Consilierii locali au aprobat impânzirea pietelor si a oboarelor bacauane cu aparatura de supraveghere. Camerele de luat vederi sunt ultima gaselnita a alesilor locali pentru stârpirea infractionalitatii. Acestia au motivat ca politistii primariei sunt depasiti de situatie. Propunerea de instalare a camerelor de luat vederi in pietele si oboarele din Bacau a trecut aproape nebagata in seama prin sedinta de consiliu local. Alesii au votat indiferenti aceasta investitie. In timp ce in piete conditiile de comert sunt jalnice, primaria va investi in echipamente sofisticate de tip “big brother”. Comerciantii cred ca sunt probleme mai urgente si mai grave care ar trebui rezolvate. “Adevarata urgenta este inchiderea pietei, ne-a declarat Mariana Reutchi, comerciant din Piata Centrala. In spatiul acesta deschis este un curent ingrozitor. Iarna ne ingheata marfa, vara se face efect de sera. Asta ne trebuie, nu camere de luat vederi.” Indignati de masura sunt si comerciantii din sectorul pentru flori. “Este o investitie inutila, ne-a declarat Codrin Sicu. In acest sector este nevoie de aparate de aer conditionat. Ni se ofilesc florile. Avem pierderi mari. Degeaba ne plângem. Nu ne asculta nimeni. Am inteles ca in acte piata ar fi dotata cu instalatie de climatizare.” Cristinel Stângaciu se intreaba daca aceasta investitie nu este platita tot din buzunarele comerciantilor. “Acum vor sa ne puna sa platim taxa pe masa anticipat. Vii nu vii in piata, dai banii.” Maria Ilies este printre comerciantii doborâti de “minunatele” conditii create prin modernizarea pietei. “Anul trecut m-a luat ambulanta. Am lesinat de caldura. Ne mor florile, murim si noi.” Nicuta Pletea crede ca alesii iau decizii fara noima. “Piata este modernizata, se spune, dar nu avem nici apa, nici toalete. Prin acoperisul nou ne ploua in cap. Când e soare ne sufocam ca in sera. Daca ne plângem ni se spune sa plecam acasa. Camere video ne mai lipseau!” Comerciantii sunt convinsi ca noua investitie va fi platita tot de ei prin majorarea chiriilor. “E criza, peste tot scad chiriile, la noi s-au majorat si ni le cer anticipat. Daca vor sa stârpeasca hotii, sa-i puna pe politisti la treaba!” Camerele de supraveghere vor fi instalate in Piata Centrala, Piata Sud, Piata de gros, Oborul Serbanesti si Bazarul Milcov. Mai ramâne de vazut ce intreprinzator va bate palma cu primaria in aceasta afacere.

Situatia echipei de fotbal este complicata de o serie de hotarâri emise de Consiliul Local. Prin acestea, municipiul transfera drepturi sportive inexistente catre societatea comerciala FCM Bacau SA, in care CL e actionar majoritar cu 90 la suta. Cazul este unic in peisajul administratiei publice din România pentru simplul motiv ca municipiile nu pot avea drepturi sportive, lucru de altfel specificat de regulamentele fotbalistice in vigoare.

Dezmatul administrativ din jurul clubului fanion al orasului continua pe terenul fanteziilor fotbalistice. Actuala conducere a Primariei a transformat municipiul Bacau in „club sportiv“. Performanta, unica de acest fel in tara, a fost realizata de alesii locali in sedinta de ieri a CL. Acestia au aprobat, in mod superficial, doua hotarâri privind transferarea drepturilor sportive si de reprezentare ale municipiului catre SC FCM Bacau SA, respectiv majorarea capitalului social al societatii cu 700.000 lei. Ambele hotarâri frizeaza ridicolul administrativ.

Municipiul nu are drepturi de participare

Acestea – drepturile de participare – au fost cesionate pe o perioada de un an de zile de catre Asociatia Sportiva „FCM Bacau“ catre „Fotbal Club Municipal Bacau SA“, societate in care municipalitatea detine un portofoliu majoritar de actiuni: 90 la suta. In iunie 2010, drepturile sportive si de participare, palmaresul, culorile si emblema clubului vor reveni la Asociatia Sportiva care, in prezent este actionar minoritar in „Fotbal Club Municipal Bacau SA“. Consilierii locali au aprobat tranferul unor drepturi pe care municipiul nu le are.

Asociatie trasa in piept

Asociatia Sportiva „FCM Bacau“, titularul drepturilor sportive, a fost folosita de conducerea municipalitatii la constituirea „Fotbal Club Municipal SA“. Dupa ce s-au vazut cu sacii in caruta edilii au plusat pe linia abuzului in serviciu incercând sa confere societatii drepturile de reprezentare si participare ale municipiului, tocmai din dorinta de a scoate din schema actionarul minoritar si de a se alege cu un loc in divizia B, in viitorul sezon competitional.

Majorarea de capital, doar o intentie

Majorarea de capital de 700.000 de lei aprobata de alesi are mari sanse sa ramâna la stadiul de intentie. Conform Articolului 92, alineat 3 din Legea 31 a societatilor comerciale, „capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pâna când nu vor fi fost complet platite cele din emisiunea precedenta“. Având in vedere ca informatiile oficiale consemnate la Registrul Comertului atesta ca cei doi actionari nu au varsat capitalul integral in contul actiunilor pe care le detin, majorarea votata ieri de consilieri mai are de asteptat pâna când se va materializa.

Gura pacatosului…

Intr-un moment de sinceritate dezarmanta, George Bogatu (PSD) a declarat ca pe vremea când supraveghea FCM-ul in calitate de „trimis“ al Consiliului Local in Consiliul de Administratie al clubului (2000 – 2004), toate actele si documentele intocmite au fost legale. „Acolo eram pus in situatia sa supraveghez ce se intâmpla in club. In Consiliul de Administratie veneau documente legale. Toate au fost legale, dar asta nu inseamna ca erau si morale. Din acest motiv nu am avut de semnalat nicio neregula in activitatea de acolo. Erau toate legale“, a confirmat Bogatu.

