Noile masuri anuntate de Ministerul Sanatatii stârnesc ingrijorare si nemultumire printre pacienti. Una dintre acestea se va aplica de la 1 aprilie si prevede taxarea bolnavilor care bat la usile cabinetelor medicale fara a se fi programat inainte. Suma pe care pacientul va fi nevoit sa o scoata din buzunar va fi stabilita de fiecare furnizor de servicii medicale. Aceasta nu este insa decât una dintre taxele pe boala.

Aceasta este ultima luna in care bolnavii se mai pot rezenta la medic fara programare, fie ca este vorba despre cabinetele medicilor de familie sau cele din policlinicile spitalelor. Cei care nu se conformeaza vor plati o taxa pe consultatie. La noul bir se va adauga, in cel mult trei luni, co-plata. Astfel, pentru orice consultatie, programata sau nu, pacientii vor plati o parte din cost (intre 5 si 10 lei). Bolnavii cred ca ministerul incearca astfel doar sa mai scoata niste bani de pe urma lor. “La cabinetul medicului meu de familie nu-i chiar atât de aglomerat incât sa fie nevoie de programare, ne-a declarat Ioan Covrig, asigurat pe lista unui cabinet medical de pe strada Pictor Andreescu. De fapt, se vrea ca populatia sa plateasca orice miscare. Este adevarat ca in alte state UE se plateste la medic, dar cetatenii au alte venituri acolo.” Alti pacienti sunt de acord cu programarea, dar solicita sa se dea intotdeauna prioritate urgentelor. “Avem copii care se imbolnavesc subit, deci nu ai timp sa te programezi”, ne-a declarat si Pavel Miclaus. Nici Lidia Pavel nu are nimic impotriva programarilor, insa taxarea pacientilor i se pare o nedreptate. “Ar fi bine sa avem o ora fixata la medic. Stam cu orele la usa. Cu plata nu sunt insa de acord. Avem pensii prea mici pentru a mai plati ceva.” Alti asigurati sunt indignati de perceperea oricarei taxe bolnavilor care solicita servicii medicale in sistemul public.

Programare, dar cu liste de asteptare

Conducerea Spitalului Judetean de Urgenta nu a stabilit, deocamdata, modalitatea prin care va fi pusa in practica decizia ministrului Sanatatii. „Nu ne-am gândit inca. Vom decide in zilele urmatoare cum vom proceda“, ne-a declarat, ieri, dr. Mihaela Popescu, managerul spitalului. Prin introducerea acestui sistem se preconizeaza sa fie eliminate cozile care se formeaza in fata policlinicii inca de noaptea si aglomeratia, mai ales inainte de prânz, de la cabinete. Dar programarea inseamna aparitia listelor de asteptare. Si aceasta deoarece la programare se va tine cont de faptul ca normele sanitare prevad ca un medic din policlinica sa-i acorde unui pacient 15 minute. Asadar, se va respecta strict aceasta norma.

Compania de Apa

1. Constantin Apostol: cumatrul lui Romeo Stavarache si membru fondator al PSD Bacau. In prezent Apostol este seful Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Est si unul dintre consilierii apropiati ai primarului pe probleme de „afaceri europene”. Este membru in Consiliul de Administratie al Companiei de Apa.
In 2005, Apostol a sarit la gâtul lui Viorel Hrebenciuc, contracandidându-l la sefia organizatiei judetene. Apostol nu a mai apucat sa-si duca demersul la bun sfârsit si s-a retras inainte de alegerile interne, dar nu inainte de a acuza partidul ca s-a transformat dintr-o respectabila grupare politica, intr-un SRL. Este cunoscut drept un adversar inversunat al „lipitorilor de afise” (cum ii place sa le spuna) care au preluat puterea in PSD.
Alaturi de sefia ADR Nord-Est, Apostol este si presedintele asociatiei Top Sport prin care municipalitatea bacauana, condusa de cumatrul Stavarache, finanteaza echipa de handbal masculin. In doi ani de zile, 2008 si 2009, Top Sport a primit de la Primarie peste 50 miliarde de lei pentru a finanta inalta performanta in handbalul bacauan. Sumele cheltuite de municipalitate nu au se reflecta in performantele inregistrate de Stiinta, echipa nereusind sa câstige niciun trofeu major. In plus, in ultimii ani au iesit la iveala mai multe scandaluri legate de intârzierile cu care jucatorii si-au primit salariile. In anturajul echipei Stiinta se mai regasesc Petre Slavitescu, proprietar al VipSanGym, baza sportiva de la Piatra Neamt unde echipa isi desfasoara cantonamentele, dar si Dorel Sanie, fostul director sportiv al Fibrex Savinesti. Ca un facut, sediul ADR Nord-Est, institutia condusa de Apostol, se afla in plin centrul orasului Piatra Neamt.
2. Razvan Gaina: presedintele Consiliului de Administratie al Companiei de Apa, dupa mazilirea lui Adrian Craiovan de catre primarul Stavarache. Fost sef al Distrigaz la inceputul anilor 2000 si apropiat al lui Vasile Nistor, fost sef al PD, actualmente senator PD-L, Gaina s-a aflat de la bun inceput in gratiile actualului primar. Pâna de curând, seful Companiei de Apa a fost actionar cu 50 la suta in societatea Branpis, firma abonata la contractele de la CET Bacau. Gaina este prieten la catarama cu Constantin Apostol, amicitia dintre cei doi fiind de notorietate in mediul politico-administrativ bacauan. Directorul Companiei de Apa conduce o societate ale carui venituri merg, in procent de 50 la suta, catre salariile si lefurile pe care le incaseaza, lunar, angajatii. Asta in conditiile in care peste 53 la suta din apa livrata bacauanilor se risipeste in pamânt din cauza starii precare a infrastructurii de distributie.
Este unul dintre promotorii majorarii pretului la apa in Bacau, in acord cu contractul de imprumut 8023 semnat de Romeo Stavarache pe 26 noiembrie 2004.
3. Cornel Pricope: seful organizatiei municipale a PNL, consilier judetean si membru in Consiliul de Administratie al Companiei de Apa. Prezenta discreta in peisajul politic local, Pricope s-a remarcat prin fidelitatea fata de actualul edil sef. In timpul Guvernului Tariceanu, sotia sa – Corina Neli Pricope – a condus Agentia pentru Protectia Mediului. Corneliu Pricope este si Agentiei de Dezvoltare Locala Bacau, sub egida careia ar fi trebuit sa se materializeze proiectul Zonei Metropolitane. Tânarului liberal i se face marcaj om la om la sefia municipalei PNL. El este secondat de patru vicepresedinti: Liviu Goian, om de afaceri apropiat de interesele lui Stavarache; Ilie Birzu, consilier local PNL; Constantin Gioseanu, fost administrator public al municipiului si membru in asociatia Top Sport; Radu Ababei, fost inspector scolar general, inlocuit in 2006 din fruntea educatiei bacauane.
4. Marius Danciu: fost consilier judetean din partea PNL. Si-a dat demisia din functie dupa ce a fost gasit incompatibil de catre Agentia Nationala de Integritate (ANI). De numele lui Danciu se leaga mai multe contracte cu CET Bacau, dobândite in anii din urma, când inca mai figura in actionariatul societatii Tek SRL. Firma a câstigat mai multe contracte privind „deplasarea vagoanelor pe caile ferate industriale”. In prezent, in actionariatul firmei figureaza doar sora lui Danciu. In mai 2008, cu doar o saptamâna inaintea alegerilor locale, Tek SRL se alege cu un contract de 1,23 milioane lei din partea CET. Societatea a recidivat dupa un an, procopsindu-se cu un contract de 472.000 lei din partea aceluiasi furnizor de termoficare.

