Medicii de familie vor cotiza in buzunarele municipalitatii

Cele 8 dispensare din municipiul Bacau vor trece din administrarea Consiliului Judetean in cea a Primariei, daca alesii locali vor vota un proiect de hotarâre in acest sens.

Opt dispensare din municipiul Bacau urmeaza a fi preluate de catre Primarie de la Consiliul Judetean, in baza unui protocol predare-primire semnat de cele doua institutii. Pe 22 noiembrie, consilierii judeteni au aprobat transmiterea catre Primaria Bacau a celor opt imobile, urmând ca in sedinta Consiliului Local de astazi, alesii municipali sa-si dea girul pentru preluare.
Viceprimarul Dragos Luchian a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca municipalitatea nu intentioneaza sa majoreze chiriile pe care medicii de familie le plateau Consiliului Judetean. Edilul s-a aratat multumit de faptul ca banii urmeaza sa intre in bugetul local. "Din câte stiu, in anii anteriori s-a facut o preluare gresita de catre CJ a respectivelor dispensare. Ele trebuiau sa fie preluate de municipalitate. Medicii vor aduce bani la bugetul local si in acest moment Primaria nu intentioneaza sa majoreze chiriile platite de acestia", a spus Luchian.
Potrivit proiectului de hotarâre supus dezbaterii, in cele opt dispensare isi desfasoara activitatea 68 de cabinete de medici de familie. Membrii comisiei de predare-primire urmeaza a fi stabiliti prin Dispozitie emisa de primarul Bacaului.

Medicii asteapta semnale din partea noului proprietar

Medicii de familie care isi desfasoara activitatea in cabinetele aflate in fostele dispensare de cartier din municipiul Bacau au incercat timp de 6 ani sa devina proprietarii cabinetelor. Legislatia s-a modificat de mai multe ori, iar când, in sfârsit, s-a aprobat vânzarea spatiilor catre medici, acestia au fost descurajati de evaluatori. “As fi vrut sa cumpar cabinetul, dar a fost evaluat la 50.000 de euro, ne-a declarat dr. Noemi Stoica, medic de familie intr-un cabinet de pe strada Bicaz. Era prea mult. Daca, dupa preluarea de catre CL Bacau, s-ar stabili un pret rezonabil, as fi interesata sa cumpar cabinetul.” Ca si alti colegi de-ai sai, dr. Stoica a investit in spatii, nu a asteptat sa devina proprietar. Si nu s-a limitat la igienizarea cabinetului. A schimbat tâmplaria, l-a izolat termic, a montat aparat de aer conditionat si a adaptat intreaga locatie la normele europene de functionare. Dr. Maria Miftode, al carei cabinet medical se gaseste in fostul dispensar de pe strada Pictor Andreescu, nu asteapta ca noul proprietar sa-i vânda spatiul. “Ni s-a promis sprijin din partea primariei. Am vrea sa vedem ce inseamna aceasta. Cumpararea spatiului nu ma tenteaza prea mult. Am fost descurajata de pretul stabilit de CJ, 300 de euro pe metrul patrat. Am chemat un evaluator care mi-a spus sa nu accept mai mult de 80-100 de euro.” Medicii asteapta cu nerabdare o intâlnire cu reprezentantii noului proprietar al spatiilor si sunt curiosi ce conditii le vor fi propuse.
Doina Mincu
Lucian Bogdanel

Gheorghe Falca, primarul Aradului, demonteaza „povestile nemuritoare” ale edilului bacauan

Romeo Stavarache este unul dintre cei 11 vicepresedinti ai CEMR. Forul european este prezidat de primarul Stuttgart-ului, Wolfgang Schuster. CEMR are doi co-presedinti si alti patru presedinti executivi. Din cei 11 vicepresedinti, doi sunt supleanti. Numirea lui Stavarache este politica si ea nu are legatura cu atragerea de fonduri europene, capitol la care municipiul Bacau sta foarte slab comparativ cu alte orase importante din tara.

Edilul Bacauan este unul dintre cei 11 vicepresedinti ai CEMR, desemnarea sa având loc chiar 6 decembrie, de Mos Nicolae. Stavarache face parte dintr-o structura politica de conducere a Consiliului, iar numirea sa a fost facuta pe criterii politice, ea neavând drept fundament presupusa absorbtie a fondurilor europene de catre municipiul Bacau. Biroul executiv al CEMR, alcatuit din 11 vicepresedinti din care doi sunt in afara biroului, este subordonat celor patru presedinti executivi ai organizatiei. Conducerea la vârf a Consiliului European al Municipalitatilor si Regiunilor este asigurata de doi co-presedinti, respectiv de presedintele Wolfgang Schuster, primarul orasului german Stuttgart.

Asociatia Municipiilor l-a trimis la Bruxelles

Unitatile administrativ-teritoriale din România sunt reprezentate in CEMR prin intermediul a patru asociatii si uniuni. Dintre acestea, cea mai puternica este Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din România (UNCJR). Celelalte trei sunt: Asociatia Municipiilor din România (AMR), a Oraselor, respectiv a Comunelor. In calitate de primar, Stavarache reprezinta municipiul Bacau in AMR. Din Asociatie mai fac parte alte 102 de municipii din toata tara. AMR este condusa de un Comitet Director format din 13 membri si 7 supleanti. Comitetul Director este prezidat de primarul Aradului, Gheorghe Falca (PDL). Edilul Bacaului este unul dintre cei 7 supleanti ai membrilor din Comitetul Director al AMR.