Articolul 10, Regulamentul FRF:
„La FRF se pot afilia numai structurile sportive cu personalitate juridica legal constituite si recunoscute oficial.“

„Nu ne putem opune finantarii clubului de fotbal, dar nu putem agrea ca o solutie nelegala sa fie utilizata in acest scop. Societatea nu se poate folosi de banii aprobati deoarece acestia au fost aprobati cu titlul expres de contributie a CL la o majorare viitoare. Operatiunea nu poate insa avea loc decât dupa data de 26 iunie. Se vede ca aceste hotarâri au fost introduse la repezeala, peste ordinea de zi, in timpul sedintei. Ele nu au fost aprofundate sub aspectul efectelor pe care le-ar putea produce, nici din punct de vedere practic, nici din punctul de vedere al legalitatii lor.“
Gabriel Ionita, avocat Asociatia Sportiva „FCM Bacau“

„Iepurasul” intârzie pentru zeci de mii de copii

Pâna in aceasta luna alocatiile si indemnizatiile platite prin banca intrau in contul beneficiarilor in data de 15. Acum, daca vor ajunge astazi. Intârzierea se datoreaza decalarilor de alocari de fonduri de la bugetul statului. 32 la suta dintre cele peste 170.000 de alocatii si indemnizatii sunt achitate prin banci.

Zeci de mii de familii asteapta de mai bine de o saptamâna sa primeasca alocatiile de stat pentru copii. Alte peste 1.500 nu au luat indemnizatia de crestere a copilului pâna la implinirea vârstei de doi ani. Demersurile lor la institutiile abilitate sa rezolve problema au fost zadarnice. “Banii trebuiau sa intre in cont in data de 15, ne-a semnalat, ieri, Neculai Nanu. M-am interesat la banca, dar de aici mi s-a spus ca ei nu au nicio vina, pentru ca suma nu le-a fost virata de catre institutia care stabileste si face plata alocatiilor. Noi avem de primit pe luna martie alocatia de 42 lei, alta alocatie de 200 lei si indemnizatia de crestere a copilului, de 600 lei. O suma care pentru noi conteaza.”

Totul depinde de Ministerul Finantelor

Conducerea Agentiei Judetene de Prestatii Sociale (AJPS), institutia care stabileste si dispune plata alocatiilor, confirma cele sesizate mai sus. Dar afirma ca intârzieri sunt numai la plata catre familiile care au optat sa primeasca banii intr-un cont curent deschis la o banca. “Alocatiile care se vireaza prin posta au fost achitate la timp, ne-a spus Gheorghe Alexe, directorul, interimar, al AJPS Bacau. Intârzieri sunt doar la cele care se vireaza bancilor. Aceasta din cauza ca sunt decalari la alocarile bugetare prin Trezorerie. Am facut demersuri la Ministerul Finantelor si incercam ca mâine sa rezolvam situatia, adica sa fie virati banii. Fata de lunile anterioare, când s-au platit pe 15, acum termenul s-a prelungit pâna pe 25.” In judetul Bacau se afla in plata peste 128.000 de alocatii de stat, acordate pentru tot atâtia copii care au depasit vârsta de doi ani. Alti 1.705 copii au dreptul la alocatie dubla, de 84 lei, pentru ca au un handicap. Totodata, 26.374 familii cu unul sau mai multi copii beneficiaza de alocatie complementara iar dintre acestea 4.772 primesc si alocatie monoparentala. Dar alti aproximativ 13.000 copii cu vârsta pâna in doi ani trebuie sa primeasca o alocatie de 200 lei, aceeasi suma fiind acordata altor 352 care au sub trei ani si sunt cu handicap. Sa mai adaugam ca peste 5.000 familii sunt indreptatite la plata indemnizatiei de crestere a copilului iar aproximativ 400 parinti, la achitarea stimulentului de 100 lei, pentru ca au renuntat la concediu si s-au intors la serviciu. Pentru 68 la suta dintre toti beneficiarii enumerati mai sus plata prestatiei sociale se face prin posta. La restul de 32 la suta banii trebuie sa ajunga in contul deschis la banca.

Moartea vine cu „Zori de zi”

Pericolul pe care il reprezinta produsele etnobotanice pentru adolescenti nu a trecut. De curând a aparut o lege care interzice comercializarea a 36 de substante. Politia si Garda Financiara au facut controale si au confiscat marfa, insa magazinele de vise s-au adaptat rapid si au adus un produs nou: “Zori de zi”.

Directorii institutiilor deconcentrate, patronii si liderii de sindicat s-au intâlnit, ieri, cu prefectul judetului pentru a discuta despre modul in care sunt monitorizate “magazinele de vise” si despre pericolul pe care il reprezinta produsele etnobotanice. Specialistii DSP Bacau au explicat motivele care ii determina pe tineri sa consume droguri, dar si efectele acestora, care merg de la tulburari de comportament la disfunctii cerebrale grave. “Cu cât consumul incepe mai timpuriu cu atât efectele sunt mai dramatice”, sustine Marinela Pascu, consilier DSP. In intervalul septembrie 2009 – martie 2010, 54 de persoane cu vârsta peste 18 ani au ajuns in SJU, la “Urgente”, dupa ce au consumat produse etnobotanice. Din acelasi motiv, in perioada ianuarie – martie 2010, la Spitalul de Pediatrie au fost internati doi adolescenti de 15 ani, iar la in Sectia Psihiatrie s-au inregistrat 2-4 cazuri pe saptamâna. Din februarie, numarul cazurilor a scazut la 2 pe saptamâna. Desi exista o lege care interzice fabricarea si comercializarea a 36 de substante si plante, pericolul nu a trecut. Magazinele de vise s-au adaptat si “au scos un produs nou, «Zori de zi», care costa 70 de lei”, a avertizat Radu Nafornita, seful Centrului de Prevenire, Consiliere si Combatere Antidrog Bacau.

