Acasă Blog Pagina 5233

Fotbal, Liga a lll-a / Patru la rand?

de
Deșteptarea
-

FCM Bacau vrea sa-si continue seria victoriilor si in confruntarea locala de vineri cu Sport Club

Start reusit

FCM Bacau a inceput campionatul ligii a treia ca din pusca. Cu trei partide câstigate in tot atâtea etape, bacauanii si-au asigurat pozitia de lideri ai Seriei l. Antrenorul "galben-albastrilor", Gheorghe Poenaru a salutat parcursul fara gres al echipei sale din acest debut de sezon, cu atât mai mult cu cât doua din cele trei succese au fost obtinute in deplasare: "Suntem pe drumul cel bun si speram sa confirmam acest start reusit".

Au invins si oboseala

Ultima victorie a FCM-ului s-a dovedit si cea mai importanta: 2-1 pe terenul Politehnicii Galati. "Ma bucur ca am reusit sa trecem peste oboseala meciului din Cupa, cu Petrolul si sa invingem o formatie care cedeaza greu puncte acasa", a precizat antrenorul Gheorghe Poenaru, care asteapta victoria cu numarul patru, in jocul de vineri, de pe teren propriu, cu Sport Club Bacau.

Vraciu si-a reluat antrenamentele

Pentru confruntarea locala cu Sport Club, "galben-albastrii" ar putea conta din nou pe efectivul complet, dupa ce la Galati au evoluat fara Taban si Vraciu, ambii tinuti pe tusa de prob leme medicale. La cele doua antrenamente de ieri, Taban s-a pregatit la intensitate normala, in timp ce Vraciu a lucrat separat, alaturi de Codreanu, care acuza si el o contractura musculara. Medicii au dat insa asigurari ca atât Vraciu, cât si Codreanu pot fi recuperati integral pâna vineri.

Publicul are acces liber

Partida dintre FCM Bacau si SC Bacau va avea loc vineri, pe "Municipal", iar accesul spectatorilor nu va fi restrictionat, in ciuda faptului ca Primaria a anuntat ca intentioneaza sa modernizeze stadionul in plin campionat! "Spectatorii pot veni linistiti la meci, iar intrarea este libera, ca la toate celelalte jocuri pe care FCM Bacau le desfasoara pe teren propriu", a precizat presedintele "galben-albastrilor", Daniel Scânteie.
Dan Sion

Gravidele si copiii, buni de plata

    de
    Deșteptarea
    -

    Milioane de lei pe analize

    Aproximativ 9% din nou-nascutii din România vin pe lume inainte de termen. Acestia sunt copii cu risc de a deceda in primele zile sau luni de viata sau de a dezvolta diferite afectiuni. Cheltuielile pentru salvarea unui prematur sau pentru ingrijirile ulterioare nu pot fi cuantificate. Este cert ca preventia ar fi mult mai ieftina. Autoritatile sanitare ignora acest adevar. Altfel nu se explica de ce gravidele si copiii nu mai sunt o prioritate a sistemului sanitar.

    Esentiala in reducerea numarului de nasteri premature este activitatea de monitorizare a gravidelor. Colaborarea dintre viitoarea mama, medicul de familie si specialistul in obstetrica-ginecologie poate reduce riscul nasterii inainte de termen si al malformatiilor. Deteriorarea situatiei economice se reflecta si in aceasta activitate. Teoretic, gravidele si copiii au gratuitate si prioritate la servicii medicale. Viitoarele mame se confrunta, insa, cu realitatea inca de la prima vizita la medic. Acestea afla ca trebuie sa se adreseze unui laborator pentru un set minim obligatoriu de analize (care sunt si gratuite, teoretic), iar daca este cazul, li se recomanda si investigatii suplimentare, in functie de vârsta si afectiunile lor, de istoricul medical al familiei, de factorii de viata si mediu. In scurt timp, gravidele afla ca trebuie sa scoata sume consistente din buzunar daca tin la sanatatea lor si a copilului.

    Gratuit doar pe hârtie

    “Sunt abia la jumatatea sarcinii si am cheltuit 350 de lei numai pentru o parte din analizele medicale, ne-a declarat Carmen Popa. Am 40 de ani si contribui de ani de zile la Sanatate ca angajat, dar si ca persoana fizica autorizata. Am considerat ca am si eu dreptul la gratuitate.” In aceasta perioada, gravidele nu beneficiaza de gratuitate nici la investigatiile care se afla pe lista de compensare integrala. Motivul il reprezinta faptul ca laboratoarele aflate in relatie contractuala cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate nu mai au fonduri pentru analize. Pentru aceasta luna, listele de asteptare sunt complete. Gravidele si copiii mici ar trebui, conform unor indicatii ale Casei de Asigurari, sa aiba acces la analize, chiar daca fondurile s-au epuizat. Laboratoarele ii refuza si le cer sa vina luna viitoare, dar numai pe baza de programare. Tot ce primesc acum gravidele sunt preparatele cu fier, pe care DSP le distribuie prin intermediul medicilor de familie.

    Si copiii platesc

    Dar de gratuitate la efectuarea analizelor medicale nu mai beneficiaza nici foarte multi copii. Inca din aprilie laboratorul din policlinica Spitalului de Pediatrie nu mai face analize medicale in regim gratuit pentru copiii care pot fi tratati in ambulatoriu. De atunci, spitalul nu mai primeste bani de la bugetul asigurarilor de sanatate, deoarece laboratorul nu are certficat RENAR (de calitate, impus de normele europene), una din conditiile de a fi finantat. Dar pentru a obtine acest certificat, spitalul are nevoie de cel putin 50.000 lei, deoarece atât costa toate formalitatile ce trebuie indeplinite. "Nu avem bani, prin urmare doar o parte din documentatie am reusit sa o facem, ne-a spus dr.Aurelia Taga. Nu pot spune când vom obtine acest certificat." Marea majoritate a copiilor care se prezinta in policlinica spitalului ori la medicul de familie nu sunt cazuri urgente, dar necesita tratament la domiciliu. Pentru stabilirea diagnosticului si a tratamentului corespunzator au nevoie, insa, de investigatii de laborator. Dar acesta le acorda analize medicale numai contracost. Aceasta inseamna pentru fiecare parinte in cauza un efort financiar destul de mare. Creatinina costa 5,52 lei, calciul – 5 lei, magneziul – 5 lei, fibrinogenul – 12,75 lei, coproparazitologia – 17,50 lei, sideremia – 6,62 lei, ASLO – 10,70 lei, proteina C reactiva – 10,70 lei, iar examenul sumar de urina – 8,70 lei, astfel ca un parinte trebuie sa scoata din buzunar peste 80 lei. Multi parinti nu-si permit o asemenea cheltuiala, dovada fiind faptul ca din aprilie si pâna acum foarte putini s-au adresat laboratorului din policlinica si au solicitat analize contracost pentru copiii lor. Ei au ca alternativa laboratoarele private care au contract cu Casa de Asigurari de Sanatate, dar si ele au fonduri limitate.
    Doina Mincu
    Elena Tintaru

    124 de absolventi au primit note mai mari, dupa contestatii

      de
      Deșteptarea
      -

      Bac de toamna, la final

      S-a tras linie finala si peste sesiunea a doua a examenului de bacalaureat. Timp de doua zile, comisia judeteana a rezolvat si cele 604 contestatii depuse de absolventii nemultumiti de note, iar pe 9 septembrie s-au afisat rezultatele. In 124 de cazuri, notele finale au fost in favoarea candidatilor.

      Comisia judeteana de contestatii a sesiunii a doua de bacalaureat a rezolvat in aceste zile contestatiile depuse de candidatii care nu au obtinut nota de trecere la testarile scrise. Pe total au fost depuse 604 de contestatii, din cei 1.274 de elevi care au fost declarati respinsi. “In 124 de cazuri au fost modificate notele in favoarea elevului”, a explicat prof. Cristian Cuciac, inspector scolar adjunct si presedinte al comisiei. Lucrarile cu cele mai multe note care au fost modificate in favoarea elevului sunt de la proba scrisa la limba si literatura româna. La aceasta disciplina s-au recorectat 183 de teze, iar 40 dintre ele au fost cotate mai bine decât initial. Urmeaza mate­matica, unde 20 de lucrari au pri­mit note mai mari decât la prima corectare, si disciplinele biologie – anatomie, cu 33 de teze. “Daca nota finala, in urma contestatiei, a depasit 50 de sutimi, lucrarea a primit nota contestatiei, mai mare, iar daca modificarea notei a fost pâna in 50 de sutimi, nota initiala a ramas nota finala a lucrarii”, a mai spus Cuciac.

      Candidati norocosi

      In final, la Colegiul “Mihai Eminescu” Bacau, din cei 13 candidati inscrisi la sesiunea a doua de bacalaureat, cinci au fost declarati admisi, dupa ce in vara promo­vabilitatea la acest liceu a fost de aproape 90 la suta. La Colegiul Teoretic “H. Coanda”, doi elevi au trecut si ei cu brio de contestatii si s-a ajuns ca din 180 de candidati sa fie declarati admisi 10, iar la Colegiul National “Ferdinand I”, din 9 elevi, unul a fost admis initial, iar inca unul a reusit sa treaca examenul dupa contestatii. Alte exemple, din Bacau, mai sunt Colegiul National Pedagogic “Stefan cel Mare”, unde doi contestatari au fost admisi, CT “A. Saligny” cu alti 6, CT “D. Mangeron” – 2, Liceul Sportiv – 1.

      1.274 de candidati si 508 admisi

      In sesiunea de toamna a exa­menului de bacalaureat, din 1.866 de candidati inscrisi, doar 30 la suta au reusit sa promoveze exa­menul. In final au fost prezenti 1.665 de candidati, iar 7 dintre ei au fost eliminati pentru tentative de frauda. Dupa corectarea lucrarilor, inainte de contestatii, 1.274 de elevi au fost respinsi si doar 384, declarati admisi. Matematica, biologia, fizica, limba si literatura româna, in general materiile sustinute la probele scrise, le-au creat candidatilor cele mai mari batai de cap. Conform metodologiei actuale, elevii respinsi au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat doar in doua sesiuni, gratis. Pentru restul testarilor, se platesc taxe stabilite anual de Inspectoratul Scalar Judetean Bacau. Noile procente de promovabilitate si rezultatele finale, dupa contestatii, sunt afisate pe site-ul Ministerului Educatiei.
      Roxana Neagu

      Bardul lui Stavarache, acuzat de alesi ca-i minte pe bacauani

        de
        Deșteptarea
        -

        Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei, este acuzat de consilierul local George Bogatu ca ii minte pe bacauani cu privire la proiectul vizând construirea unei parcari supraterane pe locul statiei de salvare. Alesul a afirmat ca a depus un proiect la municipalitate si nu a facut doar o interpelare, asa cum a declarat Tomescu pentru cotidianul Desteptarea. Purtatorul de cuvânt nu este, insa, la prima minciuna.

