Spitalele cad iar in plasa restantelor

Spitalele publice bacauane sunt intr-o situatie financiara disperata. In octombrie au primit doar bani pentru salarii, dar pentru ultimele doua luni ale anului nu au nici macar finantare pe hârtie. Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate are datorii catre furnizorii de servicii medicale si asteapta o rectificare bugetara. In spitale nu sunt fonduri pentru plata medicamentelor, a alimentelor si a utilitatilor.

In luna octombrie, managerii spitalelor isi faceau griji ca nu mai aveau bani in cont pentru plata facturilor de la furnizorii de medicamente, materiale sanitare si alimente. In noiembrie nu mai au fonduri nici macar pe hârtie. Spitalele functioneaza fara avea contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS). De altfel, actele aditionale la contractul semnat pâna in septembrie nu pot fi incheiate deoarece Casa nu are buget pentru plata serviciilor. Prin urmare, spitalele functioneaza din inertie, consumând medicamente, materiale sanitare si alimente din stoc sau pe datorie. Chiar si Spitalul de Pneumoftiziologie, care a avut mereu o finantare satisfacatoare datorita specificului sau, a dat de fundul sacului. “In octombrie ar fi trebuit sa primim de la Casa 5,8 milioane de lei, dar ne-au dat doar 5,2 milioane, din care am lasat la Trezorerie 25%, reprezentând reducerile salariale pentru bugetari, ne-a declarat dr. Gabriel Gavrila, managerul spitalului. Daca situatia va persista, nu voi putea plati facturile.” Datorita unor achizitii inspirate din luna iunie, spitalul mai dispune de medicamente si isi permite inca sa asigure bolnavilor un meniu care contine carne in fiecare zi.

Casa, datoare la spitale

Pe lânga suma lunara, Spitalul de Pneumoftiziologie are de primit de la CJAS 100.000 lei pentru servicii efectuate in acest an si nedecontate. Catre Spitalul Municipal Onesti, Casa are o restanta de plata de 3,6 milioane lei. “Ar fi grozav daca am primi acesti bani, ne-a declarat directorul financiar Elena Butnarus. Daca vom primi insa si in noiembrie doar bani pentru salarii, nu stiu cum ne vor descurca. Furnizorii nostri sunt speriati fiindca este aceeasi situatie in toata tara.” Spitalul onestean ajunsese cu plata furnizorilor la zi dupa ce Ministerul Sanatatii a stins datorile pe care spitalele le aveau la 30 iunie. Blocajul financiar duce iar la arierate, la presiuni din partea furnizorilor, la lipsuri in asigurarea asistentei medicale.

Bani putini si pentru copii

Nici Spitalul de Pediatrie nu este intr-o situatie fericita. Dupa plata, in 15 noiembrie, a salariilor si acordarea tichetelor de masa, aferente lunii octombrie, din bugetul pe care l-a avut nu i-a mai ramas aproape nimic. Spitalul a avut 1.184.630 lei iar cheltuielile salariale si tichetele de masa au insemnat 1.050.000 lei. Asadar, i-au mai ramas 134.630 lei pentru toate celelalte cheltuieli, respectiv cu utilitatile, medicamentele, materialele sanitare, alimentele etc. Conducerea spitalului reuseste, totusi, sa asigure derularea activitatii in conditii optime, dar cu pretul acumularii datoriilor la furnizori. "La unele facturi suntem cu plata la nivelul lunii iulie, ne-a spus Doina Dragomir, directorul financiar-contabil al spitalului. Sunt furnizori care ne preseaza sa le achitam facturile, dar le explicam ca noi trebuie sa le onoram in functie de vechimea lor si, pâna la urma, inteleg." Dar datoriile se tot aduna. Mai ales ca pentru noiembrie se preconizeaza ca spitalul va fi finantat la fel ca in octombrie, adica doar cu 1.200.000 lei. Nici in trimestrul III nu a beneficiat de o finantare mai buna. A avut cheltuieli curente de 6.390.000 lei si a primit 6.389.000 lei.
Doina Mincu
Elena Tintaru

„Ma intreb cum vom plati facturile. Daca nu le achitam, scade calitatea serviciilor.”
Dr. Gabriel Gavrila, manager la Spitalul de Pneumoftiziologie

„Dam zilnic telefon la Casa de Asigurari pentru a intreba de bani. Ni se spune ca se asteapta rectificarea. Nu stiu cum se va acorda acesata, deoarece au fost doua rectificari in 2010, câte permite legea.”
Elena Butnarus, director financiar-contabil la Spitalul Onesti

Uniforme pentru intreg Colegiul Economic “Ion Ghica” Bacau

In Colegiul National Economic “Ion Ghica” Bacau, toti elevii poarta acum uniforma scolara. Liceul este singurul din intreg judetul care a instituit o asemenea masura, ca forma de asigurare a securitatii copiilor in scoala. Tinutele scolare au fost alese, prin vot, chiar de catre elevi.

Colegiul Economic “Ion Ghica” Bacau este de acum o scoala personalizata. Toti elevii liceului poarta uniforme scolare, ce au fost create de un designer de la o firma din Bucuresti. Alegerea tinutei a fost votata chiar de catre elevi, dupa ce, in luna mai, s-a organizat si o parada a uniformelor scolare. “Asa am intrat de fapt si in acest liceu. Am ales cel mai mare liceu din judet si cel mai reprezentativ prin numarul cel mai mare de elevi. E un proiect pe care l-am initiat impreuna cu directorul scolii. Am facut in asa fel incât elevii sa-si doreasca aceasta tinuta. Tocmai de aceea s-a organizat si acea parada”, ne-a spus Sorin Foit, reprezentatul firmei producatoare de tinute scolare.

Masura de securitate

De altfel, decizia de asigurare a uniformei scolare in Colegiul Economic a fost luata de conducere ca o masura de securitate a elevilor, pentru a se face distictia clara intre copiii care intra in scoala. “In afara de faptul ca am personalizat scoala, ne-am gândit in primul rând la siguranta elevilor nostri. E un câstig pentru noi, ca institutie scolara, pentru ca asa avem si controlul persoanelor care intra in scoala, dar e un câstig si pentru elevi si parintii lor, din punct de vedere financiar”, a explicat prof. Dana Enache, director CN Economic “Ion Ghica” Bacau, iar prof. Neculai Terente, director adjunct, a adaugat ca “proiectul a fost unul indraznet si destul de greu de realizat din cauza faptului ca la mijloc este vorba de foarte multi elevi, in jur de 2.000”.