Cine mai conteaza la Compania de Apa:

In structurile de conducere ale Companiei de Apa mai „bântuie” si alti acoliti ai actualului edil sef. Dintre acestia, ies in evidenta Carmen Zaharia Ciorcila, notar prezent in actionariatul societatii editoare a oficiosului lui Stavarache – Ziarul de Bacau; Iulian Stoican, director al Termocet si apropiat al primarului; Gabriela Cenusa, sotia lui Liviu Cenusa, patronul societatii SSC Invest SRL, societate care editeaza oficiosul sus-amintit, precum si Gabriela Mazilu, director economic al CET Bacau, dar si activista care a reprezentat PNL in Biroul Electoral Judetean cu prilejul ultimelor alegeri.

CET SA Bacau

1. Marius Stanila: cumnatul lui Romeo Stavarache si director in cadrul CET Bacau, pozitie din care in 2007 a generat un imens scandal legat de o licitatie privind mentenanta sistemului de cogenerare cu turbina de la CET. Contractul a fost câstigat de compania germana MW Zander. Consultantul afacerii din partea nemtilor, Marin Stanescu, l-a acuzat la data respectiva pe Stanila ca i-ar fi cerut bani drept premiu pentru incheierea afacerii cu succes. Stanescu a declarat ca 30.000 de euro ar fi ajuns, intr-un plic, la Stanila. Cumnatul lui Stavarache l-a catalogat drept „borfas“ pe consultantul nemtilor. Ulterior, DNA a intrat pe fir, insa dupa o scurta perioada de cercetari Stanila a scapat basma curata. Pâna de curând, directorul de la CET a fost actionar minoritar la spalatoria primarului, Prod Cresus, pozitie din care – potrivit datelor de la Registrul Comertului – s-a retras. Stanila s-a mai ocupat de vânzarea a 150.000 de certificate de carbon si de darea spre administrare a altor 96.000, operatiuni ce au adus in conturile CET aproape 3 milioane de euro. Banii s-au cheltuit pe stingerea unor datorii pe care furnizorul de agent termic le avea catre terti, indeosebi catre furnizorul de gaz, E.ON. De altfel, datoriile CET sunt de domeniul recordurilor, Stanila recunoscând ca, in contul serviciilor prestate, CET are o datorie catre CFR care se cifreaza la peste 150 de miliarde lei vechi.
2. Ilie Birzu: consilier local PNL, membru in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) de la CET. Cel mai vechi ales in actuala configuratie a Consiliului Local. Pâna in 2004 a fost timp de 12 ani om de frunte in organizatia municipala a PSD. Dupa preluarea functiei de primar de catre Romeo Stavarache, Birzu a trecut – pentru o scurta perioada de timp – in Partidul Noua Generatie (PNG) condus de Gigi Becali. Nici aici nu i-a priit. Birzu s-a trasformat in consilier independent, dupa care a infiintat asociatia Eurocivica prin intermediul careia a mentinut o relatie apropiata de mediul scolar bacauan. Cu putin timp inainte de alegerile locale din 2008, Birzu a trecut in PNL si i-a asigurat candidatului Stavarache o infrastructura electorala de invidiat, precum si un acces direct la mediul educational din municipiu. Birzu este proprietarul mai multor terase sezoniere, iar in câteva rânduri s-a aflat in carti pentru a prelua functia de viceprimar. Este cel mai vechi ales prezent in actuala configuratie a Consiliului Local.
3. Ion Rotaru: consilier local din partea PNL, membru in AGA de la CET. Venit in PNL pe filiera PUR, dupa ce Stavarache a abandonat partidul lui Voiculescu, imediat dupa câstigarea Primariei Bacau. Este unul dintre oamenii de baza ai actualului primar si proprietarul mai multor afaceri din zona constructiilor si a reparatiilor de drumuri. Pâna in urma cu câtiva ani, aparea in actionariatul firmei RKS Drumuri, firma din care s-a retras pentru a nu fi incompatibil cu statutul de ales local. Controleaza din umbra societatea din care s-a retras, RKS Drumuri câstigând, fara probleme, unul dintre contractele de deszapezire a orasului. Detine o participatie de 90% in capitalul societatii Rotbac care câstigase un contract privind modernizarea salii de atletism din Bacau, contract care nu a mai fost derulat, acoperisul imobilului sportiv fiind intr-o stare evidenta de degradare.
Impreuna cu Liviu Goian, afacerist de casa al lui Romeo Stavarache si vicepresedinte al municipalei PNL, detine firma Ligone International din Suceava, titulara licentei de emisie a canalului de televiziune 1 TV, post afiliat intereselor primarului in exercitiu. In cadrul societatii sucevene, Rotaru detine 20% din partile sociale, fata de 40% cât are Goian.
4. Isabela Adam: consilier local PNL, membru in AGA, de profesie jurist. A inlocuit-o in AGA pe Roxana Mironescu, om de incredere al edilului sef, care a fost promovata viceprimar. Isabela Adam este apropiata lui Gica Vlasie, patronul Vasion si omul din spatele societatilor Gepex si Baixa. Ea este juristul Vasion si a fost propulsata pe lista de consilieri locali ai PNL gratie relatiei privilegiate pe care patronul Vlasie o are cu cercurile din conducerea PNL Bacau. Vlasie este artizanul dezastrului de la Strandul Tineretului, care a fost concesionat pe o nimica toata de la Primarie, iar in prezent se zbate in paragina din lipsa de fonduri. Tot Vlasie controleaza Baixa, societate de constructii in actionariatul careia afaceristul si-a plasat soacra. Baixa a câstigat, de asemenea, un contract privind deszapezirea arterelor municipiului Bacau. Gica Vlasie este unul dintre cei mai mari platitori de publicitate in oficiosul lui Stavarache – Ziarul de Bacau – si unul dintre clientii de pret ai actualei administratii locale.

