La Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Bacau s-a incheiat semnarea contractelor cu furnizorii de servicii medicale. Bugetul alocat asistentei medicale din judetul Bacau este de 283,5 milioane lei, cu 5% mai putin decât la contractarea de anul trecut. Conducerea institutiei spune insa ca, in aceste vremuri de criza, situatia este destul de buna. Acest buget ajunge numai pâna in trimestrul al treilea al anului. Pentru ultima parte, se mizeaza pe rectificari bugetare.

Furnizorii de servicii medicale si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate au incheiat contractele pentru acest an. Au fost negocieri lungi si dure, cu rasturnari de situatii determinate de schimbari legislative de ultim moment. Bugetul din acest an este de 283,5 milioane lei, cu 5% mai mic decât bugetul initial al anului trecut. “Tinând cont de situatia economica actuala, putem spune ca bugetul actual este satisfacator, a declarat Viorica Draganuta, director general CJAS Bacau. Unele tipuri de servicii medicale sunt mai bine finantate decât in 2009. Este vorba despre medicina de familie, serviciile de ambulanta, cele spitalicesti si programele nationale de sanatate.” Pe de alta parte, pentru alte tipuri de servicii, cum ar fi asistenta stomatologica, bugetul s-a diminuat. Desi, teoretic, au mai multi bani decât la inceputul anului trecut, unele spitale din judet vor avea dificultati in plata facturilor de la furnizorii lor. Aceasta, deoarece cheltuielile salariale sunt mult prea mari in comparatie cu suma pe care o primesc pentru serviciile medicale prestate. Sunt in aceasta situatie spitalele din Comanesti si Buhusi, precum si Spitalul de Pediatrie Bacau. Aceste unitati vor fi obligate sa-si eficientizeze activitatea pentru a functiona in continuare.

Datoriile Spitalului Judetean de Urgenta au ajuns la 20 milioane lei

Asa cum era de asteptat, fondurile repartizate din bugetul asigurarilor de sanatate Spitalului Judetean de Urgenta ii acopera acestuia doar o parte din cheltuieli. Pentru cheltuielile curente si achitarea esalonat a datoriilor din urma spitalul are nevoie lunar de 8.200.000 lei. "Numai pentru fondul de salarii ne trebuie lunar 5 milioane lei, ne-a spus dr. Mihaela Popescu, managerul spitalului. Dar avem nevoie de fonduri si pentru a plati utilitatile la care furnizorii nu ne asteapta, sa asiguram hrana bolnavilor, medicamentele, materialele sanitare si altele. In plus, avem mari datorii restante a caror onorare nu mai putem sa o amânam." In prezent, datoriile spitalului se ridica la 20 milioane lei. Din aceasta suma, 10 milioane lei reprezinta facturi restante, adica termenul legal de plata in cazul lor a fost depasit de multa vreme. Si Spitalul de Pediatrie este intr-o situatie dificila. Chiar daca va primi bani mai multi decât anul trecut, suma alocata nu-i ajunge sa achite datoriile. La ora actuala are de platit facturi in valoare de 1.900.000 lei, din care 1.100.000 lei sunt debite restante.