„Pozitia este a Asociatiei, nu are legatura cu absorbtia fondurilor europene”

Abordat de jurnalistii Desteptarii, Gheorghe Falca, presedintele AMR, a declarat ca numirea lui Stavarache in functia de vicepresedinte a CEMR nu are legatura cu absorbtia fondurilor europene de catre municipalitatea bacauana. Falca a dezvaluit ca, anterior, functia de vicepresedinte a fost detinuta de primarul municipiului Baia Mare, Cristian Anghel (PNL). Ea a devenit vacanta odata cu condamnarea lui Anghel la 2 ani si 6 luni de inchisoare pentru abuz in serviciu, petrecuta martie 2010. „E pozitia noastra si n-are nicio legatura cu atragerea de fonduri europene. Inainte a fost vicepresedinte al CEMR tot un liberal, primarul de Baia Mare. Functia s-a vacantat si am numit un alt liberal pentru ca asa e corect. Asociatia Municipiilor nu e un partid politic. Din partea PNL au fost doua dorinte: primarul de Deva si cel de Bacau. In cele din urma am primit de la PNL o hârtie prin care cel desemnat sa ocupe functia era primarul de Bacau. Repet, functia de vicepresedinte a CEMR apartine Asociatiei Municipiilor din România”, a declarat Falca. El a mai spus ca mandatul actualei echipe trimise de AMR la Bruxelles expira in maxim un an, dupa care urmeaza a fi nominalizati alti titulari pe functii.

Specializati pe infratiri

Potrivit paginii de prezentare, CEMR este o structura organizatorica ce dispune de un buget anual de 2,5 milioane de euro constituit – in cea mai mare parte – pe seama contributiilor facute de asociatiile nationale a unitatilor administrativ-teritoriale. Principala activitate a CERM o reprezinta promovarea infratirilor intre orasele componente ale Consiliului. In prezent, conform sitului internet al CERM, la nivelul Uniunii Europene functioneaza peste 30.000 de infratiri intre diferite localitati initiate si promovate sub egida Consiliului.

Ultima tentativa de infratire a Bacaului:
In ianuarie 2009, cu fructele mango din Filipine

Ultima tentativa de infratire a municipiului Bacau a vizat o localitate situata in afara Uniunii Europene. La jumatatea lunii ianuarie 2009, o consistenta delegatie de consilieri bacauani incerca marea cu degetul tocmai in Filipine, in intentia de a infrati Bacaul cu orasul Mandaue din provincia Cebu. Deplasarea alesilor s-a facut pe bani publici, 10.000 de euro fiind atunci cheltuiti pentru cumpararea biletelor de avion. La aproape doi ani de la semnarea unui asa-zis Memorandum de Infratire, prin care cele doua localitati isi exprimau intentia de a se… infrati. „Filipinezii trebuiau sa vina pe 20 noiembrie in Bacau. Ne-au cerut programul vizitei, dar aia-s mai comunisti decât am fost noi inainte. Au probleme cu vizele, nu li se dau vize. Ei au o dictatura cum n-ai intâlnit. Eu am vazut ce-i acolo. Un cult al personalitatii cum n-ai intâlnit. Era asa, ca pe vremea faraonilor”, a dezvaluit George Bogatu, consilier local din partea PSD.

Primarul are timp de politica, dar n-are timp de bacauani

Apetitul pentru deplasari si intâlniri politice al primarului Romeo Stavarache a cunoscut o veritabila explozie cu ocazia alegerilor prezidentiale din toamna lui 2009 când edilul bacauan a fost numit seful campaniei electorale a candidatului PNL la presedintie, Crin Antonescu. Stavarache a lipsit timp de mai multe luni din Primarie, sarcinile politice acaparându-i tot timpul. Din cauza repetatelor deplasari in interes politic, edilul a ajuns sa nu mai tina nici audiente. Potrivit unei Dispozitii de primar, iscalita chiar de Stavarache, edilul sef se obliga sa tina audiente in fiecare a treia miercuri din luna. In ultimele luni, prevederile din Dispozitie nu au fost respectate, primarul bacauan fiind ocupat cu vizite la sediul central al PNL, la Bucuresti, sau Bruxelles.
Lucian Bogdanel

Proiect pentru promovarea patrimoniului cultural

Scoala cu clasele I-VIII “Spiru Haret” Bacau este partenera intr-un amplu proiect intitulat “Creatie si inovatie in cultura, educatie si invatamânt”, in care sunt implicati activ Complexul Muzeal Judetean Neamt si Muzeul de Istorie Roman.

Proiect multicultural la Scoala “Spiru Haret” Bacau! In cadrul acestuia elevii au desfasurat activitati inedite in parteneriat cu Muzeul de Istorie Roman si Complexul Muzeal Neamt. “Proiectul are adresabilitate in primul rând clasele primare, I-VI, dar si clasele din gimnaziu. Este conceput pentru a dezvolta aria de cunoastere si intelegere a patrimoniului cultural la vârsta copilariei. In cadrul proiectului avem discutii libere despre obiectele din muzeele de istorie, simulam activitatea de restaurare prin jocuri de tip puzzle si avem ore de creatie prin care elevii vor evidentia rolul si munca restauratorilor prin diferite materiale pe diverse modele pe care le vom lasa la fiecare clasa”, a explicat doctor in chimie Otilia Mircea, muzeograf restaurator. Practic, elevii scolii s-au transformat, pe ateliere de lucru, in mici restauratori si, impreuna cu organizatorii, au intrat in tainele acestei meserii. Proiectul se deruleaza de un an, in mai multe unitati scolare din Bacau si Galati, atât din mediul rural, cât si din mediul urban. Deja s-a lucrat, la nivelul Bacaului, cu elevii din Colegiul National Pedagogic “Stefan cel Mare”, Scoala cu clasele I-VIII “G.M. Cancicov” si Grupul Scolar “Petru Rares“. “Finantarea proiectului este suportata de parinti, dar si de sponsorii cu care colaboram pe expozitiile pe care noi le organizam in muzee. De cealalta parte, suntem ajutati chiar si de catre muzee prin tot ceea ce inseamna expozitie, patrimoniu cultural si colectii muzeale, pentru a cunoaste mai bine si a aduce in rândurile celor mici zestrea pe care noi vrem sa o ducem mai departe”, a mai precizat muzeograful Otilia Mircea. Toate lucrarile realizate de copii, fie prin desene, fie prin restaurari pe hârtie din bucatti de carton, fie din seminte si chiar pasta de modelat, vor fi prezentate in expozitii in cadrul tuturor scolilor partenere. Activitatile vor continua si in alte unitati scolare. Sunt asteptati si alti colaboratori, mai ales pentru cea de a III-a editie a proiectului, care va fi demarat anul viitor, de “Ziua Internationala a Muzeelor”.
Roxana Neagu

