectului de hotarare. Acestia au lasat de inteles ca in spatele aprobarii Actului Constitutiv al Companiei Regionale de Apa se ascund interese politice subterane, de care actualii sefi ai municipalitatii nu ar fi straini. Hotararea emisa de CL poate fi atacata in contencios administrativ de Prefectura.

Infiintarea Companiei Regionale de Apa (CRA) este inconjurata de tot mai multe enigme politice. Dupa ce majorarea cu aproape 20 la suta a pretului apei furnizata bacauanilor a pus pe jar Consiliul Local (CL), alesii au aprobat la ultima sedinta a forului deliberativ mandatarea unor imputerniciti care sa aprobe Actul Constitutiv al CRA. Sub pretextul ca trebuie sa aprobe situatiile financiare pe 2009 ale Companiei de Apa, imputernicitii consilierilor locali urmeaza sa gireze Actul Constitutiv al companiei-mamut de utilitati.

Discutii in contradictoriu

Opozitia democrat-liberala din CL a criticat modul ascuns in care a actionat conducerea municipalitatii. Constantin Draganuta, fost viceprimar al municipiului Bacau, a declarat ca edilii nu au procedat legal cand au decis punerea pe ordinea de zi a sedintei a proiectului de hotarare privitor la mandatarea imputernicitilor CL. “Eu nu stiu care sunt administratorii si cenzorii din Compania Regionala de Apa, dar noi ii trimitem sa aprobe Actul Constitutiv. Mai mult, nu stim nici care este interesul CL in cadrul societatii. Se doreste inregistrarea Actului Constitutiv si infiintarea societatii fara avizul actionarului. Probabil ca vom vedea acest Act dupa ce el a fost deja inregistrat, cand nu vom mai putea face nimic”, a declarat Draganuta. Acesta a criticat si intentia conducerii municipalitatii de a aproba raportul administratorilor CAB. “Raportul este gata devreme ce este supus aprobarii, dar fara a fi supu atentiei CL Bacau. Nu e corect sa-i absolvim pe administratorii societatii de orice responsabilitate. Acel raport trebuia adus in plenul CL si analizat punct cu punct”, a mai spus pedelistul.

Actul Constitutiv de la CAB, nu CRA

In mod surprinzator, proiectul aprobat de CL nu contine Actul Constitutiv al societatii infiintate in urma fuziunii CAB cu Apaserv. In locul acestuia, edilii au decis sa ataseze Actul Constitutiv al CAB, document ce dateaza din vara lui 2009 si care a fost aprobat prin HCL 222 din 30 iulie.

Nu stiu nimic

Reprezentantii CL in Adunarea Generala a Actionarilor CAB afirma ca deocamdata nu cunosc forma Actului Constitutiv care urmeaza a fi aprobat. “Nu mi-a parvenit nimic. Nu cunosc inca prevederile din Actul Constitutiv al Companiei Regionale de Apa. Ati vazut, insa, ca nici cei din conducerea municipalitatii nu stiau. Nu au reusit sa raspunda la intrebarile ridicate de consilieri”, a declarat Gabriel Axinte, ales local si reprezentant al PD-L in AGA de la CAB. De cealalta parte, Cristian Cojocaru, consilier PNL si reprezentant al formatiunii in AGA, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca nu are nicio idee despre cum va arata Actul Constitutiv al CRA. “Nu cunosct absolut nimic. Pe aceasta tema nu stiu nimic. Nu inteleg cum a fost aprobat, daca nu a parvenit CL. Daca voi afla mai multe va voi anunta”, a afirmat Cojocaru, care a lipsit la ultima sedinta a CL.

Stavarache o da cu oistea-n BERD. Din nou

Raspunsul municipalitatii la criticile aduse de alesii locali a fost neconvingator. Primarul Romeo Stavarache a motivat ca “ascunderea” Actului Constitutiv e ceruta de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), cu care CAB are un contract de creditare (nr. 8023) semnat – in noiembrie 2004 – chiar de Stavarache. “Actul Constitutiv a fost cerut de BERD. Este vorba despre o fuziune intre doua societati si Actul Constitutiv al noii societati a fost trimis spre avizare catre BERD. De aceea nu-l avem la mapa”, a motivat Stavarache.

