Lipsa locurilor de parcare in municipiul Bacau nu mai este o necunoscuta pentru nimeni. Chiar si asa, gesturile unor soferi sfideaza bunul simt. Pe strada Mihai Viteazu, sensul giratoriu s-a transformat peste noapte intr-o adevarata parcare.

Pe strada Mihai Viteazu din Bacau este un adevarat haos. Lume multa si trafic intens pe tot parcursul zilei. Bacauanii care au treaba in zona, la Piata Centrala sau la banca, isi stationeaza autoturismele in jurul rondului, sau chiar mai rau, in mijlocul strazii. Pietonii traverseaza pe unde pot, iar soferii parcheaza pe unde vor. Astfel, in jurul sensului giratoriu din Piata Florescu, semnele de circulatie sunt ignorate de participantii la trafic. La vânatoare de locuri de parcare, conducatorii isi stationeaza autoturismele chiar si pe mijlocul drumului, fara sa stea prea mult pe gânduri.
De cealalta parte, pietonii nici nu stiu ce sa spuna sau sa creada. Acestia sunt nemultumiti de faptul ca nu au pe unde circula. Traverseaza strada in graba de frica soferilor care circula haotic. "Eu nu prea inteleg ce se intâmpla in piateta asta. Este sens giratoriu si totusi este plin de masini parcate. Acum asa este. Soferii parcheaza pe unde pot si ei. Daca i-ar pune politia un pic pe fuga, ar fi si soferii mai ordonati. Mai trec si ei cu vederea astfel de lucruri. De aceea nu-i amendeaza", a spus Ion Asofiei. Iar cum Bacaul este un sat fara câini, reprezentantii Politiei Primariei fac slalom si ei printre masinile parcate anapoda si isi vad mai departe de drum. De amenzi nici nu poate fi vorba.
Bacauanii proprietari de autoturisme recunosc. Parcheaza de cele mai multe ori ilegal. Ei ar fi dispusi sa plateasca pentru un spatiu special amenajat, dar nu sunt locuri.

Roti blocate si nu prea

Tot pe strada Mihai Viteazu, de aceasta data insa in fata Bisericii Sf. Nicolae, samsarii de masini second-hand si-au adjudecat locurile de parcare, unde isi lasa autoturismele expuse la vânzare, chiar si luni intregi. La sfârsitul saptamânii trecute, reprezentantii Politiei Primariei Bacau au decis sa ia masuri. Acestia au desfasurat o serie de actiuni de depistare a situatiilor de incalcare a acestor norme si sanctionarea contraventionala a celor in cauza. Astfel, au fost blocate 11 autovehicule, iar in cazul altor cinci soferi au fost aplicate sanctiuni pentru expunerea la vânzare a masinilor in loc public. Valoarea totala a sanctiunilor se ridica la aproximativ 1600 lei. Cu toate acestea, in ultimele doua luni, au fost cazuri in care cei "blocati" au incercat sa plece cu tot cu dispozitive. Cei care fac astfel de lucruri risca sa plateasca de trei ori contravaloarea dispozitivului de blocare. Din pacate, actiunile reprezentantilor Politiei Primariei par sa nu-si atinga scopul. Astazi, aceleasi masini zac in aceleasi locuri, de aceasta data, fara caracatita. "Datorita crizei de personal, Politia Primariei actioneaza cu un singur echipaj si 10 dispozitive pe aceasta linie, fapt ce creeaza uneori inconveniente, zona predilecta de actiune fiind zona centrala, deoarece aici au loc cele mai multe aglomeratii de masini", a declarat Florin Podoleanu, purtator de cuvânt al Politiei Primariei Bacau.
Sinziana Filimon

S-au razboit degeaba!