Cine mai conteaza la CET:

Spre deosebire de Compania de Apa, Consiliul de Administratie al CET Bacau aproape ca nu conteaza. Din structura de conducere fac parte Sorin Ailenei, absolvent de teologie, consilier in Prefectura Bacau in mandatul prefectului Claudiu Serban sau Gabriel Stanica Lupu, profesor de sport, fost PUR-ist care a dezertat in PNL in preajma alegerilor locale din 2008. Cu un CA “fragezit” inca din primavara lui 2009, CET Bacau este controlat politic la sânge prin intermediul AGA. Din structura amintita, fac parte cinci consilieri PNL, si câte unul din PSD si PD-L. Cei cinci liberali sunt: Ilie Birzu, Ion Rotaru, Isabela Adam, Mircea Fechet, respectiv Ileana Paduraru.

Locatarii blocului 68, str. Oituz, cu 24 apartamente, au de platit la apa rece si la canalizare de aproape 10 ori mai mult decât in lunile anterioare. Conducerea Companiei de Apa declara ca au fost pierderi din cauza unei avarii pe reteaua care apartine locatarilor. Acestia sustin ca nu a fost nicio avarie pe conducta lor si ca, fara nicio interventie pe aceasta, in martie, consumul a revenit la normal.

Când in martie au primit factura la apa rece si la canalizare pentru luna februarie cele 24 familii care locuiesc in blocul 68, strada Oituz, au fost pe punctul de a face infarct. Au constatat ca au fost facturate pentru o cantitate care, normal, reprezinta consumul unei microintreprinderi. Daca in lunile anterioare nu depaseau 100 mc, in total, pe februarie Compania de Apa Bacau le-a facturat pentru 751 mc. Fiecare familie trebuie sa achite de aproape 10 ori mai mult decât cantitatea inregistrata de apometrele din locuinta. „Pentru luna trecuta la cei 12 mc, consumul familiei noastre, compania ne-a aplicat un coeficient de corectie de 9,57, si ne-a trecut pe factura 114 mc, ne-a spus Mariana Chirila. Astfel, avem de achitat 405 lei fata de 70-80 lei, cât plateam pâna acum. Este enorm, 114 mc reprezinta consumul nostru pe aproape un an.“ La rândul ei, Ernestina Rusu, in vârsta de aproape 80 de ani, este „taxata“ cu 86 mc de apa rece in loc de 9 mc. La canalizare factura este de 77,53 mc. „Este incredibil sa ajunga la un consum de 86 mc in doar o luna, ne-a declarat Adriana Stoian, fiica batrânei. Are o pensie de 4 milioane lei si trebuie sa plateasca numai apa rece si canalizarea 3 milioane lei.“ „Pâna in februarie coeficientul de corectie a fost de 1,09, dar l-au majorat de 9 ori, ne-a spus Felicia Costache. Este imposibil ca in plus sa se inregistreze peste 600 mc.“

Compania de Apa da vina pe consumatori

Imediat dupa ce le-au primit, locatarii au contestat facturile la Compania de Apa. Aceasta a verificat apometrul general, care ii apartine si inregistreaza consumul pentru intreg blocul. Compania le-a raspuns, insa, ca apometrul este bun si functioneaza perfect, astfel ca nu este vorba despre nicio eroare. Ea pune consumul mare de apa inregistrat de apometrul ei pe seama pierderilor din reteaua ce apartine locatarilor. „A fost o avarie pe reteaua interioara, care este a locatarilor, avarie pe care au remediat-o, sustine Petrus Radulescu, directorul executiv al Companiei de Apa. In plus, procesul verbal de citire a apometrului si impartire a consumului pe fiecare a fost confirmat de catre delegatul locatarilor.“ Dar acestia nu cred in explicatia companiei. „Daca ar fi fost vreo avarie pe conducte si ar fi curs din retea atâta apa trebuia ca blocul sa pluteasca, mai afirma locatarii. Dar nu a aparut pe nicaieri nicio pierdere. Insa, ca prin minune, fara sa se faca nicio interventie pe retea, in martie consumul a revenit la normal!“ „Nu este si nu a fost nicio scurgere, sustine si Stefan Cristea. Am citit apometrul general pentru perioada 12-22 martie si el a aratat un consum de 40 mc pentru tot blocul. Aceasta inseamna un consum de aproximativ 120 mc pe intreaga luna.“ Pentru unii locatari, valoarea facturii la apa rece si la canalizare pe luna februarie depaseste pensia pe care ei o au. Toti sunt hotarâti sa bata pe la usile tuturor institutiilor abilitate sa se implice in rezolvarea problemei lor, sa se adreseze implicit instantei de judecata.

