In perioada 3-19 august, judetul Bacau a fost locul de desfasurare a nu mai putin de 8 infractiuni de omor, dintre care 3 au fost doar tentative. Situatia este una de-a dreptul dramatica. “Ar trebui sa ne ingrijoreze faptul ca anul trecut ne-am aflat in fruntea clasamentului la acest capitol. Din cele sase judete ale Moldovei, trei ocupa primele locuri. Ordinea este: Galati, Bacau si Iasi”, ne-a declarat procurorul criminalist Felix Banila.

Lipsa educatiei, principala cauza

De la o zi la alta, procurorii asista la degradarea permanenta a me­diului social in general, a celui familial in special. Cauzele sunt diverse. Dupa statisticile efectuate de catre specialistii in domeniu, majoritatea crimelor au avut loc in mediul familial. Conflictele tata-fiu sau fiu-mama sunt din ce in ce mai frecvente. In general, succesorii sunt cei care comit cele mai multe atrocitati. Sotiile si concubinele sunt cele care suporta cel mai adesea consecintele comportamentelor deviante. De cele mai multe ori atat autorii cat si victimele sunt sub infuenta bauturilor alcoolice in special in familiile sarace si cu un nivel scazut de educatie. “Din punctul meu de vedere cred ca educatia este cel mai important factor. Am avut un caz la Tatarasti. Acolo, din 6 persoane cate am audiat la momentul respectiv, una singura stia sa scrie. Avea 8 clase”, a mai spus criminalistul Felix Banila.

Nu-i obligatorie

Cei mai multi dintre criminali sunt sanatosi din punct de vedere psihic. De asemenea, nu la toate infractiunile de omor se fac expertize medico-legale psihiatrice a inculpatilor. Acest tip de expertiza este obligatorie doar in cazul omorului deosebit de grav si in momentul in care exista dubii cu privire la starea de discernamant a faptuitorului la momentul comiterii infractiunii. “Am intalnit doua situatii in care expertii au spus ca faptuitorul nu avea discer­na­mant. Una a fost aceea a boxerul Alexandru Gavril. A doua si­tuatie a fost aceea a lui Iulian Marius Maftei din Frumuselu-Glavanesti. In martie 2009 acesta si-a omorat ambii parinti. Cazul a fost unul extrem de dificil. Numai cercetarea la fata locului a durat 18 ore”, a spus procurorul criminalist Banila.
Numai in primele patru luni ale anului 2010 au avut loc 21 de infractiuni de omor. De asemenea, in luna octombrie 2009 a fost inregistrat un trist record: 3 tentative de omor intr-o singura zi. Cauzele crimelor sunt in general aceleasi: nivel scazut de educatie, saracie si alcoolism. De asemenea, cele mai multe dintre ele au loc in cadrul etniilor.

Peste 38.000 de beneficiari si in acest an

Elevii saraci, care provin din familii cu ve­nituri mici, vor benefica in continuare de programul guvernamental ce prevede acordarea de rechizite scolare gratuite. Pentru anul scolar 2010-2011 judetului Bacau i-a fost alocata, la acest capitol, suma de 977.047 lei. Programul se deruleaza prin Inspectoratul Scolar Judetean.
Rechizitele scolare pentru elevii saraci vor ajunge si in acest an in ghiozdanele celor mici. Inspectoratul Scolar Judetean Bacau a anuntat ca se ocupa in mod prioritar de punerea in aplicare a ordinului de ministru pentru acordarea acestui ajutor. “A aparut si ordinul, a fost alocata si suma necesara, acum lucram la licitatia de achiztie”, a explicat Florin Lazar, inspector scolar ge­neral ISJ Bacau. De aceste rechizite beneficiaza elevii din invatamantul de stat, primar si gimnazial, cursuri de zi, care sunt in intretinerea familiilor al caror venit mediu lunar pe membru de familie, realizat in luna iulie, este de maximum 50 la suta din sala­riul de baza minim brut pe tara. Suma alocata pentru judetul Bacau este de 977.047 lei, aproape la fel ca si anul trecut. Numarul estimat de beneficiari este de 38.039 de elevi din clasele I-VIII, in special din mediul rural. Bacaul este al treilea judet la nivel national, dupa Iasi si Suceava, in ceea ce priveste numarul elevilor beneficiari de acest program. Pentru clasele primare pachetul este de 25 lei pe fiecare elev, iar pentru gimnaziu, de 30 de lei. Pachetele contin mimimum necesar de rechizite de la stilou, penar pana la caiete, ghiozdan pentru elevii de clasa I si, in plus, o trusa de geometrie pentru cei din clasele V-VIII.

Miscarea personalului in invatamantul bacauan a ajuns la final

In aceasta perioada, la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) are loc o sedinta pu­blica pentru ocuparea catedrelor ramase vacante sau rezervate. “Pentru sedinta publica din data de 30 august 2010 au ramas 277 de pozitii din care 76 catedre complete pentru profesori, 9 – pentru educatoare si 2 – pentru maistri instructori”, a explicat Ida Vlad, inspector de managementul resurselor umane la ISJ Bacau. Pentru aceasta etapa, candidatii suplinitori cu alte specializari fata de cele corespunzatoare postului au avut de sustinut un concurs care a constat intr-o testare scrisa, pe specializarea catedrei, si un interviu. Nota minima de promovare a fost 5 (cinci). Conform metodologiei, posturile didactice ramase neocupate, dupa incadrarea personalului didactic calificat, pot fi acum ocupate prin suplinire de catre absolventii din invatamantul superior sau pedagogic cu alte specializari decat ale ca­tedrei in cauza, cu respectarea preve­derilor legale. Incadrarea suplinitorilor fara studii corespunzatoare postului se realizeaza in baza unui contract indivi­dual de munca.