Prefectura ar putea ataca hotararea

Hotararea buclucasa ar putea fi atacata de Prefectura. Claudiu Balan, prefectul judetului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca asteapta ca hotararea sa-i parvina. “Exista un termen legal prevazut pentru transmiterea hotararilor. Asteptam sa ne parvina. Deocamdata nu am primit nicio sesizare pe aceasta tema. Daca se va ajunge la concluzia ca hotararea contine ilegalitati nu vom avea niciun fel de retinere in a o ataca”, a apreciat Balan. El a lasat de inteles ca municipalitatea bacauana si-a facut un obicei nefast din a nu respecta prevederile Legii 215 privitoare la respectarea proportionalitatii in structurile de conducere din subordinea Primariei.

Alesii locali au ingropat banii contribuabililor intr-un proiect falimentar

"Aventura" crearii SC FCM Bacau SA se termina cu un cosmar administrativ decontat din buzunarele bacauanilor: in ultimul an, municipalitatea a risipit aproximativ 30 de miliarde lei vechi (n.r. – 1 milion de dolari) in tentativa de a finanta clubul fanion al Bacaului. Desi aflata in proprietatea Consiliului Local, care in urma cu un an promitea marea cu sarea in materie de performante fotbalistice, echipa se zbate acum in subsolul clasamentului, fiind aproape de desfiintare. Alesii locali prezenti in Adunarea Generala a Actionarilor societatii au refuzat sa atace frontal problema "FCM Bacau", declarand ca totul depinde de un fantomatic raspuns ce urmeaza a fi formulat de FRF in zilele urmatoare.

La niciun an de la preluarea sa de catre municipalitate, clubul fanion al Bacaului se pregateste sa-si dea obstescul sfarsit. Dupa ce a risipit aproximativ 30 de miliarde lei vechi in tentativa de a finanta echipa de fotbal, Primaria pare sa-si fi luat definitiv mana de pe club.

Un an de SA

In urma cu un an de zile, Primaria si Asociatia Sportiva "FCM Bacau" conveneau sa constituie o societate comerciala prin care municipalitatea sa finanteze echipa. Astfel, prin HCL 184 din din 10 iunie 2009, Consiliul Local prelua 90 la suta din actiunile clubului, in timp ce Asociatia Sportiva "FCM Bacau" ramanea actionar minoritar, cu un pachet de 10 la suta.

Probleme de capital

Societatea nou-infiintata porneste la drum cu un capital de peste 2,7 milioane lei (27 de miliarde lei vechi). La data constituirii, cei doi actionari – CL Bacau, respectiv AS "FCM Bacau" – se angajeaza sa aporteze 30 la suta din capital, urmand ca in termen de 12 luni acestia sa aporteze si restul necesar completarii capitalului social. Dupa o iarna grea, pigmentata de incertitudini, scandalul izbucneste in sanul FCM-ului. Pe 15 martie 2010, Relu Damian, presedintele clubului, organizeaza o conferinta de presa in cadrul careia ataca AS "FCM Bacau" acuzand-o ca nu a adus in club capitalul la care s-a angajat, fapt care – in opinia lui Damian – ar fi putut periclita existenta echipei. Potrivit informatiilor de la Registrul Comertului, la data respectiva niciunul dintre actionari nu varsase sumele la care s-a angajat in iunie 2009, fapt evidentiat de situatia capitalului social, ramas neschimbat din punct de vedere cantitativ de la data constituirii societatii. In fapt, acuzele lansate in martie se doreau a fi un camuflaj al adevaratului "proiect" pe care municipalitatea dorea sa-l deruleze cu FCM Bacau: desfiintarea echipei.

Licenta, o pista falsa

Ca un facut, in sedinta CL din 16 martie – la doar o zi dupa iesirea in presa a lui Damian -, conducerea municipalitatii arunca pe piata o bomba: clubul ar apartine Primariei inca din anii ’90.
In baza Conventiei nr. 2503 din 3 februarie 1997, incheiata intre Consiliul Local si "Asociatia Sportiva Bacau" (n.r. – transformata in acelasi an in Asociatia Sportiva "FCM Bacau") municipiul transmitea spre folosinta asociatiei stadionul cu dotarile aferente, precum si alte baze sportive, in scopul de a sprijini echipa fanion a orasului. La aceeasi data – 3 februarie 1997 – CL a emis Hotararea nr. 8 prin care se urmarea exercitarea de catre un delegat desemnat de for a "supravegherii desfasurarii acestei activitati" (n.r. – fotbalistice). Cu alte cuvinte, in incercarea de a faulta FCM-ul, edilii s-au incurcat in termeni: CL supraveghea clubul, dar nu-l avea in proprietate.