Revolta infriguratilor

In blocul de garsoniere de pe strada Victor Babes, sute de locatari ingheata de frig. Peretii sunt uzi si mucegaiti, subsolul este plin de apa, iar locatarii nu stiu cui sa mai ceara ajutorul. Nici in anii trecuti nu au locuit ca in paradis, dar macar se incalzeau caloriferele. Acum, frigul i-a scos in strada si i-a determinat sa bata la poarta CET-ului.

Pe strada Victor Babes se afla unul dintre blocurile cele mai napastuite din oras. Conditiile de locuit sunt cumplite: mizerie, sobolani, inundatii, pene de electricitate si de apa, facturi enorme, iar acum, si frig. “Oamenii de aici nu mai rezista din cauza frigului si au amenintat ca intra in greva, ca merg la poarta CET-ului, ne-a declarat Emil Roscan, presedintele Asociatiei de proprietari 47. Noi banuim ca lipsa caldurii este din cauza lucrarilor care s-au facut in zona anul acesta. Se pare ca sunt niste legaturi gresite.” Timp de mai multe luni, in zona s-a lucrat la inlocuirea conductelor care fac legatura dintre punctul termic si blocuri. Ieri dimineata s-au strâns in fata blocului mai multi locatari decisi sa se deplaseze la CET. “Pâna la urma au mers vreo trei locatari, o delegatie care sa prezinte problemele blocului, ne-a declarat administratorul asociatiei, Viorica Gavrilut. Li s-a promis ca mâine (azi, n.r.) vor veni specialisti de la CET sa constate care este starea instalatiilor. Ciudat este ca anul trecut nu a fost nicio problema in furnizarea caldurii. Nu pot sa ma pronunt asupra felului in care s-a lucrat la conducte in vara, dar este cert ca oamenii nu mai au caldura acum.” Administratorul asociatiei mai spune ca locatarii care nu au datorii la intretinere sunt scandalizati de situatie. Desi au dârdâit in camere si in luna noiembrie, si in decembrie, au fost la un pas de a plati ce nu au consumat. “Am cerut mereu CET-ului sa mute gigacalorimetrul din subsolul insalubru, ca sa poata fi citit consumul, dar nu s-a facut nimic. Asa ca pentru noiembrie, desi locatarii nu au avut caldura, li s-a facturat consum. Cred ca s-a facut o medie pe punctul termic. A fost cât pe ce sa fie pusi la plata degeaba. Abia am convins CET-ul sa renunte la facturare.” Proprietarii din blocul de pe strada Victor Babes reproseaza administratiei locale ca isi aminteste de ei doar in campania electorala. Ei au asteptat in zadar ca promisiunea de reabilitare termica a blocului in care locuiesc sa se materializeze. Edilii i-au uitat, in timp ce alte imobile din cartier, aflate intr-o stare mai buna si locuite de persoane cu dare de mâna, au fost reabilitate pe cheltuiala bugetului local si a celui de stat.
Doina Mincu

Judetul Bacau nu a avut pâna in toamna asta o strategie de dezvoltare, motiv pentru care investitiile s-au facut haotic, nu intotdeauna in locul cel mai nimerit din perspectiva resurselor si a cererii de servicii. Asta afirmau alesii judetului, in frunte cu Dragos Benea, cel mai fervent sustinator al realizarii strategiei. Planul a fost intocmit de o firma de consultanta si platit de UE, asadar, ar trebui sa fim multumiti caci ni s-a dat, nu ni s-a luat. Acum, alta dandana: avem strategie dar nu avem bani. Cel putin asta a afirmat Dragos Benea la ultima sedinta a CJ, in care s-a votat forma finala a “Strategiei de dezvoltare a judetului Bacau”. El a descoperit ca in document apar “fel de fel de obiective care trebuie finantate de consiliile locale si Consiliul Judetean, fie din fonduri proprii, fie din fonduri europene, fie si, si.” Or resursele sunt impartite de Guvern. Iar Guvernul reprezinta un partid aflat la putere de sase ani, nu de o saptamâna-doua. “Traim o perioada in care totul se centralizeaza, sustine presedintele CJ. Eu nu vreau sa desfac prea mult aceasta problema, astept sa studiati cu totii Legea bugetului de stat si, daca gresesc cu ceva, va rog sa ma contraziceti.” Raspunderile sunt in spinarea autoritatilor locale, iar banii, la ministere, sugereaza social-democratul Dragos Benea. Dar suntem in plin proces de descentralizare, ceea ce inseamna ca si banii, si deciziile vor fi la indemâna primariilor. “Care descentralizare?”, intreaba Benea, foarte suparat din cauza Legii bugetului pentru 2011. “Cum vom putea noi, peste o luna-doua, vizavi de aplicarea acestei strategii, sa asiguram TVA-ul la fondurile europene?”, a intrebat presedintele CJ, prin “noi” intelegând cele 10 primarii care au câstigat finantare pe Masura 322 pentru retele de apa, asfaltari de drumuri, centre sociale etc. “La 2,5 milioane de euro, cât valoreaza un proiect pe 322, TVA-ul este de 25-26 miliarde de lei”, isi explica, presedintele CJ, iritarea. El arata ca nicio tara din Europa, cu exceptia Frantei si a României, nu incaseaza TVA pentru fondurile europene.