Nemultumiri

Bineinteles ca aceste repartizari au atras si nemultumiri. Au fost candidati care chiar au renuntat la a se mai bate pentru obtinerea unui post in invatamant in acest an scolar. “Eu am renuntat la catedra, ne-a spus sincer Ana Maria Diaconita, profesor de franceza-romana. Nu e convenabila naveta. E foarte dificil sa ajungi in cateva sate. Am fost detasata tocmai la Secuieni, dar si in Calugareni si Damienesti.” Altii au strigat ca nu se respecta legea. “Eu am patit-o personal. Un post a fost ocupat acum de un suplinitor necalificat in defavoarea unui suplinitor califcat. Era un post navetabil, pe care as fi mers, dar nu am avut cum. Ce o sa fac? Nu am un raspuns si la asta”, ne-a spus revoltat si Marian Donciu, profesor de informatica. “La mine a fost altceva. Au incercat sa ma oblige sa merg tocmai in Onesti, m-au pus, la fel ca si pe alti colegi, sa semnez pe fuga ca sunt de acord, pe motiv ca nu este timp de discutii, pe posturi pe care nu le-am vrut. Pentru ca apoi sa li se dea profesorilor pensionari si, acum, suplinitorilor. Eu am reusit sa obtin pana la urma un post aici in Bacau, dar dupa ce am auzit ca a mai fost vineri o sedinta. Daca nu ma duceam atunci, acum aveam catedra tocmai la Onesti, iar un pensio­nar sau un necalificat ramanea linistit aici in Bacau. Nu este normal asa ceva”, ne-a declarat intrigata Adriana Galbeata, profesor de franceza si germana.

Catedrele neocupate vor ramane in grija directorilor

Cele mai solicitate posturi sunt cele de educatori, dar si catedrele de limba magiara, limba romani, muzica instrumentala, religie ortodoxa, fizica sau matematica. Ierar­hi­zarea candidatilor se face in ordinea des­crescatoare a mediilor. “Este ultima se­dinta publica organizata la nivelul Ins­pectoratului Scolar, a mai completat ins­pectorul scolar Ida Vlad. Daca vor mai ramane catedre neocupate, doar directorii de scoli vor gasi solutii pentru ocuparea lor. Ni le propun si, ulterior, cu avizul nostru, vor angaja ei pe o perioada determinata in anul scolar 2010-2011 profesori pe acele posturi.” Absolventii invatamantului superior care vor fi angajati ca suplinitori, vor putea primi catedra pentru intreg anul scolar, iar cei care au absolvit studii medii pedagogice pe alte specializari decat cele corespunzatoare postului, vor ocupa acest loc pana la venirea unui cadru didactic calificat.

Majorarea capitalului social de la FCM Bacau SA, societate detinuta de municipalitatea bacauana, a starnit mai multe acuze din partea alesilor locali reuniti, ieri, in sedinta CL.

Majorarea de capital initiata de viceprimarii municipiului Bacau este a treia in ordine cronolo­gica. In lunile martie si mai, 12,5 miliarde lei vechi au fost directionate catre capitalul societatii FCM Bacau SA, insa banii au fost cheltuiti pentru achitarea unor datorii. Noua majorare, in suma de 12 miliarde lei vechi, va avea se pare aceeasi soarta dupa ce viceprimarul Dragos Luchian a anuntat ca 4 miliarde de lei vor fi cheltuite pentru acoperirea unor datorii si doar 8 miliarde vor reprezenta bani directionati propriu-zis catre societatea detinuta de municipalitate.
„Ne-am obisnuit sa ne spuneti ca platiti performanta insa si anul trecut ati cheltuit aproape 40 de miliarde lei vechi cu o echipa de fotbal pe care ati retrogradat-o. Primaria Bacau este un exemplu de scurgere a fondurilor publice. Veniti astazi cu un proiect prin care alocati 12 miliarde catre FCM Bacau SA, care va sustine echipa Mesagerul. Ii rog pe membri AGA care au votat anul trecut retrogradarea in C a FCM-ului sa ne spuna daca nu vor retrograda si aceasta noua echipa in divizia judeteana“, a atacat Gabriel Axinte, consilier local din partea PD-L.
Potrivit informatiilor consemnate la Registrul Comertului, municipalitatea nu a platit inca actiunile subscrise la infiintarea societatii FCM Bacau SA, in iunie 2009. Potrivit Hotararii 184 a Consiliului Local din 2009, municipalitatea si-a luat obligatia de a varsa in contul societatii, cu titlu de capital social, suma de 24,9 miliarde. Din documentele de inmatriculare ale societatii rezulta – negru pe alb – ca edilii au virat mai putin de o treime din suma la care s-au angajat: 749.250 RON, suma care, de altfel, se regaseste in Actul Constitutiv al societatii FCM Bacau SA (Ordin de Plata nr.1 din 12 iunie 2009). Practic, cele doua asa-zise majorari de capital, din martie si mai, sunt inexistente.

Moda printre conducatorii auto

Soferii bacauanii prinsi de politisti ca nu respecta regulile de circulatie sunt amendati contraventional si pot ramane fara permis. Pentru a nu-si pierde dreptul de a conduce, multi decid sa conteste aceste sanctiuni in instanta. In primele sapte luni ale anului 2010, agentii Politiei Rutiere Bacau au aplicat 52.810 sanctiuni contraventionale, in urma abaterilor constatate in trafic. Dintre acestea, 685 au fost contestate, in scadere fata de anul trecut, cand au fost inregistrate 905 contestatii. “In general sunt contestate acele sanctiuni care prevad ca si sanctiune complementara, suspendarea dreptului de a conduce autoturisme pe drumurile publice”, a declarat subinspector Narcisa Butnaru, purtator de cuvant IPJ Bacau. Multe persoane lucreaza in transport si depind de permisul de conducere. Nu putine sunt cazurile in care acesti soferi, desi stiu ca au gresit, contesta sanctiunile politistilor, sperand ca-si vor recapata astfel dreptul de a conduce. Un bacauan si-a redobandit permisul in instanta. Acesta a contestat procesul verbal in care se facea vinovat de nerespectarea vitezei legale. Norocul soferului a fost ca suportul megnetic pe care se afla inregistrata viteza cu care se deplasa acesta era defect, asa ca singura dovada a politistilor nu le-a mai fost de folos in fata judecatorului. In cazul in care unui sofer ii este retinut permisul de conducere, acesta poate depune contestatia in maximum 15 zile de la data comunicarii procesului verbal. Persoanei in cauza ii este inapoiat carnetul de conducere, in baza unei adeverinte de la Judacatorie, pana cand instanta va solutiona procesul. In cazul in care soferul nu are castig de cauza permisul ii este din nou retinut pe perioada specificata pe procesul verbal. Un alt bacauan a crezut ca poate sa pacaleasca instanta. Si acestuia ii fusese retinut permisul de conducere. Barbatul a depus plangere, insa cand a ajuns in fata judecatorului, politistii au prezentat probele, in care soferul era inregistrat gonind cu masina, neres­pectand regimul de viteza. Motiv pentru care bacauanului i-a fost retinut din nou carnetul. Sunt si cazurti in care soferii contesta martorii. Ei nu stiu insa ca daca refuza sa semneze procesul verbat, politistul are dreptul sa solicite un martor care sa confirme ca soferul in cauza nu a dorit sa primeasca si sa semneze actul, chiar daca martorul in cauza nu a fost prezent in momentul in care soferul a comis abaterea de la codul rutier. Din cele 685 de contestii inregistrate in 2010, doar in 20 de cazuri acestea au fost solutionate in favoarea contravenientului.