Au vrut doar spatiile de la Piata Centrala

Imediat dupa constituirea societatii FCM Bacau SA, municipalitatea a propus si reusit abrogarea mai multor hotarari emise de Consiliul Local, prin care Primaria incerca sa ajute clubul de fotbal. Prin HCL 329 din 29 septembrie 2009, alesii aprobau – intr-o sedinta cu cantec – abrogarea HCL 196 si 261 din 2007, respectiv constatau incetarea efectelor HCL 90 din 1997 si 102 din 1997.
HCL 329 aducea atingere Asociatiei Sportive "FCM Bacau", actionarul minoritar in cadrul SA-ului prin intermediul caruia CL a preluat clubul fanion. Abuzul orchestrat de municipalitate avea in vedere 165 de spatii comerciale edificate pe pietonalul de la Piata Centrala. Acestea fusesera construite din fondurile AS "FCM Bacau" si se aflau in proprietatea Asociatiei, fapt necunoscut de edili. Legalitatea HCL 329 a fost atacata in contencios de avocatii Asociatiei Sportive.
Pe 19 aprilie 2010, la jumatate de an de la comiterea abuzului de catre edili, Tribunalul Bacau a desfiintat HCL 329 considerand-o nelegala. Pe cale de consecinta, instanta a dispus – in Dosarul 345/110/2010 – desfiintarea HCL 329 din 29 septembrie 2009.

Datorii de 3 miliarde

Reprezentantii CL Bacau in Adunarea Generala a Actionarilor societatii FCM Bacau SA au refuzat sa dezvaluie ce se va intampla cu echipa fanion in viitorul apropiat. George Bogatu, consilier local din partea PSD, a declarat ca spera ca FCM-ul sa supravietuiasca. "Bine ar fi sa nu se desfiinteze. M-am saturat sa vad pe Victoria Branesti au Snagov. Vreau sa vad si eu Steaua sau Dinamo. Din cate stiu pe 6 mai se va lua o decizie", a afirmat pesedistul. De cealalta parte, Ionel Floroiu, consilier PSD, a precizat ca se abtine de la comentarii, asteptand decizia FRF in acest caz. "Pana nu avem un punct oficial din partea FRF nu ma pot exprima. Trebuie sa vedem daca se va da sau nu licenta la CL. La acest moment nu pot sa spun ce se va intampla. Nu toti banii dati de CL au ramas in contul clubului. Din cele 30 de miliarde s-au achitat datorii mai vechi, din 2009", a spus Floroiu.
Gabriel Axinte, ales local din partea PD-L, a afirmat ca primarul Stavarache are sfatuitori slabi in materie de fotbal. "Nu-i normal sa dai atatia bani intr-un proiect falimentar, mai ales ca in ultima perioada s-au intamplat atatea lucruri. Cred ca sfatuitorii primarului in materie de fotbal sunt slabi. I se dau primarului indicatii pretioase, dar ma tem ca sunt gresite", a declarat Axinte.
Presedintele FCM Bacau SA, Relu Damian, a declarat ca datoriile clubului se cifreaza la aproximativ 3 miliarde lei vechi, suma in care intra datoriile catre jucatori si terti. Damian a catalogat drept "grea" situatia de la club, precizand ca de pe 10 mai jucatorii ar putea deveni liberi de contract daca nu li se achita restantele salariale. "Cu 3 miliarde putem veni intr-o oarecare normalitate fata de terti si fata de jucatori. Sa vedem insa ce hotarare iau si jucatorii. Daca nu li se dau banii pana pe 10 mai pot face memorii la FRF pentru a deveni liberi de contract", a confirmat Damian.

In loc de epitaf

“Cel mai tare mi-e ciuda ca anul acesta se putea promova usor”. Declaratia antrenorului Gheorghe Poenaru are rol de epitaf si vegheaza la capataiul unui sezon mort pentru FCM Bacau. Riscul cel mare este insa altul: nu doar sezonul sa fie mort, ci si echipa. Daca astazi nu vor veni banii sau, in cel mai rau caz, asigurari din partea Consiliului Local Bacau, “galben-albastrii” au sanse minime de a-si continua parcursul in campionat. Deznodamantul? Retragerea sau excluderea echipei din competitie si retrogradarea ei in liga a treia.

