Doar doi someri sunt angajati temporar, la lucrari de interes pentru comunitate. Subventia din bugetul de somaj nu acopera decat o parte din salariul somerului angajat. Primaria trebuie sa vina in completare cu o suma destul de mare. Bugetul local suporta cu greu aceasta cheltuiala.

Pe teritoriul comunei Beresti-Bistrita sunt de facut o gramada de activitati edilitar-gospodaresti. Conducerea primariei localitatii si-a stabilit mai multe astfel de proiecte, dar pentru a le realiza are nevoie de forta de munca. Aceasta trebuie, insa, platita si din bugetul local. Or, sumele colectate la acesta sunt foarte mici, incat primaria nu-si permite nici sa angajeze temporar cativa someri al caror salariu este subventionat in parte din bugetul asigurarilor de somaj. "In acest an am incheiat conventie cu Agentia Judeteana de Forta de Munca pentru subventionarea salariului a doi someri, ne-a spus Gheorghe Ciubotaru, viceprimarul comunei Beresti-Bistrita. Noi am avea lucrari pentru cinci someri, dar nu avem de unde acoperi partea noastra din fondul de salarii. Pentru fiecare dintre cei doi someri angajati, agentia vine cu 350 lei, iar noi trebuie sa dam lunar 500 lei. Sa alocam lunar 1.000 de lei pentru cei doi, este un efort destul de mare." In evidenta Agentiei Judetene de Forta de Munca (AJOFM) din Beresti-Bistrita sunt in evidenta 42 de someri, astfel ca ar fi mana de lucru suficienta.

AJOFM nu mai are fonduri pentru alte angajari

Pana in prezent, AJOFM Bacau a incheiat aproximativ 50 de conventii cu tot atatea primarii comunale pentru subventionarea angajarii temporare a unui numar de 150 de someri. "Mai avem alte cateva conventii care sunt in asteptare, ne-a spus Octavian Ticau, directorul coordonator al AJOFM Bacau. Ar mai fi ceva bani, dar doar pentru acestea." Potrivit Legii 76/2002, din bugetul asigurarilor de somaj se subventioneaza angajarea temporara a somerilor pentru executarea de lucrari si activitati de interes pentru comunitatile locale. Concret, somerii pot fi angajati, pe o perioada de cel mult 12 luni, la servicii publice de refacere si intretinere a infrastructurii, ecologizare si realizare a unor lucrari edilitare organizate de autoritatile publice locale, de firme private sau organizatii neguvernamentale. Dar ei pot fi remunerati si pentru servicii sociale de genul celor de ingrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, a persoanelor in varsta, a celor cu handicap, organizate de aceleasi institutii, firme sau organizatii. Pentru perioada noiembrie-martie din bugetul de somaj se subventioneaza 500 lei din salariul somerului angajat temporar si toate contributiile de asigurari sociale, iar in intervalul aprilie-octombrie, doar 70 la suta din suma amintita. Pana anul trecut, prin vara, subventia era raportata la salariul minim brut pe economie. De aproape un an, subventia este acordata in functie de indicatorul social de referinta, care a fost stabilit la 500 lei, astfel ca primariile trebuie sa vina in completare, pana la salariul minim, de 600 lei.

Primaria comunei Filipesti a decis sa construiasca o noua scoala in satul Carligi. Elevii de acolo invata acum intr-o scoala amplasata intr-un vechi conac al boierului Zarifopol. Scoala cu clasele I–VIII “Dinu Zarifopol”, construita in anul 1850, a fost declarata monument istoric. Arhitectura cladirii pastreaza si caracteristicile unui conac, cu scari interioare din lemn, coloane, incaperi mari si terase. Din pacate pentru elevi, in urma cu cativa ani, mostenitorii boierului au revendicat cladirea. In anul 2007, urmasii boierului au avut castig de cauza, iar cladirea si terenul pe care este amplasata scoala au fost retrocedate. Fostul primar al comunei a predat atunci cladirea pe proces verbal proprietarului. “Noi mai avem drept de functionare in aceasta cladire pana in anul 2012”, a declarat Dorin Tomescu, primarul comunei Filipesti.