Spectrul facturilor de iarna bantuie prin blocuri

Primele zile mai reci sunt semnul verii pe sfarsite. Pentru locatarii blocurilor bransate la CET urmeaza cosmarul probelor pe instalatii, cu avarii in apartamente, in subsoluri si pe reteaua de distributie a agentului termic. Nu vor lipsi, cu siguranta, nici in acest an, sistarile in furnizarea apei si a caldurii pentru carpirea conductelor. Vor veni apoi facturile de iarna, o lovitura pentru multi consumatori din sistemul centralizat.

In asociatiile de proprietari se simt deja semnele toamnei. Inca­sarile au scazut, fiindca parintii canalizeaza banii spre ghiozdanul copiilor. Nici locatarii care nu mai au elevi in casa nu dau fuga la casierie sa plateasca intretinerea, ci se ocupa de aprovizionarea ca­marii. “Vine septembrie, gata cu incasarile, ne-a declarat Vasilica Floares, administratorul Asociatiei de proprietari 51 Aviatori. Scoala si muraturile inghit toti banii. Intram in iarna cu datorii si cine stie cum vor mai fi facturile. Se zice ca pretul la utilitati ramane la fel si ca se vor da in continuare subventii. Sunt doar vorbe, nu putem fi siguri”. Administratorii asculta in fiecare zi plangerile locatarilor care nu mai fac fata cheltuielilor cu intretinerea apartamentelor. „Au scazut salariile si oamenii, care sunt necajiti in zona aceasta, se vaita ca nu au bani. Ca om ii inteleg, dar facturile trebuie platite”, a mai spus Vasilica Floares. In Asociatia Aloco 5A, proprietarii de apartamente nu au datorii la intretinre, dar numai „fiindca renunta la orice altceva si vin sa faca platile, explica administratorul Rodica Florea. Avem si locatari care locuiesc singuri in apartament si traiesc dintr-o pensie de urmas. Plata intretinerii este prima lor grija. Pana acum s-au descurcat, dar s-a scumpit apa, cu cresterea TVA-ului, iar daca va creste si costul caldurii…”

Caldura se „plimba”, locatarii platesc

Gigacaloria, care s-a scumpit cu 8 la suta din ianuarie 2010, si instalatiile cu deficiente umflu facturile pe care trebuie sa le achite bacauanii la CET. Cel mai mult au de suferit cei care locuiesc in blocuri cu grad mare de de­bransare. Acestia suporta costul caldurii care “se plimba” inutil prin instalatiile din bloc. Cazurile in care caldura costa mai mult decat o pensie buna nu mai sunt o raritate. Autoritatile locale promit de cativa ani ca vor gasi solutii pentru locatarii care nu au avut puterea financiara de a-si dota apartamentele cu centrale termice individuale si au ramas sa suporte toata povara facturilor de la CET. Pana acum nu s-a miscat nimic. Tot ce au putut gandi reprezentantii societatii de termoficare si cei ai primariei a fost un regulament de debransare, mai restrictiv. Referatul tehnic solicitat la dosarul de debransare costa intre 300 si 500 de lei si are rolul de a arata efectul debransarii asupra instalatiilor comune. Totul se opreste la nivel de concluzie pe o bucata de hartie. Instalatiile ar trebui redimensionate in urma de­bransarilor, astfel incat cei ramasi bransati la sistem sa nu plateasca mai mult decat consuma, insa nimeni nu este dispus sa suporte costurile. Nici asociatiile de proprietari, nici CET-ul. Cei ramasi, de voie, de nevoie, legati de CET vor plati in continuare toata caldura inregistrata de gigacalorimetru. Chiar daca vor sta cu ochii pe repartitoare si vor face economie la sange.

Doar cinci puncte in doi ani

Adevarata solutie pentru facturi decente in sistemul centralizat de incalzire are mai multe componente: inlocuirea tuturor conductelor din sistemul de distributie a agentului termic; izolarea termica a blocurilor; realizarea distributiei pe orizontala a agentului termic in blocuri. Programul de inlocuire a conductelor, anuntat cu pompa de administratia locala, a inceput in 2009, an in care ar fi trebuit inlocuita reteaua de la 5 puncte termice. Licitatia a fost organizata de Primaria Bacau abia in luna iulie, iar batalia pentru fondurile importante puse in joc a fost acerba. Contestatiile au ajuns in instanta. Prin urmare, doar lucrarile de la doua PT (7 si 33) au fost finalizate, cele de la PT 13 (Marasesti, Toamnei, Cornisa Bistritei), PT 31 si PT 69 (Garii, Mihai Eminescu, Avram Iancu) fiind amanate pentru 2010.Tot in acest an ar fi trebuit sa se organizeze licitatia pentru toate punctele termice incluse in program. Lucrarea estimata la 16 mi­lioane de euro, care ar fi rezolvat pentru zeci de ani problema pierderilor din sistemul de distributie a agentului termic, s-a impotmolit. “Nu cred ca se va mai lucra anul acesta la vreun punct termic”, ne-a declarat viceprimarul Dragos Luchian.