Proiect unic de 210 lei

Proiectul este unic in judet. S-a mers pe votul elevilor, pentru a nu exista anumite discordante intre ceea ce ei isi doresc sa poarte. Costumul fetelor este compus din sacou, vesta, camasa, fusta sau pantalon si cravata, iar al baietilor, din sacou, camasa, vesta, sacou, pantalon si cravata, toate in culori combinate de gri cu bleumarin. O uniforma completa a costat 210 lei, iar pentru elevii de clasa a XII-a, an terminal, s-a negociat un pret de numai 140 lei, pe o tinuta minima ce consta in sacou, fusta sau pantalon si cravata. “Este o mândrie pentru mine sa port aceasta uniforma pe care o vad si foarte frumoasa. Este normal sa avem o uniforma la scoala. Intotdeauna mi-am dorit asta”, ne-a precizat Valentina Balint, eleva in clasa a XII-a J. Declaratia ei a fost sustinuta si de colega Elena Blajenaru. “Numai noi avem astfel de uniforme. Cred ca va fi mai greu atunci când mai vrem sa chiulim, ca sigur vom fi prinsi”, a adaugat in gluma Dragos Bujoreanu, elev in clasa a XI-a B. “Trebuie sa fim si noi ca cei din Uniunea Europeana”, a spus si Alexandru Gherasim, din clasa a XII-a A. De altfel, aceasta este si tendinta, ca in fiecare scoala sa se poarte o uniforma distincta. “Daca e sa ne uitam la ce se intâmpla in marile tari ale Europei, intr-adevar aceasta este tendinta, ca fiecare scoala sa aiba o uniforma personalizata si niciuna dintre ele sa nu aiba acelasi model de tinuta”, a mai spus Sorin Foit, care a “imbracat” peste 1.000 de licee in intreaga tara. Au mai imbratisat aceasta idee colegiile “Grigore Antipa” si “N.V. Karpen” din Bacau, dar si licee din Onesti, Moinesti, Buhoci sau Sascut, care in curând vor adopta si ele anumite tinute scolare.
Roxana Neagu

Toamna e sezonul in care oamenii gospodari isi curata gradina de frunze, ingroapa trandafirii, taie crengile uscate. Si in spatiile publice se fac astfel de lucrari. Bacauanii acuza, insa, ca angajatii Primariei taie tot ce intâlnesc in cale si ii lasa fara copaci.

Bacauanii care locuiesc la bloc si tânjesc dupa un pic de verdeata se plâng ca muncitorii Directiei de Servicii Publice taie copacii de la radacina sau ii curata pâna ramâne numai trunchiul. Nu-i nimic, din stâlpii acestia vor creste, in câteva primaveri, o coroana sanatoasa. Din pacate, bacauanii nu prea mai au rabdare. Semnale privind ciopârtirea copacilor am primit din mai multe zone: Tipografilor, Mioritei, Republicii. Pe str. Tipografilor, bl. 9, s-au taiat niste pomi fructiferi. Unii locatari spun ca arborii erau prea aproape de balcoane si se bucura ca au scapat de ei, altii sustin ca i-au plantat cu mâna lor si fierb de mânie când vad ca au ramas doar cioatele. Majoritatea cetatenilor isi doresc, insa, ca in jurul cazematelor de BCA sa fie mai multi arbori si arbusti. Si sa vada, atunci când deschid fereastra, liliac, magnolii, tei si platani. Maria Magdalena Iftene afirma ca “sanatatea ecosistemului e echivalenta cu sanatatea noastra”. Mamele si bunicile se gândesc mai ales la copii când reclama ca in zonele rezidentiale nu este “niciun pic de verdeata” si ca taierea copacilor duce la cresterea gradului de poluare. Un brad creste in 30 de ani, de aceea “taierea unui arbore matur e un act iresponsabil”, sustin oamenii. Ei compara Bacaul cu alte orase ale Moldovei, cum ar fi Iasi sau Piatra Neamt, despre care spun ca sunt mult mai bogate in parcuri si gradini. Cetatenii cred ca angajatii “nu se gândesc la nimic când se vad cu o drujba in mâna”, taie la intâmplare sau, poate, “au nevoie de lemne”. Pe de alta parte, “nu exista un spirit comunitar, oamenii fac ordine numai in interiorul casei”, nu lucreaza impreuna pentru amenajarea spatiului din jurul imobilelor. Reprezentantii Primariei Bacau sustin ca arborii sunt taiati numai si numai daca se justifica. Mai mult, in fiecare toamna, in municipiu se planteaza intre 800 si 1000 de copaci. “Daca ne-am potrivi sa facem taieri ori de câte ori solicita cetatenii, orasul nu ar mai avea copaci. Se fac taieri numai daca se impune: daca sunt crengi uscate, copaci scorburosi, care s-ar putea prabusi, sau daca arborele produce un disconfort major locatarilor”, a declarat Viorica Marcu, directorul Directiei de Servicii Publice. Directoarea mai arata ca bacauanii distrug spatiile verzi, smulg florile si rup copacii saditi de Primaria Bacau. Intrebarea e de ce nu sunt amendati cei care rup, strica, fura. In toata lumea asta, comportamentul civilizat s-a obtinut prin masuri coercitive. Si inca ceva: pe acelasi tip de rationament, daca toti bacauanii ar fi distructivi n-am mai zari o crizantema in intersectii.
Silvia Patrascanu

Consilierii locali acuza municipalitatea de discriminare

Schimburi dure de replici in sedinta extraordinara de Consiliu Local de miercuri. Primarul a refuzat pentru a doua oara sa discute acordarea de subventii tuturor bacauanilor saraci, indiferent de sursa de incalzire. Consilierii PD-L si PSD pregatesc separat hotarâri in acest sens. Stavarache si liberalii nici nu vor sa auda.