„Ne pleaca medicii“, se lamenteaza autoritatile. Ma intreb daca vreun oficial din Ministerul Sanatatii a stat vreodata de vorba, de la om la om, cu un tânar care, dupa 6 ani de facultate si cel putin 3 de rezidentiat, isi ia inima in dinti, lasa in urma familie, prieteni, lucruri, locuri dragi si porneste in necunoscut, pentru a fi doctor imigrant. Daca ar fi facut-o, sigur rezidentii nu ar avea salariul minim pentru angajatii cu studii superioare.

La Ministerul Sanatatii se depun lunar sute de cereri pentru eliberarea documentelor necesare muncii in strainatate. Sistemul sanitar sufera de sindrom autodistructiv: isi ejecteaza resursa umana. Printre medicii care aleg strainatatea sunt destui care au visat la aceasta si au urmat facultatea cu scopul de a obtine o diploma recunoscuta in UE. Multi nu au premeditat plecarea. Pur si simplu nu mai fac fata dezamagirii. Dr. Roxana M. este unul dintre dezamagiti. Ani la rând, când ii plecau in alte tari prieteni sau colegi, Roxana a spus categoric: “Eu nu voi pleca niciodata”. A fost de ajuns sa lucreze, ca rezident, intr-un cabinet de medicina de familie, pentru a lua cea mai neasteptata decizie.

Medicul de familie, veriga puternica a sistemului

Roxana a crescut intr-o familie in care iubirea si sprijinul s-au oferit neconditionat. “De aceea imi este atât de greu sa plec. Cu toate acestea, trebuie sa o fac, pentru fetita mea de doi ani si jumatate, pentru sotul meu si chiar pentru parintii mei. Ei sunt fericiti daca suntem noi fericiti.” Facultatea a fost grea si au dezamagit-o multe. Ar fi vrut sa devina medic pediatru, dar soarta a vrut sa fie medic de familie. “O specialitate dispretuita de multi profesori. Mereu ne spuneau la cursuri sau la examene ca ne ajunge ce stim, pentru ce vom fi noi, medici de familie. Si asta inainte sa alegem specialitatea!” Ca rezident, au uimit-o neincrederea, lipsa de respect a pacientilor si chiar a farmacistilor sau a medicilor de alte specialitati. “Se intâmpla sa vina un bolnav, sa-i dai o reteta cu medicamente obisnuite, dar potrivite pentru afectiunea lui. Iti arunca in fata: «Pai, asta stiam si eu sa iau». Altii, tot mai multi, sunt atât de saraci, de bolnavi, de nefericiti! Ma incarc si eu cu durerea lor si este imposibil, când ajung acasa, sa mai fiu omul care ar trebui sa fiu. Ma doare ca nu pot face mai mult pentru ei.” Si in Franta va ingriji bolnavi, dar colegii plecati ii spun ca este altceva. “Acolo, medicul de familie este, intr-adevar, veriga de baza a sistemului. Cabinetele sunt foarte bine dotate. Cele mai multe cazuri se rezolva de catre medicul de familie. Specialistii sunt recunoscatori când le trimiti un pacient, fiindca astfel câstiga si ei bani.”

„Vrem doar sa traim civilizat“

In tara ar trebui fie sa se angajeze la alt medic de familie, fie sa-si deschida un cabinet. In primul caz, ar primi un salariu modest. In al doilea, ar trebui sa cumpere un praxis (cabinet si lista de asigurati). Pentru aceasta ar avea nevoie de zeci de mii de euro. Ce va face in Franta? “Ne vom stabili in nord-est, unde sunt si alti colegi de-ai mei. Multi medici francezi ies la pensie si nu au cui lasa cabinetul. Tinerii lor nu prea aleg medicina (iar cei care o fac tintesc spre SUA, n.r.). Si acolo voi fi nevoita sa cumpar un cabinet”. Va face un credit, insa asta nu o sperie. Franta este o tara in care poti sa-ti faci planuri pe termen lung. “Si apoi, nu ne dorim ceva extravagant. Vrem doar sa traim civilizat, pentru copilul nostru. Si, mai ales, sa calatorim.” Roxana si sotul ei fac pregatire la franceza, pun bani deoparte, cumpara carti de povesti in limba româna, pentru ca fetita lor sa nu-si uite limba materna. “Singura mea teama este ca nu ma voi apropia de sufletul pacientilor mei francezi.” Ma indoiesc. Asteptând-o, l-am auzit pe un pacient cu colica biliara spunând ca i-a luat durerea cu mâna. Cu blândete si un zâmbet.

Anul acesta, mielul de Paste va fi o adevarata delicatesa pentru multi bacauani. Si aceasta deoarece, pe de o parte, pretul va fi destul de ridicat, iar pe de alta parte, oferta pietei va fi redusa la acest sortiment de carne deoarece Sarbatorile Pascale sunt mai devreme anul acesta, iar mieii nu vor atinge greutatea optima pentru taiere.

Daca in anii trecuti mielul era nelipsit de pe masa bacauanilor, anul acesta multi o vor inlocui cu alt tip de carne. Motivul? Daca anul trecut, pretul carnii de miel varia intre 11 si 16 lei/kg, anul acesta el va creste. Pentru un kg, bacauanii vor scoate din buzunar intre 15 si 20 de lei. Mult, tinând cont ca in piete se vând doar caracase intregi, care au cel putin 5 kg. Doar in hipermarket-uri se vor mai vinde pe bucati. Asta nu este tot. Incepând cu 2008-2009 s-a constatat o scadere a numarului de miei sacrificati in perioada Pastelui. Daca in 2008, in judetul Bacau au fost sacrificate 3.800 de capete, in 2009 numarul lor a scazut la 1600. “Este o urmare a lipsei cerintei de pe piata, o scadere a puterii de cumparare a consumatorului si faptul ca se practica importurile, schimburi de carne de miel cu alte tari europene”, ne-a declarat medicul Gheorghita Vlad, purtator de cuvânt al DSVSA Bacau. Pentru ca anul acesta Pastele vine mult mai devreme decât in alti ani, multi miei vor fi prea mici pentru a putea fi comercializati. Din acest motiv, DSVSA Bacau desfasoara controale in piete si hipermarket-uri, in vederea verificarii unitatilor care comercializeaza carne de miel si produse specifice sarbatorilor pascale. “Prin aceste controale incercam sa evitam comercializarea pe piata a mieilor care nu au o carne buna pentru consum, cu o greutate mai mica de 5-6 kg”, a mai precizat Gheorghita Vlad. In aceste conditii, putini bacauani isi mai fac sperante ca vor gusta si ei macar o bucata de carne de miel.

