Dupa aproape doi ani de la inundatiile din comuna Saucesti, locuitorii se chinuie si acum sa refaca ceea ce apele le-au luat fara mila. Imediat dupa dezastrul petrecut in comuna bacauana, sute de oameni au dormit pe unde au apucat. In ajutorul lor au sarit diferite institutii, dar si persoane cu suflet mare. Guvernul a decis atunci sa reconstruiasca locuinte pentru satenii care au ramas pe drumuri.

In jur de 400 de case au fost construite si predate la rosu satenilor. Dupa finalizarea lucrarilor familiile de sinistrati au mai primit o ultima transa de 40 milioane de lei vechi, pentru tencuirea unei camere si a bucatariei. Pe hartie, ajutoarele venite pentru sinistrati au fost multe, in practicea insa situatia este diferita. “Am primit ceva ajutoare. Atunci am observat ca nu toata lumea a primit acelasi lucru. Ajutoarele au venit nominal, unii au primit, iar altii nu. Guvernul ne-a dar un aragaz si o soba din tabla, cu care nu am avut ce face pentru ca nu mergea, nu era buna”, a marturisit Mihai Enache. O alta problema sunt casele ramase in picioare in urma inundatiilor, dar care nu mai pot fi locuite pentru ca au fost afectate de apa. In aceste cazuri Guvernul a construit locuinte noi, insa proprietarii si-au luat angajamentul ca vor darama locuintele vechi din propriile venituri. Vasile Furtuna beneficiaza de o locuinta noua, dar si de casa veche, pe care o foloseste acum drept magazie de depozitare. El se scuza: “Nu am avut posibilitatea sa o daram, dar oricum nu mai locuiesc in ea. Cand voi avea bani voi face si lucrul asta. Cu o pensie de sapte milioane de lei vechi, mi-a fost imposibil”. Dupa ce Guvernul a finantat lucrarile pentru noile locuinte, fiecare satean care a beneficiat de o casa a fost nevoit sa suporte cheltuielile de finalizare a lucrarilor: tencuiala, varuit si izolatie. In functie de posibilitati unii si-au terminat casele, in timp ce altii au lasat locuintele asa cum le-au primit. Indiferent daca au sau nu cea mai frumoasa casa din sat, toti cei care au ramas pe drumuri in urma inundatiilor se bucura acum doar pentru faptul ca au un acoperis deasupra capului. Maria Toma nu a avut bani nici sa-si tencuiasca peretii casei. “Este foarte greu ca nu am cu ce cumpara materiale sa izolez. Asta iarna, din cauza frigului si a umezelii am facut mucegai in toata casa. De cand am primit-o nu am mai facut nimic la ea. Am pensie mica, iar baiatul a ramas fara serviciu. Mai imprumut de unde pot sa cumpar macar putin var, dar ne descurcam greu. Multumesc lui Dumnezeu ca am primit casa asta, ca apa ne-a luat tot ce aveam”, a spus Maria.
Sinziana Filimon

“Cine a fost gospodar, chiar daca nu a avut bani, a imprumutat si tot a terminat de construit casa. Altii in schimb au stat prin baruri si acum casele mai au putin si se darama.”

Dupa inundatii, vin executarile silite

Daca oamenii din Saucesti sunt multumiti ca stau in case noi, nu la fel de multumite sunt autoritatile, care, la aproape doi ani de la revarsarea Siretului, inca au restante catre constructorii care au curatat terenul de grinzi, chirpici sau caramizi si au ridicat locuinte noi. Acestia au dat in judecata primaria si au cerut instantei sa-i blocheze conturile si sa o execute silit. Dupa inundatii, suma datorata firmelor de constructii era de 1.700.000 de lei, adica 17 miliarde de lei vechi. La 31 decembrie 2009, autoritatile aveau catre societatea Fair Play SRL o restanta de 846.972 lei, adica jumatate din datoria initiala. “In trimestrul I, am achitat 202.810 lei, arata Cristina Sustac, contabil sef al Primariei Saucesti. Mai aveam de platit 684.000 lei, din care 633.395 lei catre Fair Play SRL si 10.733 lei catre Agriconstruct.” Primaria mai are o problema: a fost data in judecata si de Consalt River, a platit datoria, dar acum “executorul pretinte 12.119,53 lei, cheltuieli de judecata si de executie, desi noi am virat firmei suma datorata inainte de a fi executati”, declara Cristina Sustac. Primaria a solicitat esalonarea platii datoriilor pe o perioada de doi ani: anul acesta ar putea achita 180.000 de lei, iar in 2011, daca trece criza, restul de 453.000 de lei, adica 4 miliarde si jumatate de lei vechi, cat e bugetul comunei pe un an intreg. Costinel Manea, edilul comunei, spune ca va incerca sa-si achite datoriile, dar are nevoie de sprijinul CJ si al altor institutii: “Societatea Fair Play nu a fost de acord cu esalonarea, dar noi speram ca instanta va avea in vedere ca suntem de buna-credinta si va accepta aceasta solutie.”