Sedinta extraordinara a Consiliului Local Bacau din data de 17 noiembrie ar fi trebuit sa fie una linistita. Cele noua puncte aflate pe ordinea de zi au fost votate fara prea multe discutii in mai putin de o ora. Asa ca, fiind mijlocul saptamânii, iar sedinta… una extraordinara, consilierii au profitat din plin de acest lucru ca sa scape mai repede. Obiectiile la hotarârile depuse au fost lasate pentru alta intâlnire. Astfel, s-a aprobat proiectul de hotarâre privind rectificarea bugetului de venituri si cheltuieli si a programului de investitii pentru anul 2010; proiectul privind aprobarea studiului de oportunitate pentru fundamentarea si stabilirea solutiilor optime de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare; indreptarea unei erori materiale; aprobarea unor ajutoare de urgenta in vederea acoperirii cheltuielilor de dirigentie de santier pentru imobilele care se reconstruiesc in urma calamitatilor naturale care au avut loc in luna iulie etc. Spiritele s-au aprins mai târziu, atunci când edilul sef a refuzat sa discute o initiativa in avantajul tuturor bacauanilor.

Scandalul vine de la subventii

Ceea ce se dovedea a fi o sedinta la discretia primarului s-a transformat repede in scandal atunci când alesii PD-L au incercat sa introduca pe ordinea de zi un proiect de hotarâre care propunea acordarea de subventii la energia termica tuturor bacauanilor care se incadreaza in conditiile legii. Stupoare insa, introducerea pe ordinea de zi a acestui proiect a fost din nou refuzata, Stavarache motivând aceasta reactie prin lipsa sursei de finantare. “Primarul cauta tot felul de formule prin care sa refuze acordarea de subventii bacauanilor care nu sunt racordati la CET si care se incadreaza in conditiile legale. Mai mult, Stavarache intoarce spatele tuturor concetatenilor nevoiasi motivând ca nu are bani. Nici pentru initiativa sa nu a indicat clar sursa de finantare. Ne-a spus ca va gasi sumele necesare taind din investitii. De acord, sa o faca, dar pentru toti bacauanii!”, a declarat Gabriel Axinte, consilier local PD-L. Democrat-liberalii au mai afirmat ca atitudinea primarului Stavarache este aceeasi când vine vorba despre proiecte care vizeaza intreaga comunitate. “De 6 luni am depus doua proiecte de Hotarâre de Consiliu cu privire la controlul câinilor vagabonzi. Cu solutii si cu finantare. A refuzat sa le introduca pe ordinea de zi!”, a mai declarat consilierul democrat-liberal.

20.000 de semnaturi pentru normalitate

Democrat-liberalii doresc sa forteze mâna primarului prin depunerea pe masa consiliului a 20.000 de semnaturi de la bacauanii care doresc acordarea de subventii indiferent de sursa de incalzire (centrala proprie, lemne etc). Tot in cadrul acestei sedinte si reprezentantii Partidului Social-Democrat au anuntat ca la urmatoarea intâlnire, ordinara, a Consiliului Local Bacau, vor introduce pe ordinea de zi un proiect prin care se doreste imbunatatirea modului de acordare a subventiilor. “Acest proiect este realizat de catre PSD impreuna cu bacauanii. Exista un buget estimat de 13 milioane de lei pe care noi vrem sa-l dirijam catre toate sursele de incalzire. De asemenea, vrem ca acest plafon sa coboare la 870 lei”, a declarat Nicu Zaharia, consilier local PSD.
Laurentiu Botin
Alexandra Zaharia

Model de planificare pentru Regiunea Nord-Est

Fundatia de Ingrijiri Comunitare (FIC) a derulat, timp de un an, un proiect al carui scop a fost identificarea nevoilor sociale si elaborarea unui plan de servicii pentru Regiunea Nord-Est. Practic, se doreste ca dezvoltarea serviciilor sociale sa fie coerenta si acoperitoare. Pâna acum, institutiile si asociatiile au realizat proiecte locale, concentrate, de obicei, in marile orase, zonele rurale continuând sa fie lipsite de servicii. In timp ce in mediul urban, se deruleaza mai multe proiecte pentru aceeasi categorie de beneficiari, in sate nu exista servicii de ingrijire la domiciliu a batrânilor, centre de recuperare pentru copilul cu handicap neuro-motor, centre de zi pentru adultii cu dizablitati etc. “Lipsesc, in special, serviciile medico-sociale destinate vârstnicilor”, afirma dr. Valentin Vladu, presedintele FIC. Autoritatile din mediul rural nu au nici resurse, nici deschidere fata de astfel de programe. Pâna când lucrurile se vor schimba, singura solutie e ca ONG-urile puternice sa coopereze, sa aduca fonduri si sa implementeze proiecte mai ample. “Planul de servicii sociale pentru vârstnicii din Regiunea Nord Est – model de planificare a serviciilor integrate ca instrument de incluziune sociala” este sustinut financiar de catre Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein si Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European, Fondul pentru ONG, Componenta 3 – Incluziune sociala si acces la servicii sociale. Proiectul s-a realizat in parteneriat cu directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului (DGASPC) din judetele Bacau, Vaslui, Iasi, Botosani, Suceava, Vrancea, Galati si Neamt. Acest plan de servicii integrate a avut la baza experienta specialistilor si propunerile acestora pentru imbunatatirea situatiei persoanelor defavorizate. In fiecare dintre cele 8 judete au fost create grupe de lucru formate din reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale si institutii publice care lucreaza pentru categoriile vulnerabile sau dezavantajate din punct de vedere social. Ultima intâlnire din judetul Bacau a avut loc ieri, la sediul DGASPC. Alaturi de organizatori si gazde au fost prezenti specialisti de la Directia de Sanatate Publica (DSP), Agentia Judeteana de Ocuparea a Fortei de Munca (AJOFM), Casa Judeteana de Pensii (CJP), Fundatia de Sprijin Comunitar (FSC), Agentia Judeteana de Prestatii Sociale (AJPS), Inspectoratul de Politie al Judetului (IPJ). “Proiectul si-a propus sa realizeze un studiu asupra situatiei vârstnicilor din judetele Moldovei si sa sublinieze rolul pe care il au ONG-urile in sfera serviciilor sociale destinate vârstnicilor, a declarat dr. Valentin Vladu. Finalul proiectului va fi marcat prin lansarea «planului de servicii» intr-un numar de 1500 de exemplare, ce vor fi distribuite in toata tara.” Asa cum pentru construirea unui pod sau a unui drum “e nevoie de un studiu de fezabilitate, si in domeniul serviciilor sociale trebuie sa plecam de la un studiu”, a insistat presedintele FIC. Rezultatele acestui proiect vor fi prezentate intr-o conferinta nationala la care vor participa 100 de persoane, urmând ca informatiile sa fie diseminate prin intermediul retelei DGASPC la nivel national.
Silvia Patrascanu

