Premiera la Universitatea „Vasile Alecsandri“

Absolventii invatamantului liceal de orice profil si postliceal sanitar care vor dori sa urmeze o facultate de asistenti medicali nu vor mai fi nevoiti sa mearga in alte centre universitare din tara. In acest an, in municipiul Bacau va debuta primul curs de invatamant medical universitar, care va pregati asistenti medicali cu studii superioare. Initiativa infiintarii in municipiul Bacau a unei asemenea forme de invatamant superior medical, pornita cu mai mult timp in urma, apartine conducerilor Colegiului Medicilor, Directiei de Sanatate Publica si ale Spitalului Judetean de Urgenta si Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti. “Este o preocupare inclusiv a Colegiului Medicilor, care dateaza de acum doi ani si care a fost finalizata printr-un protocol incheiat intre Universitatea «Vasile Alecsandri» Bacau si Universitatea de Medicina si Farmacie «Gr.T. Popa» Iasi, ne-a spus dr. Adrian Cotirlet, vicepresedinte al Colegiului Medicilor Bacau si manager al Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti. Cursurile vor incepe la 1 octombrie si speram sa fie 20 studenti la cele fara plata si 150 la cele cu plata.” Cei care aspira la diploma de asistent medical cu studii superioare medicale se pot inscrie la examenul de admitere in perioada 12-18 iulie 2010. La concurs au acces absolventii de orice liceu, cu diploma de bacalaureat, precum si cei care au terminat o scoala postliceala sanitara. Examenul va consta dintr-un test grila care va fi sustinut in data de 21 iulie la sediul Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr.T. Popa” din Iasi, in aceeasi zi in care va fi admiterea in toate institutiile de invatamant medical superior. Studiile vor dura patru ani si vor fi organizate exact dupa invatamantul european, respectand aria curriculara a universitatii de la Bologna. Conform protocolului, ca baza de invatamant vor fi utilizate Spitalul Judetean de Urgenta si Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti. De altfel, si 12 medici din cele doua spitale vor asigura pregatirea studentilor, ei terminand cursuri de pedagogie dupa cerintele europene. Absolventii vor putea urma masteratul si apoi doctoratul.

Proiectele imobiliare ale guvernarii Tariceanu in judetul Bacau au costat statul roman peste 6 milioane de euro

Dupa inundatiile din 2005 si 2008, guvernul Tariceanu a construit peste 600 de case, la rosu, in judetul Bacau: 205 la Rotunda, pentru sinistratii din Gura Vaii, respectiv 403 pentru sinistratii de la Saucesti. Ambele „proiecte imobiliare“ au costat statul roman peste 6 milioane de euro. Dupa cinci ani de la edificarea lor, casele de la Rotunda sunt devastate in totalitate. Autoritatile locale spun ca abia catre 2015 ar putea recupera banii investiti de guvern in cele 205 locuinte.
De cealalta parte, cele 400 de case de la Saucesti au facut cunostinta cu apele Siretului pentru ca au fost construite tot in zona inundabila, fara ca digul ce apara comuna de apele raului sa fie redimensionat. Fiecare casa reconstruita la Saucesti a costat statul roman 50.000 de lei: 40.000 constructia, 10.000 manopera.

In 2005, la jumatatea lunii iulie, comuna Gura Vaii a fost lovita naprasnic de inundatii. La sfarsitul aceleiasi luni, prin Ordinul Prefectului nr. 275, s-a constituit o comisie de evaluare a pagubelor. Aceasta a identificat peste 320 de case distruse din care 300 urmau sa fie reconstruite din temelii, in timp ce restul locuintelor trebuiau doar reconsolidate. In urma evaluarilor, autoritatie au decis reconstruirea, la rosu, a 205 case din cele 300. Reconstructia caselor s-a facut intr-o noua locatie, stabilita pe varful dealului Rotunda, loc ferit de puhoaie. Pentru fiecare locuinta, guvernul de la acea data a alocat suma de 175 de milioane lei vechi (peste 4000 de euro). In total, aproape un milion de euro. La aceasta suma se adauga alte 26 de miliarde lei vechi, bani destinati construirii a 2,8 kilometri de drum pana la noua asezare edificata pe deal. In prezent, cele 205 case sunt distruse aproape complet, sinistratii romi “exilati” la Rotunda preferand sa ia din case geamurile termopan, usile si grinzile si sa se mute cu catel si purcel in localitatea vecina, Stefan cel Mare.
Milionul de euro bagat de Tariceanu in asezarea infiintata in 2005 s-a risipit in patru zari.

Bani recuperati abia in… 2015

Autoritatile locale spun ca ar putea recupera banii investiti in casele de la Rotunda abia in 2015, la 10 ani de la infiintarea asezarii. Vasile Pascu (PD-L), primarul comunei Gura Vaii, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca a deschis actiune in instanta impotriva romilor care au devastat locuintele de la Rotunda. Pascu a afirmat ca doar 10 case mai sunt locuite. “Casele au fost devastate si romii au plecat. Le-am deschis o actiune in instanta pentru recuperarea pagubelor produse. Nu stiu cum le vom recupera de la ei. Am dat in judecata 75 de insi. Am vazut ca o parte dintre ei fac deja camatarie, au masini de lux. Nici nu stiu cat de sinistrati au fost. Cam in 5 ani cred ca am putea recupera banii investiti pentru infiintarea locatiei Rotunda”, a spus primarul.
Acesta a dezvaluit ca documentatia administrativa pentru transformarea asezarii Rotunda in sat este pregatita.