Proiect depus acum doua luni

Fiind retrocedata cladirea vechii scoli din satul Carligi, primaria a decis sa construiasca una noua. A fost intocmit un proiect cu finantare de la Guvern, prin Ministerul Educatiei, care a fost predat in urma cu doua luni la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau, pentru a fi aprobat. Primaria inca asteapta un raspuns pozitiv. “Nici nu vreau sa ma gandesc ca proiectul nu va fi aprobat. Este necesara aceasta scoala si speram sa realizam tot ceea ce ne-am propus”, mai spune primarul. In acest moment, in Scoala “Dinu Zarifipol” invata 113 elevi. In cazul in care se va aproba proiectul, la finalizarea lucrarilor toti copiii vor fi mutati in noua scoala. Aceasta va avea toate utilitatile, incepand de la o sala de sport complet dotata, pana la biblioteca. Conform proiectului, scoala cu clasele I-VIII va fi construita pe un teren cu o suprafata de 2600 mp, unde acum este amplasat caminul cultural din sat. Cladirea scolii va avea trei corpuri (A, B, C), doua nivele cu 14 incaperi, totul cu o suprafata de aproximativ 1300 mp. “Valoarea proiectului se ridica la 60 miliarde de lei vechi”, a mai precizat Dorin Tomescu.

Ziua Mondiala de Lupta Impotriva Hipertensiunii Arteriale, celebrata in intreaga lume pe 17 mai, a fost marcata si in Bacau. Autoritatile sanitare au iesit in strada pentru a atrage atentia populatiei asupra pericolului pe care il reprezinta aceasta boala. Bacauanii care au trecut prin centru au avut ocazia sa isi masoare tensiunea arteriala si masa corporala.

In fiecare an, ziua de 17 mai este dedicata luptei impotriva hipertensiunii arteriale. Scopul acestei zile este acela de a sensibiliza populatia despre riscurile hipertensiunii arteriale si de a încuraja prevenirea acestei boli. Obiectivul general al campaniei îl reprezinta constientizarea populatiei asupra caracterului preventibil al HTA. In Bacau, autoritatile sanitare au instalat un cort in centrul orasului. Trecatorilor li s-au masurat gratuit tensiunea arteriala si masa corporala. “Prin aceasta actiune, dorim sa sensibilizam publicul, ne-a declarat Marilena Pascu, purtator de cuvant al Directiei de Sanatate Publica Bacau. Hipertensiunea arteriala este un factor de risc pentru alte afectiuni grave.” Cortul instalat pe trotuar a atras o multime de curiosi. Fiecare trecator care s-a adresat medicilor si voluntarilor participanti la actiune a primit si sfaturi medicale. “Hipertensiunea arteriala inseamna cresterea, pe o perioada lunga, a tensiunii arteriale, peste 140 maxima si peste 90 minima, le-a explicat dr. Cristina Matanie trecatorilor care au solicitat examenul medical gratuit. De multe ori, hipertensiunea evolueaza fara o simptomatologie. De aceea, multe persoane nici nu stiu ca sunt bolnave. Se indica examene medicale periodice.” Hipertensiunea arteriala este cea mai raspandita boala cronica si a devenit o amenintare pentru omenire. Tema din acest an a Zilei Mondiale de Lupta Impotriva HTA a fost „Greutate normala, tensiune arteriala normala.” In Bacau, manifestarile au fost organizate de Directia de Sanatate Publica, in parteneriat cu ASEF si voluntarii de la Scoala Postliceala Sanitara „Christiana”. Actiunea se va repeta pe 19 mai, între orele 11.00 si 14.00.