Un concurs judetean grozav menit sa sensibilizeze constiinte: NATURA SUNTEM NOI! Un adevar pe care-l ignoram foarte des… Un juriu din care nu au lipsit inspectorii scolari Cora Nechita, Cristian Bandi, Anca Toderita, Cecilia Stoian a evaluat creatiile elevilor la trei sectiuni: desen, eseu/poezie/articole din ziare, power-point/film/spot publicitar. Timp de citeva ore, tâncii si adolescentii veniti din toate zarile judetului au emotionat pâna la lacrima cu imnul pe care l-au inaltat, in varii modalitati de expresie, NATURII-MAMa. A fost de-a dreptul emotionant sa vezi cum percep acesti copii faptul ca un oras precum Bacau, de pilda, a ajuns sa sfideze in cel mai inalt grad Natura. Muntii de deseuri, gunoaiele de peste tot, aerul agresiv, fata hâda a poluarii au fost prezentate de parca era prezent in toate spiritul lui Goya. In desene am sesizat durerea, in eseuri dragostea si talentul actoricesc, in filmele documentare s-au intâlnit Strigatul, Ironia si Avertismentul.
La sectiunea power-point/film/spot publicitar, locul I a fost cucerit de Roxana Costea (Colegiul „Ion Borcea” Buhusi), urmata de Nicu Jigmond si Ionut Astefanoaie (Colegiul „Henri Coanda”), cu productiuni de pastrat intr-o arhiva elevata a spiritului. La eseuri, liceenii Lidia Jugaru, Maria Burghelea si Aida Rotaru (Colegiul „Henri Coanda” si Colegiul „Ion Borcea” Buhusi) si gimnazistii Vâlciu Dragos, Popovici George David, Liche Dragos (Scoala cu clasele I-VIII, „Alexandru Cel Bun”) au cucerit podiumul. La desen, tâncii de la Scoala „Alexandru cel Bun”, gimnazistii de la SAM Buhusi si liceenii de la Colegiul „Henri Coanda” au cucerit toate premiile prin: Brânzuca Ioana, David Barbu, Popescu Rares, Rusu Diana (clasele I-IV); Ciubotaru Roxana Elena, Calin Iulian, Gruia Elena Gina (clasele V-VIII); Cercel Cosmin, Solak Melis, Airinei George (liceu). Iata si câteva dintre titlurile creatiilor copiilor: „Dati-mi aerul!”, „Poluarea, cel mai recent pluton de executie al animalelor”, „Scrisoare catre oameni”, „Pamânt in lacrimi”, „Planeta moare”. Nu-i putem uita nici pe cei care i-au coordonat pe copii: profesorii Tatiana Namolosanu, Ciprian Zaharia, Rohrmann Simona, Angela Ciupala , Gabriela Palade, Camelia Bârladeanu, Adela Grigoras, Mihaela Corbu, Oana Andrei, Mihaela Rugina. Un sarut au asezat participantii si pe chipul initiatorului/coordonatorului acestui concurs, prof. dr. Oana Maria Cucu, inspector scolar, careia ii sugeram sa prezinte cel putin o parte dintre aceste creatii si politicienilor de toate felurile, care au uitat nu numai de noi, ci si de natura-mama. O lectie admirabila oferita de copii nu le-ar strica.

Fac bani si din piatra seaca

Ion Rotaru, consilier local din partea PNL, si Liviu Goian, vicepresedinte al municipalei PNL precum si om de afaceri afiliat intereselor administratiei Stavarache, vor sa puna mâna pe zgura rezultata in urma arderii carbunilor de la CET Bacau. Cei doi au infiintat o societate – Ecobeton SRL – prin intermediul careia intentioneaza sa cumpere zgura de la CET si s-o foloseasca drept materie prima pentru producerea de betoane destinate arterelor rutiere. In urma cu aproximativ doi ani, Rotaru a pus mâna pe un brevet de inventii ce a apartinut unui cetatean austriac care a emigrat din România. Brevetul contine „formula magica” prin care zgura poate fi folosita la conceperea betonului special. In halda CET se afla in jur de 2,5 milioane metri cubi de zgura si cenusa rezultata in urma arderii carbunilor.

In PNL Bacau se poarta inventiile. Daca liderul organizatiei s-a declarat „inventator”, subalternii sai nu se lasa mai prejos si par a-i calca pe urme tot mai apasat.
In urma cu mai multi ani, Ion Rotaru, ales local din partea PNL, a pus mâna pe un brevet de inventii prin care zgura si cenusa rezultate in urma arderii carbunilor de la CET Bacau ar putea fi folosite pe post de materie prima pentru producerea de beton. Rotaru nu s-a bucurat de unul singur de brevetul dobândit. In octombrie 2007, consilierul si-a unit fortele cu afaceristul Liviu Goian si a infiintat, impreuna cu acesta, societatea Ecobeton SRL. Din aceasta postura, cei doi liberali au abordat conducerea CET Bacau in incercarea de a valorifica cele aproximativ 2,5 milioane de metri cubi de zgura si cenusa aflate in halda furnizorului de termoficare.