403 case in campania electorala

Dupa 3 ani, la sfarsitul lunii iulie a lui 2008, inundatiile au lovit din nou judetul Bacau. De aceasta data, apele Siretului au iesit din matca in comuna Saucesti inundand aproximativ 1500 de case, din mai multe sate. Guvernul Tariceanu s-a implicat exemplar in afacerea caselor de la Saucesti, mai ales ca pe 30 noiembrie 2008 erau programate alegerile parlamentare. Guvernantii aveau putin timp la dispozitie. Comisiile care au evaluat pagubele au concluzionat ca 409 case au fost afectate de inundatii si ca 350 dintre acestea trebuie reconstruite urgent. Ulterior, numarul caselor reconstruite a ajuns la 403. Pentru fiecare casa inundata la Saucesti, Guvernul a alocat 40.000 de lei (10.000 de euro), bani destinati reconstructiei plus 10.000 de lei pentru manopera. In total 50.000 de lei/casa. Pentru imobilele afectate de inundatii in proportie de 50 la suta, guvernantii s-au dovedit ceva mai zgarciti, oferind cate 20.000 de lei (5000 de euro) de casa. Nota de plata a refacerii caselor de la Saucesti a depasit suma de 4 milioane de euro, dar fara ca autoritatile sa ia in calcul redimensionarea digului ce apara asezarea de apele Siretului. Irina Lucavetchi, director tehnic in cadrul Directiei Apelor Siret, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca hotararile de Guvern ce au urmat inundatiilor din 2008 vizau doar aducerea digului la starea sa initiala, de dinainte de producerea diluviului. Lucavetchi a tras un semnal de alarma cu privire la modul in care locuitorii de la Saucesti au fost lasati sa construiasca in zona inundabila a Siretului, fara a fi trasi la raspundere. “Prin HG-urile din 2008 s-a hotarat, in regim de urgenta, readucerea digului la starea sa initiala si suprainaltarea lui cu 20 de centimetri pentru ca in timpul lucrarilor s-a circulat pe dig. Au fost bani numai pentru lucrarile calamitate. Ceea ce scrie in HG-uri este sfant pentru noi. Directia Apelor nu putea construi de capul ei, nu putea iesi in afara acestor hotarari. Vad ca toata lumea isi face casele in albie si dupa ce vin apele ne cer diguri pana la cer”, a declarat Lucavetchi. Practic, la Saucesti s-a construit fara a se avea in vedere ca apele Siretului pot iesi din matca oricand daca nu sunt ingradite de un dig pe masura.

Palar si-a facut colegiu la Saucesti

La alegerile parlamentare din noiembrie 2008, deputatul Ionel Palar (PNL) a candidat in Colegiul 3 de deputati. Acesta continea si comuna Saucesti, alaturi de alte localitati conduse de primari penelisti. In 2008, primarul comunei Saucesti, Stefanita Manea, declara presei locale ca sinistratii si-au luat nasul la purtare si ca nu vor sa mai munceasca, asteptand toata ziua ajutoare. “S-au dat casele la rosu. Ei vroiau si cu mobila, si cu centrala. Le-am si zis ca le dau si una de 18 ani s-o alerge prin casa daca vor. Inainte erau mai destepti, mai gospodari. Ajutoarele astea i-au prostit de tot. Televiziunile baga aceeasi emisiune de doua, trei ori. Oamenii nu stiu ca e aceeasi emisiune, in care se vorbeste de aceleasi tiruri cu ajutoare. Au impresia ca trebuie sa mai vina si altele”, declara Manea, pe 3 decembrie, la cateva zile dupa alegerile parlamentare din 2008.

Scoala bacauana, mereu surprinzatoare

Doar 70 la suta dintre elevii inscrisi la examenul de Bacalaureat au fost declarati promovati. Concret, peste 1700 de candidati au fost picati. Daca in 2009, 85 la suta dintre elevi promovau cu brio BAC-ul, cifrele examenului din 2010 sunt mai ingrijoratoare ca oricand.

Duminica, 4 iulie, au fost afisate rezultatele candidatilor de la examenul de bacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2010. Din judetul Bacau s-au inscris la examenul maturitatii 6.093 de candidati, dintre care 5.013 de la invatamantul de zi, 268 de la seral, 1 de la fara frecventa si 811 de la frecventa redusa. Efectiv insa, la probele bacalaureatului s-au prezentat 5.903 elevi. Dintre acestia, 4.140 au declarati reusiti, iar peste 1.700 respinsi. Aproximativ 1.400 de elevi au incheiat cu medii sub 5, iar doi candidati au fost eliminati pentru frauda sau tentativa de frauda.