Singura solutie buna, lasata balta

Nici lucrarile de izolare termica a blocurilor prin programul guvernamental nu merg mai bine. Primaria Bacau isi propusese ca in acest an sa termine 200 de blocuri. Lipsa fondurilor a franat programul. Nici schimbarea instalatiilor interioare nu a mers asa cum s-a promis ani de zile, desi sistemul distributiei pe orizontala este cu adevarat benefic pentru locatari. Primaria nu a alocat bani pentru aceasta, iar proprietarii de apartamente nu pot suporta costurile din buzunarul lor. Acolo unde sistemul functioneaza, costul intretinerii s-a redus semnificativ. Locatarii nu mai sunt nevoiti sa arunce la canal cantitati mari de apa rece in asteptarea apei calde, iar costul caldurii nu mai este o povara. In cartierul Aviatori, de exemplu, locatarii de pe scarile cu acest sistem au aparatele de masura intr-o cutie montata pe hol. Locatarii pot tine sub control consumul si au contract direct cu furnizorul de agent termic. Acesta le factureaza individual consumul. Au disparut coeficientii de corectie, suspiciunile si certurile intre vecini sau intre locatari si conducerea asociatiei.

„Nu se moare de boala, se moare de frica”

Cancerul este, pentru unii, sinonim cu moartea. Pentru altii, este sinonim cu lupta. Pentru doua femei minunate care ne-au impartasit povestea lor a fost sinonim cu victoria. Dupa multe zile si nopti de durere, teama, rugaciune si dorinta de a trai.

Dorica Platon vorbeste lin si zambeste frumos. Este greu sa crezi, privind-o, ca a avut fata oparita, rana vie, ca a fost aproape doborata de o hepatita grava si ca a primit, candva, diagnosticul cumplit CANCER. Povestea luptei cu moartea este zguduitoare. O spune insa atat de firesc incat fiecare cuvant devine farama de speranta. „In 1993 am simtit ca o cireasa in sanul drept. Nu am spus nimanui. Unul dintre baietii nostri avea examen de liceu. Nu am vrut sa-l bulversez. Dupa 3 luni am ajuns la spital. Aveam cancer. Unde sa merg, ce sa fac? Aveam tatal bolnav de cancer laringian la Iasi. Ma deprima Iasiul, orasul studentiei, bolnava fiind. Am ales Clujul. Dupa ce am aflat diagnosticul am plans. Apoi m-am impietrit. Sunt dintr-o familie de bucovineni cu radacini nemtesti: stiu cum sa fiu stanca.” Au urmat sedintele de chimiote­rapie si radioterapie. Prof.dr. Opris i-a admirat taria si a invatat-o multe despre boala. „Ma plimbam prin Clujul incins de soare, cu peruca pe cap, ca o caciula. Ma opream prin magazine la ventilatoare sa ma racoresc. Mi-am pastrat pu­terea. Poate fiindca am fost spor­tiva de performanta, organismul m-a ajutat. Profesorul Opris spu­nea ca la boala poti manca si carne de cal, psihicul conteaza.” Si a contat. La 41 de ani, in octombrie 1994, a fost operata. In decembrie facea carnati si pregatea sarbatorile. In 2000, la un control, dr. Opris a sesizat „ceva” si la sanul stang. „Cancerul este ca un rac. Se intinde. Asa arata la mamografie.” La scurt timp, sotul i-a fost diagnosticat cu cancer. „Victor era bolnav, iar eu aveam tumora la sanul stang. A inceput o lupta teribila. El nu a rezistat. In 2003, un medic mi-a spus: «Du-te, salveaza-te, pe el nu-l mai poti ajuta»” A urmat o naveta istovitoare la Cluj, la tratament. Facea citostatice si apoi calatorea sute de kilometri pentru a fi acasa. Dupa ultima perfuzie si-a pierdut sotul. Inmormantarea si toate pomenirile au fost coordonate de ea, o femeie slabita, cu peruca, proteza la un san si tumora la celalalt. A trecut printr-o noua operatie si, deodata, s-a „pierdut”. „M-am trezit singura, intr-un apartament prea mare, fara jumatatea mea. Eram dezechilibrata. M-am gandit la toate, la bautura, la sinucidere. Am suferit un an.” Incercarile nu se termina­sera. „Mama a facut un atac cerebral grav. Medicii ii dadeau cateva zile de viata. Aveam o noua misiune, un alt scop: sa o salvez. Si am reusit. Au trecut sase ani, mama traieste si locuieste cu mine. Eu cred ca Dumnezeu m-a lasat sa traiesc pentru ca avea sa-mi dea ceva de facut.”

„Am fost pierduta, dar am renascut”

Elena Stineru avea doar 37 de ani cand a descoperit, tot la san, un nodul mic. „Chiar mie sa mi se intample? Nu cred.” Si l-a lasat in pace. Au inceput ametelile si durerile cumplite in abdomen. Au trecut luni pana la primul control. Medicul din Bucuresti i-a spus ca „nu-i chiar bine”. A doua si a treia opinie au fost clare: CANCER. „Mergeam pe strada, in Capitala, si plangeam. Nu ma gandeam la mine.” Acasa o asteptau fetitele, de 5 si 12 ani. S-a intors acasa, a fost la o cununie civila, iar dupa petrecere s-a intors la Spitalul Coltea. „Au urmat ana­lizele si operatia, pe 8 octombrie 1993. Profesorul Angelescu a intrebat ce sa faca. I-am spus sa decida ce e mai bine pentru mine. Si mi-a extirpat sanul.” Pierduta in salonul imens de spital, singura, se intorcea cu fata la perete si astepta sa treaca zilele. Cand credea ca va fi externata, celebrul medic i-a spus ca, pentru binele ei, are nevoie de histerectomie totala. A acceptat si asta. De dragul vietii, desi nu se gandea decat la moarte. Intoarsa acasa, a trecut prin chinul cobalto-terapiei, prin teama ca boala poate recidiva, prin depresie. Toate, pana intr-o zi. „Gata, mi-am spus. Trebuie sa fac ceva. Cel mai umilitor era pentru mine sa merg la posta, sa ridic pensia de boala”. Era asistent de farmacie, asa ca a deschis un tehnofarm. „Am facut cursuri de tehnica radianta, am invatat si aplicat pe mine terapiile naturiste. Acum doi ani am terminat facultatea de marketing la Universitatea «George Bacovia».” Si nu s-a oprit aici. Acum este studenta la Farmacie, la Chisinau. „Cancerul mi-a schimbat viata. Intai am fost pierduta, dar am renascut si totul s-a schimbat.”