Asteapta cu disperare o locuinta sociala

Locuiesc in camarute de câtiva metri patrati, pline de igrasie. Trei generatii isi duc viata intr-o incapere cât o celula. Dorm inghesuiti in pat sau chiar pe jos. Copiii isi fac temele pe holul blocului. Batrânii nu au loc sa-si dezmorteasca oasele bolnave. Cei tineri au solicitat locuinta sociala de la Primaria Bacau. Au dosare solide, dar li s-a spus ca mai au mult de asteptat pâna vor scapa din cosmarul care se numeste blocul 5 de pe strada Pictor Aman.

Blocul 5 de pe strada Pictor Aman este unul dintre ghetourile Bacaului. Administratia locala a capitulat in fata sa. Cladirea este un focar de infectie. Bataile, violurile si crimele fac parte din cotidian. In acest mediu cresc foarte multi copii. Unii parinti s-au impacat cu soarta si nu mai lupta pentru a oferi celor mici o soarta mai buna. Altii muncesc, se gospodaresc si bat frecvent la usile din primarie sperând sa primeasca o locuinta. Ioana Alina Vlad are un copil mic si locuieste cu sotul, parintii si sora ei intr-o camera de 11 metri patrati. In cel mai fericit caz, isi petrece noaptea in patutul celui mic. De multe ori, insa, tatal ei, bolnav psihic, o da afara din casa. Multe nopti si le-a petrecut pe balconul de la capatul palierului, culcata, impreuna cu copilul, pe covoare vechi. “Locuim sase in camera asta, spune cu ochii in lacrimi Alina. Am depus dosar la primarie si m-am rugat sa-mi dea macar o cabana undeva, numai sa avem unde sta, sa nu ne scoata nimeni afara noaptea. Mi s-a spus sa mai astept un an, doi.”

Un metru si jumatate de persoana

Intr-o alta camera, impart cei câtiva metri patrati o batrâna, fiul si nora ei, precum si patru nepoti. Incaperea este ocupata de doua paturi, o masa si un aragaz. Seara, când se pregatesc de culcare, camera devine toata un pat “in care dormim de-a curmezisul, ca pâinile.” Desi au zugravit de curând, mucegaiul a reaparut. Fiindca locuinta este situata la ultimul etaj, iarna razuiesc zapada de pe tavan. Copiii se imbolnavesc des. Cei mari sunt nevoiti sa invete pe holul mai insalubru decât camera. Si aceasta familie a solicitat o locuinta sociala, dar speranta lor abia mai pâlpâie. “Am dosar din februarie 2009, aprobat in 2010, ne-a declarat Mihaela Baciu Chiper. Mi s-a spus sa mai asteptam. Sunt slabe sanse de repartitie. Este tare greu pentru noi. Am crescut patru copii asa.” In timp ce astfel de familii se chinuie de ani de zile in ghetoul de pe Pictor Aman, multe locuinte sociale din patrimoniul Primariei Bacau sunt ocupate de chiriasi care nu achita chiria si intretinerea. Alte apartamente au fost repartizate pe criterii de partid sau de prietenie unor oameni care nu sunt nici pe departe cazuri sociale.
Doina Mincu

La 35 de ani a ajuns membru al CSM. Activitatea profesionala a recomandat-o. Astfel, dupa o campanie de o luna si jumatate, Oana Schmidt-Haineala a iesit invingatoare.

Are 35 de ani si este unul dintre cei mai tineri procurori din Consiliul Superior al Magistraturii. Oana Schmidt-Haineala a fost, pe rând, avocat in cadrul Baroului Bacau (in perioada ianuarie-aprilie 1998), procuror in cadrul Parchetului de pe lânga Judecatoria Bacau (mai 1998 – noiembrie 2001), prim-procuror al Parchetului de pe lânga Judecatoria Moinesti (noiembrie 2001- iulie 2002), procuror in cadrul Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau (iulie – noiembrie 2002), prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau (noiembrie 2002 – martie 2004), prim-procuror al Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau (3 august 2004 – 21 mai 2007). “A fost foarte greu pentru ca am concurat cu unul dintre membrii in exercitiu. Campania a fost una extrem de solicitanta, pentru ca a insemnat contactul cu toti colegii din tara, deplasarea in toate unitatile de parchet si discutii cu colegii”, ne-a declarat Oana Schmidt-Haineala.

CSM este puterea legii, nu puterea unor persoane

Campania, care a durat o luna si jumatate, a avut la baza un proiect pe care concurentii l-au promovat in intreaga tara. “Este genul de relatie pe care eu doream sa o promovez: contactul direct. Si asta pentru ca fiecare dintre noi, care a ajuns aici, a putut face acest lucru numai cu ajutorul colegilor care ne-au acordat increderea”, a mai spus procurorul Oana Schmidt-Haineala. Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei si organism-cheie prin intermediul caruia se infaptuieste managementul strategic al sistemului judiciar. Functiile CSM vizeaza cariera si formarea profesionala a magistratilor, asigurarea functionalitatii sistemului judiciar, adoptarea actelor normative din domeniul justitiei, respectarea disciplinei si deontologiei de catre membrii Corpului Magistratilor, gestionarea problemei reformarii sistemului judiciar. „Consiliul Superior al Magistraturii reprezinta puterea legii, puterea intregului sistem, si nu puterea unor persoane”, a mai spus tânarul procuror. Oana Schmidt-Haineala a fost si consilier al Presedintelui Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor; consilier de stat in cadrul aparatului de lucru al viceprim-ministrului (ministrul Administratiei si Internelor); director al Directiei pentru Relatia cu Ministerul Public si de prevenire a criminalitatii si a coruptiei. „Eu am incredere in colegii mei. Consider ca echipa de dupa alegeri este una buna, in care eu cred”.
Alexandra Zaharia