Comuna bacauana Beresti Bistrita nu are nici acum un sistem de canalizare. Proiectul depus prin ordonanta 7 si inceput in 2007, nu s-a finalizat nici pana acum. Motivul? Nu s-au mai alocat bani. Lucrarile au mers bine pana anul trecut, cand primaria a primit o transa de 4 miliarde lei vechi. De atunci si pana acum nu a mai miscat nimic. Valoarea totala a proiectului este de 3 milioane lei noi. Pentru a finaliza lucrarile mai sunt necesari in jur de opt miliarde de lei vechi. “Aproximativ 75% din lucrarea la canalizare a fost executata, dar in acest moment nu mai avem bani pentru a termina ceea ce am inceput”, ne-a declarat Mihai Dascalescu, primarul comunei Beresti Bistrita. Conform proiectului, data finalizarii era 20 septembrie 2008. Dupa doi ani de asteptari, localnicii au ales sa-si faca singuri fose septice. Proiectul de canalizare se va intinde pe 8,5 km si va cuprinde retele de canalizare cu camine de vizitare, o statie de epurare si doua statii de pompare, una la Climesti si una la Beresti. Bazandu-se pe faptul ca Beresti-Bistrita va dispune de canalizare, primaria a investit bani in grupuri sanitare. La Scoala “Vasile Borcea” a fost amenajata o baie moderna pentru cei mici. La fel si la dispensar, insa din pacate sunt in stadiul de “muzeu”, pentru ca nu sunt functionale.

Fara canalizare, fara drumuri bune

Incetarea lucrarilor la canalizare impiedica si reabilitarea drumurilor din comuna. Atat timp cat proiectul nu se finalizeaza, drumurile comunale nu pot fi reparate, sau mai bine spus asfaltate. Primaria Beresti-Bistrita a depus in luna iulie 2009 un proiect integrat pe Masura 322 ce cuprinde amenajarea unei baze sportive, a unei gradinite cu doua grupe, achizitionarea unui utilaj pentru intretinerea drumurilor si cel mai important, reabilitarea drumurilor pe tronsonul Climesti-Beresti-Brad, pana la intersectia cu drumul judetean 207 F. Proiectul are o valoare totala de 2,5 milioane de euro. “Proiectul pe care l-am depus este eligibil si asteptam sa fie aprobat. Pana nu se termina lucearea la canalizare nu putem repara niciun drum comunal”, a mai precizat Mihai Dascalescu. Niciun drum din Beresti-Bistrita nu este astfaltat. Primaria a investit de curand aproximativ 600 milioane de lei vechi in refacerea partiala a drumurilor. Pe o portiune de aproximativ 5-6 km drumurile au fost acoperite cu prundis marunt (sort), insa doar cele principale, spre nemultumirea locuitorilor, care asteapta de ani de zile sa aiba drumuri civilizate. Deocamdata orice proiect de viitor are sanse minime sa se si realizeze, din cauza lipsei de fonduri.

Datoria publica a Bacaului: 30 milioane de euro + dobanzi si comisioane

In urma cu sase ani, Romeo Stavarache anunta ca-si da demisia din functia de edil sef pentru ca a gasit o Primarie inglodata in datorii. Tema „grelei mosteniri“ era in voga la data respectiva. Astazi, primarul bacauan angajeaza credit dupa credit in numele municipalitatii. Ultimul imprumut initiat de edil se ridica la 7,5 milioane de euro, bani care – afirma voci din administratie – vor fi folositi la edificarea vesnicului Spital Municipal, proiect ce a secatuit buzunarele platitorilor de taxe din municipiu. De cand a preluat destinele Primariei Bacau, Stavarache a contractat credite in valoare de peste 30 de milioane de euro, in conditiile in care in 2007, an cu venituri ridicate pentru municipalitate, bugetul propriu al institutiei edilitare a depasit, de putin, valoarea imprumuturilor realizate. La acestea se adauga pasive de alte milioane de euro, constand in dobanzi si comisioane operate la creditele contractate.

In ultimii patru ani, municipalitatea bacauana a contractat credite de peste 30 de milioane de euro, banii fiind destinati – potrivit declaratiilor oficiale – finantarii mai multor proiecte de interes local. Suma este semnificativa, in conditiile in care la preluarea functiei de edil sef, Romeo Stavarache se plangea ca a gasit o Primarie inglodata in datorii. Ba, mai mult, imediat dupa alegeri – in toamna lui 2004 – intr-un acces de lehamite, primarul anunta ca demisioneaza din functie. Ulterior, Stavarache a revenit asupra deciziei si, incepand cu 2006 a initiat mai multe operatiuni financiare vizand contractarea de credite bancare. Bacaul incepuse sa prinda gustul traitului pe datorie.