Mort in fasa

La drept vorbind, sezonul care ar fi trebuit sa aduca Bacaul in prima liga a fost insa unul mort din fasa. Asta in ciuda faptului ca echipa lui Ghita Poenaru avea, cel putin pe hartie, toate argumentele disputarii unui campionat cu majuscule: FCM incheiase editia 2008-2009 in forta, dupa un retur fulminant, atmosfera era una buna si, in plus, prin crearea societatii SC FCM Bacau SA, “galben-albastrii” urmau sa beneficieze de sprijinul direct al Consiliului Local, actionarul majoritar, cu 90 la suta, al noii structuri sportive.

Transferuri ratate

Primele semne de intrebare au rasarit chiar la startul pregatirilor. Probleme juridice (exemplu: dreptul de semnatura al presedintelui), care ar fi trebuit rezolvate in timp util tinand cont ca noua structura fusese creionata inca din iarna, au conditionat campania de achizitii. Astfel, s-au ratat transferurile lui Liviu Stefan si Coconasu (fugiti din cantonamentul de la Slanic), dar si ale altor fotbalisti si s-a intarziat rezolvarea imprumutului lui Marius Dobos. Concret, din cei sapte jucatori adusi, patru nu se mai regasesc actualmente in lot (Petrea, Varea, Simao, Kallai). In ceea ce-i priveste pe restul (Tismanaru, Radu, Adascalitie), niciunul din ei nu e azi titular fix.

Directori, la greu!

Daca la achizitii de jucatori a stat prost, in schimb la capitolul “achizitii de personal”, SC FCM Bacau SA a excelat. Au venit un director sportiv (desi clubul mai avea unul!), un director de marketing (ale carui rezultate au fost zero; se poate verifica) si un director economic. Toti, pe bani adevarati. In septembrie, cand au aparut cele dintai intarzieri salariale, angajatii din club au inceput sa comenteze la adresa politicii de personal. Vestiarul nu a ramas imun. La primele rezultate proaste, unul dintre jucatorii cu experienta ai echipei a comentat: “Ce performanta se asteapta in conditiile in care au fost adusi mai multi directori decat fotbalisti?”

Lupte fratricide

Parcursul echipei a fost scurt-circuitat si de luptele fratricide existente in tabara actionarului majoritar. In vizor s-au aflat functia de presedinte (detinuta de Relu Damian) si cea de antrenor (Gheorghe Poenaru). Interesant este insa faptul ca, in niciun moment, contestatarii nu au avut curajul si responsabilitatea unor luari de pozitie publice, preferand “lupta de gherila” bazata pe aprinderea fitilului. “Suntem atacati din toate partile”, a rabufnit antrenorul Poenaru dupa infrangerea interna cu Sportul Studentesc. Dupa nicio luna, tehnicianul a inteles insa ca cele mai dure atacuri veneau chiar din propria tabara.

Conturi blocate

Turul s-a incheiat, totusi, cu bine in planul rezultatelor. Remiza de la Galati, obtinuta contra Dunarii si victoria de acasa, cu Delta Tulcea au linistit apele in clasament. Din punct de vedere financiar, insa, iarna a fost teribil de grea. Jucatorii au plecat in vacanta fara bani, iar la inceputul anului s-a declansat bomba: FCM Bacau se afla in pericol de desfiintare ca urmare a faptului ca primarul Romeo Stavarache nu doreste ca municipalitatea sa finanteze echipa! Asta in ciuda existentei unui contract de cesiune, in vigoare pana in vara lui 2010! Colac peste pupaza, ca urmare a datoriilor catre stat, ANAF a blocat conturile FCM Bacau, o premiera in istoria de 60 de ani a clubului bacauan!
Returul a fost demn de “Corabia nebunilor”. In martie, reprezentantii Consiliului Local au anuntat retragerea FCM Bacau din campionat. “Galben-albastrii” nu s-au prezentat la meciul programat pe teren propriu (!), cu Steaua ll, insa dupa numai cateva zile, situatia s-a intors la 180 de grade: echipa isi continua parcursul! Discursul primarului Stavarache (“Nu putem sustine o echipa care nu este a noastra”) s-a schimbat si el, capatand accente comice: “Am descoperit ca palmaresul si culorile echipei ne apartin si vom cere Federatiei sa ne dea echipa de tot”.