„Noi am avut cancer. Nu ne este rusine sa spunem asta. Pentru a invinge boala, trebuie sa o accepti si sa ajungi sa o cunosti. Am pus bazele, impreuna cu alte foste paciente, Asociatiei Sofiroz. Pentru noi, cea mai mare bucurie este acum sa ajutam alte bolnave. Simtim ca astfel ne ajutam pe noi. Aceasta este adevarata noastra fericire.” – Dorica Platon si Elena Stineru

Avorturi la copile

Tot mai multe adolescente care nu au implinit inca 15 ani au trecut deja printr-o intrerupere de sarcina. Numarul avorturilor la aceasta grupa de varsta este, in acest an, de peste 4 ori mai mare decat in 2009. Medicii atrag atentia asupra faptului ca o astfel de experienta traumatizanta reprezinta un pericol pentru sanatatea fizica si psihica a adolescentelor.

In acest an a crescut numarul avorturilor la adolescente cu varsta sub 15 ani. Potrivit datelor rapor­tate de spitalele publice Directiei de Sanatate Publica, in primele 6 luni au fost efectuate 26 de intre­ruperi de sarcina la aceasta categorie a populatiei feminine. In aceeasi perioada a anului trecut, au avut loc 6 astfel de avorturi. Asa cum este de asteptat, cele mai multe adolescente care raman insarcinate la o varsta prea frageda ajung in maternitatea Spitalului Judetean de Urgenta. Medicii obstetricieni spun ca, in general, fetele gravide la varste foarte mici, de 11, 12 sau 13 ani, sunt de etnie roma si fenomenul tine de traditia acesteia, de a-si casatori copiii cand nu au atins inca maturitatea sexuala si psihica. Dar in Ma­ternitatea Bacau sunt aduse sa li se faca avort ori sa nasca si adolescente de 14, 15 sau 16 ani, provenite, majoritatea, din familii destramate ori parinti aflati la munca in strainatate. “Inregistram un numar crescut de sarcini la varste tinere, declara dr. Vladimir Corneliac, medic sef al sectiei Obstetrica-Ginecologie I, Mater­nitatea Bacau. Majoritatea se rezolva cu nastere la termen, dar avem si un numar destul de mare de gravide la varste tinere care se prezinta in garda cu avorturi in curs, incomplete sau la cerere. Tinerele solicita rezolvarea in maternitate a acestor probleme.” Avantajele metodelor contraceptive pentru evitarea unei sarcini nedorite sunt de necontestat, daca le comparam cu riscurile acesteia pentru o adolescenta. Pentru aceasta reprezinta un pericol atat avortul cat si aducerea pe lume a unui copil.

„Pentru a preintampina sarcina la varste atat de fragede, este bine ca tinerele sa se adreseze cabinetului de planificare familiala, unde vor fi sfatuite, indrumate si vor primi contraceptive subventionate.”
Dr. Vladimir Corneleac

Efecte devastatoare

Medicii declara ca avortul, mai ales la o varsta foarte tanara, este traumatizant atat fizic cat si psihic si o poate marca toata viata pe adolescenta. “Indiferent de varsta, avortul produce modificari in structura psihica a femeii, ne-a declarat psiholog Marilena Pascu. Efectele sunt devastatoare cu cat varsta este mai mica. Manifestarile pot sa apara mai devreme sau mai tarziu. Printre acestea amintim vinovatia ca a consimtit la actul avortului sau ca ea a ramas in viata iar fatul a murit. Este posibil sa apara tendinte de izolare, sa fie afectata capacitatea de comunicare cu ceilalti, perceptia de sine a tinerei femei.” Mai pot sa apara manifestari ale unei stari de neliniste prin irascibilitate, tulburari de somn si alimentatie si chiar de natura psiho-sexuala.

Sarcina prea timpurie, un risc

Interventia chirurgicala, in sine, se poate complica de la o simpla hemoragie la o perforatie de uter. Adolescentele, care isi mentin sarcina, avand un uter infantil, au probleme de sanatate in timpul graviditatii si al nasterii. Cele mai multe ajung cu utere cicatriale, care abia dupa aceea se matu­rizeaza si, de aici, dereglari endocrine si de ciclu. Totodata, consecintele se rasfrang si asupra copiilor. Majoritatea sunt prematuri si trebuie tinuti multa vreme in spital pana ce ating greutatea normala si nu mai au probleme de sanatate.

Potrivit unui studiu publicat de un institut din SUA, Romania este pe locul al treilea in Uniunea Europeana in ceea ce priveste avorturile, cu o medie de 350/zi, in conditiile in care doar 10% dintre femei folosesc produse contraceptive.