Doua in 2006

Prin Contractul nr. 35928 din 18 iulie 2006, municipalitatea a imprumutat 5 milioane de euro de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Potrivit inscrisurilor oficiale, banii trebuiau sa fie folositi la cofinantarea proiectului depozitului ecologic de deseuri din zona localitatii Nicolae Balcescu. Creditul beneficiaza de o perioada de gratie de 3 ani, urmand ca perioada de rambursare sa se intinda pe 10 ani, din 2009 pana in 2019.
In acelasi an, Primaria contracteaza un imprumut de 110 milioane lei noi (aproximativ 3 milioane de euro) de la Raiffeisen Capital & Investment (Contract nr. 16/03.11.2006). Banii sunt destinati pentru "investitii de interes general" si vor rambursati pana in 2026. In total, numai in 2006, municipalitatea bacauana a angajat credite de peste 8 milioane de euro, suma la care se adauga dobanzi pe masura, de alte cateva milioane de euro. Banii urmeaza a fi returnati din bugetul local, adica din buzunarele platitorilor de taxe din municipiul Bacau.

63 cu 57

Dupa trei ani, timp in care au luat pauza de la creditare, edilii s-au gandit sa contracteze un nou imprumut bancar. In vara lui 2009, municipalitatea a elaborat un caiet de sarcini privind contractarea unui imprumut masiv de 63 milioane lei vechi (peste 15 milioane de euro), bani destinati – de asemenea – unor investitii de interes local. Pentru acest credit, edilii au calculat o valoare maxima de 74,4 milioane lei, diferenta dintre cele doua sume – aproximativ 11,4 milioane lei – constituind dobanzi, respectiv comisioane bancare estimate de finantistii Primariei. Castigatorul licitatiei a fost BCR, in toamna lui 2009. La acea data, Leonard Padureanu – pe atunci director economic in Primarie – declara pentru cotidianul Desteptarea ca daca municipalitatea va rambursa creditul in perioada maxima admisa – 20 de ani – ea va plati aproximativ 57 milioane lei dobanzi si comisioane. Costul creditului a fost socotit satisfacator de Padureanu. "Daca vom rambursa in 20 de ani, pe cifrele actuale, costul total al creditului va fi de 57 de milioane de lei. Pare o suma mare, dar in conditii de criza eu cred ca am obtinut ce ne-am propus", declara – in august 2009 – directorul ajuns, intre timp, administrator public al municipiului. Dobanda trimestriala perceputa la creditul convenit cu BCR este de 4,5 la suta plus ROBOR calculat la trei luni.

Ce s-a intamplat cu cele 15 milioane de euro?

Prin Hotararea nr. 101 a Consiliului Local din 15 aprilie 2009, alesii bacauanilor aprobau contractarea unui credit de 15 milioane de euro (cel convenit, ulterior, cu BCR), respectiv a unui imprumut tip "revolving" in valoare de 7,5 milioane euro (31 de milioane lei). Cele 15 milioane contractate de la BCR au constituit coloana vertebrala a bugetului local pe 2010, aprobat de consilieri in luna februarie. Cea mai mare parte din bani, aproximativ 6 milioane de euro, au fost directionati spre finantarea lucrarilor Spitalului Municipal, obiectiv medical ce a inghitit sume colosale din bugetul local, fara ca edilii sa gaseasca o solutie viabila privind finantarea sa. Demersul sefilor municipalitatii a starnit mai multe nemultumiri in randul consilierilor din opozitie care s-au declarat impotriva finantarii santierului cu 25 de milioane lei.
Aproximativ un milion de dolari din acelasi credit au fost dirijati catre Teatrul de Vara, obiectiv complet reabilitat inca de anul trecut, dar aflat in stare de nefunctionare de mai bine de jumatate de an. In plus, imobilul urmeaza sa redevina santier, municipalitatea intentionand sa monteze instalatie de sunet si lumini in interiorul acestuia. Chiar si nefinalizat, Teatrul de Vara ii va mai costa pe bacauani 1,5 milioane de euro in plus, costuri aferente lucrarilor suplimentare.
Al treilea obiectiv pentru care Stavarache s-a imprumutat este Centrul de afaceri. Peste 3 milioane de euro din creditul luat de la BCR au fost directionati catre santierul de la iesirea dinspre Onesti.
In 2008, pe panourile electorale ale primarului, Bacaul aparea drept orasul cu cele mai multe fonduri europene atrase. Timpul a dovedit ca abordarea politicianista a edilului nu a fost decat un balon de sapun, spart de realitatile crizei si de adevarata fata a economiei bacauane. Pentru fiecare proiect afisat pe "lista primarului", municipalitatea a contractat imprumuturi suplimentare.

7,5 milioane pentru supravietuirea Primariei

Colac peste pupaza, alesii bacauanilor au aprobat la ultima sedinta a Consiliului Local (18 mai) contractarea unui nou imprumut de catre municipalitate. La initiativa primarului Stavarache, consilierii au aprobat cu unanimitate de voturi deschiderea procedurii de contractare a imprumutului. Acesta va fi de 31 milioane lei (7,5 milioane euro), edilii prevalandu-se de articolul 1 al HCL 101/2009, privind contractarea unui credit tip "revolving".
Sefii municipalitatii au promis ca noul credit va fi folosit in alte scopuri decat finantarea Spitalului Municipal, desi la articolul 1 al proiectului aprobat scrie – negru pe alb – ca o parte din bani vor merge tot in santierul buclucas. Surse administrative au confirmat ca, in prima faza, conducerea municipalitatii a dorit sa directioneze jumatate din acest nou imprumut catre obiectivul medical.
Operatiunile financiare ale municipalitatii au ridicat suspiciuni in randul alesilor locali, acestia declarand ca Primaria nu lucreaza transparent atunci cand decide sa-i indatoreze pe bacauani.