        George Bogatu (PSD) a remis cotidianului Desteptarea proiectul depus la Primarie vizând construirea unei parcari supraterane pe locul statiei de salvare. Consilierul local a precizat ca doreste in acest fel sa-i dea un drept la replica lui Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei, care intr-o declaratie data Desteptarii a afirmat ca pesedistul a facut doar o interpelare cu privire la posibilitatea realizarii unei parcari in locatia amintita. Bogatu a afirmat ca Tomescu este "fie neinformat, fie ii minte intentionat pe bacauani". In urma cu o saptamâna, alesul local se declara sceptic cu privire la reusita proiectului sau, declarând ca acesta este pe punctul de a fi insusit de catre municipalitate. "Nu o sa comentez acele afirmatii ale lui Tomescu pentru ca nu am ce comenta. E un fel de drept la replica pe care vreau sa-l dau catre Tomescu. El ori e neinformat, ori lanseaza aceasta minciuna in mod intentionat", a apreciat Bogatu care in urma cu o saptamâna afirma ca "Primaria vrea sa-si insuseasca proiectul" si ca "se treneaza acest proiect pentru ca, probabil, vor sa si-l insuseasca si sa-l bage cu 6 luni inainte de campanie". In replica, Tomescu a declarat la momentul respectiv ca "domnul consilier George Bogatu a facut o interpelare pe aceasta tema si nicidecum nu a depus un proiect de hotarâre".
        Tomescu nu e insa la prima minciuna. La sfârsitul lui august, când Primaria a luat decizia de a taia sute de scaune de pe stadionul municipal in vederea montarii lor pe "Letea", acelasi purtator de cuvânt a declarat cotidianului Desteptarea ca acestea au fost duse la reparat. "La Stadionul Municipal are loc o actiune de reparare a scaunelor deteriorate, asemenea actiuni fiind periodice. Repararea acestora se face cu resursele umane si materiale ale Primariei", afirma Tomescu pe 22 august. Ulterior, scaunele au fost amplasate pe stadionul Letea, ce apartine Primariei, unde isi desfasoara meciurile de acasa echipa Sport Club.
        Proiectul propus de Bogatu a fost realizat de arhitectul Adriana Sandulescu. El prevede construirea unei parcari supraterane in regim de inaltime S + P + 2, care sa ofere 260 de locuri de parcare.
        Lucian Bogdanel

        Expozitie filatelica de maximafilie cu participare internationala

        de
        Deșteptarea
        -

        Societatea Româna de Maximafilie ”Dr. Valeriu Neaga”, cu sediul in Bacau, in parteneriat cu Asociatia Filatelica Franta – România, organizeaza in aceasta perioada Expozitia filatelica nationala de maximafilie cu participare internationala “Arta si Religie”.
        Deschiderea oficiala a expozitiei a avut loc ieri, 12 septembrie, in doua locatii simbol pentru tematica “Arta si Religie”, respectiv Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” din Bacau (pentru sectiunea arta) si Catedrala romano-catolica “Sfintii Apostoli Petru si Paul” din Bacau (pentru sectiunea religie). Este pentru prima data când in România se organizeaza o astfel de expozitie filatelica internationala de asemenea anvergura. Sunt expuse 48 de colectii de maximafilie (o ramura a filateliei), care ilustreaza tematica arta si religie, in orice forma specifica de expresie: pictura, sculptura, arhitectura, muzica, literatura etc. Pot fi vizionate colectii de prestigiu national si international din România, dar si 22 colectii prestigioase din Franta, Italia, Luxemburg, Cipru, Canada, Germania, Elvetia, Kuweit si Republica Modova. Cu acest prilej este ilustrata maxima “George Enescu, geniu al muzicii universale”, realizata la comemorarea a 55 de ani de la trecerea in nefiinta a marelui muzician român. De asemenea, sunt prezentate si doua stampile speciale. Expozitia este onorata de prezenta lui Jean Pierre-Mangin, presedintele fondator al Academiei Mondiale de Filatelie, cu sediul in Franta, dar si de oficialitati locale si din capitala, precum si numerosi invitati din intreaga tara, din municipiul si judetul Bacau. Evenimentul este organizat sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe al României, Academiei Mondiale de Filatelie, Federatiei Filatelice Române, Consiliului Judetean Bacau si Primariei Municipiului Bacau. La aceasta manifestare culturala colaboreaza Decanatul Romano-Catolic de Bacau, Asociatia Romano-Catolicilor "Dumitru Martinas" din Bacau, Oficiul Judetean Retea Postala Bacau, Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” din Bacau si Liceul de Arta “George Apostu” din Bacau. Bacauanul Valeriu Neaga a infiintat in 1957 prima grupa de maximafilie din România si a activat in Bacau, ca maximafilist, timp de 15 ani, ajungând si presedinte al Comisiei de Maximafilie a Federatiei Internationale de Maximafilie. Expozitia va fi deschisa publicului, in cele doua locatii, de luni, 13 septembrie, si pâna vineri, 17 septembrie, intre orele 09.00–17.00.

        Roxana Neagu

        “Am ales Bacaul pentru ca este un puternic centru cultural, cu traditie in filatelie, in general si in maximafilie, in special. Mai mult, si Societatea Româna de Maximafilie «Dr. Valeriu Neaga» isi are sediul in Bacau. Este o expozitie de mare dimensiune, o premiera nationala, organizata in doua locatii simbol.”
        general de brigada (r) Vasile Doros, presedinte al Comitetului de organizare

        “Este o expozitie si un eveniment deosebit de important pentru noi, mai ales ca la baza credintei crestine sta cultura. Un om cu o cultura bogata poate avea si o credinta deosebita. Expozitia pe religie ilustreaza imaginea istoriei bisericii, a crestinismului, a culturii din antichitate si chiar din zilele noastre, in centru fiind Papa Ioan Paul al II-lea, foarte iubit de credinciosi si, in special, de tineri.”
        pr. decan Isidor Dâsca

        Piata doar cu numele

          de
          Deșteptarea
          -

          Depozite goale si marfa pe marginea drumului

          In piata de gros ar fi trebuit sa isi vânda marfa producatorii agricoli, oamenii care nu au timp de pierdut la tarabele din pietele orasului. In realitate, aceasta piata este un loc in care bacauanii cumpara tot cu sacosa, incercând sa faca economie. Producatorii sunt nemultumiti atât de vânzare, cât si de conditiile oferite de administratie. Acestia reclama in special taxele mari si lipsa unui spatiu de cazare.

          Ploaia, criza si organizarea deficitara ii afecteaza pe producatorii agricoli din piata de gros din Bacau. Masinile, oamenii si marfa stau in baltoace. Cumparatorii nu se inghesuie. De cantitatile mari care ar fi trebuit tranzactionate intr-o piata de gros nici nu poate fi vorba. “Varza ce mai merge, ne-a declarat Fane Blanaru, care vine in piata bacauana din Barcea, judetul Galati. Dau cam 1000, cel mult 1500 de kilograme pe zi. Sunt multumit, oarecum, in conditiile de criza. In pietele celelalte am incercat sa vând, dar sunt mesele ocupate. Cât priveste piata de gros si conditiile de aici, este loc de mai bine. Ar trebui amenajat un dormitor, sa putem sta peste noapte.” Sandu Alupei, din Cosmesti – Galati, vinde de 20 de ani in pietele din judetul Bacau. A lasat Piata Centrala pentru piata de gros, desi aici este nevoit sa doarma pe jos, lânga masina incarcata cu legume. “Am avut taraba in Piata Centrala, dar era intre speculanti si ei hotarau preturile. Aici vindem mai ieftin, dar asa reusim sa dam mai multa marfa. Chiar daca lumea cumpara in cantitati destul de mici. «En-gros» inseamna cel mult 100 de kilograme o data.” Comerciantii au multe de reprosat administratorilor pietei. Pe lista de nemultumiri se afla taxa de 30 de lei/zi, gropile si baltoacele, orarul, care ii obliga sa astepte ore intregi dincolo de poarta daca ajung la piata dupa ora 23.00.

          Cu sacosa la “Angro”

          Bacauanii bat drumul pâna in piata de gros pentru a cumpara cu sacosa sau, cel mult, cu sacul. Reusesc astfel sa faca economii. In plus, au satisfactia unui chilipir pe care cu greu il pot gasi in pietele cu amanuntul, unde legea o fac speculantii. La unele produse, cum ar fi verdeata, prunele, ceapa si varza, preturile sunt la jumatate fata de celelalte piete. Oferta este, totusi, mult mai slaba decât in toamna trecuta. Aceasta se reflecta si in incasarile de la piata de gros, unde se strâng, din taxa de intrare, cel mult 10.000 de lei pe saptamâna. Vasilica Busuioc, directorul Administratiei Pietelor, ne-a declarat ca aceasta piata nu-si scoate nici macar cheltuielile de intretinere, mai ales pe timp de iarna. “Comerciantii au mereu nemultumiri. Nu este adevarat ca nu se deschid portile. Celor care au contract cu noi li se permite sa intre si noaptea. Cei care vin ocazional trebuie sa respecte programul.”
          Doina Mincu

          In plin campionat, Mironescu vrea sa renoveze stadionul

            de
            Deșteptarea
            -

            Domnisoara profesoara contraataca

            Edilii Bacaului vor sa renoveze stadionul municipal in timp ce campionatul Diviziei C se afla in plina desfasurare. Asta, dupa ce la sfârsitul lunii august conducerea municipalitatii a dat ordin ca sute de scaune sa fie taiate si montate pe stadionul Letea, aflat in proprietatea Primariei. In acest moment, pe "Municipal" isi desfasoara meciurile de acasa echipa fanion orasului, FCM Bacau. Reprezentantii clubului sustin ca edilii vor sa alunge echipa de pe stadion, desi intre cele doua parti functioneaza un contract de concesionare ale carui clauze sunt foarte stricte. Anuntul municipalitatii vine cu doar o saptamâna inainte de meciul dintre FCM Bacau si Sport Club, echipa-simulacru finantata de la bugetul local.