“Imprumut la imprumut” facut de Primarie

Municipiul Bacau merge din rau in mai rau, iar administratia Stavarache, din imprumut in imprumut. La initiativa primarului, consilierii locali vor aproba un nou imprumut, dupa cel girat in toamna anului trecut. Practic, edilii doresc suplimentarea cu inca 31 de milioane lei (aproximativ 10 milioane de dolari), a creditului de 63 de milioane lei aprobat anul trecut. In ultimii trei ani, sefii municipalitatii au luat credite de peste 200 de milioane de lei. Ultimul imprumut contractat de Primarie a fost in luna septembrie 2009. Orasul Bacau este foarte aproape de o criza financiara de proportii si sunt sanse sa intre in faliment.

Potrivit unui proiect de hotarare ce urmeaza a fi supus atentiei alesilor locali, conducerea municipalitatii bacauane doreste sa suplimenteze cu inca 31 milioane lei (aproximativ 10 milioane dolari) creditul contractat in toamna lui 2009 de la BCR, in valoare de 63 de milioane lei. “Se aproba suplimentarea finantarii rambursabile interne contractate de la Banca Comerciala Romana (BCR), prin Contractul Intern nr. 100568/23 septembrie 2009, cu suma de 31 milioane de lei, pana la valoarea maxima de 94 de milioane de lei”, se arata in proiectul amintit. La articolul 3 al proiectului se indica si “sursa de finantare” pentru rambursarea creditului si a dobanzilor: bugetul local al municipiului Bacau, adica buzunarele bacauanilor.

Datorii peste datorii

Pana in momentul de fata, gradul de indatorare al municipiului Bacau se situa la 17%. Cu noul imprumut, gradul de indatorare va depasi 20%. Inainte de semnarea acestui imprumut, administratia Stavarache indatorase Bacaul pentru 17 ani. Acum indatorarea se va intinde pe cel putin 20 de ani. De la bugetul local trebuiau platiti anual, catre banci, 16 milioane de lei (160 de miliarde lei vechi). Pana in 2006, Primaria Bacau nu avea niciun credit activ. Ulterior, au fost contractate trei credite, a caror valoare insumata depaseste 200 milioane de lei. Primul credit, in valoare de 5 milioane de euro, a fost convenit cu Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), in iulie 2006. Creditul a fost contractat pentru cofinantarea proiectului “Managementul Integrat al Deseurilor”, proiect ISPA. Un alt credit de mari dimensiuni a fost facut la Raiffeisen Capital&Investment. Primaria s-a imprumutat, la acea data, cu 110 milioane de lei (aproximativ 30 de milioane de euro). Din acesti bani, 35 milioane lei (9,72 milioane euro) au venit in luna noiembrie 2007 si inca pe atat in luna septembrie 2008. Obligatiunile au maturitatea de 17 ani si dobanda calculata, ca medie aritmetica intre ROBID si ROBOR, la 6 luni, la care se adauga o prima de 0,85%. Firma care a consiliat municipalitatea din Bacau a fost VMB Partners. Pentru creditul facut la BERD, dobanda este de 2,6% in euro si pentru creditul prin Raiffeisen Capital&Investment, de 10,07% in lei. Ultimul imprumut, in valoare de 63 milioane de lei, a fost aprobat de Consiliul Local Bacau, in primavara lui 2009. Proiectul de hotarare a trecut lejer prin consiliu datorita majoritatii controlate, la discretie, de Stavarache. Cumulat, pentru cele trei credite, municipiul Bacau are de dat 16 milioane de lei, in, urmatorii 17 ani. La acestea se adauga noul act aditional, prin care vom mai imprumuta inca 31 milioane de lei (7,5 milioane de euro).

Dobanzi de 4 milioane de euro

Un calcul simplu arata care sunt dobanzile care vor fi achitate, indiferent de persoana care va ocupa fotoliul de primar, din buzunarul bacauanilor in anii ce vor veni. Din bugetul local se vor plati catre BERD peste 130 de mii de euro, iar la Raiffeisen Capital&Investment, aproximativ 3 milioane de euro. Pentru creditul facut la BCR, de 63 de milioane de lei (15 milioane de euro), dobanda a fost stabilita la 4,5%, ceea ce mai scoate din vistieria municipalitatii inca 700 de mii de euro. La acestea se vor adauga si dobanzile, care vor fi negociate de primarul bacauan pentru creditul de 7,5 milioane de euro.