85 la suta in 2009, rata de promovabilitate

Reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean nu se arata surprinsi de rezultatul slab inregistrat de elevii bacauani. Rezultatele finale, dupa contestatii, vor fi afisate pe 8 iulie.
„Promovabilitatea la sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului, inainte de contestatii, este de 70,14 la suta. 1.744 de elevi au depus contestatii. Rezultatele finale vor fi afisate pe 8 iulie”, a declarat Claudia Merticaru, inspector de specialitate. Anul acesta, rata de promovabilitate la Bacalaureat a scazut cu aproximativ 15 la suta. In 2009, 84,97 la suta dintre candidati au fost declarati reusiti, inainte de contestatii. „Era si normal ca procentul sa scada, intrucat nu s-au luat in calcul, ca in anii precedenti, notele de la examenele orale de romana, limbi straine si sport. Nu sunt multumit, dar oricum ne situam peste media pe tara, de 60 la suta”, a explicat Nicu Harasemciuc, inspector scolar adjunct.

Letea si Mangeron, in coada clasamentelor

In coada listei liceelor cu cei mai putini elevi promovati se afla Grupul Scolar Industrial Letea, cu 9 la suta procent de promovabilitate, si CT „Dimitrie Mangeron”, cu doar 12 la suta dintre candidati declarati promovati. Doar 528 de elevi au obtinut medii peste 9, iar trei candidati – Anca Baciu si Miruna Gartu de la CN „Gheorghe Vranceanu” si Iulia Sergentu de la CN „Dimitrie Cantemir” din Onesti au obtinut medii de 10. In medie, cate 1.000 de candidati au obtinut note cuprinse intre 6 si 6.99, 7 si 7.99, 8 si 8.99. Solutionarea celor peste 1.700 de contestatii are loc in zilele de 6 si 7 iulie. Inscrierile pentru a doua sesiune a examenului de BAC, cea din toamna, au loc in intervalul 5-9 iulie 2010. Probele acestei sesiuni se vor desfasura intre 23 august si 9 septembrie.

„Perlele” Bacalaureatului: Fomila, Urechila, Lungila, Frigurila

N-au lipsit nici în acest an „perlele” la examenul de Bacalaureat. Iata, de pilda, care este rolul virgulei, în acceptia unor candidati… Metafizica: „Rolul virgulei este de a marca grafic spatiu de timp”. Cogito: „Virgula reprezinta momentul de gandire a poetului”. Abracadabra: „Rolul virgulei este un moment de punctuatie ce are reprezentant de pauza”. Diferente: „Virgula desparte mai putin principal decat punctul”. Lupta cu haosul: „Fara virgula ar fi dezordine în text”.
Cerinta evidentierii particularitatilor de constructie a unui personaj dintr-un basm cult ne ofera noi perspective pentru cultivarea zambetului. Popular-stiintifico-SF: „Basmul cult este o povestire de scurta durata, din mosi-stramosi, este o povestire populara si stiintifico-fantastica”. Beletiada: „Într-o zi craiul primeste un belet de la fratele sau”. Fomila, omul Crizei: „Acesti noi prieteni sunt înzestrati cu puteri supraomenesti cum ar fi Urechila, care cu urechile lui mari auzea si cel mai îndepartat greier, Fomila care nu se satura cu nimic”. Din putul gandirii: „Harap Alb este ajutat nu numai de cei 5 prieteni pe care-i facuse ci si de reginele albina si furnica ele separand nisipul de mac si macul de nisip”. Nomina: „Harap Alb primeste numele administrat. Fomila este personajul înfometat. Stapanul reuseste sa-l pacaleasca pe H.A. si sa-i ia titulatura”. Urataniile de oratanii: „Ultima proba este dusa la îndeplinire ajutat de micile fapturi albinele si furnicile si urataniile de care fu însotit”. Limba noastra, o comoara: „Binele înfinge întotdeauna raul. Harap Alb a reusit sa-l dezmaste pe Span”. Cameleonul: „Personajul principal eroul basmului Arap Alb a fost modificat pe tot parcursul actiunii”. Eroii: „Cand fata de împarat este pusa în mijlocul focului, datorita prietenului sau Frigurila el reuseste s-o scoata (…) Harap Alb este ajutat de Lungila care îi aduce pana acolo si Setila care bea toata apa din mare pentru a gasi inelul”. Culmea initierii: „La începutul basmului Arap Alb este un personaj care suporta taina initierii pe tot parcursul basmului”. Debate: „Harap Alb a dat dovada de maturitate în momentul în care a reusit sa scape de span, sa îl înfrunte, si în unele momente sa-l contrazica”. De profundis: „Autorul pe marginea actiunii îl implica peste tot. Are numele de Harap Alb dat de un span în care este obligat sa faca cum spune el”. Basmo-povestea: „Basmul cult Harap Alb este cea mai frumoasa poveste populara a noastra pentru ca este scrisa de un scriitor mare”. Noul oximoron: „Titlul basmului este un oximoron deoarece poarta numele personajului principal însotit de substantivul poveste”. Duo de basm: „Harap Alb era viteaz mai ales în cuplu cu calul sau nazdravan care de slab ce era manca jaratic înainte de lupta”. Nou: „Harap Alb este un basm cult care se gaseste în Amintiri din copilarie scris de Ion Creanga în care personajele sunt fantastice”. Diviziunea muncii: „Harap se specializase în salati din gradina ursului si mure”.

Lovitura pentru conducerile spitalelor

Comitetul director al Spitalului Judetean de Urgenta va trebui redus de la sase membri la patru. Va fi diminuat considerabil si personalul TESA si se vor face reduceri si in randul angajatilor de la serviciul tehnic. Spitalul Judetean va trebui sa ajunga de la 67 posturi TESA la 34, cifra in care este inclus si comitetul director.