            Primaria pune din nou caruta inainte boilor. Edilii vor sa renoveze stadionul municipal, pe care echipa fanion – FCM Bacau – isi disputa meciurile de acasa in campionatul Diviziei C. Ideea nastrusnica apartine viceprimarului Roxana Mironescu. Aceasta a remis clubului bacauan o adresa prin care anunta ca toate bazele sportive din municipiu vor intra intr-un "program de reparatii capitale". Asta, in conditiile in care liga a treia a ajuns la etapa a patra, iar timp de mai multe luni – in perioada sezonului estival – edilii nu au miscat un deget pentru reabilitarea stadionului municipal.
            Mai mult, acestia au dat ordin la sfârsitul lunii august ca sute de scaune sa fie taiate si montate pe stadionul Letea, care se afla in proprietatea Primariei. Pe Letea evolueaza Sport Club, echipa-simulacru finantata de primarul Stavarache&co din bugetul local.

            "Vor sa ne blocheze"

            Initiativa Primariei vine cu doar o saptamâna inainte de meciul FCM Bacau – Sport Club, programat vineri pe stadionul municipal. Reprezentantii clubului fanion al Bacaului sustin ca edilii vor de fapt sa puna presiune pe FCM inainte de meciul cu echipa Primariei. In plus, afirma acestia lucrarile puteau fi realizate fara probleme inainte de inceperea campionatului Diviziei C. "Au asteptat sa incepem campionatul si acum, in plina competitie, spun ca vor sa renoveze stadionul. Vineri avem meci cu Sport Club si este clar ca incearca sa ne intimideze, sa ne blocheze. Au avut toata vara la dispozitie si nu au facut nimic. Nu au miscat un fir de praf pe stadion dupa ce au retrogradat FCM-ul. Acum, dupa ce au taiat sute de scaune din peluza vor sa modernizeze stadionul. E o aberatie din partea lor, mai ales ca suntem aproape de jumatatea turului in Divizia C. Pun presiune pe noi sub toate aspectele", a declarat Daniel Scânteie, presedintele FCM Bacau.

            Sute de milioane scurse prin Tribuna B

            La inceputul lunii august, cu aproximativ 3 saptamâni inainte de startul campionatului ligii a treia, edilii au presat din nou conducerea FCM cu ideea renovarii stadionului, asta dupa ce Tribuna B abia fusese "reabilitata", pe bani grei. Firma aleasa pentru lucrari a fost recomandata chiar de catre primarul Stavarache. Oficial, lucrarile au costat doar 10.000 de euro. Societatea care s-a ocupat de lucrari nu mai functioneaza in acest moment, având activitatea intrerupta.
            Patronul societatii 3D Construct, Marius Frunza, a motivat intreruperea de activitate prin faptul ca se pregateste sa plece in Statele Unite ale Americii pe o perioada nedeterminata. Odata cu “fuga” patronului in SUA, nimeni nu mai poate trage la raspundere societatea 3D Construct pentru lucrarile de proasta calitate realizate.

            Contractul ii tine legati de mâini si de picioare

            La sfârsitul anilor ’90, Consiliul Local a emis mai multe hotarâri vizând sprijinirea Asociatiei Sportive “FCM Bacau”, proprietara echipei de fotbal. Prin Contractul de Inchiriere nr.3853 din 10 februarie 1999 Asociatia Sportiva "FCM Bacau" a inchiriat stadionul pe o perioada de 15 ani, pâna in 2014.
            Contractul de Inchiriere din februarie 1999 prevede mai multe clauze care fac imposibila interventia proprietarului (Primaria Bacau – n.r.) fara acceptul prealabil al AS FCM Bacau. In caz contrar, edilii s-ar afla pe teritoriul abuzului in serviciu.

            Pusculita camarilei tesuta in jurul Primariei

            De cealalta parte, societatea Primariei – FCM Bacau SA – tinde sa devina o pusculita pentru afaceristii verosi cultivati in anturajul primarului in exercitiu. Surse din apropierea societatii au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca banii primiti de-a lungul timpului de SA au intrat in contul curent si nu in cel de capital social, asa cum fusesera aprobati. Mai mult, comisia de cenzori nu a verificat niciodata societatea, motiv pentru care la Registrul Comertului nu exista inregistrat un raport de control in acest sens. Majorarile de capital social nu au fost realizate niciodata, iar banii au fost cheltuiti in alte scopuri decât cele prevazute in hotarârile Consiliului Local.
            Desi CL a aprobat cooptarea in rândul actionariatului a Clubului Sportiv Mesagerul (viitoarea Asociatie Sport Club), nici pâna acum acest lucru nu s-a facut. Practic, societatea Primariei nu mai are niciun obiect de activitate odata cu retrogradarea FCM Bacau in liga a treia si nici drepturi sportive vizând participarea in Divizia C. Din cei trei administratori demisionari, doar unul a fost schimbat si inlocuit cu Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului, caruia i s-a conferit si drept de semnatura.
            Sediul social al SC FCM Bacau SA a expirat de mai mult timp, iar societatea nu a gasit nici pâna la aceasta ora un alt sediu in care sa functioneze. In pofida haosului cu aroma penala ce domina atmosfera din sânul societatii Primariei, aceasta a primit o noua infuzie de capital in suma de 12 miliarde lei vechi. 4 miliarde vor fi virate catre stat in contul unor datorii, iar 8 miliarde vor ramâne la dispozitia camarilei ce controleaza societatea. Pentru ca desfrâul pe bani publici sa fie complet, aceeasi societate a primit in administrare, pentru 5 ani, Oborul Serbanesti si Bazarul Milcov, toate incasarile din aceste 2 târguri urmând a intra pe mâna celor ramasi sa “administreze” SC FCM Bacau SA.
            Lucian Bogdanel

            Vicecampioana

            de
            Deșteptarea
            -

            Atletism / Cristina Negru (CSM Onesti) a urcat pe culmile gloriei, cucerind o medalie la Campionatele Mondiale de Alergare Montana

            Cristina Negru (CSM Onesti) a reusit sa obtina cel mai frumos rezultat al sectiei de atletism a clubului. Participând cu echipa României la Campionatele Mondiale de Alergare Montana de la Kamnic (in Slovenia), sportiva onesteana s-a clasat pe locul 2, fapt ce a adus medalia de argint echipei feminine a tarii noastre. Prof. Ingrid Istrate, directorul CSM Onesti, si-a exprimat satisfactia pentru aceasta reusita a Cristinei Negru, dorind ca rezultatele ei sa fie din ce in ce mai bune, ea devenind simbolul clubului onestean si model al celorlalte sectii. Atleta a povestit ca "la startul competitiei au fost 51 de concurente. Traseul a fost foarte greu, in conditii de ceata si frig (temperatura fiind de 6–7 grade Celsius), iar sosirea dificila, pe o panta abrupta. Cursa a fost de 4,5 km, linia de plecare fiind la o altitudine de 1350 metri iar cea de sosire, la 1800 metri". Antrenorul George Ardeleanu, care o pregateste pe Cristina Negru la CSM Onesti, a tinut sa mentioneze faptul ca "la selectia nationala pentru mondialele de alergare montana, ce s-au desfasurat la Sinaia, Cristina Negru a ocupat primul loc, cu 4 minute avans fata de atleta clasata pe locul 2 (Adelina Panaet). Acest lucru a adus ambitia noastra de a obtine un rezultat bun". Cunoscutul om de sport Dorin Aradavoaicei, consilier la CSM Onesti, a evidentiat faptul ca "prin cucerirea in acest an a doua medalii (una la europene si una la mondiale), Cristina Negru intra in topul celor mai buni sportivi ai judetului Bacau. La Campionatele Mondiale de alergare montana ea a fost cea mai buna din echipa României si a adus-o pe locul 2".
            Performanta obtinuta de Cristina Negru s-a inregistrat la trecerea unui an de când la conducerea CSM Onesti se afla prof. Ingrid Istrate, care a remarcat “dârzenia, tenacitatea, ambitia si seriozitatea acestei atlete, astfel ca am inceput sa simt gustul victoriei si al gloriei, pentru prima data o atleta de la CSM Onesti fiind medaliata mondiala".
            Performera din Slovacia, de la Campionatele mondiale de alergare montana, Cristina Negru a pasit in sport prima data in urma cu 4 ani, fiind invitata de o profesoara de educatie fizica din Comanesti sa participe la un concurs de atletism pe oras. Prima intrecere oficiala pentru ea a fost la Finala Olimpiadei Sportului Scolar de la Târgu Jiu, iar in prezent are in palmares numeroase medalii cucerite la concursurile interne si internationale. Un secret al succesului Cristinei Negru poate fi ca locuieste la 3–4 km de Comanesti (o distanta in panta), in cartierul Leorda (loc de unde s-a mai ridicat un mare campion – Ionut Iftimoaie) si ca zilnic alearga, in doua antrenamente, 25 de km.
            Ion Moraru

            Handbal masculin / Liga Nationala: Vai si-amar!

            de
            Deșteptarea
            -

            CSM Satu Mare – Stiinta MD Bacau 34-27 (17-12)

            Rataciti pe-un drum inchis! Traseul blocat? Baia Mare – Bacau – Satu Mare. Doua deplasari. Aproape 2.000 km intr-o saptamâna. Z-E-R-O puncte!!! Culoarul favorabil al unui inceput de campionat pe care “studentii” visau sa-l decoreze numai din victorii s-a sfarâmat sub explozia unor rezultate-bomba cu efect devastator. In loc de-un start accesibil, handbalistii bacauani s-au facut de râs in dublu exemplar pe terenul unor formatii departe de pretentiile europene ale Stiintei Municipal Dedeman.

            Au spart gheata

            Infrângerea inaugurala suferita in fata Minaurului (25-23) si-a gasit pereche jalnica tot in nordul tarii. La trei zile dupa ce au dat semne de viata invingând acasa Poli Timisoara (30-21), elevii lui Gabriel Armanu si Adrian Brezan au clacat din nou intr-o deplasare lunga. CSM Satu Mare, echipa invinsa in primele doua etape si care avea cea mai slaba aparare din Liga Nationala, a spart gheata pe teren propriu si a acumulat primele puncte stagionale tocmai in fata “studentilor”. Si nu oricum, ci dupa un meci pe care gazdele l-au controlat tot timpul!

            666

            Dupa 10 minute echilibrate si un egal la 6, formatia din Satu Mare s-a desprins decisiv cu o serie de 6 (!) goluri consecutive. Asa a rezultat un neverosimil 12-6 inregistrat in min. 19. 6-6-6, de parca si-ar fi vânturat cineva coada prin echipa "studentilor". Altfel cum Dumnezeu sa termini pe minus o saptamâna pe care balanta valorica o inclina, fara sa tremure, catre plus? Handbalistii bacauani au mai avut un moment important cu un sfert de ora inaintea finalului de la Satu Mare, când s-au apropiat la 25-22, dar au ratat contraatacul care ar fi putut relansa partida.