Primariile au “gauri”, nu “cash flow”

Guvernul e “hipercentralizat”, iar Legea bugetului, “rupta de realitate”, a acuzat Dragos Benea. Nu l-a contrazis nimeni, in afara de Nicu Sapca, care s-a referit doar la TVA, afirmând ca asa se procedeaza si in alte sectoare. “Intr-adevar, se plateste TVA la fondurile europene, dar TVA-ul respectiv se ramburseaza”, a explicat consilierul PD-L. El arata ca, platind TVA, aplicantul demonstreaza ca “a avut in spate, prin cererea de accesare a fondului, un cash flow asigurat prin fondul pentru IMM-uri, fondul de garantare pentru agricultura sau fondul de mediu.” Nu e cazul primariilor, care nu au in spate decât cel mult un parlamentar care se zbate sa prinda in lista de investitii un drum sau o biserica. “Cred ca si pomul de Craciun din colt stie ca TVA-ul se ramburseaza, s-a suparat presedintele CJ. Vorbiti cu primarii din mediul rural si vedeti ce probleme au!” Inainte de a primi finantarea, edilii trebuie sa plateasca taxa, adica sa aiba banii sau sa-i imprumute de la banci, ceea ce inseamna ca vor suporta o dobânda. “Cine plateste aceasta dobânda? Comunitatea!”, a spus Dragos Benea, apasat. Consilierii din PD-L, PNL si PSD-PC nu l-au contrazis pe presedintele CJ, prin urmare au fost de acord ca degeaba exista o strategie, daca nu sunt bani pentru dezvoltare. Cu toate astea, au votat in unanimitate proiectul. Urmeaza sa-i inrameze coperta si sa o agate in cui, pe holul CJ Bacau, alaturi de fotografia lui Julio Iglesias. Pâna trece criza si se da pe brazda Guvernul, datele si sfaturile din strategie nu vor mai fi actuale.
Silvia Patrascanu

Pomana Primariei s-a dezumflat inainte de Craciun

Doar 58 de apartamente din 542 vor primi câte 2500 RON de la Primarie pentru debransarea de la CET si montarea de centrale.

Pe 12 octombrie, Consiliul Local aproba un proiect de hotarâre vizând acordarea unui ajutor in cuantum de 2500 RON pentru 542 de apartamente bransate la CET. Potrivit proiectului de hotarâre, apartamentele sunt situate in scari de bloc in care majoritatea proprietarilor s-au debransat de la sistemul public de termoficare si au optat pentru centrale de apartament. Pentru fiecare apartament bransat la CET, dar ramas "izolat" in scara blocului, societatea de termoficare pierdea, conform afirmatiilor primarului Stavarache, pâna la 900 RON cu furnizarea serviciului.
Din cele peste 540 de apartamente, doar 58 vor beneficia – concret – de ajutorul promis de edili. Viceprimarul Dragos Luchian a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca anchetele sociale organizate de municipalitate au evidentiat ca unii dintre proprietari detineau mai multe apartamente, unele dintre ele fiind inchiriate. Luchian a mai spus ca numarul total al apartamentelor care vor beneficia de ajutor este – in realitate – de peste 100. "Cele 58 sunt doar primele dosare care au venit in urma anchetelor sociale. Oricum, din cele 540 initiale s-au gasit solutii pentru unele, asa incât nu mai au nevoie de ajutor. Ramân 120 de apartamente care au nevoie de acesti bani. Unii dintre proprietari sunt posesori de mai multe apartamente si nu vor primi ajutorul, altii sunt plecati in strainatate, iar apartamentele sunt nelocuite", a spus viceprimarul. El a dezvaluit ca proprietarii care vor primi bani pentru a-si monta centrala proprie trebuie sa contribuie cu aproximativ 1000 RON (10 milioane lei vechi) pentru acoperirea tuturor cheltuielilor, suma de 2500 RON oferita de Primarie fiind insuficienta.

Bani luati de la investitii pentru plata pomenii

Pentru acordarea pomenii, conducerea Primariei a umblat la bugetul destinat investitiilor de unde a taiat suma de 30 de miliarde lei vechi, printr-o rectificare bugetara promovata pe 29 octombrie. Din aceasta suma – afirma edilii Bacaului – doar 12 miliarde lei vechi sunt necesare pentru acoperirea ajutorului de 2500 RON.
Lucian Bogdanel

Avantajele din noua lege a pensiilor, amânate pentru 2012

Majorarea punctajului pentru cei care au lucrat in conditii grele va fi aplicata in abia 2012. Si indexarea punctului de pensie va fi amânata. Pentru femei, vârsta standard de pensionare va fi de 63 de ani, si nu de 65 de ani, dar stagiul de cotizare a ramas la 35 de ani. Aceasta va insemna o pensie mai mica.