Vroiau zgura pe 25 de ani

Catre sfârsitul lui 2009, reprezentantii societatii Ecobeton au contactat conducerea CET in vederea parafarii unui contract privind achizitionarea zgurei. Ioan Olaru, director al CET Bacau la data respectiva, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca a refuzat sa semneze contractul cu care au venit cei de la Ecobeton si ca a ridicat anumite obiectii vizavi de clauzele acestuia. „La un moment dat, prin luna noiembrie sau decembrie, s-a venit cu o adresa la CET si s-a lansat o propunere de contract privind cumpararea de zgura pentru lucrari de constructii. Contractul prevedea o clauza prin care CET se obliga ca timp de 25 de ani sa nu mai vânda altor societati zgura si cenusa. Eu nu am fost de acord cu acel contract si n-am semnat. Ulterior, s-a spus ca se va veni cu modificari, insa eu pe 20 decembrie aveam demisia inregistrata”, a dezvaluit Olaru.
Pe 7 ianuarie 2010, acesta isi anunta demisia din functia de director al CET Bacau, invocând motive personale, precum si faptul ca si-a asumat o eroare manageriala pe care, insa, nu a facut-o publica.

Secret de interes national

Abordat de jurnalistii Desteptarii, Ion Rotaru a refuzat sa destainuie sursa inventiei pe care o detine, respectiv modul prin care a dobândit-o. Rotaru a recunoscut ca doreste sa puna in aplicare brevetul, dar a subliniat ca – deocamdata – se afla in stadiu de cercetari. „Nu s-a intâmplat nimic cu acel contract (n.r. – de la sfârsitul lui 2009). Avem o inventie pe care vrem s-o punem in aplicare. Deocamdata nu pot sa spun prea multe, decât ca e o inventie. Sunt lucruri aflate in cercetare. Daca sunt cercetari tin si de domeniul secretului, asa ca nu va pot spune prea multe. E de interes national, oricum”, a declarat Rotaru.

0,3-0,4 euro pe tona

Marius Stanila, director in cadrul CET Bacau si cumnat al primarului Stavarache, a dezvaluit ca pretul avansat in discutiile de anul trecut dintre conducerea CET si Ecobeton a fost de 0,3-0,4 euro pe tona de zgura. Stanila a mai spus ca, in prealabil, conducerea societatii de termoficare a dat anunt in Ziarul de Bacau privind vânzarea zgurii. „Anul trecut am avut un Consiliu de Administratie privind vânzarea zgurii. S-a propus la acea data un pret minim de vânzare, de la care sa se plece: 0,3-0,4 euro pe tona de zgura. S-a dat si anunt de vânzare in Ziarul de Bacau din data de 24 septembrie 2009”, a recunoscut Stanila.
De cealalta parte, Sorin Capat, presedintele Consiliului de Administratie al CET, a declarat ca de-abia asteapta sa scape de zgura, in conditiile in care pâna in 2012 societatea de termoficare e obligata sa ecologizeze halda. „Pe noi ne-ar ajuta orice livrare de cenusa sau zgura. Au fost din câte stiu niste discutii in acest sens, insa acestea nu s-au fructificat. Am auzit ca ar fi fost o firma interesata, dar nu stiu despre ce este vorba”, a opinat Capat, care a precizat ca reziduurile tip zgura sau cenusa alcatuiesc aproximativ 30 la suta din masa carbunelui. „La 250.000 tone de carbune pe an, cum se achizitioneaza de obicei, rezulta o cantitate de cenusa si zgura de 75.000 tone”, a apreciat Capat.

Oamenii din 1 TV

Colaborarea dintre consilierul Rotaru si afaceristul Goian e de notorietate in mediul politic bacauan. Cei doi liberali sunt actionari in cadrul societatii Ligone International din Suceava, societate ce detine licenta de transmisie a postului 1 TV Bacau, televiziunea de casa a filialei bacauane a PNL. Goian detine 40 la suta din societate, in timp ce Rotaru s-a multumit cu 20 la suta din Ligone International.
Numele lui Rotaru e asociat existentei unor firme de constructii din Bacau, care in ultimii ani au avut contracte tot mai grase cu Primaria. Printre acestea se numara Rotbac, societate care trebuia sa modernizeze Sala de Atletism din Bacau, precum si RKS Drumuri, societate din actionariatul careia Rotaru s-a retras pentru a evita starea de incompatibilitate cu statutul de consilier local.