            Cu mâna goala

            In rest, gazdele au pastrat un avantaj de 4-5 goluri, majorat in ultimele secvente pentru o victorie fara dubii. Cu Vizhbovski, Savic si Olah recuperati dupa accidentari, CSM Satu Mare s-a metamorfozat la prima aparitie in fata propriilor suporteri si a obtinut primul rezultat pozitiv al sezonului. Stiinta a fost si ea alta. Cu totul alta fata de succesul din "intermediara" de acasa cu Poli Timisoara, inregistrând cel mai amar rezultat al inceputului de campionat.
            Stiinta: Tevzadze, Tamas – Moskalenko (7 goluri), G. Bujor (5), Ghita (4), Rotaru (3), Gurkovskiy (2), Dinescu (2), Dospinescu (1), Manea (1), Paunica (1), Iancu (1).

            Dana Popa

            Diagnostic in stand-by

             

            Astenie de toamna in lotul Stiintei Municipal Dedeman. Oboseala acumulata in deplasari, lipsa de concentrare, nervozitate, toate fara o cauza aparenta. “Parca am avea sindromul «mare»”, a declarat antrenorul Gabriel Armanu, pe motiv ca “nu am putut sa câstigam la Baia Mare, nu am reusit sa invingem la Satu Mare, nu stim sa obtinem un rezultat mare…”.

            Aceeasi echipa, evolutii diferite

            Sindromul “mare” are o gama intreaga de simptome. Mai intâi: starile schimbatoare, care au generat si pierderea echilibrului la inceput de toamna si de campionat. "E ca si cum am avea doua echipe. Una care joaca acasa, are cea mai buna aparare si câstiga meciuri, respectiv alta care evolueaza in deplasare si nu acumuleaza niciun punct“, a completat “principalul” Stiintei MD.

            Joc dur

            Fisa ultimului rezultat negativ (34-27 la Satu Mare) este completata si de adevarat razboi. Printre victime, inca din primele minute, s-au numarat Ionut Rotaru si Costel Manea. “A fost un meci in care, de la inceput, arbitrii au tolerat o serie de lovituri dure aplicate de gazde. Am intrat in jocul adversarilor si a aparut teama de a arunca la poarta”, a mai spus Gabriel Armanu. Analizele matematice dau si ele de gândit: 13 ratari de la 9 metri, patru contraatacuri neconcretizate, doua aruncari de la 7 m irosite si cinci greseli tehnice. Per total, 24 de erori din 51 de actiuni la poarta!

            Diferente

            Situatia din clasament ii ia totodata cu ameteala pe “studenti” dupa doar doua puncte acumulate in primele trei etape. Puncte câstigate acasa, deplasari ratate total. Cum schimba aerul, handbalistii bacauani isi modifica substantial si evolutiile. “Nu stiu cum sa se poate explica faptul ca nu reusim sa ne concentram, sa ne mobilizam când jucam cu echipe mai slab cotate. Nu am permis niciodata asa ceva, dar in mintea jucatorilor nu avem cum sa intram. Paradoxul mare este ca ajungem in pozitie de finalizare, dar ratam foarte mult”, a completat Gabriel Armanu.

            Paralizie temporara

            La toate se adauga si o paralizie temporara externa pe partea stânga, unde interii Moskalenko si Dinescu au oscilatii mari de forma. “Nu vreau sa-i scot pe ei tapi ispasitori. E adevarat ca nu poti sa joci numai pe partea dreapta, insa cu totii suntem vinovati de rezultatele de pâna acum. Suntem o echipa, si la bine, si la rau. Tot noi am câstigat cu Timisoara si tot noi trebuie sa mergem inainte. E greu insa de explicat de ce meciurile din deplasare nu ne aduc aceeasi satisfactie precum cele de acasa”, a subliniat antrenorul Stiintei MD.

            Resuscitare

            In functie de simptome, in aceste zile se asteapta diagosticul. “Trebuie sa facem o analiza pentru toata lumea, de la antrenori la jucatori, si sa vedem ce masuri se impun. Dezamagirea este mare dupa aceste trei etape. Ne pare rau ca nu am reusit sa-i multumim, prin rezultate, pe cei care ne finanteaza si sunt alaturi de noi si, cu siguranta, aveau alte asteptari“, a incheiat Gabriel Armanu. Ce-ar mai ramâne de facut pentru resuscitare? Se cauta reteta pentru ca Stiinta sa se vindece de “sindromul «mare»”. Si sa nu mai arate ca o echipa mica la urmatoarea deplasare, programata la Suceava, unde chiar este timpul pentru o victorie MARE. (D.P.)

            Automobilism / Formula GP3: Final de sezon

            de
            Deșteptarea
            -

            Odata cu Marele Premiu de Formula 1 al Italiei, desfasurat la Monza, a luat sfârsit in weekend campionatul Formulei GP3, unde România a fost reprezentata de Doru Sechelariu, care a concurat pentru echipa franceza Tech 1.
            Ultima etapa a sezonului 2010 a fost una departe de asteptari pentru pilotul bacauan. Dupa al 16-lea timp inregistrat in calificari, Doru Sechelariu a ratat startul in prima cursa, in care a ramas blocat pe grila si a plecat ultimul din cei 30 de participanti, recuperând pâna pe 21. Nici in cea de-a doua cursa startul nu a fost unul reusit, conditii in care bacauanul a pierdut patru pozitii pentru a incheia mansa ita­liana pe 18.
            Inca de la inceputul acestui campionat, planurile pilotului român nu au fost nici pe departe implinite. Startul sezonului s-a prezentat cu probleme pentru Doru Sechelariu, masina pe care acesta a avut-o la dispozitie prezentând numeroase lipsuri si tra­dându-l de mai multe ori. Situatia poate fi considerata insa normala din moment ce era vorba despre o formula noua si un monopost nou, care aveau nevoie de timp pentru a fi va­lorificate la maximum de tehnicieni. In cazuri repetate, echipa Tech 1 Racing nu a fost cea mai competitiva, iar Doru Sechelariu, fiind un pilot de moral, nu a putut da intotdeauna intreaga masura a talentului sau.
            Per total, sezonul nu il satisface, dar partea pozitiva este aceea ca bacauanul s-a dovedit de multe ori foarte rapid, stabilind in dese rânduri unul dintre cei mai buni timpi in curse.
            Pentru sezonul urmator, Doru Sechelariu vizeaza acelasi campionat GP3, al treilea in ierarhia sporturilor cu motor dupa Formula 1 si Formula GP2. Bacauanul va avea astfel ocazia sa valorifice experienta acumulata in 2010 in compania unor piloti de exceptie, câtiva dintre ei urmând sa ocupe posturi de piloti de rezerva in Formula 1. Este si cazul campionului Esteban Gutierrez, care in ultima cursa de la Monza a abandonat. Spre comparatie, Doru Sechelariu a reusit sa inregistreze un timp pe tur cu doua secunde mai rapid decât al mexica­nului.
            In concluzie, este in primul rând o problema de timp si experienta pentru ca Doru Sechelariu sa ajunga sa se numere printre prota­gonistii de anul viitor ai Formulei GP3. La cei 18 ani neimpliniti ai sai, pilotul bacauan are tot dreptul sa spere intr-o cariera de pilot la nivel maxim.
            Dan Alexandrescu, comentator Formula 1

            Karate, Cupa Romaniei: Tineret, mandria Stiintei!

            de
            Deșteptarea
            -

            11+6

            La sfârsitul saptamânii, Bucurestiul a gazduit Cupa României la karate pentru seniori si tineret si Open-ul SKDUN rezervat copiilor, cadetilor si juniorilor. Cele doua competitii au constituit o ultima verificare inaintea Campionatului Mondial, Open-ul reprezentând si un trial in vederea stabilirii loturilor nationale. CS Stiinta a deplasat la Bucuresti o delegatie formata din 12 sportivi, obtinând 11 medalii la Cupa României si alte sase la Open.

            Stafeta

            In ciuda faptului ca au luptat la categorii superioare de vârsta, bacauanii antrenati de Adrian Loghin au obtinut rezultate remarcabile. Capul de afis a fost tinut de reusita lui Alexandru Dor Nica la kumite seniori, categoria -75 kilograme. Sportivul Stiintei a devenit campion national, invingându-l in finala chiar pe detinatorul titlului, Radu Todiras. Performanta este cu atât mai mare, cu cât Todiras e si campionul mondial al categoriei!

            Companie

            Alexandru Dor Nica nu a fost insa singurul karateka bacauan care a urcat pe podium in competitia seniorilor desi venea din zona tineretului. Robert Giurgea s-a oprit in semifinalele categoriei -75 kilograme, ocupând in final locul trei, in timp ce Mario Chiper a luat si el bronzul la -67 kg. La tineret, Giurgia si Chiper au ipotecat aurul la +70 kg, respectiv -60 kg, in timp ce Bianca Dumitrache s-a clasat a treia atât la kumite, -53 kg cât si la kata.

            In familie

            Interesant este ca unele finale de la tineret au avut statutul de confruntari "in familie" pentru karateka de la CS Stiinta Bacau. Astfel, la 60 kilograme, Mario Chiper l-a invins pe colegul sau de club Paul Ursu, in timp ce la -70, Vladut Grapa a obtinut medalia de aur, dupa ce a reusit sa-l depaseasca pe performerul zilei, Alexandru Dor Nica, gratie "unei concentrari superioare", asa cum a precizat antrenorul celor doi, Adrian Loghin.

            Podium complet

            Oamenii de la Stiinta au facut legea si in Open-ul rezervat copiilor, cadetilor si juniorilor. Au pus stapânire pe podiumul categoriei -65 kilograme de la kumite, care a fost completat, in ordine, de Alexandru Hoborici, Vladut Grapa si Ursu Paul, au luat doua locuri intâi la cadeti, +55 kg, prin Ada Morocov si la juniori -70 kilograme pron Razvan Amariei, acesta din urma invingându-l in finala pe coechipierul sau Andrei Dima.