Noua lege a pensiilor va intra in vigoare la 1 ianuarie 2011, dar nu in integralitatea ei. Articolele cele mai asteptate de catre pensionari, adica acelea care le-ar aduce bani mai multi in buzunar, se vor aplica abia din 2012. Noul act normativ prevede ca persoanele care au lucrat in grupe superioare de munca (I si II), potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum si cele care au muncit in conditii speciale sau deosebite, dupa Legea 19/2001, in vigoare, beneficiaza de majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele respective. Astfel, cei care au acumulat stagiu de cotizare la pensie in grupa I sau conditii speciale au dreptul la majorarea cu 50 la suta a punctajelor pentru perioadele respective. Persoanelor care au realizat stagiu de cotizare in grupa a II-a sau in conditii deosebite li se cuvine o majorare de 25 la suta. Aceste prevederi au fost preluate, de fapt, dintr-un alt act normativ adoptat cu câtiva ani in urma, dar a carui aplicare a tot fost amânata. Acum, mai mult ca sigur, chiar daca sunt stipulate in noua lege, vor fi puse in practica in 2012. De asemenea, nici majorarea punctului de pensie cu 100 la suta din rata inflatiei la care se adauga 50 la suta din cresterea reala a câstigului salarial mediu brut, realizata in anul precedent, nu va fi aplicata in 2011. Tot peste un an va intra in vigoare si prevederea referitoare la aplicarea indicelui de corectie, calculat ca raport intre 43,3 la suta din câstigul salarial mediu brut si valoarea punctului pentru persoanele care se vor inscrie la pensie incepând cu 1 ianuarie 2011.

Pensii mai mici pentru femei

Si, pe lânga toate acestea, pentru femeile salariate perspectiva este destul de sumbra. Chiar daca vârsta standard, prevazuta de noua lege, la care vor putea sa iasa la pensie din 2030 (pâna atunci va creste progresiv) a fost redusa de la 65 de ani la 63 de ani, modificarea nu le va aduce o mare bucurie. Si aceasta deoarece stagiul complet de cotizare pentru femei nu a fost redus in aceeasi masura. El a ramas tot la 35 de ani, ca in vechea forma a noii legi. Aceasta va insemna o pensie mai mica pentru femei. "Sunt dezavantajate pentru ca punctajul mediu anual se calculeaza in functie de numarul total de puncte insumat pe perioada de activitate, impartit la stagiul complet de cotizare, ne-a spus Liviu Cretu, directorul executiv al Casei Judetene de Pensii. Daca numarul de puncte se imparte la 35 de ani, si nu la 33, evident, punctajul mediu rezultat va fi mai mic." Dar, când este vorba sa ia bani, guvernul nu amâna aceasta masura sub nicio forma. De la 1 ianuarie 2011, cei care vor iesi la pensie anticipata partiala vor suporta o penalizare mult mai mare decât prevede acum Legea 19/2001. Pensia anticipata partiala se va stabili din cuantumul pensiei pentru limita de vârsta care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75 la suta pentru fiecare luna de anticipare. In prezent, penalizarea este de 0,05-0,50, in functie de stagiul de cotizare realizat peste cel complet, prevazut de lege.
Elena Tintaru

Sute de copii nenascuti

In Postul Craciunului, numarul avorturilor la cerere nu a scazut, pe cât se astepta. Marea majoritate a gravidelor care solicita intreruperea sarcinii sunt sarace. Si in cazul unui avort efectuat intr-o unitate sanitara exista riscuri.

Postul Craciunului nu a facut ca numarul avorturilor efectuate la cerere sa scada considerabil fata de cele din perioada anterioara. La Maternitatea Spitalului Judetean de Urgenta intreruperile de sarcina se desfasoara cam in acelasi ritm ca pâna acum. Marea majoritate a gravidelor care se decid sa renunte la sarcina nedorita si nu au probleme de sanatate sunt sarace. Ele au acasa doi, trei sau mai multi copii. Abia se descurca sa le asigure acestora de-ale gurii. Familia intreaga traieste din alocatia copiilor si, eventual, din ajutorul social care se plateste sporadic. Ieri, in jurul orei 10.00, in Maternitatea Bacau asteptau sa intre in sala de chiuretaj trei gravide. Iuliana M., in vârsta de 27 de ani, a venit tocmai dintr-un sat de lânga Roman. Tânara ne-a declarat: "Eu am doi copii, unul de opt ani si celalalt de doi ani. Abia ma descurc cu ei doi. Sotul meu nu lucreaza si nici eu. Avem alocatia copiilor. De ajutor social nu mai beneficiem pentru ca avem un cal. Este greu. Stiu ca este pacat, mai ales in post, sa fac avort, dar decât sa plâng de mila copiilor…". Loredana C., in vârsta de 30 de ani, dintr-o comuna situata nu departe de Bacau, are patru copii. „Noi traim din alocatia lor, care este de aproape un milion cinci sute de mii de lei (vechi – n.n.), ne-a declarat tânara. Avem aprobat si ajutor social, dar ni-l da din când in când. Ce sa iei dintr-un milion cinci sute pentru sase persoane?"

Nu sunt excluse riscurile

Anul trecut, in Maternitatea Bacau au fost efectuate 321 avorturi la cerere iar in acest an se va ajunge la aproximativ 300. "Mi-ar placea sa spun ca Postul Craciunului a influentat in bine evolutia avorturilor la cerere, ne-a spus dr. Doina Sargu, medic sef, sectia Obstetrica-Ginecologie II, din Spitalul Judetean de Urgenta. Din pacate, solicitarile se mentin. Nu cred ca exista o scadere a numarului avorturilor la cerere. Putine dintre cele care nu vin in aceasta perioada sa-si faca intrerupere de sarcina, o fac din cauza Postului Craciunului. Au fost cereri si in Saptamâna Mare, chiar si in Vinerea Mare. Din pacate, nici noi, medicii, nu facem un efort mai mare pentru a educa femeile. Sa nu intrerupi o sarcina, totusi, sa tii un copil si sa-l duci pâna la capat, e mare lucru." Aceasta conteaza si pentru sanatatea femeii. Chiar in cazul unui avort realizat in unitati sanitare si de catre medici specialisti exista riscuri, ca la orice operatie chirurgicala. De la incidente minore se poate ajunge la complicatii majore. Potrivit medicilor de specialitate, un avort este un act chirurgical orb, care poate sa duca la infectii vaginale, leziuni de col uterin, anexite, metrite si alte complicatii majore. Este vorba despre o sângerare postavort, infectie ca urmare a unei patologii anterioare, infundarea trompei cu un cheag, care, mai târziu, nu este exclus sa duca la sterilitate, dar si de perforatii profunde ale cavitatii uterine din cauza unei malformatii. In acest caz poate sa se produca o hemoragie care sa impuna, pâna la urma, extirparea uterului.