Cum e la altii

Merita remarcat insa faptul ca acest “nu putem sustine o echipa care nu este a noastra” pe care il foloseste frecvent edilul sef al Bacaului nu este altceva decat un alibi pentru o gestiune falimentara. “Desteptarea” a mai scris ca la Petrolul Ploiesti exista o situatie asemanatoare in plan juridic cu cea a FCM Bacau. Si acolo, echipa este cedata pana in vara Consiliului Local, iar viitorul juridic al clubului nu e nici pe departe lamurit. In ciuda acestui fapt, consilierii prahoveni nu s-au degrevat de responsabilitatile pe care le au fata de echipa, dovada ca Petrolul se afla acum pe locul trei, la doar doua puncte de promovare!

Viitor amanetat

Cu un singur punct luat in ultimele cinci etape, FCM Bacau gafaie din greu. Neplatiti din luna februarie jucatorii se gandesc mai putin la fotbal si mai mult la cum sa faca rost de bani pentru a-si intretine familiile si pentru a-si achita datoriile. “Am ajuns sa apelez la casa de amanet”, a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, poate cel mai valoros jucator al echipei. Antrenorul Poenaru nu stie cum sa-si mai motiveze echipa, privind inainte cu deznadejde si inapoi cu maine: sezonul care trebuia sa aduca echipa in prima liga se poate sfarsi cu o retragere rusinoasa din campionat.

Patrimoniul judetului nu e prioritar

Mostenitorii Palatului Stirbei vor sa vanda imobilul, insa Ministerul Culturii nu e interesat. In situatia asta, dreptul de preemptiune pentru cumpararea palatului revine CJ. Alesii au decis insa ca achizitionarea monumentului istoric nu e prioritara pentru judet.

Administratia judetului Bacau a fost anuntata ca mostenitorii vor sa vanda Palatul Stirbei din Darmanesti si ca Ministerul Culturii nu si-a exercitat dreptul de preemptiune asupra castelului cu toate ca Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu Bacau a propus sa fie achizitionat. Daca ministerul nu e interesat, conform Legii 422, dreptul de preemptiune revine CJ Bacau. Cladirea ar putea fi achizitionata cu 500.000 de euro. Consilierii au decis insa ca patrimoniul cultural al judetului nu este o prioritate.“Problema nu e doar cumpararea palatului, ci reabilitarea lui, care ar putea ajunge la 3-4 milioane de euro, afirma Dumitru Braneanu, vicepresedintele CJ. Intrebarea e «facem drumuri sau cumparam castele?» CJ are deja bani imprumutati, trebuie sa reabilitam drumurile si sa acoperim cota judetului la finantarile europene pentru retelele de apa.” Castelul din Darmanesti e situat pe un domeniu de 125.095 mp si a fost construit de mesteri italieni, dupa planurile arhitectului Nicolae Ghika Dudesti. Pe mosia Stirbei functiona, in urma cu peste sase decenii, si un aeroport particular. Intre ’47 si ’77, palatul a gazduit un sanatoriu TBC, iar din ’78, o tabara.

"Palatele" sunt pe ultimul loc

Azi, castelul are avarii la structura si zidarie, degradari ale finisajelor, invelitoarei si instalatiilor. Din pacate, nu e singura cladire de patrimoniu din judet lasata sa se degradeze. In aceeasi situatie se afla palatele din Comanesti, Dofteana, Caiuti, Conacul Buzdugan, Hanul Gura Orbicului etc. “Consilierii nu s-au informat, pur si simplu au votat sa nu dea bani. Puteau sa cumpere Casa Sterian, care costa mai putin, 350.000 de euro, si in care se putea face un centru de arta contemporana”, arata Petru Cimpoesu, seful DJCP. El mai afirma ca sunt atat de multe drumuri de facut "incat pentru cladirile de patrimoniu nu vor ajunge niciodata banii, iar in drumuri se baga bani, dar nu se cunoaste.” Alesii au respins inca doua proiecte privind exercitarea dreptului de preemptiune: unul pentru fosta cladire a Muzeului “Ion Borcea”, iar al doilea, pentru un teren din Fintinele pe care se afla un sit arheologic. CJ Bacau raspunde, in baza Legii 215/2001, de conservarea si restaurarea monumentelor istorice. Dar, sustin alesii, in masura in care exista resurse. Iubitorii de cultura mai au o speranta: ca niste straini cu bani vor fi interesati sa investeasca in Palatul Stirbei si in celelalte cladiri de patrimoniu si le vor salva de la disparitie.