Patronii cer “suprataxarea”

Reprezentantii patronatelor au propus diferite solutii: infiintarea unei comisii, suprataxarea fabricarii si comercializarii produselor etnobotanice, ceea ce ar insemna ca utilizarea acestora sa devina, mai intâi, legala, inchiderea magazinelor sau o mai buna informare. Radu Nafornita sustine ca informare exista si ca doar informarea sau infiintarea unei comisii nu rezolva problema: “Daca intrebati un tânar de ce se drogheaza va spune ca asa fac si prietenii lui, ca este deprimat sau ca nu stie. Numai invatându-i sa gândeasca altfel vom rezolva problema”. S-a vorbit si despre faptul ca parintii sunt tot mai ocupati, iar copiii sunt singuri si isi gestioneaza prost timpul liber. Solutia ar fi organizarea de centre si activitati “care sa ii atraga pe copii, sa-i apere de tentatiile nocive si sa-i ajute sa-si dezvolte aptitudinile.” In aceasta directie au decis sa mearga specialistii din institutiile publice si reprezentantii societatii civile, primul pas fiind elaborarea unui plan de actiune.
“Cel mai tânar consumator care se afla intr-un program de consiliere are 12 ani si jumatate, iar cel mai mare, 22 de ani. Politia a intervenit, a verificat magazinele, le-a sanctionat, dar asta nu a rezolvat problema.”
Radu Nafornita, seful Centrului de Prevenire, Consiliere si Combatere Antidrog Bacau

Si in acest an jurnalistii din Bacau au putut sa se intreaca, insa nu la scris, ci la tir. Inspectoratul Judetean de Politie Bacau a organizat “Cupa Presei la Tir”. 16 jurnalisti au concurat, competitia fiind una strânsa. Anul acesta, reporterii Trustului Media Desteptarea au facut o impresie buna, pozitionându-se pe locuri fruntase. Inainte de a incepe concursul, concurentii au fost instruiti de inspectorul Iulius Bogatiu, de la Serviciul Interventii Rapide, despre cum se mânuieste o arma, respectiv pistoalele Carpati. Jurnalistii au fost impartiti in patru echipe si fiecare a avut la dispozitie sase gloante. “In mod traditional si anul acesta ne-am intâlnit pentru a sarbatori in acest mod Ziua Nationala a Politiei Române. Competitia s-a bucurat de o participare larga si o lupta strânsa. Cei 16 jurnalisti s-au intrecut pe sine, in a arata cât de buni tragatori sunt”, ne-a declarat Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt IJP Bacau. Câstigatorul Cupei este Sebi Sascau, corespondent Mediafax, care a reusit sa acumuleze 52 de puncte, dintr-un total de 60. “Ma bucur ca am reusit sa câstig si anul asta. Am tras chiar mai bine. Am fost relaxat. Singura concurenta pentru mine a fost Nelu Bâsca, mentorul meu de la care am invatat fotografie”, a spus Sebi. Pe locul doi, la barbati s-a clasat Nelu Bâsca, fotoreporter Desteptarea, cu 47 de puncte, iar pe locul trei Valentin Ardeleanu, producator TV Bacau, cu 45 de puncte. Surpriza competitiei a fost Sinziana Filimon, redactor Desteptarea, care este câstigatoare la categoria feminina cu 46 de puncte. “Ma bucur ca am câstigat. Este pentru prima oara când particip si a fost foarte interesant. Am inteles ca reusita mea a fost un record. In anii acestia nicio femeie nu a reusit sa acumuleze 46 de puncte. Cred ca in cazul meu a fost doar norocul incepatorului. Ma bucur ca si colegii mei au avut performante la fel de bune, clasându-se pe locuri fruntase”, ne-a spus Sinziana. Pe locul doi s-a clasat Andreea Pruteanu, reporter 1TV Bacau, iar pe locul trei s-a clasat Ramona Ionescu, redactor Ziarul de Bacau. Se pare ca toti jurnalistii au facut o figura buna si abia asteapta editia de anul viitor, pentru a se intrece din nou.

Guvernantii se impauneaza de peste 4 ani cu programul national de reabilitare termica a imobilelor. Acesta merge târâs-grapis si face discriminare intre proprietarii de apartamente si cei de case. In timp ce primii pot beneficia de o investitie consistenta de la bugetul de stat si cel local in locuinta lor, cei din urma au ramas pe dinafara. Aproximativ 15 la suta din populatia municipiului Bacau locuieste la casa, adica peste 20.000 de bacauani nu au parte de pomeni de la bugetul local sau cel de stat.

Programul de reabilitare termica a imobilelor, lansat la inceputul anului 2006, se deruleaza intr-un ritm extrem de greoi. In plus, face diferente impardonabile intre proprietarii de apartamente si cei de case. Desi sunt si ei platitori de taxe si impozite, ultimii nu primesc aproape nimic in schimb de la bugetul de stat (cu exceptia ajutorului de incalzire, daca au venituri foarte scazute) si absolut nimic de la bugetul local. In schimb, din taxele si impozitele colectate de la toata lumea, sunt subventionate masuri populiste, cum ar fi reabilitarea termica a blocurilor si compensarea costului gigacaloriei de la CET. Egalitatea dintre cetateni se dovedeste si in acest caz o simpla formula constitutionala.