Primariile pot intra in insolventa, iar primarii pot fi demisi

Desi a imprumutat constant bani din banci, Primaria Bacau si-a platit lucrarile la contractele publice cu mari intarzieri. Exista firme bacauane care mai au si acum de primit bani pentru lucrari finalizate in 2008 sau 2009. Acest fapt a dus in faliment mai multe firme si s-au pierdut sute de locuri de munca la nivelul municipiului. De curand, Guvernul a aprobat un proiect de lege care are scopul de a stabili cadrul general si procedurile privind redresarea financiara a unitatilor administrativ-teritoriale aflate în criza financiara sau în insolventa. Potrivit noii legi, care urmeaza sa fie promulgata, o primarie se afla in starea de “criza financiara” daca a intarziat cu achitarea obligatiilor de plata lichide mai mult de 90 de zile si daca acestea depasesc 15% din bugetul anual al unitatii administrativ-teritoriale. Procedura stabilita în situatia de criza financiara prevede cinci etape. Ordonatorul de credite trebuie sa anunte Directia Judeteana a Finantelor Publice in 5 zile de la depasirea termenelor de plata, Consiliul Local sau Judetean adopta o hotarare privind instituirea crizei, situatia este inregistrata in registrul pentru situatii de criza, aceasta este anuntata prefectului, care dispune constituirea unei comisii, care in 30 de zile va realiza un plan de redresare economica a localitatii. Vor fi reduse cheltuielile bugetare, plafonul de investitii, sau chiar se va ajunge la disponibilizarea angajatilor din unitatile administrative intrate in colaps financiar.

In perioada 17 mai-12 iunie, in Bacau, la Muzeul “Iulian Antonescu”, va avea loc Expozitia “America Latina, cultura, istorie si civilizatie”, expozitie pusa la punct de Asociatia de prietenie româno-venezueleana “Simon Bolivar” in colaborare cu Asociatia de prietenie româno-cubaneza “Che Ghuevara”. “Pentru acest eveniment, am primit sprijinul Consiliului Judetean Bacau si al Institutiei Prefectului. Materialele pentru expozitii au fost puse la dispozitie de reprezentantii ambasadei Venezuelei si ai Cubei. Cu ocazia acestei expozitii, in Bacau este asteptata vizita mai multor ambasadori din America Latina”, ne-a declarat Aurel Acatincai, vicepresedinte al Asociatiei de Prietenie “Che Guevara”.

Ambasadorii Venezuelei si Cubei vor deschide expozitia din Bacau

Astazi, 17 mai, ambasadorul Cubei, Excelenta Sa Manuel Hermida Medina va veni in Bacau, insotit de o delegatie oficiala. Tot astazi este asteptata si vizita oficiala a ambasadorului Venezuelei, Margot Jose Marquez Garcia.
In jurul orei 11, ambasadorii Cubei si Venezuelei vor avea intrevederi cu reprezentantii Institutiei Prefectului si ai Consiliului Judetean. La ora 12. va avea loc deschiderea “Expozitiei “America Latina, cultura, istorie si civilizatie”, la care sunt invitati sa participle oameni de cultura bacauani, scriitori, profesori. “Programul va continua cu un spectacol la Centrul de Cultura “George Apostu”. In cea de-a doua zi a vizitei, ambasadorul Cubei va vizita Muzeul “Ion Borcea”, Universitatea “Vasile Alecsandri dar si manastirile Ciolpani si Runc”, a mai precizat Aurel Acatincai. Vizita oficiala a reprezentantilor Americii Latine se va incheia printr-o conferinta de presa.

Viitori arhitecti, elevii de clasa a XII-a de la specializarea arhitectura a Liceului de Arta, au sustinut la sfârsitul saptamânii trecute proba pentru obtinerea certificatului de competente digitale. Aceasta se deosebeste de alte sustineri de atestat prin faptul ca este publica si mai mult decât atât, spectaculoasa.