Spatiile in care isi desfasoara activitatea medicii de familie din municipiul Bacau, precum si cladirea fostului spital din Damienesti vor trece in proprietatea autoritatilor locale. Transferul a fost aprobat, ieri, de consilierii judeteni, care au indreptat in acest fel o greseala cu care se lucreaza de 5 ani. Cladirile in care au functionat dispensarele medicale ar fi trebuit preluate de autoritatile locale, conform HG 866/2002, si nu de CJ Bacau. Legea stipuleaza ca imobilele trec din domeniul privat al statului si administrarea Ministerului Sanatatii si Familiei (MSF) in domeniul public al municipiilor, oraselor si comunelor si administrarea consiliilor locale respective. In tabelul anexat HG 866, la “Judetul Bacau” figurau, de preluat, cladirile Spitalului Judetean Bacau (SJU). Dar spitalul avea in subordine, in acel moment, dispensarele. Asa incât, odata cu transferarea catre CJ Bacau a cladirilor SJU Bacau au fost trecute in protocolul de predare-primire si dinspensarele din municipiul Bacau. In acelasi fel s-a procedat si cu imobilul din Damienesti, in care a functionat, pe vremuri, o sectie de psihiatrie a SJU Bacau. In loc sa fie trecute in administrarea primariei, cladirea principala, bucataia, birourile, beciul, gardurile si alte bunuri au fost predate CJ Bacau. Tot ieri, CJ Bacau a anulat hotarârile privind vânzarea cabinetelor. “Am discutat despre aceste cabinete din 2005 incoace. Ba le-am concesionat, ba le-am vândut, apoi am vrut sa le vindem, ba le-am evaluat si reevaluat, a declarat Dragos Benea, presedintele CJ, destul de nemultumit de aceasta intorsatura. Cu exceptia a doua locatii, in care deja am investit sume importante, e vorba de imobilul de pe str. G. Bacovia si de Policlinica Stomatologica, toate celelalte merg catre Primaria Bacau.” Cele doua vor ramâne in grija CJ deoarece sunt cladiri de patrimoniu. “Plimbarea” cabinetelor are un istoric destul de incâlcit: CJ a aprobat in intervalul 2004-2006 preluarea cladirilor si terenurilor in vederea vânzarii catre medici. Guvernul a suspendat OG 110/2005, iar CJ Bacau a aprobat, in 2008, vânzarea de principiu. In acelasi an, Guvernul a adoptat OUG 68/2008, cu procedurile de vânzare. Dupa ce s-au consumat atâtea dispute intre consilierii judeteni de diverse culori, dar mai ales intre consilieri si medicii de familie cu privire la vânzarea cabinetelor, la valoarea lor, la chirii, apoi la redevente, dupa ce s-au cheltuit bani cu evaluarea lor de catre experti si “experti neutri”, acum s-a constatat ca CJ Bacau nu poate vinde dispensarele din cauza ca nu-i apartin. Vor trece in proprietatea Primariei Bacau, asa cum prevede HG 866/2002, opt foste dispensare in care functioneaza 66 de cabinete ale medicilor de familie, Laboratorul de Sanatate Mintala si Serviciul de Medicina Legala.
Silvia Patrascanu

Blocaj la nivelul ministerului

Profesorii spera ca vor mai primi diplome si premii. Dar atât. Birocratia si criza financiara au lasat cadrele didactice, de doi ani, fara distinctia “Gheorghe Lazar”. Circa 170 de profesori au depus dosare în vederea obtinerii acestei distinctii la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau, dar degeaba. Se asteapta decizia Ministerului Educatiei, care intârzie sa apara.

Cadrele didactice nu au mai primit de doi ani distinctiile “Gheorghe Lazar”, premii ce se acorda profesorilor care au obtinut rezultate bune la nivel national si international. Sindicatul Liber al Invatamântului (SLI) a cerut explicatii chiar la Ministerul Educatiei, dar raspunsul a fost foarte evaziv. “Au declarat ca premiile in bani, care insotesc aceasta distinctie, nu pot fi acordate nici in acest an, din cauza restrictiilor impuse de legislatia in vigoare potrivit careia in anul 2010 nu se acorda premii banesti”, a explicat Manole Chiriac, presedinte SLI Bacau. Si anul trecut, motivele pentru care a fost suspendata acordarea distinctiei au surprins pe toata lumea: la nivelul Ministerului Educatiei s-a respectat pâna la un moment dat metodologia, dar demisia Ecaterinei Andronescu (fost ministru) a incurcat situatia, iar noul ministru, Daniel Funeriu, care a inlocuit-o, nu a mai vrut sa semneze. Cel putin asta a fost explicatia data la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bacau.

167 de dosare blocate la Ministerul Educatiei

Sunt in aceasta situatie 167 de cadre didactice. Initial au fst aprobate de catre ISJ doar 9 din 200, pe motiv ca doar in aceste cazuri s-au gasit si banii necesari, dar apoi s-a revenit la decizia locala. “Am considerat ca nu este corect fata de ceilalti profesori. Asa ca am reanalizat lista si am trimis-o din nou spre aprobare la ministerul de resort. Am introdus acum si dosarele neaprobate anul trecut. Asteptam raspunsul si avizarea noii liste”, ne-a confirmat si prof. Florin Lazar, inspector scolar general.