In balastiera din comuna Prajesti un barbat si-a pierdut viata. Francisc V., in varsta de 55 de ani, a murit strivit intr-o autobasculanta, chiar la locul de munca. Este posibil ca acesta sa fi facut o manevra gresita, ceea ce a dus la rasturnarea autoutilitarei. Se pare ca fratele barbatului a vazut totul si l-a scos pe Francisc din autobasculanta. “Am fost sesizati cu privire la faptul ca a fost gasita o autobasculanta rasturnata la balastiera din comuna. {oferul acesteia a fost gasit decedat. Se efectueaza cercetari, in vederea imprejurarilor care au dus la decesul barbatului”, a declarat agent principal Vasile Gaboreanu, seful Postului de Politie Prajesti. La fata locului au venit si pompierii. “Am primit sesizarea prin apelul unic de urgenta 112. La fata locului am intervenit cu 3 autospeciale. O autospeciala cu apa si spuma, o ambulanta SMURD si o autospeciala de descarcerare”, a precizat locotenent Viorel Bulibasa, ISU Bacau. Pana in acest moment nu se stie cu exactitate ce a dus la producerea acestei nenorociri. In urma unei necropsii se va afla cauza mortii. Se pare ca barbatul nu avea copii, iar sotia sa era plecata la munca in Italia. In urma unei anchete amanuntite se va stabili daca firma la care lucra acesta se face in vreun fel vinovata de moartea barbatului.

Primaria Girleni nu are bani pentru sanatate

Cabinetele de medicina de familie din Girleni functioneaza in cladiri aflate intr-un stadiu avansat de degradare. Medicii dau vina pe primarie. Primarul comunei ii acuza de nepasare.

Printre vilele cochete care se insiruie de o parte si de alta a soselei principale ce trece prin comuna Girleni, doua cladiri cu valoare de patrimoniu fac o nota discordanta dezagreabila in peisaj. Ambele arata jalnic in exterior, cutremurele si intemperiile prin care au trecut in cei 80 de ani de cand au fost ridicate lasand urme adanci in toata constructia. {i poate ca starea lor deplorabila ar trece neobservata, daca in cele doua cladiri nu si-ar desfasura activitatea cabinetele de medicina de familie din comuna. Acestea functioneaza in imobile cu acoperisul spart, cu peretii crapati, de pe care tencuiala a cazut pana la caramida. Prin unele locuri apa a mancat si din caramida. Imobilele arata ca parasite, mai ales ca din gardul care le-a imprejmuit odata lipsesc portiuni intinse. Curtea este si ea neingrijita. Daca unul dintre cei trei medici de familie a preluat cabinetul de aici de cinci ani, ceilalti acorda asistenta medicala populatiei din comuna in spatiile din cele doua cladiri de mult mai multa vreme. Spatiile le-au fost concesionate de catre Primaria Girleni, care este proprietara cladirilor. Dar chiar daca intretinerea cladirilor cade in sarcina proprietarului, conducerea primariei considera ca si medicii ar fi trebuit sa se ingrijeasca de ele. "De-a lungul anilor, de cand isi desfasoara activitatea in aceste spatii, medicii mai vechi au castigat bani frumosi, ne spune Valentin Flenchea, primarul comunei Girleni. De 20 de ani nu au facut o investitie, nu au dat cu un var pe fatada cladirii. Este o rusine. Au venit si localnici la mine sa ma roage sa le spun medicilor sa mai faca si ei cate ceva."

"Am investit destul in interior"

De cealalta parte, insa, medicii sustin ca nu este obligatia lor sa renoveze cladirile si ca au investit destul in reabilitarea in interior a spatiilor. Dr. Dorina Pavel, medic de familie, ne-a declarat: "Eu am facut toate sobele, am pus linoleum, am tras apa si am platit toate cheltuielile cu sistemul de alimentatie cu aceasta, am renovat toate incaperile. Ce a depins de noi am facut. Interiorul noi il pastram. Exteriorul cladirii este obligatia primariei sa-l refaca. Spun ca nu au fonduri pentru sanatate." Medicii afirma ca si daca ar fi intrat in sarcina lor sa reabiliteze fatada si acoperisul cladirilor, tot nu ar fi facut-o pentru ca nu ar fi avut banii necesari. Ar fi cautat alte spatii, mai bune, in care sa-si mute cabinetul. Conducerea primariei intentioneaza sa renoveze cladirile, dar anul acesta, in mod sigur, nu va demara lucrarile, pentru ca nu are bani.