Examenul maturitatii de toamna continua

Candidatii inscrisi pentru a sustine Bacalaureatul, in sesiunea a doua, au trecut si de testul scris la limba si literatura romana. Presedintii comisiei de examen au fost desemnati direct de Ministerul Educatiei, din centrele universitare de la Iasi si Suceava. La aceasta proba au fost inregistrate si cazuri de tentative de frauda. Sase candidati au fost eliminati din sala de exa­men dupa ce au fost prinsi in timp ce incercau sa copieze.
30 august a fost ziua in care s-a sustinut proba scrisa la limba si literatura romana a sesiunii de toamna a examenului de Bacalaureat. Conform deciziei Comisiei Nationale pentru Bacalaureat, extragerea variantelor de itemi, la fel ca si in etapele anterioare ale examenului, în vederea stabilirea variantei finale de subiect pentru probele scrise din sesiunea august-septembrie 2010, nu a avut caracter public. Primii candidati au inceput sa iasa din sala de examen in jurul orei 11.00. “A fost usor. Cred. A cazut nuvela si parca ma asteptam sa fie asa. In prima sesiune am avut ceva probleme si nu am luat aceasta proba. Era singura pe care trebuia sa o repet. La restul am luat. Ma gandesc si la o facultate, dar nu aici, in afara”, ne-a spus Andreea Chiper, la iesirea din clasa. “Nu am dat in prima sesiune ca am fost corigent. Acum a fost bine. Mai am la matematica si la geografie. Daca iau bac-ul, normal, ca am sa incerc si la o facultate. Acum inca nu stiu”, ne-a spus pe fuga si Catalin Voicu, absolvent in acest an a Colegiului Economic. “A fost si greu si usor, ca la examen. La prima sesiune nu am stiut partea a treia a examenului. Acum cred ca voi lua”, a fost si declaratia lui Ciprian Ianau. Sase candidati, trei de la centrul de examen Colegiul Tehnic “Dumitru Mangeron” Bacau si alti trei, care au sustinut bacalaureatul la Colegiul Tehnic de Comunicatii “N.V. Karpen” Bacau, au fost eliminati dupa ce au fost prinsi in timp ce incercau sa fraudeze examenul prin copiere. Alti 85 de elevi inscrisi nu s-au mai prezentat la sustinerea probei. In rest, nu s-au inregistrat intarzieri sau alte probleme.
Bacalaureatul din aceasta sesiune s-a sustinut in numai 6 centre, 4 din Bacau, unul din Onesti si unul din Comanesti, la care s-au prezentat si comisiile mixte de examen. “Comisiile din centrele de examen au o alta formula. Presedintii au fost stabiliti de catre Ministerul Educatiei si vicepresedintii, secretarii si membrii, de catre comisia judeteana de bacalaureat. A fost mai greu pentru ca am urmarit sa nu fie in comisie profesori din scoala unde sunt candidatii. Presedintii sunt din centrele universitare din Iasi si Suceava”, a explicat prof.Nicu Harasemciuc, inspector scolar adjunct la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. Miercuri, 1 septembrie, se va desfasura urmatoarea proba, a profilului, la matematica sau la istorie, iar pe 3 septembrie este programata proba scrisa, la alegere, in functie de specializare.

Inca 12 miliarde pentru SC FCM Bacau SA

Societatea comerciala FCM Bacau SA, unde municipalitatea detine 90 la suta din actiuni, va primi o noua infuzie de capital, in suma de 12 miliarde lei vechi. Banii vor fi virati pentru a nu se „perturba” activitatea societatii. Cele 12 miliarde vin in completarea a 37 de miliarde lei vechi, fonduri publice evaporate in ultimul an in tentativa de finantare a echipei FCM Bacau de catre municipalitatea bacauana. Alesii locali prezenti in structurile de conducere ale SC FCM Bacau SA spun ca Primaria risipeste prea multi bani pentru sustinerea unei echipe de Divizia C – Sport Club Bacau – si ca aceasta nu are nicio perspectiva de promovare in actualul sezon competitional.

Dupa ce timp de un an de zile au risipit aproape 1 milion de euro din bugetul local, edilii Bacaului pregatesc o noua pomana pentru societatea comerciala FCM Bacau SA. Concret, SA-ul aflat in proprietatea municipalitatii urmeaza sa primeasca alte 12 miliarde lei vechi cu titlu de majorare de capital social. Conform unui proiect de hotarare initiat de cei doi viceprimari ai Bacaului si care va fi supus dezbaterii in sedinta CL de astazi, banii vor fi virati pentru a nu se “perturba” activitatea societatii.
Formula de lucru aleasa de conducerea municipalitatii a fost brevetata in lunile martie si mai, cand acelasi CL a aprobat intentia de majorare a capitalului social al SC FCM Bacau SA cu sumele de 7,5, respectiv 5 miliarde lei vechi. Banii dati societatii au fost cheltuiti cu alt scop decat cel aprobat in CL. Anume, plata unor restante financi­are catre stat, terti si jucatori.

Sifonare cu premeditare

Sifonarea bugetului local de catre edili a fost criticata de consilierii locali din opozitie. Acestia afirma ca cele 12 miliarde reprezinta o suma mult prea mare pentru finantarea unei echipe de Divizia C – Sport Club Bacau. George Bogatu, ales local membru in Adunarea Generala a Actionarilor de la FCM Bacau SA, a declarat ca echipa Primariei, Sport Club Bacau, ce fiinteaza pe SA-ul amintit anterior, nu are nicio sansa de promovare in actualul sezon competitional. “Eu consider ca sunt prea multi bani pentru o echipa de Divizia C, avand in vedere ca societatea a preluat si Oborul din Serbanesti si Bazarul Milcov pentru 5 ani de zile. E prea mult pentru o echipa de C. Acesti bani puteau fi folositi in alte scopuri. Din ce am vazut, echipa (n.r. – Sport Club) nu e o echipa cu pretentii la Divizia B. Cel putin anul asta, Sport Club nu are nicio perspectiva la promovare, asa incat nu vad de ce se pompeaza sume asa de mari in ea”, a declarat Bogatu.
De cealalta parte, Gabriel Axinte, ales local din partea PD-L, a apreciat ca dupa modelul instituit prin retrogradarea deliberata in C a FCM-ului, edilii ar putea trimite Sport Club-ul in divizia judeteana. “Asistam la un dezmat pe bani publici. Ei au majoritate in CL si nu ai ce sa le faci. Au cheltuit atatia bani, dupa care au retrogradat FCM-ul. Poate o retrogradeaza si pe asta in divizia judeteana. Din cate stiu, echipa (n.r. – Sport Club) e foarte slaba. S-ar putea sa fie si scurgeri din fonduri publice. Nici nu s-a lamurit bine cum s-au cheltuit cele aproape 40 de miliarde lei si vad ca se cer din nou bani”, a comentat Axinte.