"Am votat doar o procedura, nu si directionarea banilor sau contractarea propriu-zisa a imprumutului. Este o perioada dificila din punct de vedere economic si nu putem sa bagam 150 de miliarde lei vechi in Spitalul Municipal, mai ales ca strazile sunt praf, blocurile fara izolatie etc. Este pur si simplu prea mult pentru acest spital, mai ales ca nu lucreaza firme sau muncitori din Bacau. Acum sase ani, lumea nu stia ce e cu acest primar. Dupa sase ani ne dam seama ca primarul minte si cand doarme. Cand a ajuns primar in 2004 a spus o minciuna: ca orasul e inglodat in datorii. Iata ca valoarea de indatorare a municipiului e mai mare acum decat atunci."

"Investitiile demarate trebuie finalizate. Stavarache Romeo, prin faptul ca are o majoritate obedienta in Consiliul Local, este in situatia de a-si asuma toate aceste gesturi care in final pot duce la falimentul Bacaului. Stavarache Romeo ne prezinta, in CL, documente financiar-contabilate pe care le catalogheaza favorabile. Opozitia nu poate influenta politic deciziile luate. Cel mai corect era ca acest credit sa se ia la jumatatea lui 2010, dupa ce vedeam executia bugetara dupa primul semestru. Declarativ stam foarte bine; la nivel de surse stim foarte bine ca exista multi agenti economici care nu si-au incasat banii pentru serviciile prestate Primariei."

"Nu stim care sunt conditiile de finantare a proiectului de modernizare a Insulei de Agrement. Se pare ca Primaria trebuie sa suporte 50 la suta din valoarea proiectului. Acest nou credit este pentru 2011 si nu pentru acest an.”

Platim salarii de 7 milioane pentru angajatii Primariei Bacau

Potrivit organigramei, edilul sef doreste sa mai angajeze inca 54 de persoane in Primarie, situatie care ar ridica numarul total al angajatilor la 1500. Interesant este faptul ca primarul intentioneaza sa angajeze 47 din cele 54 de persoane in propriul aparat de specialitate si nu in directiile unde munca este obligatorie. Din totalul angajatilor Primariei Bacau, 1038 lucreaza efectiv la serviciile publice de specialitate (salubrizare, spatii verzi, Politia Primariei etc), iar restul reprezinta aparatul de specialitate al primarului, sector in care angajatii sunt mai bine platiti. Cuantumul salariilor reprezinta un motiv de nemultumire pentru angajatii obisnuiti din Primaria Bacau. In timp ce sefii realizeaza venituri cuprinse intre 4 si 8 mii de lei (care cresc in functie de numarul indemnizatiilor, sporurilor si a altor premii), muncitorii sau functionarii de rand abia daca incaseaza lefuri cuprinse intre 600 si 1300 de lei. Numarul mare al angajatilor Primariei Bacau, dar si salariile edilului si ale sefilor din subordinea sa reprezinta o adevarata gaura data bugetului local.
In 2010, bugetul a fost estimat la 132 de milioane de lei, din care 27 de milioane de lei (aproape 7 milioane de euro) vor fi cheltuite cu salariile subordonatilor primarului. In 2008, cand numarul angajatilor din Primaria Bacau era mai redus (aproximativ 1100 de persoane), cheltuielile cu salariile s-au cifrat la peste 26 de milioane de lei. Dupa obiceiul ultimilor ani, aceasta suma va fi rectificata.

Ce este un credit tip „revolving“

Potrivit jargonului bancar, liniile de creditare tip revolving sunt destinate finantarii nevoii de capital de lucru, in special a deficitului de capital de lucru.
Capitalul de lucru este masura lichiditatii unei companii, o valoare mare a capitalului de lucru indicand o lichiditate mare a companiei.
Concret, capitalul de lucru reprezinta fondurile disponibile pentru activitatea de zi cu zi a unei societati. In cazul in care acesta se diminueaza, societatea nu-si achita la timp datoriile curente. Un exces de capital de lucru semnifica sume de bani blocate inutil si, pe cale de consecinta, oportunitati economice ratate. Evident, nu este si cazul municipalitatii bacauane, aceasta contractand creditul pentru a supravietui.