Uitati dupa alegeri

Proprietarii de case au fost uitati sau ignorati voit la intocmirea Programului national de reabilitare termica a imobilelor. Multi dintre acestia s-ar fi bucurat sa primeasca subventia initiala prevazuta prin program, de 66% din costul reabilitarii termice. Nu au avut dreptul. Consiliul Local Bacau a mers mai departe cu populismul si i-a scutit de orice contributie pe proprietarii apartamentelor care declara pe proprie raspundere ca au un venit lunar mai mic de 1400 de lei/membru de familie. Partea acestora este acoperita de bugetul local, unde contribuie substantial proprietarii caselor, locatarii vitregi ai orasului. “Nimic nu ne face noua primaria, ne-a declarat Grigore Gheorghiu. In casa aceasta pe care o vedeti locuiesc impreuna cu socrii. Singurul sprijin este ajutorul de caldura, dar numai fiindca socrii au pensii mici. Cu toate acestea, gazele ne-au costat aproape 4 milioane pe februarie. Daca ar fi casa izolata, am iesi mai bine.” Vecinii sai nu cred ca se vor gândi vreodata autoritatile si la ei. “As reabilita si eu casa, daca m-ar ajuta, ne-a spus si Danut Raducanu. Ma costa lemnele 30 de milioane pe iarna. Nici strada nu-i asfaltata, ce pretentii sa mai avem la asa?” Vasile Gatalan este indignat de nedreptate. “Trebuie sa investesc si eu in izolare termica, pentru economie, dar nu-i corect ca altora sa le faca treaba si primaria. L-am sustinut pe primarul Stavarache in campanie si nu ne-a ajutat cu nimic. Ar fi bine sa-si aduca aminte si de «nemuritorii» din zonele uitate de lumea buna.”

„Nici macar 50 de bani nu scot din buzunar”

Putini dintre locatarii din blocurile incluse in programul de reabilitare au umblat la punga. In Asociatia de proprietari 83, au fost reabilitate termic 11 blocuri. Din sutele de proprietari, doar 4 au platit o parte mica din costul lucrarilor. Ceilalti au declarat ca nu depasesc plafonul maxim de venit pentru scutirea de plata. In cartierul Aviatori, unde au fost terminate 3 blocuri anul trecut, iar alte 12 intra in etapa din acest an a programului, locatarii nu platesc nimic. “Nici macar 50 de bani nu scot din buzunar, ne-a declarat Ioan Tirca, presedintele Asociatiei de proprietari 51 Aviatori. Reabilitarea unui singur bloc va costa cam 4 miliarde de lei vechi. Pentru locatari este gratis.”
In blocul 17, de pe strada Aviatori, unul dintre proprietari a scos tâmplaria si geamurile termopan pe care le montase pe propria-i cheltuiala. “De ce sa le puna primaria vecinilor termopane, iar mie nu?”, a fost justificarea acestuia. Nu se stie ce a facut cu ferestrele demontate, dar se banuieste ca le-a valorificat. Altul a inteles ca primaria da bani asociatiei pentru lucrari si a cerut o cota din acestia, numai fiindca permite accesul muncitorilor pe proprietatea sa.
Reabilitarea termica gratuita nu este singura facilitate a locatarilor de bloc. Cei care au ramas consumatori ai CET platesc gigacaloria la pretul de 148,6 lei. Diferenta dintre acest tarif si costul real de productie este de peste 100 de lei si se suporta de la bugetul local.
In scurt timp, certificatul energetic va deveni obligatoriu. Locuintele vor fi evaluate energetic si clasificate. Favorizati sunt, si de aceasta data, cei care au primit cadou reabilitarea termica. Ei vor putea obtine un pret mai bun la vânzarea sau inchirierea locuintei.

Legea Educatiei Nationale, aflata in dezbatere publica pentru urmatoarele doua saptamâni, dupa o prima lectura a Guvernului, va aduce schimbari nu doar pentru elevi, ci si pentru profesori. Programa ar urma sa fie simplificata, iar 25 la suta din timpul de predare va fi in libera „administrare“ a profesorului. Totodata, profesorii sunt obligati sa aiba studii superioare daca vor sa intre in sistem.

Legea prevede ca programa scolara sa fie axata pe obtinerea de competente-cheie: de comunicare în limba materna si în limbi straine, cunostinte de matematica, de utilizare a calculatorului, de comportament social, de atitudine civica, antreprenoriale, culturale si de învatare permanenta. In plus, profesorului i se acorda mâna libera pentru 25 la suta din timpul de predare, când poate organiza activitati legate de obiectul de studiu. “Mi se pare ca va fi o problema la curriculum. Oricum, munca unui profesor depaseste cele opt ore pe zi pentru care este normat”, a declarat profesorul de româna Crina Antip. “Aceasta schimbare ar presupune ca si programele scolare sa fie mai putin stufoase. Timpul nu ne ajunge nici acum”, a adaugat Marcelin Antal, invatator. Profesorii se intreaba si cum vor fi verificati de activitatile pe care le-au desfasurat si se tem ca pentru acest timp vor fi nevoiti sa intocmeasca alte planuri de lectie.

Fara titularizarea profesorilor

Concursul de titularizare se va da la scoala si nu centralizat ca pâna acum. Angajarea profesorilor in sistem se va face de catre fiecare unitate de invatamânt in parte, in functie de nevoi. “In situatia in care apar restrângeri de activitate, inspectoratul nu va mai fi obligat sa organizeze concurs pentru ocuparea posturilor vacante”, a declarat Manole Chiriac, liderul Sindicatului Liber din Invatamânt, filiala Bacau, care atrage atentia ca o parte din cadrele didactice vor “migra” in fiecare an, in incercarea de a gasi solutii pentru completarea normei.

Se cer doar studii superioare

În învatamântul preuniversitar nu vor mai putea intra decât profesori cu studii superioare. Dascalii care sunt in prezent la catedra au la dispozitie 10 ani pentru a-si completa studiile. Candidatii pentru posturile de profesori trebuie sa aiba pe lânga cei trei ani de facultate, un masterat didactic de doi ani si un an de stagiu practic. Profesorii considera ca, prin acest demers, vor fi din ce in ce mai putini tineri dispusi sa intre in sistem. “Aratati-mi câti au ramas in sistem. Majoritatea fac altceva. Prefera mediul privat, deoarece in invatamânt nu esti incurajat sa ramâi”, sustine Ciprian Iliesei, profesor de româna. Cadrele didactice se plâng si de faptul ca odinioara se organizau numeroase cursuri de perfectionare obligatorii, dar gratuite. Acum, orice calificare in plus il costa pe dascal.