Pe picior de incompatibilitate

Daca va angaja contracte cu CET Bacau, prin intermediul societatii Ecobeton, Ion Rotaru s-ar putea afla in incompatibilitate cu statutul de ales local si si-ar putea pierde mandatul. Societatea de termoficare apartine Consiliului Local Bacau, for deliberativ din care Rotaru face parte. De asemenea, Rotaru este si unul dintre reprezentantii CL Bacau in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) de la CET Bacau.

Ar putea asfalta 3500 de kilometri de drumuri

In trecut, conducerea CET a realizat un calcul cu privire la numarul de kilometri de drumuri care ar putea fi asfaltat cu cele 2,5 milioane de metri cubi de zgura si cenusa din halda. Calculele au aratat ca reziduurile pot fi folosite la „betonarea” a peste 3500 de kilometri de drumuri judetene.

Liviu Goian: "Informatiile nu sunt pentru presa"

Contactat telefonic, vicepresedintele municipalei PNL – Liviu Goian – a raspuns in doi peri jurnalistilor. Goian, de numele caruia se leaga naufragiul sportiv numit FC Stiinta Bacau, a opinat ca informatiile privitoare la achizitionarea de zgura de la CET "nu sunt pentru presa".
"Este o firma privata. Informatiile nu sunt publice. Despre CET Bacau eu nu am ce sa spun. Nu raspund la astfel de intrebari. Nu sunt pentru presa”, a afirmat, iritat, Goian.

“Zilele portilor deschise” la Scoala “Octavian Voicu” au debutat anul acesta având in centrul atentiei triunghiul scoala – familie – comunitate. Pe lânga activatile demonstrative de la orele de curs, organizatorii au pus la cale si o dezbatere pe o tema de actualitate: violenta in scoala si consumul de droguri care a avut loc vineri. “Aceasta activitate face parte dintr-un program mai amplu de manifestari prin care ne dorim sa ii informam si sa ii prevenim pe elevii nostri cu privire la consumul de droguri si violenta in scoala. Din fericire, scoala noastra nu s-a confruntat cu situatii grave, dar este bine sa prevenim”, a explicat prof. Domnica Hodea, directorul unitatii scolare. Discutiile au pornit de la o sceneta inspirata de o situatie reala, care demonstreaza cât de raspândit este fenomenul violentei. La dezbaterea moderata de coordonatorul pe programe si proiecte scolare, prof. Adriana Vrabie, au participat elevii de clasa a VII-a si a VIII-a, dar si liceeni de la Colegiul “Henri Coanda”, insotiti de directorul adjunct, prof. Gabriela Comandasu. Reprezentantul Centrului Antidrog Bacau, Marta Butnaru, a incercat sa le explice elevilor care sunt riscurile la care se expun consumând droguri sau substante halucinogene. In programul manifestarii sunt incluse lansari de proiecte educationale interdisciplinare, colocvii literare si lansarea unui volum de poezii a lui Stefan Dincescu.

Absolventii Facultatii de Litere din cadrul Universitatii “Vasile Alecsandri”, promotia 2010, s-au reunit pentru ultima oara in cadru oficial, la cursul festiv. Sala Ateneu a fost neincapatoare pentru familie, rude si toti cei dragi care au venit sa ii felicite pe studenti. Manifestarea a stat sub semnul jocului de litere si cuvinte, cum altfel pentru o facultate de profil. Decanul, prof.univ.dr. Adriana Romedea, i-a incurajat pe studenti sa priveasca spre viitor cu optimism si sa pastreze bucuria acestui moment. “Pastrati un orizont larg, incercati sa priviti comunitatea in care traiti intr-un mod detasat si veti avea o alta perspectiva. Veti gasi solutii la multe probleme. Indrazniti sa visati!”, le-a spus decanul studentilor in debutul intâlnirii. Dincolo de discursuri si urari, studentii au intretinut atmosfera amintindu-si acum cu placere si de partea mai putin distractiva a facultatii si anume sesiunea, restantele si toate emotiile prin care au trecut. Promotia 2010 a Facultatii de Litere numara 266 de absolventi, care au incheiat ciclul de licenta, masterat universitar sau masterat postuniversitar. Acestia provin de la specializari precum limba si literatura româna in combinatie cu o limba straina, limbi straine, comunicare si relatii publice si istorie.
Andreea Lupascu