In familia Onofrei nu mai este liniste de mai bine de 7 ani. O scrisoare calomnioasa, lipita de gardul locuintei din Colonesti, a aprins spiritele. Ion Onofrei a cerut expertiza grafologica pentru inscrisul „Anunt pentru Rapanila“, care ii era adresat lui, sotiei si fiicei. Expertiza, realizata cu vicii de procedura, a indicat ca scrisoarea ar fi fost scrisa de cumnata acestuia, Eugenia Onofrei, si de Narcisa Adragai, care i-a fost complice. Instanta le-a condamnat la plata unor daune de 400 milioane de lei vechi. Acum Ion Onofrei se tine de capul cumnatei, pe care vrea sa o execute silit pentru obtinerea intregii sume. Intre timp, aceasta si-a vandut terenurile pe un pret care nu acopera suma de executat. Pe de alta parte, Eugenia Onofrei afirma ca expertiza nu a stabilit cu certitudine daca ea este autoarea inscrisului si este decisa sa faca plangere la CEDO. Eugenia il acuza pe Ion Onofrei ca si-ar fi inscenat singur scrisoarea buclucasa.

Zilele trecute, Ion Onofrei s-a prezentat la redactia ziarului Desteptarea cu un brat de acte si dorinta de a o face sa plateasca pe cumnata pentru scrisoarea “Anunt pentru Rapanila”, care i-a adus deservicii de imagine si o porecla – “Rapanila”. De altfel, intre Ion Onofrei si fratele acestuia, Romeo (sotul Eugeniei), exista conflicte mai vechi pentru care stau marturie acte ale instantelor de judecata (Romeo are o condamnare pentru insulta, lovire si amenintare). “Pe gardul gospodariei din Satul Nou, comuna Colonesti, am gasit in 2003 aceasta scrisoare, in care sunt scrise toate prostiile si injuraturile. De atunci mi-a ramas porecla «Rapanila». Instanta a gasit-o vinovata pe cumnata-mea, care e cadru didactic. Ce a putut scrie! Am sa caut sa o dau afara si din invatamant”, afirma Ion Onofrei amenintator. Avocatul reclamantului, Maricela Diaconu, ne-a confirmat cele spuse de Ion Onofrei. “Noi avem hotarare definitiva si irevocabila a instantei. Cumnata Eugenia Onofrei este vinovata si trebuie sa plateasca acum daunele morale”, a afirmat avocatul. Instanta a decis ca prejudiciul de imagine produs de scrisoarea de pe gard este cert si a dispus ca paratele Eugenia Onofrei si Adragai Narcisa sa plateasca 40 de mii de lei membrilor familiei Ion Onofrei.

Ion Onofrei vrea banii de pe terenuri

Eugenia Onofrei ne-a explicat ca, la expertiza realizata la Laboratorul Interjudetean Iasi al Institutului National de Criminalistica, specialistii nu i-au solicitat un specimen de scris si s-au multumit cu niste caiete de metodica. In acelasi timp, instanta nu i-a aprobat o contra-expertiza. Din aceste motive are de gand sa se adreseze Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). “Nu mi s-au luat probe de scris, iar in procesul de calomnie nu am avut avocat. Imi pare rau ca Ion Onofrei intelege asa relatia intre frati si ca ne denunta in instante si la ziar”, afirma Eugenia Onofrei.
Ion Onofrei se judeca acum cu Eugenia Onofrei pentru anularea contractului de vanzare a unor terenuri si a unor anexe evaluate la 5.000 de lei. Deja a fost depusa o actiune pentru anularea acestei vanzari. “Inca ne judecam cu Ion Onofrei. Prefer sa nu fac alte declaratii pana cand nu se va pronunta instanta. Cazul este incalcit si se intinde pe mai multi ani”, ne-a declarat Mihaela Buricea, avocatul apararii. Eugenia Onofrei afirma ca si-a vandut imobilele deoarece avea de platit rate ale unor imprumuturi si taxe restante la facultate. Vanzarea s-a facut inainte ca decizia instantei sa ramana definitiva si irevocabila.

Concedii medicale, mai rar si cu politia la usa

De la inceputul acestei saptamani, certificatele de concediu medical se elibereaza dupa noi reguli. Pacientii sunt obligati sa dea in fata medicului o declaratie pe proprie raspundere. Acestia trebuie sa indice adresa la care vor putea fi gasiti pe perioada bolii si sa declare ca accepta control din partea angajatorului. In caz contrar, medicul nu are voie sa le elibereze certificatul de boala. Medicii au pregatit deja formularele tip, iar unii dintre ei le-au si utilizat. “Am avut deja doi pacienti care au necesitat concediu medical, ne-a declarat dr. Marilena Caliman, medic de familie. Avem formularul-tip scos la imprimanta din calculator, le-am dat sa-l semneze si au acceptat. Nu au comentat. Erau atat de bolnavi, incat nu au mai spus nimic.”Prin semnarea acestui formular, pacientii se obliga sa anunte in 24 de ore angajatorul cu privire la incapacitatea de munca si datele medicului. Vor indica si adresa la care se vor afla pe toata perioada concediului. Pacientii trebuie sa fie prezenti la resedinta specificata in formular intre orele 8-11, 12-17 si 18-20. Cu alte cuvinte, sunt invoiti doar 2 ore pe zi pentru a merge la farmacie sau pentru a lua aer. Bolnavii care nu vor fi gasiti la domiciliu nu vor primi suma aferenta zilelor de concediu medical. Angajatorul poate cere si sprijinul politiei pentru a efectua aceste verificari. Singurii care scapa de bataile in usa ale comisiei de control sunt pacientii al caror tratament necesita deplasarea la diversi furnizori de servicii medicale. Ministerul Sanatatii a argumentat noile masuri prin consumul mare de fonduri pentru plata concediilor medicale.