O data-n viata

Distinctiile sunt însotite de premii reprezentând 10 la suta (pentru Diplome “Gheorghe Lazar” grad III), 15 la suta (Diplome “Gheorghe Lazar” grad II) si respectiv 20 la suta (pentru Diplome “Gheorghe Lazar" grad I) din suma salariilor de baza primite de cadrele didactice beneficiare în ultimele 12 luni. Cei care aspira la aceste diplome au nevoie de calificativul “foarte bine” pentru activitatea din ultimii 20 de ani, trebuie sa fie autori sau coautori ai unor manuale sau programe scolare, lucrari sau comunicari prezentate la congrese sau sesiuni stiintifice si sa detina cel putin un premiu la faza nationala a olimpiadelor scolare. Conform regulamentului privind acordarea de distinctii si premii personalului didactic din învatamântul preuniversitar, unui cadru didactic nu i se pot acorda, simultan, doua distinctii, iar cel care a beneficiat de o distinctie, poate solicita acordarea alteia de nivel superior, dupa minimum cinci ani.
Roxana Neagu

Scandalul caldurii

In aceasta perioada, in asociatiile de proprietari se afiseaza listele de intretinere. Repartizarea consumului de caldura din luna octombrie a stârnit nesfârsite discutii intre firmele de repartitoare si reprezentantii asociatiilor de proprietari. S-a lasat cu scandal, iar unele asociatii au repartizat consumul de caldura dupa propriile lor legi. Sunt si asociatii in care s-au montat repartitoare de costuri in spatiile comune, in speranta ca nu se va mai ajunge la facturile imense de caldura din iernile trecute.

Firmele de repartitoare insista sa puna in aplicare Ordinul 343 al Autoritatii Nationale de Reglementare a Serviciilor Comunitare (ANRSC). Acesta prevede obligatia ca in blocuri sa fie contorizat consumul de caldura din spatiile comune (casa scarii, subsoluri, uscatoare), precum si de pe instalatia comuna de transport al agentului termic. Acelasi ordin impune si o inventariere a suprafetei echivalent termice (SET) a apartamentelor si a spatiilor comune din blocuri. Repartitoarele trebuie montate de firme autorizate, pe cheltuiala locatarilor. Acolo unde nu se realizeaza aceste operatiuni, 50% din valoarea facturii de caldura trebuie repartizata apartamentelor dotate cu centrala termica proprie. “Asociatiile nu vor sa aplice acest ordin, ne-a declarat Mihaela Toma, sef punct de lucru al Techem, societate de repartitoare. Spun sa-mi iau repartitoarele si sa plec din asociatie. Pentru Asociatia 27, de exemplu, pe 11 noiembrie am primit de la CET valorile de pe gigacalorimetru. Pe 12 le-am trimis la Bucuresti pentru a se realiza calculul. Pe 15, asociatia a afisat un calcul facut de ei, la pausal. Au justificat ca asa a decis comitetul, sa nu se imparta caldura si la cei cu centrala. Avem probleme si la asociatiile 25, 117, 18, 106.” Administratorul Asociatiei 27, Marioara Ouatu-Iorga, ne-a declarat ca “s-a facut calculul pentru repartizarea caldurii la metru patrat, iar in noiembrie ne vom regla cumva. Avem 3 luni pentru a ne hotari daca montam repartitoare sau nu.” In schimb, la asociatiile cu numerele 42 A si 46, de exemplu, din zona Narcisa, Techem a montat repartitoare in spatiile comune si a inventariat SET-ul. O alta frma de repartitoare, Elsaco, a montat repartitoare comune in 10% din blocurile in care are clienti. La restul a aplicat ordinul ANRSC si a repartizat 50% din factura de caldura pe octombrie celor care s-au debransat de la CET. “10% din asociatii au refuzat calculele realizate dupa ordin”, ne-a declarat Irinel Savin, sef punct de lucru al Elsaco. Repartitoarele de costuri ar trebui montate dupa gigacalorimetru, la fiecare bransament din bloc.

“Cu repartitoarele etalon din spatiile comune speram sa iesim mai bine la repartizarea caldurii. Nu este corect ca, in blocurile in care au ramas putini consumatori la CET, acestia sa plateasca toata caldura care intra in bloc. In blocurile turn este vorba de sume foarte mari. Locatarii nostri au inteles si sunt de acord cu montarea repartitoarelor comune. Fiecare a costat 105 lei.”
Silvia Macovei, administrator Asociatia 42 A

“Nu este corect sa plateasca cei cu centrala proprie pentru caldura de la CET. Dupa calculul celor de la Techem, un proprietar cu centrala proprie ar fi trebuit sa plateasca pentru caldura din spatiile comune 30 de lei in octombrie. Unul dintr-un apartament bransat la CET avea in total de plata pentru caldura 32 de lei, fiindca a tinut repartitorul inchis.”
Marioara Ouatu-Iorga, administrator Asociatia de proprietari 27

Programul "Cine are carte, are parte", campanie politica pe seama elevilor

Sefii municipalitatii deruleaza o campanie electorala mascata sub eticheta programului "Cine are carte, are parte". Peste 2000 de elevi, care au obtinut burse din partea Primariei in ultimele saptamâni, au primit scrisori recomandate din partea primarului. Epistola proslaveste realizarile regimului Stavarache, pe linie educationala, desi – dupa cum prevede legislatia in vigoare – este interzisa cu desavârsire orice forma de promovare a politicului in scoli. In pofida faptului ca scrisoarea se adreseaza elevilor premianti, ea a fost redactata cu o multime de greseli gramaticale, cea mai evidenta dintre acestea fiind transcrierea numelui România cu litera mica.