Medicii de familie incep sa aiba emotii si se tem ca nu-si vor primi la timp banii pentru munca depusa in luna aprilie. Desi ar fi trebuit sa-si raporteze activitatea in prima saptamâna a acestei luni, nici pâna la aceasta ora nu au reusit sa transmita datele in format electronic. De vina este programul informatic SIUI.

In prima saptamâna a fiecarei luni, medicii de familie trebuie sa transmita la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate datele despre activitatea desfasurata in luna precedenta. Raportarea se face prin programul SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat), insa acesta nu a fost adaptat normelor de aplicare a contractului cadru de acordare a asistentei medicale in acest an. Programul este impus de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si se utilizeaza in toate judetele. “Raportarea este in ceata luna asta, ne-a declarat dr. George Coneac, medic de familie. Suntem la jumatatea anului, iar programul face asemenea necazuri. Nu a tinut pasul cu schimbarile. Ne pune in situatie dificila. Trebuia inghetat contractul de anul trecut, fiindca nu le aducea doctorilor atâtia bani incât sa fie dezavantajos pentru tara.”

“Daca va merge tot asa, poate la anul medicii de familie isi vor gasi alt partener de contract. Nu este obligatoriu sa incheiem contracte cu casele judetene de asigurari de sanatate. Acum suntem bine organizati si ne vom gândi la o solutie.”
Dr. George Coneac, medic de familie

“Ar fi trebuit sa incheiem raportarea pe 7 mai, pentru ca la CJAS sa se termine calculele pâna pe 20 si sa primim banii,a explicat dr. Marilena Caliman, presedinte al Filialei Bacau a Patronatului National al Medicilor de Familie. Nu este vina Casei Bacau. Nu functioneaza tocmai programul care trebuie sa calculeze suma pe care o are de primit fiecare doctor. SIUI nu discerne nici intre serviciile care intra in per capita si cele care se platesc separat.” Medicii dau ca exemplu situatia unui virtual pacient cronic. Daca acesta a fost vazut de medicul de familie intr-o luna si a primit reteta, când mai vine o data pentru o afectiune cronica nu mai este acceptat de SIUI. Medicul ajunge sa faca munca voluntara, ba chiar sa i se impute prescriptiile.

Harababura de la inceput

De altfel, de la introducerea lui, SIUI a creat probleme. La inceputul acestui an, Federatia Nationala a Patronatelor Medicilor de Familie le-a centralizat si le-a depus la CNAS. Medicii din judetul Bacau au semnalat ca, in mediu rural, unde nu exista medic scolar, vaccinarile la elevii aflati pe listele altui medic decât cel din comuna nu sunt platite. Alti medici au sesizat ca pacientii vaccinati impotriva gripei si a virusului HPV au fost transferati informatic pe listele altor medici. “Nou-nascutii apar pe listele medicilor dupa mai multe luni de la luarea in evidenta”, a mai spus dr. Caliman. De pe liste dispar asiguratii care au implinit 18 ani si sunt inca elevi sau studentii. Pe de alta parte, asiguratii decedati ramân pe listele medicilor multe luni dupa ce se prezinta acte doveditoare. Dupa un timp, medicului ii sunt imputati banii, desi nu a fost vina sa. Medicii spun ca ani de zile au raportat activitatea pe un program foarte bun, creat la CJAS Bacau. Acesta a fost insa inlocuit de SIUI, care le face zile fripte.