Medicii de familie nu mai pot acorda decat 3 zile de concediu medical pentru cazurile de urgenta. Afectiunile subacute sau cronice dau dreptul la 10 zile de concediu medical. Per total, medicii de familie pot acorda in acest an doar 30 de zile de concediu medical/ pacient, fata de 45 in anii trecuti.

Reguli noi si pentru someri

Noile reglementari privind concediile medicale sunt valabile si pentru somerii care vor beneficia de acestea. Dar in cazul lor nu vor fi facute verificari la domiciliu, deoarece ei sunt obligati ca lunar sa se prezinte la Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM) Bacau, pentru a-si viza carnetul de somer. "Somerii care intra in concediu medical in perioada acordarii indemnizatiei de somaj au obligatia sa anunte institutia noastra in termen de 24 de ore", ne-a spus Daniela Balan, purtatorul de cuvant al AJOFM Bacau. Noi nu avem, insa, atributia de a-i verifica la domiciliu." La sfarsitul lunii aprilie se aflau in concediu medical 200 someri, dintre care 33 erau in concediu de maternitate. Pentru someri indemnizatia de concediu medical este mult mai avantajoasa decat ajutorul de somaj. Acesta este de 75 la suta din salariul minim pe economie, adica 450 lei, la care se adauga intre 3 si 10 la suta din veniturile salariale, in functie de vechimea in munca. Indemnizatia de boala este de 75 la suta in cazul unei afectiuni obisnuite, 85 la suta (maternitate) sau 100 la suta (urgente medico-chirurgicale, HIV/SIDA, TBC si alte afectiuni) din media veniturilor salariale pe ultimele sase luni.

Trecerile de pietoni lipsesc in orasul Bacau exact acolo sunt cele mai necesare. Nici Scoala „Octavian Voicu” nu face exceptie de la regula. Desi se afla in una din cele mai circulate zone, la orice ora din zi, trecerea de pietoni de la intersectia strazilor Bicaz si Chimiei, in apropiere de scoala, a scapat atentiei autoritatilor locale. Marcajele pietonale nu se mai observa, iar indicatoarele sunt insuficiente.

La orele diminetii, parintii trebuie sa isi faca timp pentru a-si conduce copiii la scoala, daca nu vor sa aiba parte de surprize neplacute. „Ii aduc in fiecare dimineata, mai ales ca ambii copii invata aici. Sunt si caini comunitari in zona, asa ca prefer sa refuz clientii si sa ii insotesc”, a explicat Costel Guramulta, parinte.

Trafic intens, indicatoare putine, soferi neatenti

Problema a fost semnalata in repetate randuri la primarie de catre conducerea unitatii de invatamant, insa fara succes pana acum. Efectele se observa: doua fetite de clasa intai si a doua au fost lovite chiar pe trecerea de pietoni de pe strada Chimiei, ultima chiar saptamana trecuta. In plus, nici in fata scolii zebra nu se mai distinge. „Este absolut necesara refacerea marcajelor, punerea semnelor corespunzatoare, dar si amplasarea unor stalpi pentru ca masinile sunt parcate si pe o parte si pe alta, iar copiii nu pot merge pe trotuar”, a explicat prof. Domnica Hodea, directorul Scolii “Octavian Voicu”. Parintii cunosc incidentele care au avut loc si sunt ingrijorati. „Nu este normal sa nu se vada trecerile de pietoni. Chiar am auzit de acest accident si este si unul din motivele pentru care imi aduc copilul la scoala personal”, a spus Ileana Bulmoaga. „Sunt foarte periculoase aceste treceri. Mai ales aici la scoala ar trebui sa se faca ceva. S-a intamplat si acel accident si este grav”, a adaugat un alt parinte, Neculai Parjol. Directia Drumuri Publice din cadrul Primariei Bacau, care este responsabila cu acest capitol, nu a luat nicio masura pana in acest moment si pastreaza tacerea prin purtatorul de cuvant.

Bugetarilor le-a ajuns cutitul la os

Peste 60.000 de bugetari se vor aduna, azi, in Capitala si vor protesta impotriva reducerii salariilor, pensiilor si indemnizatiilor pentru mame. Sindicalistii si-au pregatit pancarte, fluiere, bannere si au inchiriat din timp autocare sau microbuze.