„Cel mai mare minus – dependenta de CL“

Proiectul de lege prevede si descentralizarea invatamântului preuniversitar. “Cel mai mare minus al acestei legi este ca vom ramâne la cheremul Consiliilor Locale. Daca mentalitatile nu se schimba, iar educatia nu va fi prioritara pentru alesii locali, vor suferi elevii”, este de parere Voichita Timosenco, profesor de chimie. “Ce pregatire au consilierii locali sa hotarasca daca un om este competent ca sa fie cadru didactic?”, se intreaba retoric si invatatorul Maria Antica. Pentru stimularea performantei dascalilor, scolile vor desemna, în baza unei metodologii specifice, “Profesorul anului”, ca semn al excelentei în predare. La nivel judetean si national va fi desemnat “Profesorul anului” pentru fiecare disciplina. Proiectul este supus dezbaterii publice si poate fi consultat pe site-ul Ministerului Educatiei.

Noile masuri anuntate de Ministerul Sanatatii stârnesc ingrijorare si nemultumire printre pacienti. Una dintre acestea se va aplica de la 1 aprilie si prevede taxarea bolnavilor care bat la usile cabinetelor medicale fara a se fi programat inainte. Suma pe care pacientul va fi nevoit sa o scoata din buzunar va fi stabilita de fiecare furnizor de servicii medicale. Aceasta nu este insa decât una dintre taxele pe boala.

Aceasta este ultima luna in care bolnavii se mai pot rezenta la medic fara programare, fie ca este vorba despre cabinetele medicilor de familie sau cele din policlinicile spitalelor. Cei care nu se conformeaza vor plati o taxa pe consultatie. La noul bir se va adauga, in cel mult trei luni, co-plata. Astfel, pentru orice consultatie, programata sau nu, pacientii vor plati o parte din cost (intre 5 si 10 lei). Bolnavii cred ca ministerul incearca astfel doar sa mai scoata niste bani de pe urma lor. “La cabinetul medicului meu de familie nu-i chiar atât de aglomerat incât sa fie nevoie de programare, ne-a declarat Ioan Covrig, asigurat pe lista unui cabinet medical de pe strada Pictor Andreescu. De fapt, se vrea ca populatia sa plateasca orice miscare. Este adevarat ca in alte state UE se plateste la medic, dar cetatenii au alte venituri acolo.” Alti pacienti sunt de acord cu programarea, dar solicita sa se dea intotdeauna prioritate urgentelor. “Avem copii care se imbolnavesc subit, deci nu ai timp sa te programezi”, ne-a declarat si Pavel Miclaus. Nici Lidia Pavel nu are nimic impotriva programarilor, insa taxarea pacientilor i se pare o nedreptate. “Ar fi bine sa avem o ora fixata la medic. Stam cu orele la usa. Cu plata nu sunt insa de acord. Avem pensii prea mici pentru a mai plati ceva.” Alti asigurati sunt indignati de perceperea oricarei taxe bolnavilor care solicita servicii medicale in sistemul public.

Programare, dar cu liste de asteptare

Conducerea Spitalului Judetean de Urgenta nu a stabilit, deocamdata, modalitatea prin care va fi pusa in practica decizia ministrului Sanatatii. „Nu ne-am gândit inca. Vom decide in zilele urmatoare cum vom proceda“, ne-a declarat, ieri, dr. Mihaela Popescu, managerul spitalului. Prin introducerea acestui sistem se preconizeaza sa fie eliminate cozile care se formeaza in fata policlinicii inca de noaptea si aglomeratia, mai ales inainte de prânz, de la cabinete. Dar programarea inseamna aparitia listelor de asteptare. Si aceasta deoarece la programare se va tine cont de faptul ca normele sanitare prevad ca un medic din policlinica sa-i acorde unui pacient 15 minute. Asadar, se va respecta strict aceasta norma.