Profesorii bacauani au declansat de ieri actiunile de protest impotriva Guvernului si Ministerului Educatiei. Desi au intrat la ore, cadrele didactice nu au trecut notele elevilor in catalog. Nemultumiti de legea salarizarii unice, dar si de proiectul legii educatiei nationale, profesorii sunt dispusi sa mearga pâna la boicotarea examenelor nationale si chiar greva generala.

Neconsemnarea notelor in catalog doar una din formele de protest pe care membrii Sindicatului Liber din Invatamânt – filiala Bacau (SLI) au decis sa o adopte ca raspuns la “dialogul social mimat” de executiv. Ei se alatura astfel colegilor din celelalte federatii sindicale de la nivel national. Chiar daca nu sunt deocamdata semne ca solicitarile profesorilor ar putea fi luate in seama, ei sunt decisi sa mearga mai departe, pe 25 martie fiind planuit un miting, urmat de un mars de protest in Bucuresti.

Activitatea elevilor nu este afectata

“Elevii vor cunoaste notele numai ca nu vor fi trecute in catalog, in eventualitatea in care se va decide neincheierea situatiei scolare”, a declarat prof. Liviu Brejan, lider de sindicat la Colegiul “Anghel Saligny”. Din cele 80 de cadre de la acest liceu, 70 sunt de acord cu declansarea grevei generale. Asigurari dau si profesorii de la Colegiul “Vasile Alecsandri” care s-au alaturat actiunilor de protest. “Nu am dori ca elevii sa fie afectati. Oferim garantii parintilor ca suntem alaturi de ei si de copiii lor. Un cadru didactic multumit altfel se prezinta la ora si tocmai de aceea consideram ca si parintii vor fi alaturi de noi in aceste proteste”, a declarat prof. Calin Boamba, lider de sindicat la Colegiul “Vasile Alecsandri”. Daca problemele cu care se confrunta salariatii din invatamânt vor fi tratate in continuare cu indiferenta de executiv, profesorii nu vor incheia situatia scolara si, conform calendarului de proteste aprobat la nivel national, vor organiza mitinguri si pichetari, o greva de avertisment in perioada 25 mai – 2 iunie si greva generala pe 7 iunie.

O noua zi, aceeasi poveste. Bacauanii au suportat cu greu si ieri praful gros ridicat de munca angajatilor de la salubritate. “Este un praf insuportabil. Se vede, nu? Zi de zi. Masinile care curata orasul ar trebui sa aiba dispozitive de stropit, de curatare, pur si simplu”, ne-a spus bacauanul Liviu Grozavu. In lipsa unor utilaje moderne de curatare a strazilor, muncitorii au revenit la traditionala matura pentru curatenia de primavara. “Ne trebuie mai multa verdeata. Iar mijloacele de curatenie vechi, matura, lopata, nu ar mai trebui folosite la timpul acesta. Trebuie spalate soselele, facuta curatenie si toata lumea s-o mentina”, a adaugat bacauanca Valeria Stan. Dincolo de disconfortul provocat trecatorilor au de suferit si conducatorii auto care sunt nevoiti sa isi curete masinile mai des. In plus, toti cei care se “aventureaza” pe strada in plina zi si au nenorocul sa dea peste angajatii primariei aflati la datorie, risca sa se imbolnaveasca. “Praful de pe strada afecteaza in special persoanele cu afectiuni obstructive pulmonare, ne-a declarat dr. Dragos Ungureanu, medic primar pneumolog. Si aici ma refer la bolnavii cu astm bronsic. A doua categorie este cea a pacientilor cu bronsite obstructive cronice. In stadii severe si foarte severe, evolutia acestei boli poate fi influentata de expunerea la diferite tipuri de praf. Atentie sporita la praful exterior pe care il inhalam! Recomandam pacientilor sensibili sa nu aeriseasca locuintele in zilele uscate, cu soare si când adie vântul.” Praful de pe strazi este si un “mijloc de transport” pentru bacilul Koch, cel care provoaca tuberculoza. Oricât s-ar feri bacauanii de contactul cu persoane bolnave de TBC pot inhala particule de praf contaminat. Concluzia amara ii apartine tot unui bacauan, pe numele sau Iulian Tautu: “Eh, sa speram deocamdata ca o sa vina o ploaie mai zdravana sa mai dispara tot acest praf”.

Primaria Bacau, campioana la distrugerea spatiilor verzi

Potrivit studiilor ONG-urilor care se ocupa cu protectia mediului, in municipiul Bacau exista o acuta lipsa de spatii verzi, suprafata acestora fiind de opt ori mai mica decât norma europeana. Dând dovada de un cinism fara limita, administratia locala a inclus si cimitirele in zona verde a orasului, probabil ghidându-se dupa cuvintele „loc cu verdeata“, numai ca aici nu-i vorba nici de alinare, si nici de aer curat. Asociatiile de protectia mediului locale au calculat ca, in ultimii sase ani, aproximativ 250.000 de metri patrati de spatii verzi s-au distrus in municipiu. Cel mai „grandios“ proiect de ecologizare a Bacaului este Parcul Catedralei, care are o suprafata de circa 15.000 mp. Autorizatiile de constructie date fara a tine cont de faptul ca se distruge vegetatia urbana, lucrarile edilitare care distrug spatiile verzi fara ca firmele sa readuca suprafetele la starea anterioara, lipsa de ingrijire profesionista a serviciilor ce apartin Primariei si lipsa parcarilor (mai ales in cartiere) care conduce la folosirea oricarui petec de verdeata in acest scop.