La sfârsitul saptamânii trecute, mai multe tari din Uniunea Europeana au lansat o noua oferta de locuri de munca pentru români, care a fost transmisa si Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau. Malta pune la dispozitia românilor nu mai putin de 200 de job-uri de asistent medical, pentru care se cer disponibilitate de a lucra in schimburi, inclusiv de noapte, cunoasterea limbii engleze sau malteze, dovedita prin certificat de competente lingvistice, copie dupa certificatul de calificare, adeverinta medicala, CV si scrisoare de intentie, in engleza, si cazier judiciar. Tot Malta are disponibile 20 de locuri de farmacist, pentru care se pun aceleasi cerinte, cu exceptia certificatului de competente lingvistice. Ambele oferte sunt valabile pâna anul viitor, astfel ca amatorii au tot timpul sa se inscrie. Germania cauta si ea un ingrijitor de persoane la domiciliu si un muncitor in gastronomie, pentru care inscrierea se poate face pâna cel târziu in 17 decembrie 2010, iar Slovenia, un sofer de camion (oferta valabila pâna in 3.12.2010). La rândul ei, si Spania vrea forta de munca din România, dar nu calificata. Ea are nevoie de 400 de muncitori necalificati in agricultura, care sa fie femei. Nu se cer experienta si nici cunostinte de limbi straine. Se va lucra la cules de capsuni. Programul este de 39 ore pe saptamâna si o zi de munca se va plati cu 37,81 euro, din care deducerile salariale vor fi de 2 la suta. Mai exact, se vor retine lunar 83,86 euro/luna pentru asigurari sociale. Salariile se vor achita lunar prin transfer bancar, iar cazarea este asigurata de catre angajator, angajatul platind un euro pe zi. Oferta este valabila pâna in data de 19 noiembrie 2010, astfel ca persoanele care doresc sa plece la cules de capsuni in Spania trebuie sa se grabeasca pentru a-si depune documentele necesare. Este vorba despre cererea tip, copie dupa actul de identitate sau pasaport cu valabilitate de minimum 6 luni, CV model EUROPASS intr-o limba de circulatie europeana (de preferat, engleza), cazier judiciar, in original (termen de valabilitate 6 luni) si adeverinta de la medicul de familie, cu mentiunea "apt pentru munca". Toate acestea se depun in baza de date EURES. Informatii suplimentare se obtin de la Alina Elena Popa, din cadrul compartimentului de ocupare a fortei de munca in strainatate al AJOFM Bacau, str.Ionita Sandu Sturza, nr.63, telefon 0234/541676.
Elena Tintaru

Cartofii si fasolea nu mai sunt alimentele saracului

Postul Craciunului este o adevarata provocare pentru bacauanii care doresc sa il respecte, dar au venituri obisnuite. Mesele formate numai din legume si fructe sunt mai costisitoare decât cele bazate pe carne si mai greu de preparat. Din cauza inundatiilor si a manei, anumite legume sunt mai scumpe decât anul trecut. Pretul cartofilor a inregistrat cel mai spectaculos salt, de la 1 la 2 lei pe kilogram. Fasolea a putrezit din cauza verii ploioase, asa ca productia a scazut, iar pretul a crescut. Pe tarabe se gasesc si produse agricole accesibile. Printre acestea, varza, conopida, merele si verdeata, care nu s-au scumpit fata de toamna trecuta. Clientii percep, insa, etichetele, dupa cât de greu le este buzunarul. „Preturile mi se par accesibile, ne-a declarat Nicoleta Niculescu, in timp ce se afla la cumparaturi in Piata Centrala. Masa de post este, insa, mai scumpa decât cea de dulce, dar merita. Este bine sa postesti atât pentru suflet, cât si pentru sanatate. Intreruperea consumului de carne si salamuri nu strica nimanui. Sunt tot felul de retete. Se pot face placintele, chiftelute de legume. Numai ca pregatirea unei mese de post asa cum trebuie cere mult timp. Cei care lucreaza nu prea au timp.” Multi bacauani sunt decisi sa respecte asa cum se cuvine aceasta perioada de pregatire sufleteasca pentru marea sarbatoare a Craciunului. „Scumpe, ieftine, cumparam legume, ne-a declarat Mircea Irimia. Viata s-a scumpit, dar incercam sa tinem postul. Nu tine de costuri, ci de religie.” Valentina Ivan, o alta cumparatoare, a observat ca legumele sunt mai scumpe decât in primavara. „Probabil fiindca a crescut pretul la transport, la energia electrica. Cu toatea acestea, incerc sa tin postul.” In cazul multor bacauani, veniturile nu au tinut pasul cu preturile toamnei. Cel mai greu este pentru cei care sufera de boli cronice si care dau multi bani pe medicamente. Pentru Tereza Refel, pensionara, cumparaturile sunt o permanenta lupta cu bugetul insuficient. „Veniturile imi sunt mici, iar o data la trei luni dau o pensie pe medicamente. Reteta compensata ma costa aproape 700 de lei, cât pensia mea. Pe lânga medicamentele compensate pe care le iau, mai cumpar si din cele cu pretul intreg. Mai dau 30-40 de lei.”
Doina Mincu

Persoanele care se decid sa tina acest post de 40 de zile trebuie sa respecte recomandarile medicilor pentru a nu-si pune in pericol sanatatea. Echilibrul este cuvântul de ordine al acestei perioade. In timpul postului lacto-vegetarian, necesarul de proteine va fi asigurat de oua proaspete, lapte si produse derivate (lapte batut, iaurt, chefir, brânza, cas), dar si de leguminoasele uscate (linte, fasole, mazare). Grasimile animale pot fi inlocuite cu grasimi de origine vegetala, preferabil uleiuri presate la rece si cele din lactate, unt proaspat, smântâna. Este bine ca masa principala sa fie deschisa de o salata asortata din legume de sezon, nuci, uleiuri vegetale si bogat aromatizate cu diferite condimente. Se mai recomanda sucuri naturale din legume sau fructe, mai ales sucul de morcovi, care contine o cantitate importanta de vitamina A.

Somerii mai in vârsta resping categoric ideea de recalificare. Si cei mai tineri sunt foarte reticenti. Toti se plâng, insa, ca ajutorul de somaj "este o bataie de joc". Dupa zeci de ani de munca, indemnizatia de somaj nu depaseste 4.200.000 lei vechi.