Compania de Apa

1. Constantin Apostol: cumatrul lui Romeo Stavarache si membru fondator al PSD Bacau. In prezent Apostol este seful Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Est si unul dintre consilierii apropiati ai primarului pe probleme de „afaceri europene”. Este membru in Consiliul de Administratie al Companiei de Apa.
In 2005, Apostol a sarit la gâtul lui Viorel Hrebenciuc, contracandidându-l la sefia organizatiei judetene. Apostol nu a mai apucat sa-si duca demersul la bun sfârsit si s-a retras inainte de alegerile interne, dar nu inainte de a acuza partidul ca s-a transformat dintr-o respectabila grupare politica, intr-un SRL. Este cunoscut drept un adversar inversunat al „lipitorilor de afise” (cum ii place sa le spuna) care au preluat puterea in PSD.
Alaturi de sefia ADR Nord-Est, Apostol este si presedintele asociatiei Top Sport prin care municipalitatea bacauana, condusa de cumatrul Stavarache, finanteaza echipa de handbal masculin. In doi ani de zile, 2008 si 2009, Top Sport a primit de la Primarie peste 50 miliarde de lei pentru a finanta inalta performanta in handbalul bacauan. Sumele cheltuite de municipalitate nu au se reflecta in performantele inregistrate de Stiinta, echipa nereusind sa câstige niciun trofeu major. In plus, in ultimii ani au iesit la iveala mai multe scandaluri legate de intârzierile cu care jucatorii si-au primit salariile. In anturajul echipei Stiinta se mai regasesc Petre Slavitescu, proprietar al VipSanGym, baza sportiva de la Piatra Neamt unde echipa isi desfasoara cantonamentele, dar si Dorel Sanie, fostul director sportiv al Fibrex Savinesti. Ca un facut, sediul ADR Nord-Est, institutia condusa de Apostol, se afla in plin centrul orasului Piatra Neamt.
2. Razvan Gaina: presedintele Consiliului de Administratie al Companiei de Apa, dupa mazilirea lui Adrian Craiovan de catre primarul Stavarache. Fost sef al Distrigaz la inceputul anilor 2000 si apropiat al lui Vasile Nistor, fost sef al PD, actualmente senator PD-L, Gaina s-a aflat de la bun inceput in gratiile actualului primar. Pâna de curând, seful Companiei de Apa a fost actionar cu 50 la suta in societatea Branpis, firma abonata la contractele de la CET Bacau. Gaina este prieten la catarama cu Constantin Apostol, amicitia dintre cei doi fiind de notorietate in mediul politico-administrativ bacauan. Directorul Companiei de Apa conduce o societate ale carui venituri merg, in procent de 50 la suta, catre salariile si lefurile pe care le incaseaza, lunar, angajatii. Asta in conditiile in care peste 53 la suta din apa livrata bacauanilor se risipeste in pamânt din cauza starii precare a infrastructurii de distributie.
Este unul dintre promotorii majorarii pretului la apa in Bacau, in acord cu contractul de imprumut 8023 semnat de Romeo Stavarache pe 26 noiembrie 2004.
3. Cornel Pricope: seful organizatiei municipale a PNL, consilier judetean si membru in Consiliul de Administratie al Companiei de Apa. Prezenta discreta in peisajul politic local, Pricope s-a remarcat prin fidelitatea fata de actualul edil sef. In timpul Guvernului Tariceanu, sotia sa – Corina Neli Pricope – a condus Agentia pentru Protectia Mediului. Corneliu Pricope este si Agentiei de Dezvoltare Locala Bacau, sub egida careia ar fi trebuit sa se materializeze proiectul Zonei Metropolitane. Tânarului liberal i se face marcaj om la om la sefia municipalei PNL. El este secondat de patru vicepresedinti: Liviu Goian, om de afaceri apropiat de interesele lui Stavarache; Ilie Birzu, consilier local PNL; Constantin Gioseanu, fost administrator public al municipiului si membru in asociatia Top Sport; Radu Ababei, fost inspector scolar general, inlocuit in 2006 din fruntea educatiei bacauane.
4. Marius Danciu: fost consilier judetean din partea PNL. Si-a dat demisia din functie dupa ce a fost gasit incompatibil de catre Agentia Nationala de Integritate (ANI). De numele lui Danciu se leaga mai multe contracte cu CET Bacau, dobândite in anii din urma, când inca mai figura in actionariatul societatii Tek SRL. Firma a câstigat mai multe contracte privind „deplasarea vagoanelor pe caile ferate industriale”. In prezent, in actionariatul firmei figureaza doar sora lui Danciu. In mai 2008, cu doar o saptamâna inaintea alegerilor locale, Tek SRL se alege cu un contract de 1,23 milioane lei din partea CET. Societatea a recidivat dupa un an, procopsindu-se cu un contract de 472.000 lei din partea aceluiasi furnizor de termoficare.

Cine mai conteaza la Compania de Apa:

In structurile de conducere ale Companiei de Apa mai „bântuie” si alti acoliti ai actualului edil sef. Dintre acestia, ies in evidenta Carmen Zaharia Ciorcila, notar prezent in actionariatul societatii editoare a oficiosului lui Stavarache – Ziarul de Bacau; Iulian Stoican, director al Termocet si apropiat al primarului; Gabriela Cenusa, sotia lui Liviu Cenusa, patronul societatii SSC Invest SRL, societate care editeaza oficiosul sus-amintit, precum si Gabriela Mazilu, director economic al CET Bacau, dar si activista care a reprezentat PNL in Biroul Electoral Judetean cu prilejul ultimelor alegeri.