Si in acest an, 23 de elevi s-au straduit sa isi impresioneze dascalii care i-au pregatit in anii de studiu. Ei au avut de realizat machete si desene in detaliu ale unor case celebre pe care le-au studiat in prealabil din scoarta-n scoarta. Pe lânga machete, ei au pregatit si un dosar in care au cuprins pe lânga motivatia alegerii temei si date despre arhitect si diplomele pe care le-au obtinut de-a lungul timpului in competitii scolare. Astfel, si profesorii lor isi vor aminti de ei.

Au lucrat zi-lumina

Elevii au marturisit ca pentru aceasta zi s-au pregatit intreg anul scolar. Intrucât prezentarea a fost publica, si emotiile au fost duble. „Am avut emotii, chiar daca sunt profesorii nostri. M-am linistit dupa ce am inceput prezentarea”, ne-a spus eleva Anca Vranciu. Aceasta a prezentat comisiei „Casa Heidi”, realizata de un arhitect italian, o casa ideala pentru a locui in muntii Alpi. „Am lucrat intregul an scolar pentru aceasta macheta”, a marturisit eleva. Ana-Maria Mariuta a prezentat in schimb o lucrare mai complexa, cea a lui Walter Gropius, o scoala multifunctionala care da si denumirea unui nou curent in arhitectura, respectiv Bauhaus. „Este vorba despre o cladire pentru a caza elevii si profesorii, un corp-scoala tehnica, la parter se afla atelierele de proiectare si de lucru si un alt corp unde se afla amfiteatrele si cantina”, ne-a explicat amanuntit Ana-Maria. Dupa absolvire ea isi doreste sa intre la Universitatea de Arhitectura si Urbanism din Bucuresti, intrucât „vreau sa ramâna ceva in urma mea”, sustine eleva.

Au fost prezentate si lucrari avangardiste

Unii elevi s-au deosebit de colegi, alegând lucrari ce ies din tipare prin complexitate si viziune, pentru care au lucrat insa in plus. Este si cazul lui Horia Munteanu care a realizat o copie fidela a Garii Satolas, a arhitectului spaniol Santiago Calatrava. „Am construit macheta la sfârsit, dupa ce am studiat volumul in intregime. Mi-a luat mult pentru ca este vorba de surprafete curbate care trebuie intersectate si a fost mai dificil”, a marturisit Horia. Si el va candida in toamna pentru un loc la Arhitectura pentru ca este de parere ca „desi este una din cele mai grele facultati, este si frumoasa, de aceea merita toate eforturile”. Nici sarcina profesorilor din comisie nu a fost una usoara. Tocmai pentru ca lucrarile erau replici ale unor proiecte care exista deja, acestia au avut alte criterii pentru notare. „Am notat in functie de proiect – daca a fost realizat la scara, calitatea prezentarii, macheta si in final partea scrisa, respectiv calitatea informatiilor prezentate”, a clarificat prof. Cati Andries. Dupa sustinerea bacalaureatului, elevii mai au o proba dificila de trecut: admiterea la Universitatea de Arhitectura. Desi sunt constienti ca drumul lor nu va fi unul usor, ei sunt increzatori ca norocul le va surâde. In realizarea atestatelor, ajutorul de incredere al elevilor a fost profesorul arhitect Iuliana Geliman.

La Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Bacau s-a incheiat semnarea contractelor cu furnizorii de servicii medicale. Bugetul alocat asistentei medicale din judetul Bacau este de 283,5 milioane lei, cu 5% mai putin decât la contractarea de anul trecut. Conducerea institutiei spune insa ca, in aceste vremuri de criza, situatia este destul de buna. Acest buget ajunge numai pâna in trimestrul al treilea al anului. Pentru ultima parte, se mizeaza pe rectificari bugetare.