            Increzatori

            Antrenorul Stiintei, Adi Loghin a apreciat evolutiile elevilor sai, aratându-se increzator in perspectiva Mondialelor ce se vor desfasura luna viitoare in Franta. "Este foarte important ca ne-am pastrat tonusul in ciuda vacantei, chiar daca nu se prea poate spune ca am avut vacanta cu adevarat. Sper sa facem o figura frumoasa si la Mondiale", a declarat Loghin, care va avea zece sportivi in lotul national pentru Franta, un al unsprezecelea, Bogdan Pavel urmând sa participe la Cupa Mondiala.
            Dan Sion

            Fotbal, Liga a lll-a: Lidera autoritara

            de
            Deșteptarea
            -

            Politehnica Galati – FCM Bacau 1-2 (0-1)

            Maximum de puncte

            FCM Bacau continua sa domine Seria l din campionatul ligii a treia. Trei meciuri, tot atâtea victorii. Ultima a fost reusita vineri, cu scorul de 2-1 pe terenul Politehnicii Galati. Un teren dificil, atât la propriu cât si la figurat având in vedere ca suprafata de joc a bazei "Siderurgistul" este una cu iarba sintetica. Bacauanii au trecut insa si peste acest inconvenient, asa cum au depasit si oboseala acumulata in meciul de marti, cu Petrolul, din Cupa României si si-au consolidat pozitia de lideri ai seriei.

            Euro-Dobos

            Fara Taban si Vraciu, oaspetii au mizat pe o formula in care Lipovanu si Luncanu au fost titularizati ca mijlocasi de banda, Menghia i s-a alaturat lui Apostol la centrul terenului, iar Dobos a sprijinit singurul vârf de meserie, Boghian. Bacauanii au inceput in forta, iar dupa ceva mai mult de un sfert de ceas de la fluierul de start aveau deja 1-0 pe tabela. Dobos a sutat violent de la aproximativ 22 de metri, trimitând balonul in bara, aproape de vinclu, de unde a ricosat in poarta lui Stoica.

            Varianta de rezerva

            Gazdele au reusit egalarea in debutul partii secunde. Si tot printr-o reusita de senzatie. Noul intrat Francis a reluat inselator din afara careului, lasându-l fara replica pe David Stamatin. Bacauanii au revenit in atac, cautând sa se desprinda, iar golul de trei puncte a venit de pe…banca de rezerva. Introdus in teren in locul lui Menghia, Curiliuc a profitat in minutul 67 de o nesincronizare a defensivei galasene si a inscris cu toata opozitia lui Stoica.

            Drum bun

            FCM Bacau ramâne astfel singura echipa cu maximum de puncte din Seria l si se pregateste de confruntarea locala cu Sport Club. "Suntem pe un drum bun si sper sa confirmam asteptarile", a declarat antrenorul "galben-albastrilor" Gheorghe Poenaru, care a utilizat la Galati urmatoarea formula de echipa: Stamatin – Codreanu, Lozneanu, Ursu, Eudean – Lipvanu (min. 90 Bursuc), Apostol (min. 84 Mihalachioaie), Menghia (min. 51 Curiliuc), Luncanu – Dobos- Boghian.

            Dan Sion

            Justitiabilii bacauani, la cheremul robelor

              de
              Deșteptarea
              -

              Ora 9:00. Tribunalul Bacau era intr-o forfota continua. Oameni dezorientati, coridoare arhipline, avocati in criza de timp. Cam asa au aratat primele zile dupa terminarea vacantei judecatoresti. Instanta a intrat fara niciun minut de intârziere. Dosarele erau strigate rând pe rând. Pe masura ce minutele treceau, agitatia de pe holuri era intr-un permanent crescendo. “Doamne, ce ma fac?! Pe citatie scria ora 09:00. Deja e 09:30 si eu nu am gasit inca sala de judecata!” sau “Ce avocat mi-am luat! A spus ca ajunge aici la timp! Mai este putin si-mi striga dosarul, iar el… n-are niciun gând sa apara!”. Acestea sunt numai câteva dintre cele mai des intâlnite replici pe coridoarele instantelor de judecata. Caci, indiferent de instanta, atmosfera era aproape identica. Avalansa dosarelor s-a manifestat peste tot. 70-80 de falimente intr-o singura sedinta (la Tribunalul Bacau, sectia comerciala si contencios administrativ), zeci de dosare cu litigii de munca etc. Multimea pestrita forma insa un tablou grotesc. Cei mai multi – saraci, umili, dezorientati, neinformati – priveau cu invidie la cei câtiva extrem de bine imbracati, aroganti, care se plimbau agale pe holuri cu mâinile indesate adânc in buzunare. Aerul de superioritate li se citea in priviri, in mersul mult prea tantos ori in cheile masinii invârtite sfidator pe degete. In fapt, si acestia aveau la fel de multe emotii ca si cei dintâi. Modul de manifestare era insa cu totul altul. Pentru ca… pozitia sociala obliga! Iar ei, inculpati sau reclamanti – depinde de siuatie, trebuie sa aiba un mod de manifestare diferit fata de al palmasilor de rând. In salile de judecata povestea se repeta. Cu unele mici diferente. Grefierii striga dosarele, in fata apar cele doua parti implicate in proces, se prezinta noul pas procedural si… cam atât. Extrem de rar se mai aude si “ramâne in pronuntare”. Dupa ce si-au pus toate sperantele in judecator si Instanta, asteptarile oamenilor sunt inselate de realitate. Nu le vine sa creada ochilor si urechilor. “Am plecat de acasa cu noaptea in cap ca sa ajung aici la timp. Este primul termen si credeam ca ma intreaba ceva si pe mine! Dar asa, aproape ca nici nu mi-am dat seama ce s-a intâmplat”, ne-a spus un batrân care aproape ca plângea la iesirea din sala de judecata. Si uite asa, total impersonal, magistratii analizeaza dosar dupa dosar. Personalul putin, numarul mare de cauze au ca urmare directa un noian de amânari. Nici viciile de procedura nu sunt de neglijat. Culpa este una comuna. Repercusiunile… de asemenea. Tragice sunt insa situatiile in care avocatii nu stiu cu cine se judeca, iar judecatorii nu stiu ce judeca. “Domnule avocat, stiti cu cine va judecati?” Linistea s-a lasat insa in sala de judecata. “Domnule avocat, va mai intreb o data: stiti cu cine va judecati?”. Aceeasi liniste. Fara a mai intra in amanunte, cred ca acest lucru este relevant pentru o parte dintre cei care alcatuiesc SISTEMUL.

              Florentina Rosu

              Vanzatorii din Oborul Serbanesti infrunta saracia

                de
                Deșteptarea
                -

                Saracia ii indeamna pe zeci de oameni sa vina in fiecare saptamâna in Oborul Serbanesti pentru a vinde ce le-a mai ramas in casa de valoare. Cândva un târg in adevaratul sens al cuvântului, acum abia daca mai ai ce vedea. Animale nu mai sunt de mult, doar câtiva comercianti ambulanti care vând fie grâne, fie mobila, sau poate niste haine vechi.

                Oborul Serbanesti nu mai este ce a fost! Asta spun putinii bacauani care-i mai trec poarta in fiecare saptamâna. Doar cei care nu mai au ce pune de mâncare pe masa mai vin aici sa vânda ce le-a mai ramas prin casa. Berzintu Ion si Ruxanda Cojoc sunt doar doi dintre comerciantii ambulanti, care impinsi de la spate de saracie indura acum frigul sperând ca se vor intoarce acasa la sfârsitul zilei, macar cu o pâine. Ion si-a dus masina la RABLA. Ce a reusit sa mai salveze din piese le-a asternut acum pe un sac de plastic si astepta cumparatori. "Am vândut masina si acum astept cumparatori pentru piesele astea ramase. Nu prea se uita nimeni la ele. Vin aici pentru ca am nevoie de bani. Am o pensie de 580 de lei si nu-mi ajunge. Inainte, târgul era plin de oameni. Aveai ce cumpara si lumea venea tot timpul", ne-a spus Ion.
                Ruxanda Cojoc are 80 de ani. Pe fata ei se citesc greutatile. Doar un zâmbet cald mai alunga tristetea de pe chipul ei. Arte o pensie de 400 de lei si sufera de o boala de plamni. Pentru ca medicamentele sunt prea scumpe vine in târg cu lucruri vechi. Bijuterii, pantofi si haine purtate. Asta este marfa ei. "Vind hainele sa manânc. Am adus lucrurile de acasa. Ce sa fac? Nu cumpara nimeni daca nu sunt bani. Pe zi daca fac 10 lei. Sunt si zile in care nu am facut niciun ban", a spus Ruxanda Cojoc.
                Ruxanda regreta ca nu-si poate ajuta copiii, ramasi fara serviciu. Ea spune ca nu va renunta sa mai vina in trg, pentru ca alta solutie nu exista pentru ea. Peste tot pe unde vezi ochii doar tarabe improvizate. Oamenii isi asaza marfa pe jos. Nimeni nu i-a ajutat cu nimic. Nici clienti nu mai sunt de mult timp. Poate doar câtiva trecatori. "Vin mai mult ca sa nu stau in casa. Asa mai vad si eu oameni. De cumparat, nu cumpar nimic ca nu sunt bani. Nu mai este ce a fost trgul asta. Acum ani de zile era plin. Erau animale si multa marfa buna. Acum nu mai este nimic", ne-a zis Gheorghe Oatu. Constantin Apostol vine in Obor de cte ori are nevoie de bani. A primit un teren la tara si toata productia din agricultura o aduce aici. Acum vinde graunte de porumb. "Am nevoie de bani pentru o pâine. Dau mai ieftin grauntele si tot nu am clienti. Am lucrat sapte luni ca sa pot sa-mi iau un coltar de bucatarie, pe care am dat 200 de lei. Ne descurcam greu. E criza si nimeni nu se mai uita la marfa noastra", s-a plâns Constantin. Cam asa-si duc zilele oamenii care au muncit o viata de om si acum nu mai au nimic. Sunt uitati de sistemul "bolnav" si "sarac" in care traim.

                Sinziana Filimon

                Niciun asistent acuzat de malpraxis

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Pacientii stau cuminti

                  In sapte ani de când exista, Ordinul Asistentilor Medicali Bacau a inregistrat cu putin peste 10 sesizari. Majoritatea reclamatiilor au venit din partea unor medici sau a unor colegi de serviciu. Polita de malpraxis nu acopera si daune morale.