Top anti-natura

– Strada Erou Ciprian Pintea (zona Sala Sporturilor), acolo unde a fost derdelusul pentru multe generatii de bacauani, iar acum s-a construit un supermarket care nu doar ca a distrus spatiul verde, dar si a aglomerat zona.
– Strada 9 Mai, lânga Policlinica Veche, acolo unde deputatul PNL Ionel Palar a primit aprobarea sa defriseze copacii de pe câteva sute de metri patrati pentru a-si ridica o clinica. Acum, in imobil functioneaza o banca.
– Piata Aviatori, acolo unde modernizarea a insemnat, in primul rând, distrugerea spatiului verde, fara ca locuitorii din zona sa beneficieze de produse mai bune si mai ieftine.
– Zeci de mii de metri patrati care asigurau oxigen in cartierele de blocuri au disparut dupa ce Primaria Bacau a turnat asfalt (uneori direct peste iarba) in incercarea de a mai crea locuri de parcare.

Tot mai multi batrâni se plâng ca au fost pacaliti

O batrâna doarme prin gara dupa ce i-a dat apartamentul unei familii care s-a angajat sa o ingrijeasca pâna la moarte. O alta familie de batrâni se plânge ca intretinatorii ei au incalcat clauzele contractului de intretinere. Reprezentanti ai asociatiilor persoanelor vârstnice sustin ca in multe cazuri de batrâni la incheierea contractelor de vânzare-cumparare sau de intretinere se incalca legea.
Aflati la vârsta senectutii, bolnavi, neajutorati si singuri pe lume, multi batrâni renunta la agoniseala lor de o viata in favoarea unor straini. In schimbul angajamentului acestora de a avea grija de ele pâna la moarte si dincolo de ea, multe persoane vârstnice le “vând” , de fapt, doneaza, locuinta. La scurt timp constata cu amaraciune ca au facut greseala vietii lor si incep sa umble pe drumuri pentru a o repara. Ortanta Balan, in vârsta de 83 ani, nu are copii si nici nepoti. In urma cu aproape doi ani a incheiat la un cabinet notarial un contract de vânzare-cumparare a apartamentului de doua camere, proprietate personala, cu o familie pe care a cunoscut-o ocazional. Capul familiei careia i s-a incredintat batrâna este politist si a vizitat-o pe aceasta prima data pentru cercetarea unei reclamatii depuse de ea la Politie la adresa unor vecini. Ulterior femeia a inceput sa fie “curtata” tot mai des de catre politist si sotia lui, astfel ca in final cele doua parti au consimtit sa incheie tranzactia. Conform contractului, batrâna ar fi primit anterior incheierii lui de la familia politistului 40.000 lei, contravaloarea locuintei, lucru pe care femeia il neaga vehement. La un an de la semnarea actului batrâna se adreseaza instantei, invocând: “Nu ma ingrijesc cu nimic, asa cum s-au angajat, nu mi-au dat nici cinci bani pe locuinta. Au sarit la mine la bataie, nu ma lasa sa intru in casa. Am ajuns sa dorm prin gara, prin boxe. Nu mi-au asigurat nimic.” Nemultumiti de comportamentul familiei careia li s-au incredintat spre ingrijire, contra casei lor, sunt si alti doi batrâni, sot si sotie. Constantin si Valeria C., si ei in vârsta de peste 80 de ani, vor sa anuleze contractul de intretinere pe care l-au incheiat in martie 2002, tot cu o familie de politisti. In contract se mentioneaza ca intretinatorii intra “in stapânirea de fapt a imobilului dupa decesul intretinutilor”, lucru care nu a fost respectat, dupa cum sustin cei doi batrâni. Si ei i s-au adresat instantei.

„Sunt mai multe cazuri”

Atât Ortanta Balan cât si sotii Constantin si Valeria C. au depus plângere si la Comitetul consultativ de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice, de la Prefectura, si au cerut ajutorul conducerii unor asociatii ale batrânilor. Reprezentanti ai acestora afirma ca la inceheierea celor doua contracte, de vânzare-cumparare, respectiv de intretinere, nu s-a tinut cont de Legea 17/2000 privind protectia persoanelor vârstnice. “Nu s-a solicitat un act medical prin care sa se ateste ca batrânii au discernamântul necesar semnarii contractului, iar in cazul Ortantei Balan banii trebuiau sa fie dati in fata notarului, ceea ce nu s-a respectat, declara Mihai Enache, vicepresedinte al comitetului amintit. In cazul celor doi soti care au semnat contractul de intretinere, intretinatorii s-au mutat in casa, au facut lucrari de renovare. In plus, in contract este scris ca batrânii solicita autentificarea fara asistenta din partea autoritatii tutelare de la primaria competenta, ceea ce contravine Legii 17. Indiferent de decizia persoanelor in vârsta, este obligatorie prezenta la incheierea contractului a unui reprezentant al autoritatii tutelare. Si nu sunt numai doua astfel de cazuri.” La comitetul mentionat au ajuns plângeri si de la batrâni din mediul rural care sustin ca li s-a luat abuziv pamântul. Reprezentantii comitetului si ai Consiliului Judetean al Persoanelor Vârstnice le recomanda tuturor batrânilor ca inainte de a incheia un contract de vânzare-cumparare pentru locuinta in care stau ori un act de intretinere in schimbul donarii casei intretinatorilor sa se adreseze autoritatii tutelare de la primaria de care aparatin care este obligata sa asiste la tranzactie si sa vegheze la respectarea legislatiei.

Romeo Stavarache a revenit la vechiul obicei de a trimite scrisori bacauanilor. Ultima epistola a primarului este o mostra de inveninare, ura si calomnie. Mai multi politicieni locali sunt trasi in mocirla orchestrata de edil si acuzati ca ar face parte dintr-o presupusa grupare mafiota. Scrisoarea lui Stavarache a fost lansata pe fondul majorarii cu 20 la suta a taxelor locale, a pretului la apa, la gigacalorie – initiata in bloc de catre actualul primar – dar si ca urmare a haosului care domneste discretionar in administratia locala. Dupa sase ani de mandat Stavarache, infrastructura Bacaului este la pamânt, câinii zburda in plin centru, impozitele au crescut galopant, in timp ce primarul a stat mai mult pe la Bucuresti, in cautarea unui loc de ros la ciolanul puterii.