Noul normativ de personal promovat de catre Ministerul Sanatatii pentru spitale va afecta in mod cert conducerea, personalul TESA si angajatii de la serviciul tehnic. Astfel, spitalele cu 151 pana la 400 de paturi vor trebui sa aiba numai 18 angajati ca functionari la sectorul administrativ. Concret Spitalul de Pediatrie, de exemplu, nu trebuie sa aiba mai mult de 18 salariati ca personal TESA. Un spital cu 401 pana la 800 paturi, cum este Spitalul Municipal Onesti, va trebui sa aiba cel mult 27 angajati la serviciul administrativ. In fine, spitalul cu peste 800 de paturi nu va avea mai mult de 34 de posturi administrative. Daca spitalul care are pana in 400 de paturi va avea in comitetul director trei membri, atat cel care are intre 401 si 800 paturi, cat si cel cu peste 800 de paturi, cum este Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau, nu vor putea avea mai mult de patru persoane in comitetul director. In prezent, Spitalul Municipal Onesti are un comitet director format din cinci membri, adica managerul, directorul medical, directorul financiar-contabil, directorul de ingrijiri medicale si directorul administrativ. Spitalul Judetean are un comitet compus din manager, director medical, director financiar-contabil, director de ingrijiri medicale, director administrativ si director de resurse umane. Asadar, la ambele spitale comitetul director va trebui redus cu unul respectiv doi directori.

„Va fi greu sa facem fata atributiilor de serviciu“

Dar noul normativ nu vizeaza restructurarea numai a conducerii, ci si a personalului administrativ si tehnic. Fiecare spital, indiferent de numarul de paturi, va trebui sa aiba numai cate un consilier juridic. iar in sectorul intretinere cladiri si instalatii va avea un muncitor la 145 paturi. Spitalul de Pediatrie, care dupa reducere va avea 199 paturi, va trebui sa aiba un post si un sfert de muncitor la intretinere. Practic, aici vor disparea din schema opt posturi numai de la TESA. Conducerea spitalului afirma, insa, ca nu va trebui sa dea oameni afara. “Avem posturi care s-au vacantat prin pensionarea celor care le-au ocupat si se mai elibereaza altele tot prin iesirea la pensie, ne-a spus Norina Pagu, directorul financiar-contabil al spitalului. Vom redistribui o parte din personal pe alte posturi pe care normativul ne permite. “ Dar chiar si asa va fi destul de dificil pentru personalul ramas. “Am mai transformat posturi de sefi de birou si de serviciu in sefi de compartiment, dar este destul de greu sa faci fata atributiilor cu 18 oameni la administrativ, din care trei sunt in comitetul director”, a mai spus directorul financiar-contabil. In ce il priveste, Spitalul Judetean de Urgenta are acum 67 de angajati TESA si 154 muncitori (personal tehnic, instalatori, electricieni, zugravi, paznici etc.). La acest spital personalul TESA va trebui sa numere 34 angajati fata de 67. Deocamdata, nu s-a facut nicio evaluare a situatiei. “In momentul in care normativul va intra in vigoare ne vom conforma, ne-a spus Natalia Jicmon, director de ingrijiri medicale al SJU. Vom analiza noul normativ si ne vom face calcule.” Conducerea Spitalului Municipal Onesti este, insa, destul de optimista. “La administrativ nu este o problema pentru noi, deoarece acum avem angajate 28 de persoane”, ne-a spus dr. Iuliu Ionas, directorul medical al Spitalului Onesti. Acesta va trebui, totusi, sa renunte la un salariat de la TESA si, mai mult ca sigur, la un numar mai mare de posturi de la serviciul tehnic.

Primarul cauta manager pentru spital

Consiliul Local Buhusi a preluat Spitalul Orasenesc. Preluarea, realizata de o comisie speciala, „este insa una conditionata”, ne-a explicat primarul Ionel Turcea. in Protocol se precizeaza faptul ca toate datoriile institutiei de pana la 30 iunie nu vor fi achitate de administratia locala buhuseana. De asemenea, este facuta precizarea conform careia decontarea tuturor serviciilor „strict sanitare” trebuie realizata, si de aici incolo, de Casa de Sanatate. Managerul spitalului buhusean a demisionat de mai mult timp. Managementul este asigurat de directorul medical si contabilul sef. Potrivit legislatiei, numirea managerului spitalului este, in exclusivitate, un atribut al primarului. „in cateva zile, spitalul va avea manager. Va fi un om care va rezolva problemele, nu va veni in fiecare zi la mine ca sa-mi spuna ca nu are bani pentru hrana, pentru medicamente etc. Voi gasi un asemenea om”, ne-a spus primarul. Pentru finantarea spitalului va fi necesara, anual, o suma de cel putin 7 miliarde de lei vechi, ceea ce reprezinta aproximativ o treime din valoarea bugetului local buhusean. (I. Fercu)