                  In cei peste sapte ani de existenta, asociatia profesionala a asistentilor medicali din judetul Bacau a trebuit sa judece un numar extrem de mic de sesizari. De la infiintare si pâna in prezent la Ordinul Asistentilor Medicali, Filiala Bacau, au fost depuse cu putin peste 10 sesizari. "De-a lungul timpului un numar extrem de mic de pacienti a facut sesizare catre noi, afirma Minodora Chicea, presedintele ordinului. Au fost câteva de la medici sau colegi de serviciu ai unor asistenti, dar care reclama probleme minore." Anul acesta Consiliul Judetean al ordinului a cercetat doar cazul de la Serviciul Judetean de Ambulanta, care se referea la faptul ca un echipaj, solicitat la un accident rutier, i-a pus colier pentru adulti unui copil. S-a dovedit, insa, ca victima era imbracata gros, ceea ce nu a permis utilizarea unui colier pentru copii. Totusi, câteva carente s-au constatat in acest caz. "A fost vorba despre o lipsa de personal si de coordonare", a mai spus presedintele Filialei Bacau a Ordinului Asistentilor Medicali. Raportat la cei peste 3.000 de asistenti medicali câti sunt in judetul Bacau si fac parte din ordin, numarul reclamatiilor este nesemnificativ. Destul de blânde sunt si sanctiunile pe care asociatia judeteana le poate da in cazul in care se stabileste ca un asistent a gresit din punct de vedere profesional sau deontologic. Codul de etica si deontologie profesionala al asistentilor medicali prevede ca masuri disciplinare: mustrarea, avertismentul, suspendarea temporara sau retragerea calitatii de membru al ordinului, precum si anularea autorizatiei de libera practica a profesiei pentru o perioada limitata sau definitiv. Dar la nivelul judetului, conducerea asociatiei nu poate aplica decât mustrare si avertisment, celelalte sanctiuni fiind de competenta Consiliului National al ordinului.

                  Daunele morale nu intra in discutie

                  Pacientul care se considera prejudiciat de un asistent se poate adresa, insa, si instantei, pentru obtinerea unei despagubiri, care va fi acoperita si de asigurarea de malpraxis. Polita pentru care sunt asigurate cadrele sanitare este de 10.000 euro – asistentii din spitale, 5.000 – asistentii din policlinici si 2.000 euro – asistentii farmacisti, aceasta suma fiind acordata de catre firma asiguratoare in cazul in care i se da câstig de cauza reclamantului. Contributia este de 2 euro pe an de fiecare asistent si suma este platita din fondurile pe care Filiala Bacau a ordinului le-a adunat din cotizatia membrilor ei. Conducerea ordinului nu este, insa, total multumita de clauzele politei de asigurare. "Polita este destul de convenabila, dar nu prevede si daune morale, a mai declarat Minodora Chicea, presedintele Ordinului Asistentilor Medicali Bacau. Ar trebui adaugate, pentru ca multi dintre cei care solicita despagubiri in instanta invoca si acest tip de daune." Pâna in prezent, insa, in judetul Bacau niciun asistent nu a fost actionat in instanta pentru malpraxis.

                  Elena Tintaru

                  Ministrii Bacaului

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Unii au lasat proiectul soselei de centura, altii au tacut bine

                    S-au perindat in cercurile puterii. Unii dintre ei si-au pus amprenta asupra modului de lucru, altii au trecut neobservati. Cu foarte putine exceptii, demnitarii guvernamentali dati de Bacau in 20 de ani de democratie au uitat de unde au plecat dupa ce s-au vazut instalati la ciolan.

                    Singurul ministru plin dat de judetul Bacau in 20 de ani de politica postdecembrista este deputatul onestean Valerian Vreme. De o saptamana, el a devenit titularul portofoliului Comunicatiilor in urma remanierii ministrului Gabriel Sandu. Vreme a fost, pana in 2007, membru al PNL Onesti, trecand ulterior in barca PLD-ului lui Stolojan.
                    Social-democratul Dan Matei Agathon este un alt ministru plin dat de Bacau, insa in conditii ceva mai speciale. Agathon este nascut in Bucuresti, insa a candidat la Camera Deputatilor, pentru doua mandate consecutive, in circumscriptia electorala nr.4 – Bacau. Deputatul de “import” a indeplinit functia de ministru al Turismului in cabinetul Vacaroiu (1992-1996), precum si in guvernul Adrian Nastase, dar doar in intervalul 2000-2003, portofoliul turismului fiind comasat cu ministerul Transporturilor, condus la acea vreme de Miron Mitrea.

                    Secretari ai Guvernului

                    Bacaul a mai avut, de-a lungul timpului, si doi secretari generali ai Guvernului (SGG). Primul, Viorel Hrebenciuc, a fost SGG in Guvernul Nicolae Vacaroiu (1992-1996), postura din care si-a sporit considerabil influenta in cercurile puterii centrale. Al doilea, Gabriel Berca, a indeplinit functia de SGG in cabinetul C.P. Tariceanu, pe parcursul anului 2008. El a demisionat in cele din urma din functie pentru a candida la alegerile parlamentare, in Colegiul 1 Senat din judetul Bacau.

                    Secretari de stat

                    Daca la capitolul ministri, Bacaul nu sta exceptional, in privinta secretarilor de stat judetul a avut o reprezentare constanta in plan central. Unii dintre secretari au avut rang de ministru, suplinindu-i – de fapt – pe titularii ministerelor unde activau.
                    Gheorghe Antochi a indeplinit functia de secretar de stat la ministerul Agriculturii (1992-1994), in timpul guvernului Vacaroiu, pozitie din care – potrivit CV-ului sau – a ramas in Bucuresti pentru a se ocupa de reprezentanta din capitala a societatii Agricola Bacau.
                    Senatorul social-democrat Sergiu Sechelariu a fost secretar de stat, in intervalul 2001-2004, in Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei, condus de un alt greu pesedist, Miron Mitrea. Din aceasta postura, Sechelariu a devenit artizanul implementarii programului construirii de locuinte pentru tineri prin intermediul Agentiei Nationale pentru Locuinte (ANL), care a luat fiinta in timpul mandatului sau. In 2004, ministerul in care a activat Sergiu Sechelariu a lasat mostenire administratiei Stavarache proiectul la cheie al soselei de centura. Aceasta a fost uitata timp de 4 ani prin sertarele ministerului, iar proiectul a pierdut – in cele din urma – finantarea de la Banca Mondiala.
                    Adrian Mironescu, fost membru al PNL Bacau, a ocupat, in intervalul 2005-2010 functia de sef al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, cu rang de secretar de stat. O prezenta extrem de discreta, Mironescu a revenit in Bacau punand umarul la infiintarea organizatiei judetene a Uniunii Nationale pentru Progresul Romaniei (UNPR).
                    Senatorul PD-L Vasile Nistor a indeplinit, in perioada 2005-2007, functia de secretar de stat in Cancelaria premierului C.P. Tariceanu. Conform propriului CV, Nistor s-a ocupat de coordonarea Departamentului de Dialog Social a Guvernului. Odata cu alungarea PD-ului de la guvernare, mandatul lui Nistor a incetat. El a revenit in Bacau, a candidat la functia de presedinte al Consiliului Judetean, a pierdut sefia filialei PD-L Bacau, dar a iesit senator la alegerile parlamentare din toamna lui 2008.
                    Cosmin Necula, fost consilier local social-democrat, a ocupat timp de cateva luni in timpul guvernarii PSD – PD-L functia de secretar de stat in aparatul propriu al vicepremierului Dan Nica (PSD). Odata cu ruperea guvernarii bicolore, Necula a revenit in Bacau unde detine functia de vicepresedinte al organizatiei judetene a PSD.
                    Neculai Olaru, actual prefect si fost sef al PD-L Bacau, a ocupat incepand cu octombrie 2009 functia de director general al Administratiei Nationale “Apele Romane”. In februarie 2010, el a fost inlocuit din functie preluand fraiele Societatii Nationale a Sarii “Salrom”. Ambele portofolii au fost asimilate functiei de secretar de stat.
                    Doina Melinte, fosta mare glorie a atletismului mondial, intregeste panoplia secretarilor de stat bacauani. Fosta atleta a fost numita in luna martie presedinta Agentiei Nationale pentru Sport si Tineret, cu rang de secretar de stat. Anterior, Melinte a detinut functia de secretar de stat la Ministerul Tineretului si Sportului care a fost desfiintat.

                    Lucian Bogdanel

                    211 unitati educationale fara autorizatie sanitara

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Colegiul Prefectural convocat, ieri, de Neculai Olaru a analizat stadiul pregatirii unitatilor de invatamant cu trei zile inainte de start. Florin Lazar, inspector general, a adus doar vesti bune: primarii colaboreaza foarte bine, numarul scolilor neautorizate a scazut, avem doar 1 la suta dascali cu studii necorespunzatoare.
                      „Lucrarile de igienizare sunt realizate 95 la suta, a explicat Florin Lazar, seful ISJ Bacau, la Colegiul Prefectural de ieri. La sedinta de data trecuta erau patru cazuri speciale: Scoala Palanca, al carei acoperis era distrus 30 la suta, Scoala Ciughes, la care nu se putea ajunge din cauza ca podul era rupt, Scoala Bogdanesti, cu probleme la aco­peris, si Scoala Caraclau. Toate au fost rezolvate, mai pu­tin ultima, unde nu s-au finalizat lucrarile, dar cursurile vor incepe. Elevii vor invata in doua schimburi, in gra­dinita.” Un alt “subiect sensibil” a fost autorizarea scolilor. Din 945 de unitati, doar 211 nu au autorizatie sanitara, ceea ce inseamna 22 la suta. Inspectorul Lazar a aratat ca pare mult, dar nu e, fata de 45,25 la suta scoli neautorizate in 2009. “Sa fim intelesi, nu ma intereseaza numarul scolilor cu personalitate juridica neautorizate, ci numarul elevilor care invata in scoli neautorizate”, a precizat seful ISJ. Or acestia reprezinta doar 14,3 la suta din numarul total al elevilor. Florin Lazar a mai afirmat ca, in baza sugestiei MEC, vor fi preferati profesorii pensionari, platiti la ora, in locul personalului necalificat. Din cele peste 7700 de posturi, doar 80 sunt ocupate de suplinitori cu studii necorespun­za­toare, ceea ce inseamna 1 la suta, adica foarte putin. Daca ieri, toti inspectorii se aflau in tara, la consfatuiri, sambata toti vor fi in scoli, la intalniri cu directorii. “Le multumesc foarte mult primarilor pentru colaborare”, a declarat inspectorul general, aratand ca s-au mobilizat, motiv pentru care, in doua saptamani, de la 254 de scoli neautorizate s-a ajuns la 211. Si inca o data a subliniat ca 22 la suta nu e mult, fata de 35 la suta, judetul Cluj, sau 40 la suta, Alba. Prefectul judetului l-a laudat pe noul inspector general, afirmand ca s-a inscris “pe o directie buna” si a vrut sa stie ce se intampla cu masinile si cu soferii. In judet sunt 68 de microbuze noi si, in foarte scurt timp, urmeaza ca soferii sa urmeze cursuri, iar masinile sa obtina licenta. Florin Lazar va analiza numarul de elevi si numarul de kilometri si va incerca o colaborare intre primarii, deoarece “transportul nu trebuie gandit pe o singura comuna”, ci urmarind traseul cel mai eficient.