Scrisa pe un ton si un limbaj de periferie, scrisoarea semnata de Stavarache este un afront golanesc la adresa politicienilor locali care nu-i sunt obedienti. Dupa ce timp de jumatate de an a stat pe la Bucuresti, pierdut in nesfârsite campanii electorale, perioada in care Bacaul s-a degradat vazând cu ochii, Stavarache a remis bacauanilor o epistola in care isi motiveaza neputinta administrativa prin faptul ca mai multi politicieni s-au coalizat intr-o presupusa mafie locala. Mai mult, Stavarache a ajuns sa le promita bacauanilor pielea ursului din padure. Acesta a scris ca Gradinita Letea va reveni in proprietatea municipiului, in conditiile in care imobilul a fost câstigat, irevocabil, de catre fabrica de hârtie, dupa 5 ani de circ judiciar, in decembrie 2009.

Gradinita Letea, proprietate a fabricii de hârtie

In data de 21 decembrie 2009, Tribunalul Bacau – Sectia Civila a respins recursul formulat de municipalitate la o sentinta pronuntata de Judecatoria Bacau inca din luna martie a anului trecut. Prin aceasta, instanta a recunoscut dreptul de proprietate a SC Letea SA asupra imobilului in care functioneaza unitatea educationala. Mai mult, prin decizia Curtii de Apel, Municipiul Bacau este obligat “sa lase in deplina proprietate si linistita posesie reclamantei SC Letea SA Bacau imobilul cladire cu denumirea gradinita (…)”.
In plus, sentinta civila nr. 2753 din 13 martie 2009 precizeaza ca municipiul Bacau nu a reusit sa probeze modul in care a dobândit dreptul de proprietate a gradinitei desi, in repetate rânduri – prin vocea edilului sef Romeo Stavarache – municipalitatea a clamat acest drept, in realitate inexistent. In aceeasi sentinta se mai arata ca “reclamanta (n.r. – SC Letea) a reusit sa faca dovada dreptului sau de proprietate asupra constructiei” .
Prin decizia Tribunalului privind respingerea recursului formulat de municipiu, sentinta civila nr. 2753 a Judecatoriei Bacau capata un caracter definitiv si irevocabil, lucru confirmat, de altfel, de dispozitivul Deciziei nr. 1086 emisa de Tribunal. Acesta precizeaza: “(instanta) respinge ca nefondate recursurile civile promovate de recurentii Inspectoratul Scolar Judetean si Municipiul Bacau prin Primar impotriva sentintei nr. 2753 din 13.03.2009 pronuntata de Judecatoria Bacau” .

Imobil dat in functiune la sfârsitul anilor ‘30

Gradinita Letea a fost pusa in functiune in 1939. Intr-o “Dare de seama” din 31 martie 1941, a Consiliului de Administratie catre Adunarea Generala a Actionarilor, gradinita apare mentionata alaturi de alte obiective ce faceau parte, la acea data, din patrimoniul societatii. Ulterior, comunistii au nationalizat compania producatoare de hârtie. Anii tulburi ai tranzitiei postdecembriste prind fabrica in intense prefaceri. In 2003, Letea se privatizeaza (contract nr. 14 din 9 mai 2003), iar terenul societatii, inclusiv cladirea gradinitei revin noului proprietar si sunt intabulate ca atare in Cartea Funciara.

„Exista un articol in Legea invatamântului unde se face precizarea ca se inscriu in patrimoniul public doar scolile construite din fondurile statului, dupa razboi. Gradinita Letea este edificata in anii ‘30, din fondurile fabricii de hârtie. Imobilul este proprietatea Letea. La data privatizarii fabricii imi amintesc ca gradinita a fost evaluata in patrimoniul fabricii de hârtie. Chiar daca gradinita ar fi ramas, sa zicem, in proprietatea publica a municipiului, Letea SA ar fi putut cere retrocedarea imobilului in baza Legii 10. Gradinita nr. 4 din Bacau a fost retrocedata in baza aceleiasi legi; Directia Silvica are o parte din cladirile de la Liceul Sanitar etc.“
Dumitru Popa, fost secretar al municipiului Bacau

„Gradinita Letea este a Primariei Bacau. Nici nu trebuie sa facem acuma prea multa divagatie, prea multa filozofie. Toate gradinitele, toate scolile sunt ale Primariei. Gradinita Letea nu poate fi instrainata in niciun fel.“
Romeo Stavarache,primar Bacau (13.12.2007)

A semnat cu mâna lui contractul de scumpire a apei

Stavarache a decis sa majoreze pretul la apa cu 18,5 la suta, intr-un proiect de hotarâre propus in plenul sedintei de Consiliu Local din 25 februarie. Sub tirul de critici al consilierilor din opozitie, edilul a batut in retragere. Acesta s-a hotarât sa nu-si mai sustina propriul proiect si a dat vina pentru majorarea de pret pe…. administratia Sechelariu, fapt reiterat si in epistola trimisa bacauanilor. La data respectiva, primarul a fost aspru criticat de consilierii locali ai opozitiei. Acestia au atacat initiativa edilului sef, sustinând nevoia subventionarii scumpirii pretului la apa. Stavarache a fost “salvat” de presedintele de sedinta, George Bogatu (PSD). Acesta a propus amânarea proiectului si dezbaterea sa intr-o sedinta ulterioara a forului deliberativ. Sedinta va avea loc, cel mai probabil, in cursul acestei saptamâni.
Majorarea pretului apei face parte dintr-un contract de finantare convenit cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Contractul de Imprumut nr. 8023 din 26 noiembrie 2004 a fost semnat chiar de catre Romeo Stavarache. La data respectiva, acesta era primar de 4 luni de zile (turul doi al alegerilor locale din 2004 a fost programat pe 20 iunie).