Peste 2000 de elevi bacauani, beneficiari ai burselor acordate de Primarie in cadrul programului "Cine are carte, are parte", s-au trezit cu scrisori recomandate din partea edilului sef. Scrisorile au fost remise pe parcursul ultimei saptamâni. Ele reprezinta o campanie electorala mascata, derulata sub pretextul felicitarii elevilor cu rezultate notabile la invatatura. Desi adresate unor premianti, epistolele contin nenumarate greseli gramaticale, precum si o eroare de proportii, numele tarii – România – aparând scris cu litera mica: românia. Reprezentantii municipalitatii au catalogat scrisoarea drept "un gest de eleganta fireasca".
"Este un gest de eleganta fireasca sa multumesti celor peste 2100 de copii bursieri si parintilor acestora pentru cultivarea respectului pentru scoala si profesori", se arata in raspunsul remis cotidianului Desteptarea de Ion Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei.

Legea invatamântului, siluita

Potrivit Legii 84/1995 a Invatamântului, republicata si actualizata, orice manifestare de ordin politic este interzisa in activitatea educationala. Articolul 1 al legii amintite decreteaza ca "invatamântul nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor promovate de partide sau de alte formatiuni politice". Aceeasi lege mai prevede ca in unitatile si in spatiile de invatamânt este interzisa functionarea partidelor politice, precum si a altor formatiuni de acest fel. Practic, in calitatea sa de politician, Romeo Stavarache, seful PNL Bacau, deruleaza – pe seama elevilor bacauani – o intensa campanie de imagine, sub aparenta ca primarul ii felicita pe cei mai merituosi dintre scolari.

"Apreciez stimulul oferit de Primarie, dar s-a mers prea departe"

Florin Lazar, inspector scolar general, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca a apreciat sprijinul oferit de municipalitate elevilor bacauani, insa – a opinat el – edilul a mers prea departe trimitând recomandate premiantilor. Lazar a afirmat ca elevii pot discerne, fara probleme, intre bune intentii si campania electorala mascata. "Eu apreciez stimularea acestor elevi facuta de Primarie. Dar trebuie sa stam la distanta de imixtiunea politicului in scoli. Consider ca nu este un lucru bun, iar cu aceste scrisori s-a mers prea departe. Cred, de asemenea, ca elevii premianti au capacitatea de a face distinctie intre bursele primite si campania electorala fatisa dusa prin intermediul acestor scrisori", a declarat Lazar.

Campanie electorala de criza

Consilierii locali sustin ca demersul epistolar al primarului face parte dintr-o elaborata campanie electorala inceputa inca din 2008. Alesii bacauanilor au condamnat gestul lui Stavarache care, numai in 2010, a trimis bacauanilor trei rânduri de scrisori. "Din punctul meu de vedere, primarul este intr-o continua campanie electorala. Gestul lui se aseamana cu cel facut de presedintele Consiliului Judetean – Benea – când a dat ghiozdane elevilor. Amândoi sunt in campanie electorala. Nu este normal ca s-a ajuns in situatia ca elevii sa fie folositi in scop electoral, dar nu avem ce sa facem. Sunt la putere si fac ce vor. PDL-ul e la guvernare in tara si oricât de huliti am fi nu am facut asa ceva. Am pastrat o anumita decenta", a declarat consilierul Gabriel Axinte (PDL).
Nicolae Zaharia, ales local din partea PSD, s-a aratat surprins ca in plina criza, primarul isi permite sa cheltuiasca resurse publice pentru a-si sustine demersul electoral. "Nu putem comenta acest demers decât printr-un singur cuvânt: penibil. Dupa ce i-a premiat pe elevi, le-a trimis scrisoare sa le reaminteasca de burse. In primul rând e meritul comunitatii pentru ca acele burse s-au dat din taxele si impozitele colectate la bugetul local. Ma surprinde insa ca in plina criza, când toata lumea strânge cureaua, domnul primar iroseste foarte multi bani publici pentru a-si sustine propaganda. Se pierd prea multi bani doar pentru faptul ca exista un ins avid de imagine", a afirmat Zaharia.