Contraceptive gratuite si in 2011

Avorturile la cerere nu se mai justifica in aceste vremuri, când exista atâtea metode contraceptive prin care este evitata aparitia unei sarcini nedorite. In ultimii ani, prin cabinetele de planificare familiala si prin multe cabinete de medicina de familie din mediul rural s-a asigurat distribuirea de pilule contraceptive, de solutii injectabile si de prezervative gratuite. Pâna la sfârsitul anului 2008, acestea au fost primite la Directia de Sanatate Publica (DSP) prin Programul de Dezvoltare a Natiunilor Unite in România. In 2009 si 2010, Ministerul Sanatatii a continuat programul de planificare familiala asigurându-i finantarea. In aceasta perioada, in cabinete s-a cam subtiat stocul de contraceptive. „s-au terminat din septembrie, iar contraceptivele injectabile, in noiembrie, ne-a declarat dr. Cecilia Lucaci, coordonatorul programelor de sanatate judetene de la Directia de Sanatate Publica. Mai avem in stoc doar prezervative.” MS a anuntat DSP ca s-a finalizat licitatia in vederea achizitiei de contraceptive pentru 2011. In câteva zile se va cunoaste cantitatea repartizata fiecarui judet. „Am dori sa le distribuim cabinetelor pâna la sfârsitul acestui an”, a precizat dr. Lucaci.
Elena Tintaru
Doina Mincu

Deputatii si senatorii de Bacau nu par loviti de criza

Trimisii bacauanilor in Legislativ nu par a fi atinsi de criza. Cei 14 parlamentari (10 deputati si 4 senatori) afiseaza in declaratiile intocmite la jumatatea mandatului averi considerabile. Cel mai bogat parlamentar bacauan, conform declaratiei de avere, este de departe deputatul Gheorghe Antochi (PSD). Acesta detine depozite bancare de aproximativ 1,5 milioane de euro, dar si plasamente si imprumuturi acordate unor societati in valoare de alte milioane de euro. Parlamentarii puterii stau si ei foarte bine din punct de vedere financiar. Acestia detin mai multe terenuri si case de locuit in comunele din apropierea municipiului Bacau. Deputatul Vasile Gherasim (PDL) constituie un caz particular, fiind singurul parlamentar bacauan care a incasat – in ultimul an – drepturi de autor.

Cei mai avuti parlamentari bacauani sunt, de departe, cei ai PSD. Una dintre explicatiile plauzibile privind bogatia acestora este faptul ca deputatii si senatorii pesedisti au in spate cele mai multe mandate de parlamentari. Comparativ cu acestia, de pilda, cinci parlamentari pedelisti – deputatii Mihai Banu, Adrian Popescu, Vasile Gherasim si Valerian Vreme, respectiv senatorul Gabriel Berca – figureaza ca fiind la primul mandat de parlamentar, inceput in toamna lui 2008, dupa alegerile generale.

Antochi, numarul 1

Cel mai bogat parlamentar social-democrat este Gheorghe Antochi, fostul manager al companiei Agricola Bacau, ales deputat in Colegiul 4. Acesta este proprietarul mai multor terenuri situate in trei judete: Bacau, Botosani, respectiv Suceava. Cele mai multe dintre acestea sunt terenuri agricole sau terenuri situate in intravilanul unor localitati. Antochi are depozite bancare in suma de aproximativ 1,5 milioane de euro la patru banci. Grosul avutiei deputatului social-democrat este, insa, constituita din plasamentele si investitiile realizate la mai multe societati. Deputatul detine 20 la suta din actiunile companiei Agricola Bacau, pachet cotat la aproape 11 milioane RON. De asemenea, Antochi are o creanta asupra Agricola in suma de 6,47 milioane RON, pe care a imprumutat-o in nume personal. Parlamentarul si-a manifestat intentia de a nu mai candida pentru un nou mandat, declarându-se dezgustat de practicile intâlnite in Legislativ. "Am luat aceasta hotarâre imediat ce mi-am dat seama ca eu nu am ce cauta aici, in Parlament. Toata viata am fost obisnuit ca 1 si cu 1 fac 2. Vad ca aici 1 si cu 1 fac 3 sau 4. La vârsta mea nu ma pot adapta la astfel de relativitati", a afirmat Antochi. Potrivit declaratiei de interese, deputatul bacauan detine participatii la 10 societati comerciale.

Hrebenciuc, amator de arta si ceasuri

Liderul PSD Bacau, Viorel Hrebenciuc, este – potrivit declaratiei de avere – un mare amator de arta, dar si de ceasuri. Deputatul bacauan, ales in colegiul 9, detine o colectie de tablouri evaluata la 6000 de euro, achizitionata in intervalul 1992 – 2004, precum si doua ceasuri elvetiene in valoare totala de 14.000 de euro. Parlamentarul are doua depozite bancare, constituite inca din 1998, in euro, respectiv lire sterline. Soldurile la zi sunt de câteva mii euro si lire. Pesedistul se afla la al patrulea mandat de parlamentar.