Ieri dupa-amiaza s-au afisat rezultatele la sesiunea iunie-iulie a examenului de Bacalaureat. Spre dezamagirea candidatilor, notele au fost mult sub asteptari, mai ales la examenul de limba si literatura romana. In mod evident, incepand cu ora 16, au inceput sa curga contestatiile. „Am venit pentru contestatie la romana. Nu a fost corecta notarea. Noi credem ca nici nu s-au uitat peste lucrari. Sunt hotarata sa ajung cu lucrarea pana la minister”, ne-a spus Maria Chira, mama Madalinei, pe care a insotit-o la afisarea rezultatelor. Eleva de la CN „Vasile Alecsandri” a obtinut nota 7.10 la romana in conditiile in care a avut numai medii de 10 la acest obiect in toti anii de liceu. Nota finala este 8.23, insuficienta pentru efortul depus pe parcursul anului, crede ea. Nici olimpicii nu au avut mai mult noroc. De pilda, Iulia Calin a obtinut la olimpiada judeteana de filosofie nota 7.70. Rezultatul la examenul de filosofie de la bacalaureat a fost insa de doar 6.80. „Subiectele au fost grele. Cu toate acestea, nu mai grele decat la olimpiada. La romana am luat doar 7.20. Cu o asemenea medie, nu pot intra unde imi doresc la Bucuresti, mai ales ca media de BAC are pondere 50 la suta”, a spus eleva. Totodata, cei de la profilul tehnic si real au obtinut note mici la matematica. Spre exemplu, doar 50 de candidati de la CT „Anghel Saligny” din cei peste 200 au fost declarati promovati. „Am luat 3.50 la matematica. S-a corectat la sange. Ar fi trebuit sa fie mai indulgenti mai ales ca am fost pentru ei niste cobai”, ne-a spus Marius Botoc, elev la CT „Anghel Saligny”. „De la noi din clasa au luat doar sase elevi. De la alte clase am inteles ca doar cinci, sase au trecut”, ne-a spus si Monica Ficau. Atat parintii, cat si elevii sunt nemultumiti de acest sistem nou implementat. „Practic, am avut doar sase luni sa ne pregatim. Abia in decembrie am aflat la ce vom sustine bacul. In luna mai am avut teze, atestate si proba de competente. Ne-a ametit acest sistem”, ne-a spus o alta eleva. La CN „Gheorghe Vranceanu” trei elevi au fost declarati nepromovati intrucat nu au luat nota de trecere la matematica. Opt elevi de la CN „Ferdinand I” sunt in aceeasi situatie. Procentul de promovabilitate a fost destul de bun si la CN „Henri Coanda”, de aproximativ 70 la suta. Pana la ora 20 s-au depus contestatii, acestea urmand sa fie solutionate in zilele de 5 si 6 iulie. Rezultatele finale se vor afisa pe 7 iulie.

Edilii raspund penal de reducerea cheltuielilor

Vineri a aparut Legea privind finantele publice locale, care ii va obliga pe edili sa fie mai chibzuiti, mai exact sa cheltuiasca atat cat incaseaza si sa nu mai vina cu mana intinsa la Guvern. Una dintre masuri e reducerea personalului. Primarii raspund de aplicarea legii disciplinar, administrativ, patrimonial si penal.

La sfarsitul saptamanii trecute, a intrat in vigoare legea care stabileste, printre altele, numarul angajatilor din primarii si consilii judetene. OG 63, publicata vineri, 2 iulie, in Monitorul Oficial, modifica si completeaza Legea 263/2006 privind finantele publice locale si stabileste unele masuri financiare. Legea are drept scop “eficientizarea actvitatii institutiilor publice locale si imbunatatirea actului managerial in conditiile reducerii cheltuielilor bugetare locale”, arata guvenantii. Se mai vorbeste, in motivatie, despre “management imprudent” si nevoia urgenta a reducerii arieratelor, deoarece toate datoriile pe care edilii le fac se reflecta, nefast, in “deficitul bugetului consolidat” al statului, ducand la cresterea acestuia. Partea buna e ca Guvernul permite primariilor care nu au cheltuit toti banii alocati unui proiect sa-i foloseasca in anul urmator. Partea proasta e ca reducerea personalului e mai drastica decat era in proiect. Formula de calcul e foarte complicata si nu avem loc sa o explicam aici, dar important e rezultatul: fata de grila initiala, reducerea creste cu 22 la suta. Edili care nu vor respecta OG 63 vor raspunde disciplinar, administrativ, civil, patrimonial si penal.

CJ Bacau e pe muchie de cutit

In primariile oraselor si comunelor mari, reducerea va fi semnificativa, mai ales acolo unde au fost infiintate servicii de salubrizare, intretinere a retelei de apa, politie comunitara, birou de achizitii etc. Astfel, CL Dofteana ar trebui sa dea afara 50 la suta dintre angajati, iar CL Moinesti, 70 la suta. Comunele mici ar putea scapa cu o reducere de 30-50 la suta, in functie de cat s-au avantat edilii sa angajeze in anii precedenti. La 1800 de locuitori, CL Itesti are 15 angajati, plus primarul si viceprimarii. Edilul Vasile Ciuhodaru afirma ca nu are la cine renunta: “Daca vom fi obligati sa dam oamenii afara nu vom avea cu cine sa lucram.” Doi sunt angajati prin AJOFM si nu le poate rezilia contractul, iar doi sunt paznici si fac serviciu pentru trei: “Nu le dam libere, nu le dam concediu… Ce sa facem, daca e lege o vom respecta. Nu mai punem paznici sI lasam totul de izbeliste.” Pana si Consiliul Judetean (CJ) e pe muchie de cutit. Dupa grila veche, care ii permitea sa aiba 180 de salariati, CJ Bacau, cu 142, statea foarte bine, avand dreptul la inca 38. “Acum suntem la limita, arata Angela Bogea, director Resurse Umane. Noroc ca nu am facut angajari, am fi fost obligati sa facem disponibilizari.” Formula din OG 63 ia in calcul si primarii, viceprimarii, presedintii CJ si vicepresedintii. Exista si o veste buna: nu sunt supusi acestei reduceri angajatii din domeniul asigurarilor sociale, cum ar fi asistentii personali ai persoanelor cu handicap, si cei din invatamant.