Furnizorii de servicii medicale si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate au incheiat contractele pentru acest an. Au fost negocieri lungi si dure, cu rasturnari de situatii determinate de schimbari legislative de ultim moment. Bugetul din acest an este de 283,5 milioane lei, cu 5% mai mic decât bugetul initial al anului trecut. “Tinând cont de situatia economica actuala, putem spune ca bugetul actual este satisfacator, a declarat Viorica Draganuta, director general CJAS Bacau. Unele tipuri de servicii medicale sunt mai bine finantate decât in 2009. Este vorba despre medicina de familie, serviciile de ambulanta, cele spitalicesti si programele nationale de sanatate.” Pe de alta parte, pentru alte tipuri de servicii, cum ar fi asistenta stomatologica, bugetul s-a diminuat. Desi, teoretic, au mai multi bani decât la inceputul anului trecut, unele spitale din judet vor avea dificultati in plata facturilor de la furnizorii lor. Aceasta, deoarece cheltuielile salariale sunt mult prea mari in comparatie cu suma pe care o primesc pentru serviciile medicale prestate. Sunt in aceasta situatie spitalele din Comanesti si Buhusi, precum si Spitalul de Pediatrie Bacau. Aceste unitati vor fi obligate sa-si eficientizeze activitatea pentru a functiona in continuare.

Datoriile Spitalului Judetean de Urgenta au ajuns la 20 milioane lei

Asa cum era de asteptat, fondurile repartizate din bugetul asigurarilor de sanatate Spitalului Judetean de Urgenta ii acopera acestuia doar o parte din cheltuieli. Pentru cheltuielile curente si achitarea esalonat a datoriilor din urma spitalul are nevoie lunar de 8.200.000 lei. "Numai pentru fondul de salarii ne trebuie lunar 5 milioane lei, ne-a spus dr. Mihaela Popescu, managerul spitalului. Dar avem nevoie de fonduri si pentru a plati utilitatile la care furnizorii nu ne asteapta, sa asiguram hrana bolnavilor, medicamentele, materialele sanitare si altele. In plus, avem mari datorii restante a caror onorare nu mai putem sa o amânam." In prezent, datoriile spitalului se ridica la 20 milioane lei. Din aceasta suma, 10 milioane lei reprezinta facturi restante, adica termenul legal de plata in cazul lor a fost depasit de multa vreme. Si Spitalul de Pediatrie este intr-o situatie dificila. Chiar daca va primi bani mai multi decât anul trecut, suma alocata nu-i ajunge sa achite datoriile. La ora actuala are de platit facturi in valoare de 1.900.000 lei, din care 1.100.000 lei sunt debite restante.