Printre someri, ideea de a-si schimba meseria este primita cu foarte multa reticenta de catre majoritatea dintre cei intervievati. Daca tinerii, inclusiv cei cu studii superioare, accepta, in mare masura, sa se recalifice intr-o alta meserie, in unele cazuri, inferioara pregatirii lor, in schimb, somerii mai in vârsta resping categoric propunerea Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau de a se reprofila intr-o ocupatie precum cea de confectioner, pentru care oferta de locuri de munca este generoasa. Ei isi exprima ferm opinia vizavi de aceasta, dar prefera sa ramâna in anonimat. "Am lucrat ca preparator paste, ne-a spus Elena P., 50 de ani. Ca sa ma calific in confectii la vârsta mea, nici nu poate fi vorba. Am probleme cu sanatatea. Doar la ambalarea produselor sa zic ca as putea face fata, dar in niciun caz sa lucrez la linie. Sa incerc bucatar, ma mai gândesc. Poate plecam dincolo, ca aici, in tara, nu mai e de trait. Notati aceasta, dar nu va dau numele." O asemenea atitudine am intâlnit si la alti someri, in vârsta, la care, este drept, nu mai poti avea pretentia ca la anii pe care ii au sa mai aiba puterea sa ia viata de la capat. Plin de amaraciune, Gheorghe Rafaila ne-a declarat: "Eu am 60 de ani. Sa zic ca ma recalific, dar cine ma mai primeste pe mine la lucru la vârsta asta!? Am lucrat zeci de ani ca instalator. In aprilie m-au dat in somaj. Nu am cautat si nici nu o sa caut de lucru, pentru ca nu am nicio sansa. Ma duc la tara sa cresc animale, acolo imi este speranta." Dar, din pacate, opinii similare au si somerii aflati in floarea vârstei. "Eu am fost sofer, faceam transport de marfa, ne-a spus Sorin I., in vârsta de 37 de ani. De la Fortele de Munca mi s-a propus sa ma inscriu la un curs de bucatar sau frizer. Nu-mi place nici acasa sa stau in bucatarie si sa gatesc. Despre frizerit, nici nu ma gândesc. As vrea sa plec din tara asta, si multi vor sa mearga in alta parte, sa vad atunci cui ii va mai lua guvernul nostru banii?! Scrieti asta!" La rândul ei, si Maria Macarie, in vârsta de 42 de ani, are acelasi punct de vedere, cu deosebirea ca nu vrea sa plece din tara: "Eu sunt zugrav-vopsitor. Am lucrat si ca bucatar, dar, din cauza stresului, m-am recalificat in constructii, insa, nici aici nu mai este de lucru. In confectii nu-mi convine sa muncesc din greu, asa cum stiu de la alte cunostinte care lucreaza la astfel de firme, pentru patru, cinci milioane de lei (vechi-n.n.). Dar nici nu cred ca este mai bine dincolo, in Italia, de exemplu, sau Spania. S-au stricat treburile si acolo. Cumatrul meu este in Spania de ani de zile si nu ramâne cu nimic din ce câstiga. Eu sper, totusi, ca imi voi gasi la noi de lucru".

"Nu-mi ajunge somajul nici pentru mâncare"

Toti cei abordati nu au alt venit decât indemnizatia de somaj. Ei se plâng de faptul ca dupa zeci de ani de munca, ajutorul de somaj pe care il primesc este o "bataie de joc". Elena P. ne-a mai spus: "Dupa 30 de ani de munca, imi dau un ajutor de 4.850.000 de lei. Este de râsul lumii. Ce sa fac cu numai atâtia bani? Fata imi e casatorita, are si ea greutatile ei, iar baiatul este student. Toti isi pun nadejdea in mine. Nu-mi ajunge somajul nici pentru mâncare". "Am avut indemnizatie de cinci milioane, dupa care mi-a micsorat-o la patru milioane doua sute. Isi bat joc de noi!" a afirmat si Gheorghe Rafaila. Sorin I. are un ajutor de somaj tot de 4.200.000 lei. Barbatul este casatorit, are un baiat la scoala si o fetita care implineste in martie doi ani. "In martie sotia iese din concediu de crestere a copilului si nu va mai lua indemnizatia. Nu stiu ce vom face dupa aceea!", ne declara, vadit ingrijorat.

Indemnizatie redusa cu 15 la suta

De la 1 iulie si indemnizatia de somaj a fost redusa cu 15 la suta, astfel ca sunt afectati atât actualii someri, cât si cei care isi vor pierde locul de munca in perioada urmatoare. Efectul este resimtit deopotriva si de unii si de altii, mai ales ca nici inainte ajutorul de somaj nu reprezenta o suma de invidiat. Indemnizatia de somaj a fost de 75 la suta din salariul minim brut pe economie, deci 450 lei, suma la care se adauga intre 3 si 10 la suta din media veniturilor salariale pe ultimele 12 luni, pentru cei cu o vechime in munca de cel putin trei ani. Un inginer electronist-electromecanic beneficia de 1.300 lei dupa zeci de ani de munca. Cei mai multi someri au avut, insa, salariul minim pe economie, incât ajutorul lor de somaj nu depasea 600 lei, chiar daca au o vechime mare in munca. Cât despre absolventi, ei aveau dreptul la un ajutor de somaj de numai 300 lei. De la 1 iulie, indemnizatia de somaj se calculeaza dupa aceeasi metodologie, dar a fost redusa cu 15 la suta pentru toti somerii, astfel ca absolventii, de exemplu, primesc doar 255 lei. Atât cât sa nu moara de foame!