La fiecare ploaie mai sustinuta, locuitorii din Asau retraiesc cosmarul catastrofei din 2005, cand inundatiile au facut prapad in comuna. In urma cu cinci ani, apele umflate ale Trotusului si-au facut de cap producand pagube de zeci de miliarde. De jumatate de an, pe malul drept al raului, autoritatile au inceput sa construiasca un dig, in cadrul unui amplu proiect de regularizare a Trotusului. Lucrarile de ridicare a digului au deviat insa cursul apei, care loveste cu si mai mare putere in malul stang. In fiecare zi, raul castiga metri de pamant in lupta cu autoritatile neputincioase. Sub actiunea erodanta a apei iuti, casele locuitorilor de pe malul stang se prabusesc, una dupa alta, in albia Trotusului.

La Asau nu vin nici televiziunile, nici Tatulici, nici politicieni, nici presedinti de Consiliu Judetean. Nimeni, nimeni. Pericolul inundatiilor este, in schimb, omniprezent. Ca si in cazul Saucestiului, catastrofa din 2005 se poate repeta din senin.
In urma cu cinci ani, apele Trotusului au inundat mai multe localitati, printre care si comuna Asau. Autoritatile au pus pe hartie un plan de regularizare a raului care se concretizeaza cu foarte mare greutate. Si cu bani putini. Pana in 2007, guvernantii au dirijat doar 144 de miliarde lei vechi catre proiectul de regularizare, bani cu care s-au intarit aproximativ 2 kilometri de maluri prin construirea de gabioane.

Inundatii cu repetitie

La sfarsitul lunii iunie, apele au lovit din nou. In urma ploilor din intervalul 26-27 iunie, Trotusul s-a revarsat in comuna producand pagube de cateva miliarde de lei. Mai multe case au fost distruse si avariate. „Suntem la a noua inundatie consecutiv si a cincea in care apa ne intra in casa. Cu cine sa ne mai batem, cui sa ne mai plangem? Mergem mai departe, nu avem incotro“, a povestit Gheorghita Bran, unul dintre sinistrati. Potrivit estimarilor facute de primarie, 11 case au fost avariate in proportie de cel putin 50 la suta, iar doua au fost distruse integral. Pagubele depasesc 6,7 miliarde lei vechi. Au fost afectate 17 poduri si podete, precum si 8,5 kilometri de drum comunal.

Cursul raului a fost deviat

Constantin Radulescu (PSD), primarul Asaului, afirma ca problemele au inceput sa apara odata cu lucrarile de regularizare a cursului Trotusului. Edilul spune ca digul construit pe malul drept al raului, intr-o zona putin afectata de inundatii, a deviat cursul apei care izbeste cu putere in malul stang, unde mai multe case sunt in pericol. „Sterilul de mina de la Comanesti a fost depozitat pe malul stang. Au facut un fel de burta a digului care deviaza toata apa in casele celor de pe malul stang. Au pus digul la 6 metri de fostul mal, in interiorul albiei. Cei de la Directia Apelor ne spun ca asta e proiectul si ca trebuie sa mergem mai departe“, a dezvaluit Radulescu. Primarul a trimis mai multe adrese catre autoritati. „Am primit un raspuns de la SGA (n.r. – Sistemul de Gospodarire a Apelor) in care ne spun ca in 2010 sunt alocate fonduri doar pentru realizarea de lucrari hidrotehnice pe malul drept“, a mai spus edilul. Un numar de 5 case situate in stanga Trotusului sunt in pericol de prabusire in albia raului din cauza erodarii malului.

Contract de 70 de milioane euro

In ianuarie 2010, Directia Apelor Siret a publicat anuntul de atribuire a contractului privind amenajarea raului Trotus pe sectiunea Ghimes – Urechesti (judetul Bacau). Potrivit anuntului, contractul a fost castigat de o asociatie de firme condusa de societatea Vega 93 SRL din Galati. Valoarea contractului se ridica la peste 284 milioane de RON (aproximativ 70 de milioane euro). Costul estimativ al lucrarilor de regularizare a Trotusului se ridica la 520 de milioane RON (peste 125 de milioane euro).

Dupa ce Siretul i-a alungat din case, iar apa le-a luat agoniseala de-o viata, sinistratii din comuna Saucesti se intreaba si acum de unde isi vor gasi puterea sa o ia de la inceput. Temporar, ei au fost cazati la caminele CN „Vasile Alecsandri” si CT „Anghel Saligny”, cel putin pana cand apele se vor retrage si vor putea sa mearga sa vada ce a mai ramas in urma potopului.