Plecarea spre Bucuresti a fost fixata pentru ora 5.00. Toti si-au pregatit fluiere, pancarte si bannere cu mesaje adresate Executivului. In mare, bugetarii cer acelasi lucru: solidaritatea sociala sa inceapa de sus in jos, cu parlamentarii si ministrii, nu cu saracii, varstnicii si somerii. Sindicalistii din asistenta sociala vor fi in primul rand: “Vom striga «Jos Guvernul», asta neaparat, pentru ca am ajuns aici din cauza masurilor sau, mai bine-zis, a ne-masurilor lui, afirma Vasile Rosca, liderul sindicatului “Mens Sana” din cadrul DGASPC Bacau. Nu se poate asa, nu e drept sa ne taie 25 la suta, cand noi plecam de la minimum pe economie si nu trecem de salariul mediu. Mai ales cand numarul asistatilor a crescut din cauza politicii destepte a acestui guvern. Dar nu-i intereseaza ce se intampla cu beneficiarii nostri, care sunt persoane cu handicap. Ei cred ca noi venim la serviciu la 8 si plecam la 16.” Clasa politica “cheltuie in desfrau”, iar “talpa tarii” plateste, acuza liderul sindicatului “Mens Sana”. Si atitudinea ii revolta pe bugetari, nu doar pierderea unui sfert din venituri: “Cica Elena Udrea isi doneaza salariul! Ne cred niste milogi: luati de aici, mai natarailor, ca noi si asa nu avem nevoie de banii astia!”, mai spune Rosca. Si angajatii din primarii, afiliati la Federatia Nationala a Sindicatelor din Administratie (FNSA), vor fi prezenti la miting. Sindicatul “Primos” Moinesti, din care fac parte salariatii a 65 de primarii, Sindicatul Functionarilor din Primaria Buhusi, cel din Primaria Comanesti si Sindicatul “Forum” din Slanic Moldova au delegat 150 de membri pentru manifestarea din Bucuresti. Protestatarii trag nadejde ca actiunea nu va fi degeaba: “Speram ca Guvernul sa inteleaga situatia noastra si sa renunte macar la reducerea cu 25 la suta a salariilor”, a declarat Marilena Darlau, lider “Primos”.

O multime de revendicari

Dar protestatarii nu vor numai renuntarea la reducerea salariilor cu 25 la suta. Din chestionarul completat de catre salariatii Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau rezulta ca acestia vor si ca toate functiile alese sa fie onorifice, reducerea drastica a numarului personalului de la Presedintie, Parlament, Guvern, ministere si agentii centrale, anularea tuturor prevederilor privind incadrarea de consilieri personali la toate nivelurile, reducerea cu minimum 50 la suta a sumelor forfetare ale alesilor si demnitarilor, a sumelor pentru protocol si deplasari ale acestora si diminuarea in aceeasi masura a sumelor pentru servicii si achizitii publice, inclusiv la primarii. Nu in ultimul rand sindicalistii cer corelarea salariilor din companiile, regiile, societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat ori care primesc subventii de la buget cu salariile din sistemul bugetar. “Sindicalistii vor si renegocierea grilei de salarizare, in sensul ca salariile din teritoriu sa fie apropiate de cele din structurile centrale, ne-a spus Ioan Catana, liderul sindicatului din AJOFM. Noi vom merge la Bucuresti cu cinci reprezentanti, alaturi de alti 15 de la Finante.” Si cateva zeci de profesori se alatura protestelor. 50 de cadre didactice vor pleca doar din muncipiul Bacau. Este vorba despre liderii, viceliderii sau membrii de sindicat din unitatile de invatamant. Si din mediul rural va mai porni un autocar, la fel si de la Slanic Moldova. (E.T., A.L.)

Sanitas mai pregateste un miting

Sanitas, sindicatul angajatilor din Sanatate, va participa la aceasta miscare de protest cu 54 de membri. “Doar atat, fiindca este o miscare confederativa, a explicat Aurel Cretu, liderul bacauan al Sanitas. In plus, pentru saptamana viitoare se preconizeaza o miscare separata a Sanitas.” Iesirea masiva in strada a sindicalistilor din sistemul sanitar este sigura in conditiile in care nu se renunta la masura reducerii salariilor si pensiilor. “Mai asteptam intalnirea CES de martea viitoare”, a precizat Aurel Cretu. Sefii Sanitas mai au un motiv de suparare. Inainte ca masurile dure de reducere a cheltuielilor bugetare sa fie anuntate, membrii Biroului Executiv al Federatiei Sanitas au avut o intalnire cu ministrul Sanatatii, la care nu s-a suflat un cuvant despre reducerile salariale din sistemul bugetar. In plus, Sanitas considera ca angajatii din spitale nu pot fi asimilati bugetarilor, deoarece unitatile angajatoare sunt prestatoare ale unor servicii pe care le vand caselor de asigurari de sanatate. (D.M.)

Politistii se alatura celorlalti bugetari

Si politistii bacauani vor merge astazi la protestul bugetarilor din capitala. “Bineinteles ca vom participa. Nici noi, politistii, nu suntem de acord cu decizia Guvernului de a ne reduce salariile cu 25%”, ne-a declarat Marian Pavel, liderul Sindicatului National al Politistilor si Personalului Contractual. 50 de reprezentanti ai Biroului Teritorial Bacau se vor deplasa cu un autocar la Bucuresti. (S.F.)