                      Silvia Patrascanu

                      Utopie „made in Bacau”: Insula de Agrement

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Orice cetatean doreste ca in orasul lui sa aiba câteva locuri in care sa se poata plimba in tihna. In cazul municipiului Bacau situatia este insa putin mai complicata. Parcurile nu arata tocmai grozav, strandurile sunt intr-o stare deplorabila si pot fi folosite doar vara, iar Insula de Agrement a fost data uitarii.

                        S-a asezat praful

                        Edilii bacauani au insa gânduri mari. Vor sa transforme radical Insula de Agrement. Când anume, nimeni nu stie cu siguranta. Prin Hotarârea 383 din noiembrie 2009, consilierii locali au aprobat studiul de fezabilitate. “Primaria trebuia sa depuna studiul la Agentia de Dezvoltare Nord-Est. Finantarea trebuia sa fie de 50% din partea Consiliului Local Bacau, restul de 50% prin Programul Operational Regional 2007-2013”, a declarat consilierul local Ilie Birzu. Valoarea eligibila a proiectului este de 41.992.260 lei, din care, primaria trebuie sa puna la bataie 23.855.280 lei.
                        Pâna acum nu s-a intâmplat insa nimic concret. Insula de Agrement arata la fel de jalnic. Vara, exceptând o discoteca sau o terasa nu prea poti face mare lucru. Afisele cu „scaldatul interzis” troneaza la fiecare pas, buruienile si mizeria sunt la ele acasa. Gratare fumega insa non-stop. Daca bacauanii nu ies la iarba „verde” ca sa arunce vreo fleica pe carbuni, atunci ies la copt ardei sau vinete.

                        Este in grafic…

                        Reprezentantii autoritatilor locale spun ca proiectul de reamenajare al Insulei de Agrement este in grafic. „Proiectul <Reabilitare si Modernizare Insula de Agrement Bacau> este facut pe Axa prioritara 5 POR – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, domeniul de interventie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice. Cererea de finantare este acum in evaluare la Organismul Intermediar POR-ADR N-E”, a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvânt al Primariei Municipiului Bacau. Proiectul a fost realizat de catre o firma din Bucuresti, iar durata estimata a executiei constructiei este de 24 de luni. Urban Proiect, firma de proiectare angajata de municipalitatea bacauana a luat insa bani frumosi pentru studiul de fezabilitate: 86.500 lei noi din bani publici. Insa de atunci si pâna acum, situatia nu a evoluat deloc. Nici reprezentantii Agentiei Regionale de Mediu nu stiu foarte multe despre acest proiect. “In ceea ce priveste reabilitarea Insulei de Agrement, Agentia Regionala de Mediu a dat aviz la Planul Urbanistic de Dezvoltare, pe acelasi amplasament si cu utilitati similare”, a afirmat Iulian Movila, director Agentia Regionala de Mediu.

                        Alexandra Zaharia

                        „Omul are nevoie de frumos pentru vaz, auz si suflet”

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Interviu cu Doru Sascau, profesor la Facultatea de Muzica din Piatra Neamt, catedra de jazz