Aproximativ 150 de persoane din satele Schineni, Siretu si Saucesti sunt in acest moment cazati in cele doua camine: 38 la Alecsandri si 109 la Saligny. Gratie efortului conjugat al celor doua institutii de invatamant, dar si bunavointei unor sponsori, sinistratii primesc zilnic trei mese si nu sunt nevoiti sa se preocupe daca vor avea sau nu acoperis deasupra capului la apusul soarelui. „La momente de-astea trebuie sa fim solidari. Vor ramane in camin pana cand apele se vor retrage si vor putea sa se intoarca acasa. Suntem alaturi de ei”, a subliniat Vasile Cautis, directorul CN „Vasile Alecsandri”. „Niciun efort nu este prea mare pentru acesti oameni. I-am ajutat si acum doi ani si ii vom ajuta in continuare”, a declarat si Adrian Fuioaga, inspector scolar general.

Au luat doar actele

in graba in care au fost evacuati din locuinte, majoritatea sinistratilor nu au reusit decat sa plece cu hainele de pe ei si intr-o geanta au indesat actele si cateva bunuri mai de valoare. „Toate au ramas in casa. Am luat actele si restul, la revedere”, au spus oamenii. „Suntem opt care traiam intr-o singura casa. S-a daramat bucataria si nu mai avem cu ce sa mai construim. Primaria nu a facut nimic nici acum doi ani. A dat materiale tot celor mai bogati”, a povestit Elena Serban, din satul Siretu. Pe langa casele care au fost inundate, localnicii au pierdut si animalele si tot ce aveau sadit prin gradina. „Ce recolta aveam! Rosii, castraveti, de toate. Si am udat toata vara. Acum nu mai avem nimic, pana si puii au fost luati de apa. Doar patru ratuste au mai ramas”, s-a plans Aurica Rusu, din satul Schineni. Sotul sau a ramas in urma, refuzand sa-si paraseasca locuinta. „Sotul meu a ramas si pentru vecini, ca sa pazeasca. Am vorbit cu el si scoate apa din casa. Gardurile sunt la pamant”, a adaugat femeia care spera ca macar o parte din cultura de floarea soarelui sa fi ramas in picioare.

La mila celor cu suflet mare

Oamenii sunt recunoscatori ca au reusit cel putin sa plece la timp din calea apelor. Deocamdata, sunt multumiti de conditiile in care stau, dar dorul de casa si zvonurile despre ce se intampla in comuna nu le dau pace. „Unul spune ca apa s-a dus, altul ca e de 2 metri. Nici nu stii ce sa crezi”, a comentat, oftand, Virgil Antal. in plus, sunt voci care spun ca si hotii ar da tarcoale, mai ales ca au ramas in gospodarie toate aparatele, mobila si chiar si animalele. Cat stam de vorba, o masina opreste in fata caminului. O femeie coboara cu mai multe sacose si le ofera primului intalnit in cale. Atentia se indreapta catre pachetele cu mancare. Nu ajung insa pentru toti. „Au mai venit oameni si ne-au adus alimente”, a confirmat Virgil Antal.

Societatea de arhitectura Vanel Exim din Bacau a câstigat concursul privind proiectarea catedralei „Mântuirea Neamului”. Arhitectul Constantin Amâiei, directorul societatii, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca in competitie s-au inscris 10 firme, din care doar 7 au depus proiecte. Amâiei a precizat ca proiectul prezentat a fost unul complex, intrucât el a vizat nu doar componenta arhitectonica a viitoarei catedrale ci si partea legata de rezistenta si utilitati. „Vanel a fost lidera unei asociatii din care au mai facut parte doua firme din Bucuresti: Altfel Construct si Air Control System. Realizarea proiectului a durat aproximativ 5 luni, devizul general al lucrarii fiind de 104 milioane euro inclusiv TVA, din care 87 milioane constituie partea de constructii si montaj”, a afirmat arhitectul. Potrivit acestuia, lacasul de cult va ocupa 5 hectare. Societatea Vanel a mai realizat in municipiul Bacau proiectul catedralei „Inaltarea Domnului”, Universitatea „George Bacovia”, Arena Mall, modernizarea Garii si a Aeroportului, precum si ansamblul rezidential Stefan cel Mare, constând in 5000 de apartamente. Aceeasi societate este autoarea unui ambitios proiect de reconversie urbanistica a peste 40 de hectare pe care a functionat fabrica de hârtie Letea. Odata cu modernizarea sistemului de producere a hârtiei, fabrica si-a restrâns activitatea pe doar 4,5 hectare, urmând ca restul suprafetei sa fie redat circuitului urban, printr-un proiect imobiliar de dimensiuni apreciabile. Mai multe amanunte despre reusita societatii bacauane, in editia de luni a cotidianului Desteptarea.