„Sa fie mai flexibili si receptivi la propunerile noastre!“

Toate autocarele pline cu sindicalisti vor pleca din Bacau spre Bucuresti la ora 5.00. “In total, din judetul nostru, vor fi aproximativ 900 de sindicalisti, ne-a spus Gheorghe Huluta, presedintele CNSLR-Fratia Bacau. Numai de la noi vor fi 277 persoane. Vor fi reprezentanti din toate sindicatele. Nu dorim sa dam jos nici Presedintele, si nici Guvernul. Vrem doar sa fie mai flexibili si mai receptivi la propunerile noastre.” Liderul CNSLR-Fratia este convins ca mitingul de astazi va avea ecou, ca guvernantii vor ceda si vor recurge la masuri mai blande de austeritate.
Pe langa protestul de la Bucuresti, 150 de sindicalisti afiliati la Blocul National Sindical vor picheta astazi, de la ora 14.00, cladirea Prefecturii Bacau.

Lotul judetului Bacau care a participat la etapa nationala a Concursului Interdisciplinar de Limba si Literatura Romana si Matematica „Plus-Minus Poezie”, desfasurata în perioada 7-9 mai la Cluj Napoca, s-a întors cu doua mentiuni. Elevele de clasa a VI-a Raluca Darauta si Iustina Grosu, de la Scoala „Al.I. Cuza”, sunt cele doua castigatoare ale mentiunilor.
Lotul a fost însotit de prof. Elena Dalcu si a mai cuprins doua eleve: Codrina Adam si Raluca Huiban, de la aceeasi unitate de invatamant, care au obtinut rezultate care le-au clasat în prima jumatate a clasamentului national. La aceasta etapa au participat 180 de elevi, calificati în urma desfasurarii etapelor judetene ale concursului în întreaga tara. Concursul se adreseaza elevilor din clasele a V-a si a VI-a, pasionati de limba si literatura romana, cat si de matematica.

Doar doi someri sunt angajati temporar, la lucrari de interes pentru comunitate. Subventia din bugetul de somaj nu acopera decat o parte din salariul somerului angajat. Primaria trebuie sa vina in completare cu o suma destul de mare. Bugetul local suporta cu greu aceasta cheltuiala.

Pe teritoriul comunei Beresti-Bistrita sunt de facut o gramada de activitati edilitar-gospodaresti. Conducerea primariei localitatii si-a stabilit mai multe astfel de proiecte, dar pentru a le realiza are nevoie de forta de munca. Aceasta trebuie, insa, platita si din bugetul local. Or, sumele colectate la acesta sunt foarte mici, incat primaria nu-si permite nici sa angajeze temporar cativa someri al caror salariu este subventionat in parte din bugetul asigurarilor de somaj. "In acest an am incheiat conventie cu Agentia Judeteana de Forta de Munca pentru subventionarea salariului a doi someri, ne-a spus Gheorghe Ciubotaru, viceprimarul comunei Beresti-Bistrita. Noi am avea lucrari pentru cinci someri, dar nu avem de unde acoperi partea noastra din fondul de salarii. Pentru fiecare dintre cei doi someri angajati, agentia vine cu 350 lei, iar noi trebuie sa dam lunar 500 lei. Sa alocam lunar 1.000 de lei pentru cei doi, este un efort destul de mare." In evidenta Agentiei Judetene de Forta de Munca (AJOFM) din Beresti-Bistrita sunt in evidenta 42 de someri, astfel ca ar fi mana de lucru suficienta.

AJOFM nu mai are fonduri pentru alte angajari

Pana in prezent, AJOFM Bacau a incheiat aproximativ 50 de conventii cu tot atatea primarii comunale pentru subventionarea angajarii temporare a unui numar de 150 de someri. "Mai avem alte cateva conventii care sunt in asteptare, ne-a spus Octavian Ticau, directorul coordonator al AJOFM Bacau. Ar mai fi ceva bani, dar doar pentru acestea." Potrivit Legii 76/2002, din bugetul asigurarilor de somaj se subventioneaza angajarea temporara a somerilor pentru executarea de lucrari si activitati de interes pentru comunitatile locale. Concret, somerii pot fi angajati, pe o perioada de cel mult 12 luni, la servicii publice de refacere si intretinere a infrastructurii, ecologizare si realizare a unor lucrari edilitare organizate de autoritatile publice locale, de firme private sau organizatii neguvernamentale. Dar ei pot fi remunerati si pentru servicii sociale de genul celor de ingrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, a persoanelor in varsta, a celor cu handicap, organizate de aceleasi institutii, firme sau organizatii. Pentru perioada noiembrie-martie din bugetul de somaj se subventioneaza 500 lei din salariul somerului angajat temporar si toate contributiile de asigurari sociale, iar in intervalul aprilie-octombrie, doar 70 la suta din suma amintita. Pana anul trecut, prin vara, subventia era raportata la salariul minim brut pe economie. De aproape un an, subventia este acordata in functie de indicatorul social de referinta, care a fost stabilit la 500 lei, astfel ca primariile trebuie sa vina in completare, pana la salariul minim, de 600 lei.