Epistole de 50 de milioane

Cele peste 2000 de scrisori recomandate remise de Primarie elevilor premiati ii costa pe bacauani aproximativ 5000 RON (50 de milioane lei vechi). Irina Serban, director operational in cadrul Postei Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca o scrisoare recomandata simpla costa 2,4 RON, in timp ce una remisa prioritar costa 3 RON. Serban a dezvaluit ca reducerile de pret operate de Posta incep doar de la 10.000 de scrisori in sus, astfel incât municipalitatea a fost obligata sa achite costul integral al recomandatelor. "Dânsii (n.r. – Primaria) sunt un client permanent al nostru. Se prezinta ori de câte ori e cazul. Din câte stiu urmeaza sa se prezinte la noi pentru mandate pentru cei care au implinit 50 de ani de casatorie", a declarat directorul operational.

Program de 14 miliarde

Potrivit informatiilor publicate pe pagina de internet a Primariei, peste 2160 de elevi au fost premiati in cadrul programului "Cine are carte, are parte". Edilii au oferit trei tipuri de burse lunare: de excelenta, in suma de 100 RON; de performanta, in valoare de 75 RON; respectiv de merit, in suma de 50 RON. Efortul financiar anual suportat de Primarie in vederea acordarii burselor se ridica la aproximativ 1,47 milioane RON (14,7 miliarde lei vechi).

Lucrari de mântuiala si promisiuni desarte pe Otelarilor

Intre blocurile de pe strada Otelari se afla un teren pe care locatarii il flosesc drept parcare. Ploile il transforma intr-o mocirla. Firmele care intervin pe retelele de utilitati contribuie si ele la dezastrul din zona. Dupa fiecare lucrare ramân gropi, denivelari, mormane de pamânt si bolovani. Presedintii asociatiilor de proprietari din zona au obosit sa tot sesizeze in zadar autoritatile locale.

Strada Otelari, din partea de sud a Bacaului, este printre putinele din zona care beneficiaza de un spatiu generos intre blocuri. Aici ar putea fi amenajata o parcare civilizata. Daca terenul ar fi asfaltat si marcat pentru masini, ar ramâne, in vecinatatea parcarii, spatiu suficient pentru un parc sau un loc de joaca. Locatarii au cerut sprijinul autoritatilor, insa nu i-a ascultat nimeni. Parcarea a ramas un maidan brazdat de urmele lucrarilor de pe retelele de utilitati. De parc sau loc de joaca nici nu poate fi vorba. Presedintii asociatiilor de proprietari din cartier au facut nenumarate interventii pe lânga autoritati. Au primit doar promisiuni in campaniile electorale. “Vin inainte de alegeri cu tot felul de panouri, ne arata cum va fi amenajat pe aici, iar dupa ce se vad instalati la primarie sau in alte functii ne uita, ne-a declarat Aurel Acatincai, presedintele Asociatiei de proprietari 75. Urmeaza ani de zile in care nu ne mai baga in seama. Se inconjoara de paznici ca sa ne tina cât mai departe de usile lor.”Locatarii de pe Otelarilor sunt indignati de faptul ca asfaltarea i-a ocolit. Din acest motiv, ploile sunt un calvar pentru ei. “Parcarea dintre blocuri este inclinata, astfel incât apa de ploaie se scurge in subsoluri, ne-a declarat presedintele Asociatiei de proprietari 74. Oamenii sunt nevoiti sa plateasca pentru curatarea lor.” S-au saturat sa scoata bani din buzunar pentru ca administratia locala este surda atât la rugaminti, cât si la reclamatii. “Banii sunt de la mine, de la altii si chiar de la batrâna care abia isi plateste intretinerea”,a mai spus Aurel Acatincai. Acesta duce o adevarata batalie cu firmele care prind lucrari pe termoficare si cu echipele de la Compania de Apa, de la Gaze sau de la E.ON. “Dupa ce fac reparatiile sau alte lucrari, uita sa mai refaca aleile, trotuarele sau chiar strazile. Aici aproape, pe Republicii, s-a surpat trotuarul. Un copil a cazut in groapa, putea fi ranit serios.” O alta durere a locatarlor este ghena de gunoi, un focar de infectie. Chiar daca deseurile se ridica potrivit graficului, platformele nu sunt curatate si spalate.
Doina Mincu

Datoria publica a municipiului a ajuns la 2400 de miliarde lei vechi + dobânzi si comisioane.

La doar o luna de la votarea de catre Consiliul Local a pomenii privind plata intretinerii pentru clientii CET, Primaria a contractat un credit de aproximativ 24 de milioane RON (6 milioane de euro) de la BCR. Contractul a fost atribuit printr-o procedura folosita doar in situatii de extrema urgenta: negocierea fara anunt de participare. In urma cu un an, aceeasi institutie bancara a creditat municipalitatea cu 57 de milioane RON, cu 6 milioane de RON mai putin decât cerusera edilii Bacaului la acel moment. Reprezentantii Primariei sustin ca noul imprumut va fi utilizat la „confinantarea unor proiecte”. Cuantumul creditelor contractate de municipalitate in intervalul 2004 – 2010 atinge aproximativ 60 de milioane de euro, fara a mai pune la socoteala dobânzile si comisioanele bancare.