Un concurs judetean grozav menit sa sensibilizeze constiinte: NATURA SUNTEM NOI! Un adevar pe care-l ignoram foarte des… Un juriu din care nu au lipsit inspectorii scolari Cora Nechita, Cristian Bandi, Anca Toderita, Cecilia Stoian a evaluat creatiile elevilor la trei sectiuni: desen, eseu/poezie/articole din ziare, power-point/film/spot publicitar. Timp de citeva ore, tâncii si adolescentii veniti din toate zarile judetului au emotionat pâna la lacrima cu imnul pe care l-au inaltat, in varii modalitati de expresie, NATURII-MAMa. A fost de-a dreptul emotionant sa vezi cum percep acesti copii faptul ca un oras precum Bacau, de pilda, a ajuns sa sfideze in cel mai inalt grad Natura. Muntii de deseuri, gunoaiele de peste tot, aerul agresiv, fata hâda a poluarii au fost prezentate de parca era prezent in toate spiritul lui Goya. In desene am sesizat durerea, in eseuri dragostea si talentul actoricesc, in filmele documentare s-au intâlnit Strigatul, Ironia si Avertismentul.
La sectiunea power-point/film/spot publicitar, locul I a fost cucerit de Roxana Costea (Colegiul „Ion Borcea” Buhusi), urmata de Nicu Jigmond si Ionut Astefanoaie (Colegiul „Henri Coanda”), cu productiuni de pastrat intr-o arhiva elevata a spiritului. La eseuri, liceenii Lidia Jugaru, Maria Burghelea si Aida Rotaru (Colegiul „Henri Coanda” si Colegiul „Ion Borcea” Buhusi) si gimnazistii Vâlciu Dragos, Popovici George David, Liche Dragos (Scoala cu clasele I-VIII, „Alexandru Cel Bun”) au cucerit podiumul. La desen, tâncii de la Scoala „Alexandru cel Bun”, gimnazistii de la SAM Buhusi si liceenii de la Colegiul „Henri Coanda” au cucerit toate premiile prin: Brânzuca Ioana, David Barbu, Popescu Rares, Rusu Diana (clasele I-IV); Ciubotaru Roxana Elena, Calin Iulian, Gruia Elena Gina (clasele V-VIII); Cercel Cosmin, Solak Melis, Airinei George (liceu). Iata si câteva dintre titlurile creatiilor copiilor: „Dati-mi aerul!”, „Poluarea, cel mai recent pluton de executie al animalelor”, „Scrisoare catre oameni”, „Pamânt in lacrimi”, „Planeta moare”. Nu-i putem uita nici pe cei care i-au coordonat pe copii: profesorii Tatiana Namolosanu, Ciprian Zaharia, Rohrmann Simona, Angela Ciupala , Gabriela Palade, Camelia Bârladeanu, Adela Grigoras, Mihaela Corbu, Oana Andrei, Mihaela Rugina. Un sarut au asezat participantii si pe chipul initiatorului/coordonatorului acestui concurs, prof. dr. Oana Maria Cucu, inspector scolar, careia ii sugeram sa prezinte cel putin o parte dintre aceste creatii si politicienilor de toate felurile, care au uitat nu numai de noi, ci si de natura-mama. O lectie admirabila oferita de copii nu le-ar strica.

Fac bani si din piatra seaca

Ion Rotaru, consilier local din partea PNL, si Liviu Goian, vicepresedinte al municipalei PNL precum si om de afaceri afiliat intereselor administratiei Stavarache, vor sa puna mâna pe zgura rezultata in urma arderii carbunilor de la CET Bacau. Cei doi au infiintat o societate – Ecobeton SRL – prin intermediul careia intentioneaza sa cumpere zgura de la CET si s-o foloseasca drept materie prima pentru producerea de betoane destinate arterelor rutiere. In urma cu aproximativ doi ani, Rotaru a pus mâna pe un brevet de inventii ce a apartinut unui cetatean austriac care a emigrat din România. Brevetul contine „formula magica” prin care zgura poate fi folosita la conceperea betonului special. In halda CET se afla in jur de 2,5 milioane metri cubi de zgura si cenusa rezultata in urma arderii carbunilor.

In PNL Bacau se poarta inventiile. Daca liderul organizatiei s-a declarat „inventator”, subalternii sai nu se lasa mai prejos si par a-i calca pe urme tot mai apasat.
In urma cu mai multi ani, Ion Rotaru, ales local din partea PNL, a pus mâna pe un brevet de inventii prin care zgura si cenusa rezultate in urma arderii carbunilor de la CET Bacau ar putea fi folosite pe post de materie prima pentru producerea de beton. Rotaru nu s-a bucurat de unul singur de brevetul dobândit. In octombrie 2007, consilierul si-a unit fortele cu afaceristul Liviu Goian si a infiintat, impreuna cu acesta, societatea Ecobeton SRL. Din aceasta postura, cei doi liberali au abordat conducerea CET Bacau in incercarea de a valorifica cele aproximativ 2,5 milioane de metri cubi de zgura si cenusa aflate in halda furnizorului de termoficare.