Razvan Popovici, elev in clasa a XI-a (comert) la Colegiul Economic “Ion Ghica”, a demonstrat ca este cel mai bun in ceea ce studiaza. El a participat la Olimpiada Nationala de Meserii, organizata luna trecuta la Galati. Din cei 32 de participanti la specializarea comerciant-vanzator, el a fost desemnat cel mai bun, reusind astfel sa aduca acasa premiul I.

Competitia este dedicata elevilor de clasa a XI-a, an de completare, si presupune testarea lor in doua probe: una teoretica, scrisa si a doua, de ordin practic, orala. Pentru Razvan a fost mai dificila calificarea pentru olimpiada nationala, decat subiectele pe care le-a avut de rezolvat la Galati. “Cea mai grea faza a competitiei a fost cea din liceu. S-a facut o departajare foarte stricta, iar subiectele au fost dificile. Doar primii trei au mers mai departe. La Buhusi, la faza judeteana, am luat primul cu 9,57 si astfel am reusit sa ma calific”, ne-a spus tanarul.

Promovarea unui… compot de piersici

La proba scrisa elevul a avut de rezolvat cinci subiecte de teorie a comertului si marketingului. Dupa cum recunoaste, pregatirea cu profesorii a fost extrem de importanta, mai ales ca a fost nevoit sa opereze cu termeni de specialitate. Patru cadre didactice l-au ajutat sa acopere intreaga materie: Carmen Mitrofan, Delia Zaharioaia, Cristi Palade si Daniela Marcoci. “Pot spune ca a fost 51 la suta munca mea si 49 la suta munca dumnealor”, recunoaste Razvan. Proba orala l-a pus in fata unei sarcini inedite: aceea de a promova un banal compot de piersici. Elevul bacauan a trebuit sa convinga juriul sa cumpere produsul aducand argumente precum marca, pretul sau calitatea. “Comisia mi-a spus «Bravo, foarte bine» si am luat 10 la aceasta proba. Din ce stiu sunt cativa ani de cand nu s-a luat 10 la oral. Mi s-a parut usor, mai ales ca ma asteptam la subiecte de contabilitate”, a explicat elevul.

O cariera de economist sau marketer

“A fost o experienta relaxanta pentru mine. Nu ma asteptam sa ma simt atat de bine. Profesorii incearca si acum sa ma aduca cu picioarele pe pamant. Chiar am castigat!”

Ieri au fost afisate rezultatele finale la proba D a bacalaureatului, de evaluare a competentelor digitale, proba pe care au sustinut-o 5.848 de elevi din judetul Bacau, din cei 6.283 inscrisi. Nu s-a inregistrat nicio eliminare la aceasta proba. 164 de elevi au obtinut in urma sustinerii acestui examen certificatul de utilizator incepator, 990 s-a incadrat in categoria utilizatorilor de nivel mediu, 2.078 sunt de nivel avansat si 2.645 de elevi au fost certificati ca utilizatori experimentati. 316 candidati au echivalat diploma ECDL. “Suplimentul descriptiv al certificatului de competenta contine descrierea competentelor digitale ale candidatului si se va completa in conformitate cu nivelul acordat acestuia”, a declarat prof. Claudia Merticaru, inspector de specialitate. Urmatoarea proba orala va fi cea de evaluare a competentelor lingvistice intr-o limba moderna si se va desfasura in perioada 31 mai – 4 iunie.

Baietii destepti se pregatesc sa „ilumineze“ Bacaul

Infiintarea serviciului de iluminat public, decisa de alesi la ultima sedinta a Consiliului Local, ascunde o miza neasteptata. Aproximativ 2500 de stalpi din Bacau, care alcatuiesc infrastructura electrica aflata in portofoliul EON Moldova, urmeaza sa treaca in patrimoniul municipalitatii. Reprezentantii Primariei sustin ca furnizorul de energie electrica vrea bani pe stalpi, in timp ce edilii se declara impotriva cererii EON. Asta in timp ce municipiul Bacau sta cel mai prost din tara la capitolul iluminat stradal, fapt confirmat de un studiu recent publicat de catre Institutul de Politici Publice.

Alesii locali au decis infiintarea Serviciului la presiunea Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSCUP). Desi iluminatul public e reglementat legal inca din 2006 si legea da dreptul autoritatilor locale sa externalizeze serviciul in cauza, edilii bacauani au stat cu mainile in san vreme de 4 ani, timp in care municipiul Bacau a devenit orasul cu cel mai precar iluminat stradal din tara.