In deplina discretie, sefii municipalitatii au mai contractat un credit. Noul imprumut, in suma de 23,73 milioane RON (aproximativ 6 milioane de euro) vine sa intregeasca o sarabanda a indatorarii initiata de Primaria Bacau in urma cu 4 ani. Din 2006 si pâna in prezent, municipalitatea a contractat credite in valoare de peste 58 milioane de euro, fara a mai pune la socoteala dobânzile si comisioanele „de criza”. Reprezentantii municipalitatii sustin ca ultimul credit va fi folosit pentru finantarea unor… proiecte, el reprezentând o „extensie” a imprumutului convenit de Primarie cu BCR in 2009. „Am cerut finantarea pentru 63 de milioane de lei. Cei de la BCR ne-au dat 57 de milioane. Acum au mai venit si acesti bani. Ministerul Finantelor ne-a dat acordul pentru realizarea imprumutului. Este o extensie a creditului de anul trecut. Vom folosi banii la cofinantari si pentru proiectele proprii”, a declarat viceprimarul Dragos Luchian.

81,25 milioane de la o singura banca

In aprilie 2009, alesii locali isi dadeau acordul de principiu pentru ca sefii municipalitatii sa contracteze doua credite bancare: unul de 15 milioane euro, altul de 7,5 milioane euro. BCR a câstigat contractul de creditare oferind municipalitatii suma de 57,5 milioane RON, fata de 63 cât solicitase Primaria prin caietul de sarcini. Practic, volumul imprumutului facut de Primaria Bacau la BCR sare de 81 de milioane RON, la cele 57 de milioane contractate in 2009 adaugându-se acum „suplimentul” de 23,7 milioane. In total, aproximativ 20 de milioane de euro, fara dobânzi si comisioane. Suma urmeaza a fi rambursata intr-o perioada de 20 de ani, cu o perioada de gratie de 4 ani.

In regim de… urgenta

Daca la primul credit contractat de la BCR in 2009, municipalitatea a mers pe procedura negocierii accelerate, la care s-au prezentat mai multe entitati bancare, la suplimentarea imprumutul edilii au optat pentru negociere fara anunt de participare. Potrivit legii achizitiilor publice, negocierea fara anunt de participare este o procedura care se utilizeaza, de regula, in situatii de extrema urgenta, in ideea de a scurta timpii achizitiilor (calamitati naturale, de exemplu). Negocierea fara anunt de participare se mai foloseste când: din motive tehnice, artistice sau legate de protectia unor drepturi de exclusivitate contractul nu poate fi incredintat decât unui singur agent economic; produsele livrate sunt fabricate in scopul cercetarii stiintifice; produsele sunt cotate la bursa etc.

Datoria municipiului a crescut de 10 ori in timpul administratiei Stavarache

Datoria publica a municipiului Bacau se cifreaza, in acest moment, la aproximativ 58 de milioane de euro. La aceasta suma se adauga dobânzile si comisioanele in cuantum de alte câteva zeci de milioane de euro. Intre 2006 si 2010, Primaria a contractat 3 imprumuturi bancare si un credit obligatar. In iulie 2006, municipalitatea a imprumutat 5 milioane de euro de la BERD pentru cofinantarea constructiei depozitului de deseuri. In acelasi an, Primaria a realizat un credit obligatar in suma de peste 25 de milioane euro prin intermediul Raiffeisen Capital& Investment. Potrivit HCL 200 din 31 iulie 2006, prin care s-a aprobat contractarea creditului obligatar, imprumutul a fost rezultanta unui „montaj financiar credit/obligatiuni municipale in valoare de maxim 120 de milioane RON, cu o maturitate de maxim 20 de ani”. In total, numai in 2006 Primaria a imprumutat peste 30 de milioane de euro plus dobânzile aferente. In 2009, Primaria a mai imprumutat alte 57,5 milioane RON de la BCR, credit extins la peste 81 de milioane RON prin imprumutul de 23,7 milioane, contract atribuit pe 10 noiembrie. In intervalul 2009-2010, municipalitatea s-a indatorat la banci cu peste 20 de milioane de euro. La aceasta suma se mai adauga un credit tip revolving, aprobat de consilierii locali in luna mai, in suma de 7,5 milioane de euro (31 de milioane RON). Convertite in lei, cele aproximativ 60 de milioane de euro dau o cifra naucitoare: 240 de milioane RON (2400 de miliarde lei vechi). La aceasta suma se adauga alte zeci de milioane de euro, constând in dobânzi si comisioane bancare. In 2004, când Stavarache a preluat mandatul de primar, datoriile municipiului se cifrau la doar 240 de miliarde lei vechi. In numai 6 ani, pasivul resedintei de judet s-a inzecit.