„Am fost la vanatoare”

Nicolae Nechita, consilier local din partea PNL si membru in AGA de la FCM Bacau SA, a declarat ca nu e la curent cu intentiile municipalitatii privitoare la finantarea Sport Club. “Eu nu stiu de nicio majorare de capital. Am fost plecat din localitate. Sambata si duminica merg la vanatoare. Habar nu am despre o asemenea majorare”, a afirmat Nechita.

„Mai conteaza cine initiaza proiectele?”

In replica, reprezentantii municipalitatii sustin ca FCM Bacau SA nu va primi noi fonduri si ca majorarea de capital se face in baza sumelor aprobate deja de CL in lunile martie si mai. “Acum se face majorarea de capital in conformitate cu hota­rarile din martie si mai. Nu e vorba de alti bani dati de Primarie. Banii s-au dat atunci si majorarea de capital se poate face oricand, pe baza acelor sume”, a declarat Dragos Luchian, viceprimar, unul dintre initiatorii proiectului de ho­tarare. El a apreciat ca “nu mai conteaza cine initiaza proiectele”, ci doar finalitatea acestora. Ulterior, Luchian a revenit asupra declaratiei, precizand ca suma de bani destinata societatii FCM Bacau SA a fost de fapt prevazuta in bugetul local, cuantumul acesteia fiind mai mare decat majorarea de capital social propusa. “Este o suma mai mare care a fost prevazuta in bugetul local pentru finantarea fotbalului. Din asta se va face majorarea de capital social de 1,2 milioane lei”, a mai spus viceprimarul.

Mesagerul nu se mai transforma in Sport Club?

Surse din cadrul FCM Bacau SA au dezvaluit pentru cotidianul Desteptarea ca transformarea Clubului Sportiv Mesagerul in Asociatia Sport Club Bacau s-a “impiedicat” la Judecatoria Bacau. Echipa nu a putut fi inscrisa la FRF sub titulatura Sport Club Bacau, astfel incat inceputul de campionat a prins clubul cu vechea denumire – Mesagerul. In baza unor hotarari adoptate de CL in data de 16 august, Mesagerul a devenit actionar cu 7 la suta in cadrul SC FCM Bacau SA. In acelasi timp, SA-ul municipalitatii a primit in administrare pentru 5 ani Oborul Serbanesti si Bazarul Milcov.

Vanzare ilegala de actiuni

Modul in care CS Mesagerul (viitoarea Asociatie Sport Club) s-a insinuat in actionariatul FCM Bacau SA ridica numeroase semne de intrebare. Potrivit Legii 215/2001, vanzarea unor bunuri ce apartin municipalitatii se realizeaza prin licitatie publica (Art. 123, alin. 2). Municipalitatea detine 90 la suta din actiunile FCM Bacau SA, iar acestea sunt bunuri mobile aflate in proprietatea ei. Practic, vanzarea oricarei actiuni, in situatia data, ar fi trebuit sa intre sub incidenta prevederilor Legii 215. Pentru cele 7 procente vandute catre Mesagerul, municipalitatea nu a organizat licitatie, edilii actionand impotriva intereselor publice. Actiunile au fost “transmise” unui tert, fara oferta publica.
Legea 31 a societatilor comerciale stipuleaza la Articolul 212, alin. 1, ca doar societatea isi poate majora capitalul social.

Viorel Miron franeaza ADIS-ul

Sub pretextul ca orasul pe care-l conduce are solutii proprii la problema deseurilor, primarul Viorel Miron blocheaza de mai multa vreme functionarea ADIS-ului. Situatia e similara cu cea de la constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Bacau (ADIB), for din care CL Comanesti nu face parte.

Consiliul Local (CL) Comanesti nu a aprobat master-planul pentru judetul Bacau pentru servicii de salubrizare, aplicatie care urmeaza sa fie depusa la Ministerul Mediului, la sfarsitul lui octombrie. Viorel Miron (foto) afirma ca planul va fi votat cu o conditie: “Solicitam sa fie prins si orasul Comanesti cu o investitie in acest plan care va aduce 45 de milioane de euro judetului.” El sustine ca CL Comanesti vine cu zestre in ADIS: “Derulam un proiect Phare de 1,5 milioane de euro si avem statie de transfer, singura functionala din judet. Colectam deseuri de pe toata Valea Muntelui, incepand de la Ghimes, si le aducem la groapa de gunoi.” In realitate, exista statii de transfer si in Tg. Ocna, si in Moinesti. “Noi avem nevoie de o statie de compost, afirma Viorel Miron. Pe Valea Trotusului sunt tot felul de crengi, lemne, or sa le transporti pe toate in Bacau inseamna cheltuieli foarte mari. Vrem sa fim prinsi in acest master-plan cu o statie de compost.”

„Nu s-a votat politic”

Comanestiul figureaza in master-plan cu 800.000 de euro pentru inchiderea gropii de gunoi, in timp ce Moinestiul va beneficia de 1,7 milioane de euro. “Nu e echitabil, acuza Miron. Ne trateaza ca si cum am fi in alt judet. Vor doar sa puna mana pe tehnica noastra, pe toate utilajele pe care le-am achizitionat si sa ne bage alt operator.” Oricum, asta nu s-ar putea intampla decat peste 5 ani, la finalul proiectului Phare. Edilul afirma ca aceasta chestiune nu are conotatii politice, toti consilierii – 5 PSD, 1 din PD-L si 13 din PNL – votand impotriva master-planului. “Daca motivatia era potilica, macar 5 a fi votat pentru. Dar niciunul nu a fost de acord cu forma actuala a master-planului.” Medierea de catre prefect a acestei dispute nu poate schimba nimic, sustine Viorel Miron: “La negocieri, ii vom prezenta situatia exact asa cum e! CL Comanesti nu-si va schimba punctul de vedere.”