Comisia Fulbright, prin intermediul Centrului “American Corner” Bacau si-a popularizat oferta de burse pentru studii in Statele Unite ale Americii. Publicul vizat a fost constituit din elevii de la Colegiile “Gheorghe Vranceanu” si “Ferdinand I”, dar si studentii Facultatii de Litere. Pe parcursul workshop-urilor ei au aflat pentru ce burse pot opta, daca pot obtine finantare si cum, care sunt criteriile de admitere si cum se face alegerea intre diverse universitati.
“Argumentul principal pentru a studia in State este calitatea superioara a programelor universitare, probata de faptul ca, in mod constant, universitatile americane se afla in topurile institutiilor de invatamânt superioare in primele 20 din lume”, a declarat Mihaela Arsene, directorul Centrului Educational Fulbright, Bucuresti. Din datele institutiei, exista si in acest moment elevi sau studenti bacauani aflati la studii in S.U.A. In total, 3.000 de români invata peste ocean. Aceste date sunt incurajatoare pentru cei care indraznesc sa se viseze studenti in Statele Unite.

Profilul candidatului ideal – greu de atins

Cei care adera la o bursa Fulbright trebuie sa stie ca au de trecut un examen sofisticat, iar foaia matricola si media generala a anilor de facultate din România atârna si ele greu în ochii comisiei de evaluare. Elevii trebuie sa aiba, pe lânga rezultate academice deosebite si activitati extracuriculare care sa dovedeasca implicarea lor in comunitate, in timp ce studentii care doresc sa isi continue studiile superioare trebuie sa arate viziunea pe care au si cum s-au canalizat pe domeniul de studiu. Dupa incheierea studiilor, bursierii pot reveni in tara, unde ii asteapta salarii frumoase. Programul de burse Fulbright este sponsorizat în proportie de 70 la suta de Guvernul Statelor Unite, iar Guvernul României contribuie si el cu 30 la suta. Mai multe detalii despre oportunitati si toti pasii care trebuie urmati se gasesc pe site-ul www.fulbright.ro.

Traim intr-o tara in care politicul joaca un rol foarte important. E in mintea tuturor, e in viata tuturor, fie ca ne place sau nu. Zi de zi auzim la televizor, prin ziare aceleasi noi mesaje vechi si cand totul pare a stagna, noua, tinerilor, ce ne ramane de facut? Sa ne uitam cum altii ne conduc viata sau sa incercam sa facem ceva?
Evident ca am ales a doua optiune si astfel ne-am facut bagajele si am plecat la Sesiunea Regionala Moldova I a Parlamentului European al Tinerilor (EYP). EYP-ul este o organizatie internationala sustinuta de Uniunea Europeana in cadrul careia tinerii se aduna nu doar pentru a gasi solutii la problemele societatii contemporane, dar si pentru a aduce mai aproape culturi diferite (caci pana la urma sloganul UE ramane ”Unitate in diversitate”). Romani, suedezi, polonezi, cu totii ne-am intalnit, ne-am imprietenit, am dezbatut si la final am propus rezolutii pentru problemele desemnate, care vor ajunge chiar in mainile europarlamentarilor adevarati.
Grupul nostru a fost format din 11 “vranceni” (elevi ai C.N. ”Gh. Vranceanu”), toti unul si unul. Pot spune ca am ajuns sa ne cunoastem mai bine, dar ce e si mai important e faptul ca am invatat sa lucram ca o echipa; si acest lucru nu s-ar fi putut intampla fara cei doi hairperson (coordonatori de grup), Paul, un englezo-polonez (dupa cum s-a descris) si Andrei, care, desi sucevean, cred ca este cel putin 10 la suta si bacauan. Ei au fost cei care au pus pe masa regulile jocului si au stat pana la ore tarzii din noapte pentru a termina rezolutia. Pe de alta parte, noi am fost jucatorii, cei care au alergat, au luptat si au invins. Aflati in postura de parlamentari europeni, pe umerii nostri statea dezvoltarea regionala a Romaniei. Trebuia sa gasim solutii pentru a stimula consumul de produse romanesti si cred ca, in mare parte, am reusit, deoarece rezolutia noastra a trecut cu foarte multe voturi pro.
Pe langa activitatile intelectuale, o parte importanta a sesiunii a constituit-o si promovarea zonei din care provenim. Astfel, am fost nevoiti sa ne transformam in tineri ambasadori ai Bacaului si sa le dovedim celorlalti cu ce traditii ne mandrim, de la port, mancare si pana la dansuri populare. A fost un succes total ce s-a finalizat prin aclamatiile publicului, 70 de oameni scandand Bacau. Cum sesiunea s-a tinut in Oglinzi, judetul Neamt, trebuie sa multumim firmei Dragoliv pentru sponsorizarea integrala a transportului.
Cu bune, cu rele, cele 3 zile pe care le-am petrecut la Oglinzi sunt sigura ca vor ramane in mintea tuturor membrilor comitetului bacauan: Aron Roxana, Botezatu Vanina, Cosa Adrian, Dinu Loredana, Dospinescu Giuliano, Grigoras Crina, Marcociu Andreea, Popa Miruna, Racovita Claudiu, Terinte George si povestitoarea aici de fata.