Majoritatea somerilor, nivel scazut de pregatire

In cei aproape patru ani, de când România a aderat la Uniunea Europeana, in ce priveste nivelul de instructie a somerilor nu s-a schimbat aproape nimic. Doar faptul ca rândurile somerilor titrati s-au ingrosat foarte mult. Proportia, insa, intre cei cu o pregatire corespunzatoare si cei care au un nivel scazut de instructie a ramas aceeasi. In iunie 2008, potrivit statisticilor intocmite de catre AJOFM Bacau, din cei 11.525 de someri aflati la vremea respectiva in evidenta acesteia, 7.771 aveau doar studii elementare. Alti 2.177 terminasera o scoala profesionala, 1.352 absolvisera un liceu si numai 218, o facultate. Practic, 70 la suta dintre someri aveau un nivel de educatie scazut, nu aveau studiile complete, ci opt clase sau o scoala profesionala. In prezent, dintre cei 18.414 someri, existenti la sfârsitul lunii octombrie, 13.296 au scoala primara, gimnaziala sau profesionala. Alti 3.708 au terminat un liceu sau o scoala postliceala si 1.410 au studii superioare. Asadar, mai mult de 70 la suta dintre someri au nivelul unu de instructie. Nivelul scazut de educatie, evident, reprezinta un handicap serios pentru cei care vor sa lucreze intr-o tara membra a Uniunii Europene. Aceasta doreste ca, pâna in 2013, 70 la suta din absolventi sa ajunga, in ce priveste pregatirea profesionala, de nivelul III si IV. Aceasta inseamna ca majoritatea fortei de munca sa aiba cel putin liceul sau scoala postliceala.

„Scoala Comerciala si de Servicii" le intinde o mâna somerilor

Pentru someri a aparut inca o oportunitate de a se califica intr-o meserie care sa le asigure sanse mai mari pe piata muncii. Fundatia "Scoala Comerciala si de Servicii" Bacau le ofera aceasta posibilitate, ea fiind beneficiarul proiectului ID 75825 "O sansa somerilor tineri si de lunga durata din judetul Bacau pentru integrarea pe piata muncii", cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. In cadrul proiectului fundatia va derula, pentru someri, cursuri gratuite in meseriile de brutar, bucatar, ospatar, dulgher-tâmplar-parchetar, lucrator in structuri pentru constructii, lucrator instalator, dar si de cosmetician. "Avem un curs cu taxa, de cosmetician, la care cheltuielile ajung la cel putin 1.000 de euro de cursant, dar am zis sa venim si in sprijinul somerilor, pe care nu ii va costa nimic, ne-a declarat Maricica Sova, managerul executiv al fundatiei. Beneficiarii proiectului vor fi somerii indemnizati, dar si cei neindemnizati. Intr-un anumit procent, la fiecare curs vor fi cuprinsi si tineri someri sub 25 de ani si femei care au depasit vârsta de 45 de ani. Le vom asigura formarea profesionala, consilierea si medierea la absolvirea cursurilor in vederea gasirii unui loc de munca." Proiectul va avea ca rezultat calificarea unui numar de 120 de someri, din care cel putin 10 vor fi angajati. Dupa ce va fi identificat grupul tinta, fundatia va trece la consilierea lui, actiune care se va desfasura pe parcursul lunii decembrie. In ianuarie va fi demarat un curs de cosmetician, in Bacau, si altul, de brutar, in Moinesti. Somerii neindemnizati, care se vor inscrie la cursuri vor primi o subventie de aproximativ un milion de lei vechi. La cursuri sunt asteptati sa se inscrie inclusiv someri din localitatile rurale, aflate in apropierea oraselor in care se vor desfasura.

Calificam elevi, dar pentru cine?

In fiecare an de invatamânt, Inspectoratul Scolar Judetean Bacau elaboreaza planul local de actiuni pentru invatamântul profesional si tehnic, care se coreleaza, cel putin pe hârtie, cu dezvoltarea economica a judetului, ocuparea fortei de munca, cerintele pietei muncii si demografia zonei.

Conform planului de scolarizare anual, elevii absolventi sunt astfel calificati in diferite meserii, dar nu-si gasesc insa locul si pe piata locala a muncii. Sunt deja unitati scolare care au renuntat la calificarile mai putin cautate pe piata muncii (sudor, mecanic, fabricarea produselor din lemn si, culmea, confectioneri imbracaminte) in favoarea claselor din domeniile comert, economic si industrie alimentara, solicitate in acest moment de agentii economici.

Paradoxuri

“Exista un paradox vizavi de faptul ca pe piata fortei de munca sunt cautati confectionerii de imbracaminte, iar in scoli nu se mai invata aceasta meserie. Motivul este acela ca salariile oferite si conditiile din acest domeniu nu mai sunt atractive. Mai mult, s-a observat in ultimii 3-4 ani ca unele scoli tehnice si-au propus initial clase din domeniul industriei textile si pielarie, de exemplu, dar nu au reusit sa-si realizeze planul de scolarizare”, a explicat prof. Daniela Bilbor, inspector scolar de specialitate pentru invatamânt profesional si tehnic. Foarte bine sunt inserati pe piata muncii absolventii din specializarile comert (comerciant vânzator), alimentatie publica si turism (ospatar, chelner, bucatar), si industrie alimentara (bucatar, patiser). Dar atât. Tocmai de aceea unele colegii cu traditie din acest punct de vedere (Colegiul Economic “Ion Ghica”, Colegiul “Grigore Antipa”, Colegiul Tehnic “P.Poni” Onesti, Colegiul Tehnic “Letea”, Grup Scolar “Petru Rares“, Colegiul “Ion Borcea” Buhusi sau Grup Scolar Tg.Ocna) si-au propus noi calificari pe profile tehnice (tehnician electronist, tehnician electrotehnist, tehnician in instalatii electrice, tehnician operator tehnica de calcul si tehnician in transporturi) si resurse (tehnician ecolog si protectia calitatii mediului, tehnician analize produse alimentare) care atrag si spre invatamântul superior peste 75 la suta dintre absolventi. Si pentru calificarile traditionale (tehnician mecanic intretinere si reparatii sau tehnician in agricultura) s-au redus clasele in licee precum CT “A.Saligny”, Grup Scolar Auto Onesti, Grup Scolar “A.Vlahuta” Podu Turcului sau Grup Scolar “J.M.Elias” Sascut.
Roxana Neagu
Elena Tintaru

Cum comunica municipalitatea bacauana

In urma cu doua saptamâni cotidianul Desteptarea dezvaluia modul prin care primarul Stavarache isi finanteaza oficiosul personal la cârma caruia se afla chiar varul edilului bacauan, Liviu Cenusa. Municipalitatea a remis cotidianului o adresa prin care se scuza ca a ascuns contractul sus-mentionat, desi Desteptarea facuse o solicitare prealabila vizând informatiile cu caracter public continute de respectivul document.