Nu este eligibila

O statia de compost ar costa 31 de miliarde lei vechi, adica vreo 700.000 de euro, dar nu asta e pro­blema. Dragos Benea, presedintele CJ, arata ca statia de compost nu este eligibila si nu e finantata de UE, deci trebuie sa puna cineva banii astia: “CJ Bacau participa deja cu 8 milioane de euro pentru partea de cofinantare. Valoarea proiectului e de 45 milioane de euro, din care 37 reprezinta grantul. UE nu va da bani pentru statia de compost din Comanesti, iar co­finantarea va creste 8,8 milioane. Eu nu pot sa ingrop CJ pentru ca Viorel Miron nu vrea sa inteleaga aceste lucruri.” In judet nu pot fi mai mult de doua statii de compost, iar planul prevede una in Bacau si alta in Onesti: “Nu putem face statie de compost in fiecare oras. Asa ar putea sa ceara si Slanic-Moldova, si Buhusi, si Darmanesti, dar acestea sunt cheltuieli neeligibile”, declara presedintele CJ. Viorel Miron stie aceste lucruri, s-a discutat cu el dar, se vede, fara niciun rezultat. “Credeti ca nu as debloca situatia daca as putea? Eu cred ca nu am epuizat toate caile si ca se va gasi o solutie. Sper ca intalnirea cu prefectul si consultantul sa dea rezultate. Voi merge in fata consilierilor din Comanesti, daca va fi cazul, si le voi explica toate astea”, afirma Dragos Benea. Mai sunt 3 consilii locale, in judet, care trebuie sa aprobe master-planul. Asadar, CL Comanesti va ramane singur. Dragos Benea nu crede ca alesii locali vor risca sa compromita proiectul si sa afecteze interesele orasului si ale judetului. Pe de alta parte, Viorel Miron a fost clar: nu va renunta, statia de compost fiind o conditie nenegociabila. “Daca nu va renunta vom gasi o cale sa-l scoatem din ADIS, va ramane singur si va face, acolo, Republica Comanesti, dupa reguli proprii.”, a conchis Benea. Nici nu ar fi o noutate: asa s-a intamplat cu ADIB, asociatia care va gestiona sistemul de apa-canal si din care CL Comanesti nu face parte, deci nu va beneficia de investitii, din cauza ca alesii nu au aprobat asocierea.

Dascalii ii dau in judecata pe alesii locali

Consiliul Local Bacau este bun de plata. Zeci de profesori au dat in judecata municipalitatea in vederea obtinerii unor drepturi banesti prevazute prin lege. Procesele aflate acum pe rolul instantelor sunt in diverse stadii de finalizate. In acelasi timp, sindicalistii sunt hotarati sa lupte pana la capat.

Consiliul Local Bacau este dat in judecata de catre Sindicatul Liber din Invatamant. Si nu discutam aici despre un proces sau doua, ci despre cateva zeci. Motivul? Nemultumirile cadrelor didactice in ceea ce priveste nerespectarea legislatiei in vigoare.

Litigii cu sindicalistii

Astfel, din cele 187 de litigii aflate pe rolul diferitelor instante de judecata in care este implicat si Consiliul Local Bacau, peste 30 sunt numai cu Sindicatul Liber din Invatamant. Acestora li se adauga si altele deschise in nume propriu de catre profesorii bacauani. “Aproape toate procesele sunt in legatura cu punerea in aplicare a Legii 221 referitoare la majorarea salariilor incepand cu luna octombrie 2008. Incepand cu acea data, salariile cadrelor didactice trebuiau majorate cu peste 30 de procente”, ne-a declarat Manole Chiriac, lider Sindicatul Liber din Invatamant, Filiala Bacau.

„Lipsesc cu desavarsire”

Situatia nu este insa atat de simpla pe cat ar parea la prima vedere. Art. 167 din Legea Invatamantului spune ca primarul este ordonator principal de credite, iar directorul unitatii de invatamant este doar ordonator tertiar. Si cum cele mai multe dintre scoli nu au venituri proprii, orice activitate financiar-contabila se desfasoara numai in baza contractelor incheiate intre parti. “Aceste contracte-cadru lipsesc insa cu desavarsire, asa ca ne-am indreptat impotriva principalilor ordonatori de credite, Primaria si Consiliul Local. Chiar daca este greu de acceptat, intelegem de ce primarul refuza sa incheie un astfel de contract. Nu putem insa intelege de ce Ministerul de resort, cel care avea obligatia sa elaboreze proiectul cadru de contract in maximum 30 de zile, nu a facut nimic in acest sens”, a mai spus liderul SLI Bacau. “Ni s-a spus ca raspunsurile pot fi gandite si la nivel local. Insa nu am vazut nimic concret”.

Instanta a hotarat

In ciuda faptului ca instanta a hotarat ca legea trebuie pusa in aplicare iar salariile recalculate, din punct de vedere administrativ si financiar nu s-a miscat absolut nimic. “Si cum acest contract cadru nu exista, ne-am indreptat impotriva primarului si a Consiliului Local.”, a mai spus Manole Chiriac. Cele mai multe dintre aceste procese au fost fina­lizate. Instanta a dat castig de cauza cadrelor didactice, urmand ca in urmatoarea etapa sa se discute cu directorii de scoli si sa se faca reincadrarea in conformitate cu normativele in vigoare. “Art. 7 din Legea 330 spune ca salariul din ianuarie 2010 nu poate fi mai mic decat cel din decembrie 2009”, a mai afirmat liderul bacauan.

Se disculpa

In acelasi timp, municipalitatea bacauana bate in retragere. “Primaria nu are niciun fel de culpa in situatiile de acest gen, ea nefiind decat un intermediar intre scoli si centrele bugetare pe de o parte si bugetul de stat pe de alta parte. Culpa trebuie cautata la cei care intocmesc statele de plata!”, a declarat Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei Municipiului Bacau. In judetul Bacau sunt aproximativ 8.500 de cadre didactice si personal auxiliar.