Iancu, participatii in societati

Ales deputat in colegiul 8, Iulian Iancu are in proprietate patru terenuri situate in intravilanul localitatilor Medias, Bucuresti, Sovata si Moeciu. Iancu detine bijuterii in valoare de 7000 de euro, achizitionate in intervalul 1985 – 2010. Parlamentarul detine plasamente la mai multe societati comerciale. Cel mai important este cel de la banca Romexterra, unde Iancu detine 12.713 actiuni evaluate la peste 350 de milioane lei vechi. Conform declaratiei de interese, deputatul bacauan detine participatii la trei societati si este membru in mai multe asociatii si organizatii profesionale din tara si strainatate. Iancu este presedintele Comitetului National al Consiliului Mondial al Energiei, membru in Fundatia Omenia, precum si in Asociatia Inginerilor Petrolisti din Statele Unite ale Americii. Iulian Iancu este presedintele Comisiei pentru Industrii si Servicii din Camera Deputatilor. El se afla la al doilea mandat de parlamentar.

Vlase, bijuterii si participatii

Seful Comsiei parlamentare pentru controlul activitatii SIE, deputatul Gabriel Vlase, detine – potrivit declaratiei de avere – bijuterii in valoare de 25.000 de euro, achizitionate in intervalul 1990 – 2006. Vlase mai detine 80 la suta din societatea Sagatrans SRL, pachet evaluat la suma de 1 milion de dolari. Deputatul, ales in colegiul 10, are, prin intermediul societatii amintite, actiuni la alte trei firme. Conform declaratiei de interese, intocmita la 20 octombrie 2010, Gabriel Vlase ar fi, in continuare, presedinte executiv al PSD Bacau. Functia a fost desfiintata de Viorel Hrebenciu, odata cu revenirea sa in Bacau, dupa renuntarea la functia de lider al grupului PSD din Camera Deputatilor. Vlase se afla la al doilea mandat de parlamentar.

Pedelistii, la primul mandat, dar nu tocmai saraci

Spre deosebire de colegii din PSD, majoritatea parlamentarilor PDL se afla la primul mandat. Cu exceptia senatorului Vasile Nistor, ceilalti pedelisti trimsi in Legislativ de bacauani se afla la prima experienta parlamentara (deputatii Mihai Banu, Adrian Popescu, Vasile Gherasim, Valerian Vreme, respectiv senatorul Gabriel Berca).
Adrian Popescu, deputat ales in colegiul 2, detine o casa de locuit si un apartament in municipiul Bacau. Popescu este proprietarul firmelor Balcopad SRL si Intermedfinans. Deputatul are patru credite contractate in ultimii patru ani in valoare de aproximativ 90.000 euro. In ultimul an, Popescu a incasat o indemnizatie de 57.600 RON (576 milioane lei vechi).

Ministrul Vreme, actionar la Erste Bank

Aflat la primul mandat de parlamentar, deputatul Valerian Vreme – ales in colegiul 6 – a ajuns ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale. Vreme detine trei terenuri in Onesti si a incasat 30.000 de euro in urma vânzarii unor actiuni ale Erste Bank pe care le avea in proprietate. La BCR Onesti, ministrul are deschis un depozit de 15.000 euro. Potrivit declaratiei de avere, Vreme ar mai detine actiuni la Erste Bank in suma de 30.000 de euro, dar si o creanta asupra unei persoane fizice pe care a imprumutat-o cu suma de 50.000 de euro. Ministrul are datorii la BCR Onesti in suma de 38.000 RON (380 de milioane lei vechi).

Gherasim, 5000 RON din drepturi de autor

O situatie aparte in rândul parlamentarilor bacauani o are Vasile Gherasim, ales deputat in colegiul 7. Acesta a incasat in ultimul an drepturi de autor in suma de 5000 RON (50 de milioane lei vechi). Deputatul a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca banii provin din studiile sociologice realizate alaturi de CURS privind localitatile limitrofe Capitalei si care intra in Zona Metropolitana Bucuresti. "Am publicat mai multe articole in Revista Româna de Sociologie. Am fost coautor la mai multe studii sociologice realizate impreuna cu cei de la CURS. Am primit acesti bani, eu fiind doctor in sociologie urbana. Studiile au vizat celebra Zona Metropolitana Bucuresti, mai exact stabilirea indicatorilor privind gradul de integrare urbana a localitatilor limitrofe Capitalei", a afirmat Gherasim. Deputatul detine mai multe terenuri agricole situate in localitatile Urziceni, Gruiu si Armasesti, precum si doua depozite bancare, unul dintre ele in suma de 20.600 euro. Gherasim a imprumutat cu 201.035 RON societatea Ideal Construct si cu 110.069 RON societatea Sunalex SA.

Nistor, de 4 ori deputat, o data senator

Fostul lider al PDL Bacau, Vasile Nistor este, din 2008, senator. Nistor a avut, anterior, patru mandate de deputat. Senatorul, ales in colegiul uninominal 2, detine depozite de sute de mii de euro la sase banci. Conform declaratiei de avere, senatorul a incasat o indemnizatie de 58.000 RON (580 de milioane lei vechi) in ultimul an. Vasile Nistor e actionar in opt societati comerciale. El a inregistrat venituri din dobânzi de 53.213 RON si a incasat, in 2009, dividende in valoare de 480.000 RON. Pentru anul 2009, Nistor urmeaza sa incaseze dividende de aproape 325.000 RON.

Palar, deputatul PNL de la Fotbal Club Bacau?

Ionel Palar (PNL) se afla la al doilea mandat de deputat. A fost ales in colegiul 3. Potrivit declaratiei de avere, Palar detine doua terenuri in comuna Secuieni, dar are datorii de 50.000 de euro catre Banca Italo Romena, agentia Bacau. Din declaratia de interese rezulta ca Ionel Palar detine mai multe participatii la societatile comerciale Luxor SRL, respectiv SC Clinica Luxor SRL. Palar este membru in doua asociatii: Luxor, respectiv Fotbal Club Bacau (sic!).