CET SA Bacau

1. Marius Stanila: cumnatul lui Romeo Stavarache si director in cadrul CET Bacau, pozitie din care in 2007 a generat un imens scandal legat de o licitatie privind mentenanta sistemului de cogenerare cu turbina de la CET. Contractul a fost câstigat de compania germana MW Zander. Consultantul afacerii din partea nemtilor, Marin Stanescu, l-a acuzat la data respectiva pe Stanila ca i-ar fi cerut bani drept premiu pentru incheierea afacerii cu succes. Stanescu a declarat ca 30.000 de euro ar fi ajuns, intr-un plic, la Stanila. Cumnatul lui Stavarache l-a catalogat drept „borfas“ pe consultantul nemtilor. Ulterior, DNA a intrat pe fir, insa dupa o scurta perioada de cercetari Stanila a scapat basma curata. Pâna de curând, directorul de la CET a fost actionar minoritar la spalatoria primarului, Prod Cresus, pozitie din care – potrivit datelor de la Registrul Comertului – s-a retras. Stanila s-a mai ocupat de vânzarea a 150.000 de certificate de carbon si de darea spre administrare a altor 96.000, operatiuni ce au adus in conturile CET aproape 3 milioane de euro. Banii s-au cheltuit pe stingerea unor datorii pe care furnizorul de agent termic le avea catre terti, indeosebi catre furnizorul de gaz, E.ON. De altfel, datoriile CET sunt de domeniul recordurilor, Stanila recunoscând ca, in contul serviciilor prestate, CET are o datorie catre CFR care se cifreaza la peste 150 de miliarde lei vechi.
2. Ilie Birzu: consilier local PNL, membru in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) de la CET. Cel mai vechi ales in actuala configuratie a Consiliului Local. Pâna in 2004 a fost timp de 12 ani om de frunte in organizatia municipala a PSD. Dupa preluarea functiei de primar de catre Romeo Stavarache, Birzu a trecut – pentru o scurta perioada de timp – in Partidul Noua Generatie (PNG) condus de Gigi Becali. Nici aici nu i-a priit. Birzu s-a trasformat in consilier independent, dupa care a infiintat asociatia Eurocivica prin intermediul careia a mentinut o relatie apropiata de mediul scolar bacauan. Cu putin timp inainte de alegerile locale din 2008, Birzu a trecut in PNL si i-a asigurat candidatului Stavarache o infrastructura electorala de invidiat, precum si un acces direct la mediul educational din municipiu. Birzu este proprietarul mai multor terase sezoniere, iar in câteva rânduri s-a aflat in carti pentru a prelua functia de viceprimar. Este cel mai vechi ales prezent in actuala configuratie a Consiliului Local.
3. Ion Rotaru: consilier local din partea PNL, membru in AGA de la CET. Venit in PNL pe filiera PUR, dupa ce Stavarache a abandonat partidul lui Voiculescu, imediat dupa câstigarea Primariei Bacau. Este unul dintre oamenii de baza ai actualului primar si proprietarul mai multor afaceri din zona constructiilor si a reparatiilor de drumuri. Pâna in urma cu câtiva ani, aparea in actionariatul firmei RKS Drumuri, firma din care s-a retras pentru a nu fi incompatibil cu statutul de ales local. Controleaza din umbra societatea din care s-a retras, RKS Drumuri câstigând, fara probleme, unul dintre contractele de deszapezire a orasului. Detine o participatie de 90% in capitalul societatii Rotbac care câstigase un contract privind modernizarea salii de atletism din Bacau, contract care nu a mai fost derulat, acoperisul imobilului sportiv fiind intr-o stare evidenta de degradare.
Impreuna cu Liviu Goian, afacerist de casa al lui Romeo Stavarache si vicepresedinte al municipalei PNL, detine firma Ligone International din Suceava, titulara licentei de emisie a canalului de televiziune 1 TV, post afiliat intereselor primarului in exercitiu. In cadrul societatii sucevene, Rotaru detine 20% din partile sociale, fata de 40% cât are Goian.
4. Isabela Adam: consilier local PNL, membru in AGA, de profesie jurist. A inlocuit-o in AGA pe Roxana Mironescu, om de incredere al edilului sef, care a fost promovata viceprimar. Isabela Adam este apropiata lui Gica Vlasie, patronul Vasion si omul din spatele societatilor Gepex si Baixa. Ea este juristul Vasion si a fost propulsata pe lista de consilieri locali ai PNL gratie relatiei privilegiate pe care patronul Vlasie o are cu cercurile din conducerea PNL Bacau. Vlasie este artizanul dezastrului de la Strandul Tineretului, care a fost concesionat pe o nimica toata de la Primarie, iar in prezent se zbate in paragina din lipsa de fonduri. Tot Vlasie controleaza Baixa, societate de constructii in actionariatul careia afaceristul si-a plasat soacra. Baixa a câstigat, de asemenea, un contract privind deszapezirea arterelor municipiului Bacau. Gica Vlasie este unul dintre cei mai mari platitori de publicitate in oficiosul lui Stavarache – Ziarul de Bacau – si unul dintre clientii de pret ai actualei administratii locale.

Cine mai conteaza la CET:

Spre deosebire de Compania de Apa, Consiliul de Administratie al CET Bacau aproape ca nu conteaza. Din structura de conducere fac parte Sorin Ailenei, absolvent de teologie, consilier in Prefectura Bacau in mandatul prefectului Claudiu Serban sau Gabriel Stanica Lupu, profesor de sport, fost PUR-ist care a dezertat in PNL in preajma alegerilor locale din 2008. Cu un CA “fragezit” inca din primavara lui 2009, CET Bacau este controlat politic la sânge prin intermediul AGA. Din structura amintita, fac parte cinci consilieri PNL, si câte unul din PSD si PD-L. Cei cinci liberali sunt: Ilie Birzu, Ion Rotaru, Isabela Adam, Mircea Fechet, respectiv Ileana Paduraru.

Locatarii blocului 68, str. Oituz, cu 24 apartamente, au de platit la apa rece si la canalizare de aproape 10 ori mai mult decât in lunile anterioare. Conducerea Companiei de Apa declara ca au fost pierderi din cauza unei avarii pe reteaua care apartine locatarilor. Acestia sustin ca nu a fost nicio avarie pe conducta lor si ca, fara nicio interventie pe aceasta, in martie, consumul a revenit la normal.

Când in martie au primit factura la apa rece si la canalizare pentru luna februarie cele 24 familii care locuiesc in blocul 68, strada Oituz, au fost pe punctul de a face infarct. Au constatat ca au fost facturate pentru o cantitate care, normal, reprezinta consumul unei microintreprinderi. Daca in lunile anterioare nu depaseau 100 mc, in total, pe februarie Compania de Apa Bacau le-a facturat pentru 751 mc. Fiecare familie trebuie sa achite de aproape 10 ori mai mult decât cantitatea inregistrata de apometrele din locuinta. „Pentru luna trecuta la cei 12 mc, consumul familiei noastre, compania ne-a aplicat un coeficient de corectie de 9,57, si ne-a trecut pe factura 114 mc, ne-a spus Mariana Chirila. Astfel, avem de achitat 405 lei fata de 70-80 lei, cât plateam pâna acum. Este enorm, 114 mc reprezinta consumul nostru pe aproape un an.“ La rândul ei, Ernestina Rusu, in vârsta de aproape 80 de ani, este „taxata“ cu 86 mc de apa rece in loc de 9 mc. La canalizare factura este de 77,53 mc. „Este incredibil sa ajunga la un consum de 86 mc in doar o luna, ne-a declarat Adriana Stoian, fiica batrânei. Are o pensie de 4 milioane lei si trebuie sa plateasca numai apa rece si canalizarea 3 milioane lei.“ „Pâna in februarie coeficientul de corectie a fost de 1,09, dar l-au majorat de 9 ori, ne-a spus Felicia Costache. Este imposibil ca in plus sa se inregistreze peste 600 mc.“