Panica printre bolnavii de cancer

Bolnavii de cancer care sunt programati in lunile urmatoare la radioterapie (cobaltoterapie) in Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau risca sa fie amanati ori trimisi la alte unitati medicale din tara pentru a fi supusi tratamentului. Ingrijorata ca trebuie sa mearga la alt spital cu mama ei, fiica unei bolnave ne-a sesizat: "Mama mea a fost programata cu mai mult timp in urma la tratament pe la sfarsitul lunii iunie, ne-a spus E.M. Zilele acestea am fost la sectia de Radioterapie a spitalului pentru a ma interesa daca ramane valabila programarea. Dar personalul sanitar mi-a spus, si el ingrijorat, ca s-ar putea ca sectia sa fie inchisa, pentru ca ii expira autorizatia si, sigur, alta nu i se va mai da. Ce sa fac cu mama, unde sa ma duc cu ea?" Temerea a fost confirmata de catre conducerea spitalului. "Autorizatia expira la 31 iulie si nu va mai fi reinnoita, daca nu vom indeplini niste conditii, a precizat dr. Mihaela Popescu, manager al SJU Bacau, din data de 15 decembrie 2009. Trebuie sa inlocuim sursa de cobalt, pentru ca nu corespunde normelor sanitare, cu un alt aparat, performant. Acest lucru trebuia gandit si demarat cu mult timp in urma. Credem ca pacientii sunt in panica, dar noi nu stam degeaba. Facem tot ce se poate, impreuna cu conducerea Consiliului Judetean, pentru a aduce un alt aparat cat mai repede." Chiar daca vor fi gasite fondurile necesare pentru achizitionarea aparatului, punerea lui in functiune va mai dura. Inainte de aceasta va trebui dezactivata actuala sursa de cobalt, ceea ce implica o multime de operatiuni si formalitati de indeplinit. Astfel ca, mai mult ca sigur, o perioada pacientii vor trebui reorientati spre alte centre de radioterapie din tara.

Aparatul actual, piesa de muzeu

In conditiile actuale, reautorizarea sectiei este exclusa pentru ca aparatul pe care il are este foarte vechi iar sursa lui de cobalt e aproape epuizata. Fascicolul ei de raze gama are un debit mult mai mic fata de cat ar trebui sa aiba. Din aceasta cauza, pentru a primi doza de tratament necesara, bolnavul trebuie sa stea mult mai mult timp intins pe masa. Cu un aparat modern, tratamentul se face in 1-2 minute. Cu cel din SJU Bacau, care este piesa de muzeu, fiind din anii ’70, tratamentul dureaza 15-30 minute. Cu ani in urma a fost promovat un proiect de constructie a unei noi cladiri in care sa functioneze atat Oncologia cat si Radioterapia. Totodata, in proiect a fost prinsa si dotarea cu aparatura performanta. Dar pentru acest proiect inca nu a fost gasita sursa de finantare.