EXEMPLU DE BUNA PRACTICA
Padureanu – Popovici, falimente in „familie”

Contactat in repetate rânduri pentru a oferi o pozitie oficiala vizavi de imprumuturile Primariei, Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului, a refuzat dialogul cu presa. Padureanu, fost director economic al Primariei, dar si al Directiei Silvice, a ales o tactica similara si in scandalul taxelor incasate ilegal de o firma a municipalitatii la Obor si Bazar. Din postura de presedinte al Consiliului de Administratie al SC FCM Bacau SA – firma Primariei – Padureanu a stiut tot timpul ca sumele percepute comerciantilor din cele doua târguri erau incasate in mod nelegal. La momentul respectiv, administratorul public a decis sa adopte aceeasi atitudine evaziva, neraspunzând apelurilor telefonice facute de jurnalisti.
„Cuplul” Leonard Padureanu – Ovidiu Popovici (secretarul municipiului) a ajuns sa patroneze „afacerile” interne ale Primariei sub al doilea mandat al lui Stavarache. Cei doi au fost colegi la Romsilva, Popovici fiind jurist in cadrul Directiei Silvice, inainte de a ajunge in Primarie. Relatia celor doi a fost betonata si de firmele in care numele Padureanu apare asociat cu sotia secretarului Popovici, Luminita. Toate firmele, in care Padureanu era asociat, iar Luminita Popovici administrator, sunt – in acest moment – falimentare. Societatile furnizau servicii de consultanta financiara si audit.
Astfel, Larn SRL infiintata in 1994 si detinuta exclusiv de Padureanu, dar administrata de nevasta secretarului Popovici, a incheiat anul 2009 cu o cifra de afaceri de 79.000 RON (790 de milioane lei vechi) si un profit net de 29.000 RON (290 de milioane lei vechi). Firma are un singur angajat si, potrivit documentelor de inmatriculare la Registrul Comertului, se afla in „dizolvare judiciara conform articolului 237 din Legea 31/1990”.
O alta societate „guvernata” de duetul Padureanu – Popovici este Gama Consult SRL. Firma e detinuta, jumi-juma, de Padureanu si Luminita Popovici, de administrare ocupându-se cea din urma. Societatea se afla in dizolvare judiciara, in ultimii 4 ani neavând depus bilantul contabil la Registrul Comertului. Obiectul de activitate al Gama Consult a fost „activitati de consultanta pentru afaceri si management”.
In fine, de numele lui Padureanu s-a mai legat, in trecut, o firma: All Services SRL. Societatea a luat fiinta in 2005, insa a fost radiata din Registrul Comertului conform Incheierii nr.8967 din 2 septembrie 2009. Societatea nu si-a depus niciodata bilantul contabil la Registrul Comertului. De cealalta parte, sotia lui Popovici este patroana societatii Pol-Consult SRL. Firma se afla, de asemenea, in dizolvare judiciara. A fost infiintata in 2004 si nu a depus niciodata bilantul contabil la ORC. Leonard Padureanu este principalul artizan al retetelor de creditare abordate de Primaria Municipiului Bacau.
Lucian Bogdanel

Cu averile la vedere

Legea ii obliga pe consilieri sa-si faca publice averile si interesele. Din 37 de membri ai CJ Bacau, 7 nu si-au depus declaratiile. Dintre ceilalti 30, doar doi au trecut si valoarea de impozitare a bunurilor. Opt consilieri nu si-au amintit nici macar faptul ca incaseaza de la CJ indemnizatii de sedinta.