Compania de Apa da vina pe consumatori

Imediat dupa ce le-au primit, locatarii au contestat facturile la Compania de Apa. Aceasta a verificat apometrul general, care ii apartine si inregistreaza consumul pentru intreg blocul. Compania le-a raspuns, insa, ca apometrul este bun si functioneaza perfect, astfel ca nu este vorba despre nicio eroare. Ea pune consumul mare de apa inregistrat de apometrul ei pe seama pierderilor din reteaua ce apartine locatarilor. „A fost o avarie pe reteaua interioara, care este a locatarilor, avarie pe care au remediat-o, sustine Petrus Radulescu, directorul executiv al Companiei de Apa. In plus, procesul verbal de citire a apometrului si impartire a consumului pe fiecare a fost confirmat de catre delegatul locatarilor.“ Dar acestia nu cred in explicatia companiei. „Daca ar fi fost vreo avarie pe conducte si ar fi curs din retea atâta apa trebuia ca blocul sa pluteasca, mai afirma locatarii. Dar nu a aparut pe nicaieri nicio pierdere. Insa, ca prin minune, fara sa se faca nicio interventie pe retea, in martie consumul a revenit la normal!“ „Nu este si nu a fost nicio scurgere, sustine si Stefan Cristea. Am citit apometrul general pentru perioada 12-22 martie si el a aratat un consum de 40 mc pentru tot blocul. Aceasta inseamna un consum de aproximativ 120 mc pe intreaga luna.“ Pentru unii locatari, valoarea facturii la apa rece si la canalizare pe luna februarie depaseste pensia pe care ei o au. Toti sunt hotarâti sa bata pe la usile tuturor institutiilor abilitate sa se implice in rezolvarea problemei lor, sa se adreseze implicit instantei de judecata.

„Ne pleaca medicii“, se lamenteaza autoritatile. Ma intreb daca vreun oficial din Ministerul Sanatatii a stat vreodata de vorba, de la om la om, cu un tânar care, dupa 6 ani de facultate si cel putin 3 de rezidentiat, isi ia inima in dinti, lasa in urma familie, prieteni, lucruri, locuri dragi si porneste in necunoscut, pentru a fi doctor imigrant. Daca ar fi facut-o, sigur rezidentii nu ar avea salariul minim pentru angajatii cu studii superioare.

La Ministerul Sanatatii se depun lunar sute de cereri pentru eliberarea documentelor necesare muncii in strainatate. Sistemul sanitar sufera de sindrom autodistructiv: isi ejecteaza resursa umana. Printre medicii care aleg strainatatea sunt destui care au visat la aceasta si au urmat facultatea cu scopul de a obtine o diploma recunoscuta in UE. Multi nu au premeditat plecarea. Pur si simplu nu mai fac fata dezamagirii. Dr. Roxana M. este unul dintre dezamagiti. Ani la rând, când ii plecau in alte tari prieteni sau colegi, Roxana a spus categoric: “Eu nu voi pleca niciodata”. A fost de ajuns sa lucreze, ca rezident, intr-un cabinet de medicina de familie, pentru a lua cea mai neasteptata decizie.

Medicul de familie, veriga puternica a sistemului

Roxana a crescut intr-o familie in care iubirea si sprijinul s-au oferit neconditionat. “De aceea imi este atât de greu sa plec. Cu toate acestea, trebuie sa o fac, pentru fetita mea de doi ani si jumatate, pentru sotul meu si chiar pentru parintii mei. Ei sunt fericiti daca suntem noi fericiti.” Facultatea a fost grea si au dezamagit-o multe. Ar fi vrut sa devina medic pediatru, dar soarta a vrut sa fie medic de familie. “O specialitate dispretuita de multi profesori. Mereu ne spuneau la cursuri sau la examene ca ne ajunge ce stim, pentru ce vom fi noi, medici de familie. Si asta inainte sa alegem specialitatea!” Ca rezident, au uimit-o neincrederea, lipsa de respect a pacientilor si chiar a farmacistilor sau a medicilor de alte specialitati. “Se intâmpla sa vina un bolnav, sa-i dai o reteta cu medicamente obisnuite, dar potrivite pentru afectiunea lui. Iti arunca in fata: «Pai, asta stiam si eu sa iau». Altii, tot mai multi, sunt atât de saraci, de bolnavi, de nefericiti! Ma incarc si eu cu durerea lor si este imposibil, când ajung acasa, sa mai fiu omul care ar trebui sa fiu. Ma doare ca nu pot face mai mult pentru ei.” Si in Franta va ingriji bolnavi, dar colegii plecati ii spun ca este altceva. “Acolo, medicul de familie este, intr-adevar, veriga de baza a sistemului. Cabinetele sunt foarte bine dotate. Cele mai multe cazuri se rezolva de catre medicul de familie. Specialistii sunt recunoscatori când le trimiti un pacient, fiindca astfel câstiga si ei bani.”

„Vrem doar sa traim civilizat“

In tara ar trebui fie sa se angajeze la alt medic de familie, fie sa-si deschida un cabinet. In primul caz, ar primi un salariu modest. In al doilea, ar trebui sa cumpere un praxis (cabinet si lista de asigurati). Pentru aceasta ar avea nevoie de zeci de mii de euro. Ce va face in Franta? “Ne vom stabili in nord-est, unde sunt si alti colegi de-ai mei. Multi medici francezi ies la pensie si nu au cui lasa cabinetul. Tinerii lor nu prea aleg medicina (iar cei care o fac tintesc spre SUA, n.r.). Si acolo voi fi nevoita sa cumpar un cabinet”. Va face un credit, insa asta nu o sperie. Franta este o tara in care poti sa-ti faci planuri pe termen lung. “Si apoi, nu ne dorim ceva extravagant. Vrem doar sa traim civilizat, pentru copilul nostru. Si, mai ales, sa calatorim.” Roxana si sotul ei fac pregatire la franceza, pun bani deoparte, cumpara carti de povesti in limba româna, pentru ca fetita lor sa nu-si uite limba materna. “Singura mea teama este ca nu ma voi apropia de sufletul pacientilor mei francezi.” Ma indoiesc. Asteptând-o, l-am auzit pe un pacient cu colica biliara spunând ca i-a luat durerea cu mâna. Cu blândete si un zâmbet.