                        – Mâine vine un manelist cunoscut in Bacau si Teatrul de Vara va fi arhiplin. Joi este concert la ATENEU. Filarmonica « Mihail Jora » are invitati din Germania si Japonia. In sala sunt putin peste 200 de melomani. Nu este un scenariu, este o realitate. Sunteti un cunoscator al fenomenului muzical din Bacau si din tara, va rog sa-mi spuneti care este explicatia acestor doua fenomene?
                        – Ca muzician, ca om de cultura, cred ca nivelul de educatie, nu neaparat muzicala, ci si de cultura generala al unei categorii de populatie conduce la asemenea situatii, la asemenea selectii ale modului in care isi petrec timpul liber sau se manifesta, in valoare sau in nonvaloare. Ar fi un motiv, altele tin de institutiile ce se ocupa de cultura, lucreaza in interiorul ei, de mass media, de scoala.
                        – Se mai preda obiectul Muzica in scoli?
                        – La scolile generale se face o ora de muzica pe saptamana. Ea este trecuta in orar, insa nimeni nu garanteaza ca se desfasoara efectiv. Ba nu sunt profesori, ba ora se inchiriaza altor profesori de la alte obiecte. Acolo unde sunt profesori cu dragoste de muzica si sunt sustinuti de conducerilor scolilor, sunt organizate si functioneaza grupuri muzicale, coruri, diferite alte formatii, unele cu succes la public.
                        – Lucrati intr-un domeniu extrem de sensibil, un domeniu in care primeaza talentul, vocatia. Cum reuseste profesorul, dascalul, sa descopere acele corzi sensibile ale fiecarui copil, sa-l apropie si sa-l puna in valoare?
                        – Desigur, fiecare copil sau adolescent are o sensibilitate, o chemare catre arta, un profesor de muzica, prin dibacia lui, prin talent si vocatie reuseste in timp sa-i descopere acele aptitudini native, iar prin maestria lui, fie demonstrativ, fie oferindu-i auditii, il poate atrage catre arta muzicala, catre arta sunetului, catre un instrument sau in directia valorificarii aptitudinilor interpretative vocale. Profesorul este cheia devenirii lui ca artist sau renuntarea. Un rol foarte important il au si parintii, care pot descoperi de la vârste mici inclinatiile copilului spre muzica, daca nu pentru performanta, macar pentru a-i inobila sufletul, pentru o preocupare adiacenta altora mai accentuate, cum ar fi fizica, poezia sau informatica. Ele nu se exclud, pot coabita pentru formarea personalitatii copilului, pentru educatia lui majora. Daca nu face muzica la nivel de performanta, nu toti pot, in schimb muzica ii deschide gustul pentru frumos, sensibilitate, o anumita ordine in gândire si actiune.
                        – In Bacau avem un liceu de muzica, de arta, functioneaza si Scoala Populara de Arta, apoi la Palatul Copiilor sunt cercuri, formatii, profesori indrumatori, tot atâtea centre unde copiii si tinerii pot invata si se pot dedica acestei arte. Au acesti copii posibilitatea sa se manifeste, sa-si arate tatentul?
                        – Bacaul este un oras privilegiat din acest punct de vedere, cum si la Onesti este o traditie in promovarea talentelor, mai ales spre muzica usoara. Fiecare centru, fiecare institutie isi au rostul lor in pregatirea copiilor si elevilor pentru performanta. Cât despre manifestare, despre iesirea in public a acestor copii este o problema ce tine de institutiile abilitate, de autoritatile locale. Stiu, cunosc ca de mai multi ani lipsesc initiativele, preocuparea pentru ca bacauanii, si nu numai, sa-si vada ta­lentele, copiii dotati in plenitudinea capacitatii lor. Numai spectatorul, specialistii isi pot da girul asupra masurii muncii cadrelor didactice, a indrumatorilor, parintilor, copiilor. Spectacolul, marile scene, confruntarea sunt hotarâtoare in devenirea unui artist.
                        – Cum si-a inceput Doru Sascau cariera muzicala?
                        – Sunt absolvent al Conservatorului din Iasi, promotia 1977, insa am inceput din copilarie sa studiez muzica cu tatal meu, un muzician cunoscut in Bacau, profesor la Scoala Populara de Arta, a cântat cu multe orchestre, a dirijat. Mai intai a fost pianul la patru ani, apoi acordeonul, nu am stat departe nici de chitara, tot la indemnul tatalui meu. Am vazut la el talent, ambitie, munca si am vrut sa-l urmez, sa transmit si eu mai departe muzica. Dupa Conservator am revenit in Bacau, un oras frumos, pe care il iubesc nespus si pe care nu-l voi parasi niciodata. Am fost profesor la Scoala Populara de Arta, la Casa Pionerilor, la Casa de Cultura.
                        – Ai fost sef de formatie, conduceai o trupa, erai in top prin anii ’70 – ‘80.
                        – Am infiintat si am cântat cu multe formatii, din liceu, facultate si apoi la maturitate. Mi-a placut muzica, mi-au placut salile pline, cum erau pe atunci. In clasa a VI-a am infiintat formatia DIAMANT, cu care am cântat si in liceu, am avut inregistrari la Radio Iasi, am mers la festivaluri, con­cursuri. Am activat, in paralel, la Casa de Cultura la formatia de estrada, de revista. Eram atunci organist. La Conservator am infiintat, impreuna cu alti colegi, grupul de muzica progresiva ETHOS si cântam doar piese compuse de noi, mentorul nostru fiind marele maestru, un muzician renumit, Ion Baciu, rectorul de atunci al Conservatorului. Revenit la matca, cum spuneam, am infiintat, la Casa de Cultura, formatia CHATARSIS. In 1980, impreuna cu Florin Epureanu, Florin Enea si Gigi Pruteanu am infiintat grupul EOLIC, cu care am avut activitate concertistica multi ani, in Cenaclul Amfiteatru al lui Val Manescu. Era, in acei ani, o emulatie, o nebunie a muzicii, a spectacolului, a concursurilor, mergeam la festivaluri, cutreieram tara cu spectacole. Anul 1989 m-a gasit la catedra la Liceul de Muzica din Bacau, dupa care am avut posibilitatea sa plec in strainatate. Trei luni in Israel, am format un duo, cu un vilonist român stabilit acolo, Jean Panait. A fost o experienta interesanta, am cunoscut si un altfel de public, dupa care a urmat Germania.
                        – Pâna la Germania, am sa te rog sa spui cititorilor ziarului Desteptarea, cu ce artisti ai cântat in Bacau, in România.
                        – Din tinerete am acompaniat, am aranjat si am creat muzica pentru mari artisti cum ar fi Aurelian Andreescu, Dan Spataru, Mirabele Dauer, Doina Spataru, Petre Geambasu, Alexandru Arsinel, Tora Vasilescu, Tamara Buciuceanu, foarte multi, Stefan Banica senior, dar si bacauani, Constantin Nadoleanu, Rozina Cambos, Viorel Baltag, care a fost, cine isi mai aminteste, si solist, Gigi Ciobanu, coleg de clasa in Cartierul CFR, acolo unde am copilarit si eu. Mi-ati rascolit amintirile, unii mi-au fost foarte dragi, altii nu mai sunt acum. Am avut o tinerete frumoasa, traita intens, timp in care am invatat multe, dar mai ales muzica.
                        – Muzica nu are granite, timpul trece repede. Povesteste-mi pe scurt sederea ta in Germania.
                        – Pe scurt, insa au fost cinci ani de munca, din 1990 pâna in 1995. Am cântat intr-un grup la Berlin doar sase luni, dupa care am dat un concurs si am ajuns la Munchen, pianist si aranjor intr-un grup de exceptie, concomitent am predat doi ani la un liceu din acelasi oras. Am câstigat niste bani, am cunoscut lumea, muzica de toate genurile din Germania. A fost extraordinar, insa a trebuit sa ma reintorc in tara, in Bacau, la Liceul de Arta. De aici incepe si cea mai frumoasa perioada a vietii mele.
                        – Din discutiile preliminare acestui interviu, imi spuneai ca tot in aceasta perioada ai avut sansa sa cunosti lumea, sa calatoresti. Despre ce este vorba?
                        – Vezi, eu mereu am avut sansa sa lucrez in mai multe locuri, in paralel, am folosit timpul la maxim. Din 1996 am incheiat, succesiv, patru contracte cu o companie engleza. Unul dintre vapoare se numea Marco Polo si timp de patru ani, in vacante, am inconjurat lumea. Am lucrat, am cântat pe vase de croaziera, acele hoteluri plutitoare, cu care calatoreau in majoritate americani, dar si europeni, astfel ca am vazut ce doar la televizor sau in imaginatie se poate vedea. Am cântat muzica de caffe concert si de entertainment, cu un trio de jazz. Avem conditii, patru stele, program destul de lejer, platiti cu bani buni, adevarati-dolari. Nu mi-a fost insa usor, acasa familie, departe de ei, oricât de bine ai duce-o, tot acasa ti-e gândul, tot la tara ta, mereu faci comparatie, mereu te asalteaza amintirile, Vrei si inainte, dar te gândesti si in urma la ce ai lasat, la ce ai facut, ce mai urmeaza.
                        – Firea românului, il trage ata mereu acasa.
                        – Da, si acest sentiment il ai atunci când esti la mii de kilometri de casa, dar si daca ma aflu la doar doi pasi de granita. De aceea am revenit, iar am revenit pe malurile Bistritei.
                        – Acum esti profesor la Facultatea de Muzica din Piatra Neamt. Este o alta etapa in viata ta, esti la maturitate. De ce Piatra Neamt, habar nu aveam ca exista asa ceva in Piatra.
                        – Dupa un alt contract pe un vas de croaziera, ca am fost pe mare si pe oceane si cu alte companii americane, in 2005 am fost solicitat la Piatra Neamt pentru a preda la clasa de jazz, instrumental si vocal a Facultatii de Muzica, o filiala a Academiei “Gheorghe Dima” din Cluj. De atunci predau la aceasta facultate, fac naveta cu masinuta mea, care consuma foarte putin. Aici ma ocup si de acordarea pianelor, meserie pe care am invatat-o tot de la tatal meu si am desavârsit-o in Germania.
                        – Spuneam la inceput ca avem un Liceu de Arta, o traditie muzicala, o orchestra simfonica, solisti, dirijori, compozitori, critici muzicali, in Bacau nu s-a putut infiinta o asemenea facultate?
                        – S-a incercat, insa nu s-a aprobat, nu a avut loc. Greu, foarte greu, nu s-a vrut poate. La Piatra, infiintata din 1998, sunt doua sectii, Facultatea de Pedagogie si cea de instrumente si canto. Sunt cam 30 de locuri bugetate si altele cu plata, sunt si studenti bacauani. Pregatim profesori de muzica, interpreti vocali sau instrumentisti. La Pedagogie muzicala,
                        cursurile sunt de trei ani obligatoriu, iar la canto si instrumente se fac patru ani.
                        – Doru Sascau, de ce ar alege un copil, un tânar sa studieze muzica, când stim cu totii ca nu se câstiga grozav din arta muzicala?
                        – In primul rând din pasiune, in al doilea rând sunt cei dodati, au talent, sunt seriosi, iar ei sau parintii aleg aceasta cariera. Este pacat, mare pacat ca acesti copii sa nu fie ajutati sa performeze in vocatia si talentul lor, cum la fel de pacat este sa fortezi un copil sau un elev sa urmeze cariera muzicala daca nu are chemare, pic de talent, ci este doar o dorinta, un snobism al parintilor. Nu se moare de foame, se moare de foame doar daca esti la un nivel mediocru, insa, la facultatea de muzica nu rezisti, nu ajungi la capat doar cu vointa, este importanta, dar nu indestulatoare. Talent si munca, asta-i reteta.
                        – Cum s-a ajuns de la muzica clasica, de la folclorul autentic la manea?
                        – Asta-i durere mare. Este complicat de explicat. Exista, si in muzica, ca in orice domeniu, devieri de la marea arta, flagelul muzicii de proasta calitate, paraziti, in ceea ce ma priveste pe mine, dar si pe cei care sunt adeptii muzicii de calitate. Este pacat ca a luat amploare muzica de proasta calitate, insa, dupa cum am vorbit la inceput, mai exista public pentru aceasta muzica. Nu o poti opri, interzice, decât prin promovarea muzicii adevarate. Totul pleaca de la educatie, de la nivelul de cultura, care a scazut, s-a alambicat. Nu stiu. La Casa de Cultura nu se mai intâmpla nimic, la Teatrul de Vara este pustiu, chiar daca s-au cheltuit milioane de euro pentru refacerea lui. Mai sunt doar manifestarile ocazionale, organizate in pripa, cu solisti si formatii de calitate indoielnica.
                        – Mai lucrezi acum cu tineri, copii?
                        – Am lucrat multi ani, insa acum nu prea mai am timp. Daca vad ca au talent, sunt dotati si vor sa faca muzica ma apuc de o asemenea treaba, deoarece vad ca nu lucrez degeaba, sigur voi avea rezultate. Nu vreau sa pacalesc pe nimeni, spun de la inceput daca copilul merita efortul sau nu, daca merita banii si timpul alocat, altfel, nu. Muzica este arta, nu pierdere de vreme.
                        – Ce ai cânta acum daca ai fi pe scena?
                        – Vezi, eu am cântat aproape orice gen de muzica, de la muzica moderna, rock, progresiva, jazz-rock, jazz, muzica de estrada, big-band. Acum as cânta orice din muzica moderna.
                        – Ai avea spectatori?
                        – Sigur as avea, unii vor veni din curiozitate. Multi s-au saturat de muzica proasta si mai vor si altceva. Nu numai banul conteaza, omul are nevoie si de frumos, de calitate, pentru ochi, pentru auz si pentru suflet. Viitorii oameni mari care acum sunt copii trebuie sa-i indrumam catre aceste insusiri, sa fie mai buni, muzica, prin nobletea ei, ii poate ajuta sa devina mai buni, mai umani, mai intelegatori, mai frumosi la suflet. Muzica iti aduce, iti da toate acestea.

                        Gheorghe Baltatescu

                        Accidente de munca pe banda rulanta

                          de
                          Deșteptarea
                          -

                          Accidentele de munca fac tot mai multe victime. Numai in acest an, la Inspectoratul Teritorial de Munca Bacau s-au inregistrat 45 de astfel de evenimente, in urma carora trei persoane si-au pierdut viata. Chiar si inspectorii ITM admit ca fenomenul persista si chiar a atins cote ingrijoratoare.

                          Numarul accidentelor de munca inregistrat in judetul Bacau este din ce in ce mai mare. De la inceputul anului, 45 de astfel de evenimente au fost si in vizorul Inspectoratului Teritorial de Munca. In trei dintre ele, angajatii au decedat. Cel mai grav accident inregistrat in ultima perioada este cel de la SC Quartek Group SRL, unde a avut loc o explozie in urma caruia doi barbati au murit. Firma in cauza avea ca obiect principal de activitate colectarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase. Din primele cercetari, s-a stabilt ca accidentul s-a produs din cauza utilizarii unui aparat de taiat cu disc abraziv asupra unui rezervor de 20 de tone in care au fost depozitate uleiuri uzate.

                          Inconstienta

                          “Este, din pacate, un fenomen care persista in societatile comerciale din Bacau, a explicat Cristian Cucuian, inspector sef ITM Bacau. Nerespectarea prevederilor legale, in ceea ce priveste protectia muncii, inca ne mai da de lucru, in ciuda demersurilor noastre. Iar acest lucru se vede in munca inspectorilor care numai in acest an au aplicat amenzi ce depasesc 1,5 miliarde de lei vechi.” Alti 42 dintre bacauanii care au cazut victime ale accidentelor de munca sunt inca sub supraveghere medicala sau in incapacitate temporara de munca. Conducerea ITM Bacau face apel la respectarea legii privind sanatatea si securitatea in munca, atentioneaza angajatorii sa asigure conditiile necesare salariatiilor si echipamente de protectie. In paralel, institutia efectueaza controale, campanii de constientizare asupra riscurilor, adunari periodice pe ramuri de activitate pentru a preveni aceste fenomene si a educa angajatorii. “Noi intensificam controalele la sediile firmelor, avem campanii tematice, controale inopinate plus cele tematice periodice la toate societatile cu risc. Ma refer aici in special la cele din domeniul constructiilor si confectiilor, unde se inregistreaza cele mai multe accidente de munca. Scopul nostru este de a reduce numarul lor”, a mai spus Cucuian.

                          2.084 de controale si 3.628 de sanctiuni

                          Anul trecut, ITM a inregistat 64 de accidente de munca, din care 8 mortale si 56 soldate cu incapacitate de munca. In acest an, s-au inregistrat 45 de accidente. Inspectorii de munca au efectuat 2.084 de controale, pe linia securitatii si sanatatii in munca, la 2.020 de societati comerciale si au aplicat 3.628 de sanctiuni. Valoarea totala a amenzilor este de 1.528.500 lei, iar numarul instalatiilor sistate, de la butelii de oxigen pâna la diferite utilaje de lucru, este de 375. Amenda pe nerespectarea legii la acest capitol este de la 8.000 pâna la 10.000 de lei.

                          Roxana Neagu
                          1...5.2325.2335.234...5.877Pagina 5.233 din 5.877

                          ULTIMELE ȘTIRI