Alesii judetului si-au depus declaratiile de avere si de interese, asa cum cere legea, pâna pe 15 noiembrie, iar functionarii CJ Bacau le-au publicat pe site. Informatia apare si la rubrica “Noutati”. Chiar este o noutate atâta promptitudine din partea consilierilor. Asta nu inseamna ca toti au reactionat la invitatia CJ de a respecta legea. Cel mai putin s-au sinchisit liberalii si democrat-liberalii, cu câte trei absenti fiecare. Astfel, din grupul PNL nu si-au depus declaratia de avere Claudiu Nastasa, Tiberiu Serban si Viorica Marcu, iar de la PD-L, Neculai Nistor, Nicolae Huiban si Nicu Sapca. Lipesc, de asemenea, informatiile despre averea conservatorului Petrica Ilies. Toti cei 14 social-democrati au completat si au depus declaratiile in termen. Si modul in care au tratat aceasta obligatie e diferit, unii fiind mai rigurosi, altii, dimpotriva. Din cei 30 de consilieri care au depus declaratii, singurii care au trecut si “valoarea de impozitare” a bunurilor, ceruta de formular, sunt Gheorghe Romedea, PSD, si Eugen Burca, PD-L. Ceilalti 28 au sarit aceasta rubrica. Aceiasi au uitat, insa, ca obtin venituri si de la CJ. In situatia asta mai sunt liberalul Mihai Ichim si social-democratii Petrica Andronache, Dragos Benea, Toma Bandea, Dumitru Braneanu si Vasile Cautis. Toti au omis sa mentioneze suma primita in 2009 pentru participarea la sedinte si comisii. Valoarea indemnizatiei se situeaza, asa cum se observa din declaratiile celorlalti, intre 12.554 lei/an (125 de milioane de lei vechi) si 6.369 lei, ceea ce ar insemna intre 531 si 1046 lei pe luna, adica plaja de remunerare a unui bugetar din administratie.

Unii fac credit pentru casa, altii depozite

Din informatiile prevazute de formular si oferite de consilieri reiese ca unii sunt saraci si cinstiti, iar altii, doar cinstiti. Cel mai modest, din perspectiva averii, este Ionut Neagu, PSD, care nu are nimic, nici casa, nici masina, nici depozite bancare, urmat indeaproape de Nadia Stan, PD-L, care are bijuterii, si Dragos Benea, care detine doar doua ceasuri si un teren de 3120 mp. O parte dintre alesi nu sunt saraci si asta e foarte bine. Au societati comerciale, case si terenuri, mostenite sau cumparate, masini, utilaje agricole. Majoritatea bunurilor au fost achizitionate inainte de instalarea crizei. Exista, totusi, si achiziti noi. Toma Bandea, PSD, a avut curajul sa faca doua imprumuturi, unul in august 2008 in valoare de 100.000 lei, altul in decembrie 2009, de 31.78 lei, si tot in 2009 si-a cumparat un autoturism Skoda. Femeile au fost interesate sa-si cumpere casa. Astfel, in 2010, Maricica Luminita Cosa, PC, a facut un imprumut de 27.500 de euro si a achizitionat un apartament cu credit ipotecar, iar Carmen Cioltan a cumparat un apartament de 116 mp, in 2009, si o asigurare mixta, in 2010. Ovidiu Cojocaru a imprumutat chiar la inceputul crizei 53.000 de euro, iar in 2010, inca 15.000 de euro. In timp ce unii au facut credite, altii au pus banii la ciorap: Cretu Aurel a facut un depozit de 55.177 lei, Dumitru Bontas a investit 18.000 lei la SIF, iar Dumitru Braneanu a deschis un cont de 8.000 de lei. In timp ce unii consilieri, ca Silviu Bondor sau Gh. Pricopie, de la PD-L, investesc in utilaje agricole si actiuni, dovedindu-se persoane practice, altii achizitioneaza pandantive, bratari sau picturi. E drept, cei interesati de arta sunt mai putini. Astfel, bijuterii declara Maricica Luminita Cosa si Nadia Stan, dar si Eugen Burca, in timp ce tablouri de valoare gasim doar in declaratia lui Eugen Ochenatu.
Silvia Patrascanu

In deplina discretie, sefii municipalitatii au mai contractat un credit. Noul imprumut, in suma de 23,73 milioane RON (aproximativ 6 milioane de euro) vine sa intregeasca o sarabanda a indatorarii initiata de Primaria Bacau in urma cu 4 ani. Din 2006 si pana in prezent, municipalitatea a contractat credite in valoare de peste 58 milioane de euro, fara a mai pune la socoteala dobanzile si comisioanele „de criza”. Reprezentantii municipalitatii sustin ca ultimul credit va fi folosit pentru finantarea unor… proiecte, el reprezentand o „extensie” a imprumutului convenit de Primarie cu BCR in 2009. Suma, potrivit HCL 101/2009 urmeaza a fi rambursata intr-o perioada de 20 de ani, cu o perioada de gratie de 4 ani.
Daca la creditul contractat de la BCR in 2009, municipalitatea a mers pe procedura negocierii accelerate, la care s-au prezentat mai multe entitati bancare, la suplimentarea imprumutul edilii au optat pentru negociere fara anunt de participare. Potrivit legii achizitiilor publice, negocierea fara anunt de participare este o procedura care se utilizeaza, de regula, in situatii de extrema urgenta, in ideea de a scurta timpii achizitiilor.
Contactat in repetate randuri pentru a oferi o pozitie oficiala vizavi de imprumuturile Primariei, Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului, a refuzat dialogul cu presa.
Pe larg, in editiile viitoare ale cotidianului Desteptarea.