Controlul i-a prins in ofsaid

La mijlocul lunii martie, reprezentantii agentiei teritoriale Botosani a ANRSC au descins in Primaria Bacau. Controlul a fost tinut secret de edili, dar s-a soldat cu descoperirea mai multor nereguli de catre inspectorii ANRSC. Printre acestea si functionarea ilegala a Serviciului de iluminat public din subordinea municipalitatii. Acesta nu fusese reglementat printr-o hotarare a Consiliului Local, asa cum cerea legea. Inspectorii ANRSC au dat un ultimatum edililor, acestia avand termen data de 1 mai pentru aprobarea in Consiliul Local a infiintarii Serviciului, precum si elaborarea unui caiet de sarcini privind scoaterea lui la licitatie.
Nota de control a ANRSC nu a avut efectul scontat. Desi ne aflam in 4 mai, conducerea Primariei nu are inca un caiet de sarcini pentru a scoate la licitatie operarea serviciului de iluminat public.
"Din cate stiu caietul de sarcini avea ca termen luna iunie. Pana la 1 mai trebuia sa infiintam Serviciul de iluminat. Parca asta era termenul dat de ANRSC. Ei au venit sa constate ce e cu serviciul si ne-au dat niste termene pentru a intra in legalitate. Nu stiu daca cei de la ANRSC ne-au amendat, dar ne-au dat aceste termene", a declarat Toader Otetea, sef Serviciu retele din cadrul Primariei.

Adevarata miza: 2500 de stalpi, buni de campanie electorala

Potrivit unor surse apropiate municipalitatii, adevarata miza a infiintarii serviciului de iluminat o constituie trecerea a peste 2500 de stalpi in patrimoniul Primariei, din proprietatea furnizorului EON Moldova. Aceleasi surse au precizat ca EON cere bani pentru stalpi, fapt socotit inacceptabil de catre sefii municipalitatii. Sorin Munteanu, purtatorul de cuvant al EON Moldova, a promis ca societatea va face mai multe precizari pe aceasta tema in cursul zilelor urmatoare.
In 2009, in perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale, primarul Romeo Stavarache a dat dispozitie ca afisele electorale ale contracandidatilor lui Crin Antonescu sa fie rupte de pe stalpi, principala motivatie a edilului fiind aceea ca stalpii se aflau pe domeniul public al municipiului Bacau.

Bogatu a numarat lampile. Sunt 8000

Infiintarea Serviciului de iluminat public a starnit mai multe discutii la ultima sedinta a Consiliului Local. Alesii din opozitie au penalizat intarzierea cu care sefii Primariei au decis crearea Serviciului. "Ei se fac ca nu inteleg. Era un termen in care trebuiau sa pregateasca acel caiet de sarcini: 1 mai. Sunt mai adorimiti si din cauza asta nu au infiintat la timp acest serviciu", a declarat Gabriel Axinte, ales local din partea PD-L.
De cealalta parte, George Bogatu, consilier PSD, a declarat ca in municipiul Bacau sunt 8000 de lampi si ca acestea ar trebui inlocuite cu lampi economice, dupa modelul celor iesene. "La Iasi lampile se schimba gratuit. Firma care opereaza serviciul de iluminat a montat lampi economice. Economiile inregistrate ar putea fi de 10 la suta. Nu pot sa va dau un raspuns de ce nu s-a facut pana acum un Serviciu de iluminat public", a opinat Bogatu.

Prietenii politici asteapta la cotitura

Marste si General Electric sunt doar doua dintre firmele ale caror nume sunt vehiculate pentru a prelua operarea si mentenanta serviciului de iluminat public. Prima dintre acestea apartine afaceristului Titi Cartas, un prieten apropiat al secretarului municipiului – Ovidiu Popovici.
De altfel, societatea Marste executa mai multe lucrari in cartierul Izvoare unde se incearca imbunatatirea retelei electrice de pe strazile Veronica Micle si Ciresoaiei.

Campioni la intuneric

Potrivit unui studiu dat publicitatii de Institutul pentru Politici Publice (IPP), municipiul Bacau este ultimul pe tara in ceea ce priveste calitatea iluminatului stradal. Conform studiului, in 2007, durata cea mai mare a intreruperii iluminatului public se inregistra in Bacau (154 de ore). In 2008 tendinta s-a mentinut, municipiul de pe Bistrita fiind codas cu 140 de ore de intrerupere a iluminatului stradal.