Santaj pe terenul de la Transport Public?

In aceeasi scrisoare trimisa bacauanilor, Stavarache afirma ca se lupta pentru revenirea in patrimoniul municipiului a terenului de la Transport Public. Afirmatia primarului e contrazisa de propriile sale actiuni. In ianuarie 2009, prin Adresa nr. 635/21 ianuarie remisa Tribunalului Bacau, edilul a anuntat instanta ca “renunta la judecarea actiunii formulate impotriva SC Transport Public SA Bacau” . Renuntarea din ianuarie 2009 e urmata, in mod firesc, de radierea litigiului din Cartea Funciara existenta la Oficiul de Cadastru. Astfel, prin Incheierea nr. 1886, din 22 ianuarie 2009, reprezentantii OCPI Bacau dispuneau “sa se radieze litigiul notat cu Incheierea nr. 49329/2008 si nr. 16174/2007” asupra terenului de 33.375 metri patrati pe care a functionat societatea de transport in comun . Mai mult, Stavarache a initiat chiar un proiect de hotarâre vizând aprobarea unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) destinat edificarii unui hypermarket pe terenul sus-amintit. Potrivit proiectului initiat de primar, PUD-ul era destinat unei investitii care urma sa se deruleze pe un teren “proprietate particulara”.
In plus, municipalitatea a emis mai multe certificate de urbanism in care terenul de la Transport Public este desemnat drept “proprietate particulara conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor”, emis de Consiliul Judetean la data de 15 mai 2009 .
Ulterior, Stavarache a reintrodus actiunile in instanta impotriva Transport Public, continuând operatiunea de hartuire a societatii bacauane. Dupa ce a recunoscut ca valid certificatul de atestare a proprietatii emis de Consiliul Judetean, municipalitatea a initiat o actiune in contestare a documentului. Dumitru Sechelariu, actionar in cadrul Transport Public, a declarat in repetate rânduri ca este victima unui santaj orchestrat de catre primarul in exercitiu, privitor la terenul de 3,3 hectare. In plus, pentru ca respectivul teren face obiectul unui litigiu acesta nu a putut fi vândut, asa cum eronat sustine primarul in scrisoarea remisa bacauanilor.

A distrus FCM Bacau

In iunie 2009, ca urmare a intelegerii directe dintre Stavarache si Sechelariu, Consiliul Local Bacau si Asociatia Sportiva „FCM Bacau”, proprietara clubului de fotbal FCM Bacau, au ajuns la un acord privind constituirea unei societati comerciale. Aceasta avea drept scop preluarea echipei de fotbal de la Asociatie si asigurarea finantarii ei din bugetul local. Prin HCL 184 din 10 iunie 2009, se constituie „FCM Bacau SA”, cu actionar principal Consiliul Local Bacau (90 la suta), respectiv actionar minoritar Asociatia Sportiva „FCM Bacau” cu doar 10 la suta din actiuni. La nici trei luni de la constituirea societatii, municipalitatea ia decizia de a abroga o serie de hotarâri datând din anii ‘90 prin care Asociatia Sportiva „FCM Bacau” primea in folosinta gratuita pietonalul de la Piata Centrala. La finalul sedintei care a consfintit abuzul, Stavarache a multumit alesilor locali „pentru ca impreuna am adus spatiile de la piata inapoi la bacauani”. La data infiintarii „FCM Bacau SA”, Stavarache nu stia ca spatiile comerciale de pe pietonalul de la Piata Centrala au fost edificate de Asociatia Sportiva „FCM Bacau”, din fonduri proprii si in baza unor autorizatii explicite primite de la Primaria Bacau ele fiind – prin urmare – proprietate a Asociatiei, nicidecum a municipalitatii. Pentru ca stratagema vizând preluarea spatiilor comerciale de la Piata Centrala nu a functionat, Stavarache a decis sa bage in faliment clubul de fotbal prin sistarea finantarii lui de la bugetul local. Asta in conditiile in care cesiunea echipei catre municipalitate se incheie abia in iulie 2010, iar Consiliul Local detine 90 la suta din actiunile clubului.
Cazul a ajuns pe masa instantelor bacauane, acestea urmând sa constate in primul rând nelegalitatea si tardivitatea actului administrativ emis la initiativa primarului. Mai ales ca acesta tinde sa desfiinteze acte care si-au produs si isi produc efectele juridice prin inchirierea respectivelor spatii la peste 160 de familii, pâna in anul 2013. De altfel, distrugerea premeditata a FCM Bacau a culminat cu neprezentarea la jocul de sâmbata pe care echipa trebuia sa-l desfasoare in compania FC Steaua II. Bacau a pierdut meciul la masa verde, cu scorul de 3-0 (detalii in Moldova Sport).

Ce NU a scris Stavarache bacauanilor…

– Salariile angajatilor din Primarie depasesc 7 milioane de euro;
– Primaria are 43 de sefi;
– Taxa de salubritate s-a marit de la 4 la 5 lei;
– Pretul autorizatiei de functionare pentru firme a crescut de la 81 la 100 de lei;
– Pretul metrului cub de apa va ajunge la 3,12 lei, cel mai scump din tara;
– Numarul falimentelor de firme a crescut de 2,5 ori;
– Peste 2000 de câini hoinaresc in municipiu;
– 53 la suta din apa livrata bacauanilor se risipeste in pamânt;
– Compania de Apa are 3800 de intreruperi pe an la furnizarea apei;
– Bacauanii sunt inglodati in credite bancare pâna dincolo de 2025;
– 6 milioane de euro din ultimul imprumut facut de Primarie sunt ingropati in Spitalul Municipal;
– Peste 200 miliarde de lei au fost risipite pe cârpirea strazilor in 2009;
– Dupa 6 ani de mandat Stavarache apa de la robinete este nepotabila, desi e cea mai scumpa din tara;
– DNA cerceteaza/ancheteaza mai multe preluari de terenuri de catre municipalitate sau abuzuri in serviciu comise de primar;
– Distrugerea FCM Bacau i-a costat pe bacauani câteva zeci de miliarde lei din bugetul local.