Intr-o adresa remisa cotidianului Desteptarea, Primaria se scuza ca a ascuns contractul prin care edilul Romeo Stavarache isi finanteaza, din fonduri publice, oficiosiul personal – Ziarul de Bacau. In septembrie, jurnalistii Desteptarii au facut o cerere oficiala catre municipalitate prin care au solicitat, in virtutea liberului acces la informatii cu caracter public, detalii privitoare la contractele de publicitate incheiate de Primaria Bacau in 2010. Intr-un prim raspuns remis cotidianului pe 30 septembrie, reprezentantii Primariei au decretat ca in contractul incheiat de municipalitate cu prestatorul serviciilor de publicitate exista informatii exceptate de la liberul acces al cetatenilor. Motiv pentru care in primul raspuns formulat de edili jurnalistii s-au izbit de un refuz.
Dupa o luna, pe 22 octombrie, ziaristii Desteptarii au reluat demersul si au transmis o noua solicitare Primariei. De aceasta data, reprezentantii municipalitatii au facut public numele firmei care presteaza publicitate in contul Primariei, precum si valoarea contractului incheiat cu aceasta. La punctul 2 al raspunsului remis de municipalitate se precizeaza ca a fost semnat un singur contract de publicitate (nr.68666 din 26 aprilie 2010) care ar fi fost transmis cotidianului Desteptarea ca urmare a cererii de la sfârsitul lui septembrie. Desteptarea nu a intrat niciodata in posesia contractului, asa cum eronat s-a specificat in al doilea raspuns al Primariei, semn ca desi documentul a fost transmis de catre Serviciul achizitii pentru a fi dat publicitatii acesta a fost oprit de catre cerberii din compartimentul relatii cu publicul.

A treia adresa: „Scuze”

Primaria avea sa revina, in cele din urma, cu o a treia adresa catre Desteptarea in care, sub pretextul unei erori strecurate in cel de-al doilea raspuns, si-a cerut scuze pentru greseala facuta. Eroarea, in viziunea Primariei, ar fi ca reprezentantii municipalitatii au recunoscut in mod gresit ca ar fi transmis Desteptarii contractul cu prestatorul serviciilor de publicitate, când – de fapt – documentul nu a ajuns niciodata in posesia cotidianului, ci – asa cum am amintit – el a fost stopat, cel mai probabil, de angajatii de la relatii cu publicul. De asemenea, pentru a salva aparentele, edilii au dat asigurari ca sunt dispusi sa furnizeze cele mai importante parti din contract.

Buticarii fac publicitate de 4 miliarde

Asa cum Desteptarea a dezvaluit deja, primarul Stavarache isi tine in viata oficiosul personal pe banii bacauanilor. Formula de finantare e simpla: prin intermediul societatii detinute de directorul economic al firmei care se ocupa cu editarea oficiosului – SSC Invest SRL. Duoco SRL, prestatorul serviciilor de publicitate, este detinuta de Cristi Done, director economic al SSC Invest SRL. Firma din urma este patronata chiar de varul lui Stavarache, Liviu Cenusa. Potrivit declaratiilor reprezentantilor Primariei, firma Duoco ar derula mai multe contracte atât cu ziare locale, cât si cu televiziuni prin intermediul carora municipalitatea difuzeaza spoturi publicitare. Datele de inmaticulare la Registrul Comertului a Duoco SRL evidentiaza ca firma nu are drept obiect de activitate serviciile de publicitate, dar are in administrare 6 chioscuri. Practic, contractul de 4 miliarde lei vechi cu tot cu TVA incredintat de Primaria a incaput pe mâna unor chioscari, nicidecum a unei agentii profesioniste de publicitate.
Lucian Bogdanel

Foame de bani la CET si in asociatii

Pomana pe care Primaria Bacau a promis-o locatarilor din apartamentele bransate la CET produce primele efecte. In asteptarea ajutorului de caldura, multi dintre acestia refuza sa mai plateasca intretinerea. Incasarile au scazut drastic in asociatiile de proprietari. Prin urmare, casierii de la CET se intorc la sediul societatii cu mâna goala. Din acest motiv, angajatii furnizorului de agent termic si-au primit salariile cu intârziere.

Primaria Bacau a promis ca va plati caldura locatarilor deserviti de CET. Desi aceasta este deocamdata doar o prevedere dintr-o hotarâre de consiliu local, multi dintre cei vizati de pomana administratiei s-au culcat pe o ureche si nu mai platesc intretinerea. Administratorii asociatiilor de proprietari nu mai reusesc sa achite nici macar factura de apa rece. “Oamenii au inteles ca le plateste primaria totul, ne-a declarat Elena Damian, administrator la Asociatia de proprietari 78. Sunt care vin si ne spun in fata ca nu mai dau bani la asociatie. De la inceputul lunii nu am reusit sa dau niciun ban la CET. Abia adun bani sa platesc factura de la Compania de Apa. In alte luni dadeam 20-30 de milioane de lei vechi, acum abia am 5 adunate.”

Dependenti de incasari

Efectele incasarilor extrem de mici de la asociatiile de proprietari s-au simtit imediat la CET. In ziua de salariu nu existau in conturile societatii suficienti bani pentru toti angajatii. “S-au platit mai intâi salariile angajatilor din sectii, iar dupa doua zile cele ale personalului TESA”, ne-a declarat Elena Cirnu, purtator de cuvânt al CET. Unele asociatii de proprietari au intrat in imposibilitatea de a-si plati facturile care erau achitate pâna acum fara probleme (cele pentru apa, gaze si energie electrica) si au afisat deja avertizari in acest sens. Cel mai mare pericol care le ameninta este sistarea apei reci, deoarece, se stie, Compania de Apa nu are ingaduinta pentru datornici.
Doina Mincu

“Plata fiecarei facturi este un chin. La toate asociatiile de aici, din zona strazii Carpati, este la fel. Angajatele de la CET, care raspund de sectorul acesta, vin zilnic dupa bani, dar nu avem ce le da.”
Elena Damian, administrator As. de proprietari 78

“In incasarile din aceasta perioada se simte criza. Cu ajutorul de caldura de la primarie se incearca obtinerea unor semnaturi de la locatari prin CET. Eu cred in ajutorul de caldura de la guvern.”
Manuela Nita, administrator As. de proprietari 74 bis