Chiuariu, un apartament in Bacau

Tudor Chiuariu (PNL), ajuns deputat de pe locul 2 din colegiul 1, detine un apartament in municipiul Bacau, precum si depozite bancare cu valori mici la agentii bancare din Bucuresti si Iasi. Grosul veniturilor sale este obtinut pe seama societatii de avocatura "Chiuariu & Asociatii", prin intermediul careia Chiuariu a obtinut in ultimul an peste 124.000 RON (1,24 miliarde lei vechi). Deputatul penelist are de rambursat un credit ipotecar in valoare de 27.000 euro. El a obtinut in ultimul an o indemnizatie de 57.000 RON din activitatea parlamentara, precum si alte 1000 RON din postura de lector asociat al Universitatii "George Bacovia" din Bacau.
Lucian Bogdanel

Nu sunt bani pentru cadrele didactice

Dascalii bacauani fac naveta pe banii lor. Primariile din mediul rural nu au bani pentru decontarea navetei profesorilor navetisti. Reprezentantii sindicatului din învatamânt au deschis deja, in multe cazuri, dosare in instanta. In judetul Bacau sunt peste 2.600 de profesori navetisti.

Majoritatea primariilor din mediul rural nu au bani pentru decontarea navetei dascalilor bacauani. Acest fapt este sustinut si de reprezentantii sindicatului din învatamântul preuniversitar. “Sunt multi navetisti, iar pe partea de decontare problemele sunt foarte mari. Deja avem procese pe rol din acest motiv, pentru a recupera banii pe care cadrele didactice i-au platit pe transportul zilnic. Sunt insa si multi profesori care nu vin la noi sa ne sesizeze pentru ca le este frica. Le e frica de primar, de director, de faptul ca-si vor pierde posturile”, ne-a spus Manole Chiriac, presedintele Sindicatului Liber din Invatamânt – filiala Bacau. În intreg judetul sunt peste 2.600 de profesori navetisti care strabat zilnic zeci de kilometri pâna la scolile la care predau. “La Horgesti, de exemplu, lunar, un profesor navetist plateste in jur de 200 de lei transportul in conditiile in care are un salariu de 800 de lei, redus acum cu 25 la suta”, a adaugat si Ioan Ivanciu, vicepresedinte SLI Bacau.

Primariile nu au bani

Guta Stiuca, primarul comunei Parincea, sustine ca nu poate deconta transportul cadrelor didactice din cauza ca nu-i permite legea: “Ne-au redus cu 40 la suta cheltuielile materiale. De unde sa-i platesc? Transportul profesorilor intra la «Cheltuieli materiale si servicii».” Edilul afirma ca OG 103/ 2010 precizeaza faptul ca din “cheltuielile materiale” intâi se scad facturile la utilitati, apoi se opereaza reducerea de 40 la suta. “Daca Guvernul facea aceasta precizare si pentru transport, intâi plateam naveta, apoi reduceam cheltuielile”, sustine el. In cele din urma, primarul recunoaste ca oricum nu ar fi decontat abonamentele si biletele dascalilor din cauza ca nu are bani: “Sunt 24 de cadre didactice care fac naveta. Ne-ar trebui 16.000 de lei, numai din septembrie si pâna acum”, a mai afirmat Stiuca. Nici Primaria Asau nu a decontat naveta, dar se straduieste: “Avem de achitat abonamentele pe trei luni pentru 38 de cadre didactice, arata Constantin Radulescu, primarul comunei. Se lucreaza la situatii. In total, avem o restanta de 7.940 de lei.” Dascalii fac naveta din Comanesti si vor incasa intre 50 si 320 de lei/ luna de scoala. Asta doar in cazul in care Consiliul Local Asau se va tine de cuvânt.

Restante de un an

Suma necesara in Poduri, pentru profesorilor care locuiesc in Bacau sau Moinesti este de 10.000 lei/ luna. “Nu le-am platit niciun leu pentru acest an din cauza ca nu avem resurse”, a declarat edilul Ioan Dobrovat. Dascalii sunt hotarâti sa actioneze in judecata autoritatile. “Noi am lasat o adresa la primarie, in care solicitam sa ni se achite restantele la transport, arata si Diana Albu, lider sindical. Sunt opt luni, ceea ce inseamna ca avem de primit 80.000 de lei.” Un profesor care locuieste in Bacau cheltuieste peste 300 lei pe luna pentru transport. “Legea 128 a invatamântului spune ca se plateste naveta si in cazul in care invatatorul merge cu autobuzul dintr-un sat in altul, de exemplu, de la Bucsesti la Poduri”, afirma Diana Albu. Edilul nu e de acord: “Cel care a dat legea trebuia sa dea si banii!” spune Dobrobat.

Repercusiuni

In aceste conditii, sunt deja semnale ca profesorii vor renunta la catedra si se vor reorienta profesional. “Sunt sute de cereri deja depuse pe concedii fara plata. Multe dintre ele vin exact din mediul rural. Este doar un semnal”, a concluzionat Manole Chiriac. Conform legii, dascalii navetisti trebuie sa primeasca lunar între 50 si 250 de lei, în functie de distanta pe care o parcurg pâna la unitatea scolara. În cazul în care nu exista mijloace de transport în comun între localitatea de domiciliu si sediul institutiei de învatamânt, acestia pot primi contravaloarea a 7,5 litri benzina la 100 km parcursi, daca se deplaseaza la scoli cu masinile personale.
Roxana Neagu
Silvia Patrascanu