Majoritatea liberala din Consiliul Local a aprobat constituirea municipalitatii bacauane in garant al datoriilor acumulate de CET catre furnizorul E.ON Gaz. Toti cei 11 alesi locali ai PNL, prezenti la ultima sedinta a CL au votat pentru, in timp ce 9 consilieri (5 de la PSD si 4 de la PD-L) s-au abtinut. Practic, prin votul acordat, liberalii au deschis portita executarii bugetului local de catre E.ON, ori de câte ori CET Bacau intârzie plata unei transe din datoria acumulata fata de furnizor. George Bogatu, ales local din partea PSD, a tras un semnal de alarma cu privire la modul hazardat in care edilii au promovat un astfel de proiect. „La CET, nimic nu e fara risc. Dati-ne voie sa ne abtinem de la asa ceva. Nu exista nicio garantie ca nu se va apela la bugetul local pentru plata datoriilor CET. In primul rând nu sunt de acord sa-i punem la plata pe bacauanii cu centrale de apartament. Acestia sunt mai multi decât clientii CET-ului”, a declarat Bogatu. La rândul sau, Ionel Floroiu (PSD), a apreciat ca „nu e bine sa bagam mâna in buzunarele bacauanilor care nu sunt abonati la CET”. Sorin Capat, managerul societatii de termoficare, a incercat sa dea asigurari cu privire la sursele de finantare de care ar putea dispune CET. El a precizat ca societatea este „perfect solvabila”.
Datoriile CET Bacau catre furnizorul de gaz E.ON Gaz se cifreaza la peste 100 de miliarde lei vechi, din care 89 miliarde pentru gazele facturate pâna la data de 31 aprilie. Conventia parafata de municipalitate cu E.ON vizeaza stingerea datoriilor in sase transe. Potrivit documentului convenit de cele doua parti, daca CET nu respecta un termen de plata, municipiul Bacau – in calitate de garant al conventiei – se obliga sa achite contravaloarea ratei, din bugetul local.

Edilii au refuzat sa promoveze pe ordinea de zi, la ultima sedinta a Consiliului Local Bacau, doua proiecte de hotarâre privind infiintarea Serviciului “Politia Animalelor” si sterilizarea câinilor fara stapân cu ajutorul medicilor veterinari din Bacau, prin externalizarea acestui serviciu, timp de sase luni. Refuzul administratiei bacauane a provocat deja reactia Asociatiei pentru Protectia Animalelor. In tot acest timp, peste 4000 de maidanezi hoinaresc in voie pe strazile Bacaului. In primele cinci luni ale anului, peste 150 de bacauani au cazut victime patrupedelor fara stapân.

Sute de bacauani au reclamat faptul ca reprezentantii Primariei Bacau nu iau nicio masura pentru sterilizarea câinilor vagabonzi. In ciuda sesizarilor, reprezentantii municipalitatii refuza sa ia vreo masura. In plus, sunt refuzate si alte solutii. Consilierul local Gabriel Axinte (PD-L), a realizat doua proiecte de hotarâre vizând infiintarea Politiei Animalelor, dupa modelul brevetat deja in occident, respectiv sterilizarea câinilor fara stapân cu ajutorul medicilor veterinari din municipiu. Edilii nici nu au vrut sa auda de cele doua initiative, motivând ca nu exista fonduri suficiente pentru crearea unui astfel de serviciu.
“Daca noile masuri de austeritate propuse de Guvernul României, vor fi aprobate, nu vom putea face noi angajari, mai mult de atât, vom fi pusi in postura de a face restructurari de personal in cadrul Politiei Primariei Bacau”, a precizat viceprimarul Roxana Mironescu, in refuzul scris remis consilierului initiator. De cealalta parte, alesul democrat-liberal a declarat ca Bacaul refuza sa urmeze exemplul altor localitati din tara care au adoptat deja un astfel de serviciu. “In Bucuresti, dar si in alte localitati din tara, potrivit dispozitiilor europene, s-a putut infiinta acest serviciu, care protejeza animalele”, este de parere Axinte.

Achizitii pe Novabac

Adevaratul motiv pentru refuzul celui de-al doilea proiect – incheierea unor contracte cu medicii veterinari bacauani in vederea sterilizarii câinilor – este societatea Novabac. Aceasta a fost recent infiintata de municipalitate sI se va ocupa de salubritate si sterilizarea câinilor fara stapân. Chiar daca activitatea societatii Novabac nu a demarat inca, municipalitatea a angajat deja cheltuieli importante cu instrumente medicale pentru crotalierea si sterilizarea câinilor. “Acest serviciu de sterilizare a fost externalizat catre SC Novabac Bacau, care la momentul inceperii activitatii se va ocupa exclusiv de procedura de achizitie a acestor servicii in conditiile in care se va aprecia ca necesara aceasta achizitie. La momentul actual avem semnat un contract de achizitie de medicamente sI instrumente chirurgicale, pentru sterilizarea si crotalierea a aproximativ o mie de câini fara stapân (sic!), care va dura pâna la martie 2010”, se arata in refuzul semnat de viceprimarul Roxana Mironescu. Reprezentantii municipalitatii promit ca sterilizarea miilor de câini din Bacau se va face la Nicolae Balcescu, unde este angajat un medic veterinar.

Muscati pe capete

Daca in anul 2009 au fost inregistrate, numai la adulti, 275 de cazuri de agresiune canina, in primele cinci luni ale lui 2010 medicii de la sectia Boli Infectioase din Spitalul Judetean au acordat asistenta unui numar de 150 de personae muscate de maidanezi. La acest numar se adauga agresiunile suferite de copii, precum si cazurile de muscaturi care nu au avut nevoie de ingrijiri medicale.