Vroiau zgura pe 25 de ani

Catre sfârsitul lui 2009, reprezentantii societatii Ecobeton au contactat conducerea CET in vederea parafarii unui contract privind achizitionarea zgurei. Ioan Olaru, director al CET Bacau la data respectiva, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca a refuzat sa semneze contractul cu care au venit cei de la Ecobeton si ca a ridicat anumite obiectii vizavi de clauzele acestuia. „La un moment dat, prin luna noiembrie sau decembrie, s-a venit cu o adresa la CET si s-a lansat o propunere de contract privind cumpararea de zgura pentru lucrari de constructii. Contractul prevedea o clauza prin care CET se obliga ca timp de 25 de ani sa nu mai vânda altor societati zgura si cenusa. Eu nu am fost de acord cu acel contract si n-am semnat. Ulterior, s-a spus ca se va veni cu modificari, insa eu pe 20 decembrie aveam demisia inregistrata”, a dezvaluit Olaru.
Pe 7 ianuarie 2010, acesta isi anunta demisia din functia de director al CET Bacau, invocând motive personale, precum si faptul ca si-a asumat o eroare manageriala pe care, insa, nu a facut-o publica.

Secret de interes national

Abordat de jurnalistii Desteptarii, Ion Rotaru a refuzat sa destainuie sursa inventiei pe care o detine, respectiv modul prin care a dobândit-o. Rotaru a recunoscut ca doreste sa puna in aplicare brevetul, dar a subliniat ca – deocamdata – se afla in stadiu de cercetari. „Nu s-a intâmplat nimic cu acel contract (n.r. – de la sfârsitul lui 2009). Avem o inventie pe care vrem s-o punem in aplicare. Deocamdata nu pot sa spun prea multe, decât ca e o inventie. Sunt lucruri aflate in cercetare. Daca sunt cercetari tin si de domeniul secretului, asa ca nu va pot spune prea multe. E de interes national, oricum”, a declarat Rotaru.

0,3-0,4 euro pe tona

Marius Stanila, director in cadrul CET Bacau si cumnat al primarului Stavarache, a dezvaluit ca pretul avansat in discutiile de anul trecut dintre conducerea CET si Ecobeton a fost de 0,3-0,4 euro pe tona de zgura. Stanila a mai spus ca, in prealabil, conducerea societatii de termoficare a dat anunt in Ziarul de Bacau privind vânzarea zgurii. „Anul trecut am avut un Consiliu de Administratie privind vânzarea zgurii. S-a propus la acea data un pret minim de vânzare, de la care sa se plece: 0,3-0,4 euro pe tona de zgura. S-a dat si anunt de vânzare in Ziarul de Bacau din data de 24 septembrie 2009”, a recunoscut Stanila.
De cealalta parte, Sorin Capat, presedintele Consiliului de Administratie al CET, a declarat ca de-abia asteapta sa scape de zgura, in conditiile in care pâna in 2012 societatea de termoficare e obligata sa ecologizeze halda. „Pe noi ne-ar ajuta orice livrare de cenusa sau zgura. Au fost din câte stiu niste discutii in acest sens, insa acestea nu s-au fructificat. Am auzit ca ar fi fost o firma interesata, dar nu stiu despre ce este vorba”, a opinat Capat, care a precizat ca reziduurile tip zgura sau cenusa alcatuiesc aproximativ 30 la suta din masa carbunelui. „La 250.000 tone de carbune pe an, cum se achizitioneaza de obicei, rezulta o cantitate de cenusa si zgura de 75.000 tone”, a apreciat Capat.

Oamenii din 1 TV

Colaborarea dintre consilierul Rotaru si afaceristul Goian e de notorietate in mediul politic bacauan. Cei doi liberali sunt actionari in cadrul societatii Ligone International din Suceava, societate ce detine licenta de transmisie a postului 1 TV Bacau, televiziunea de casa a filialei bacauane a PNL. Goian detine 40 la suta din societate, in timp ce Rotaru s-a multumit cu 20 la suta din Ligone International.
Numele lui Rotaru e asociat existentei unor firme de constructii din Bacau, care in ultimii ani au avut contracte tot mai grase cu Primaria. Printre acestea se numara Rotbac, societate care trebuia sa modernizeze Sala de Atletism din Bacau, precum si RKS Drumuri, societate din actionariatul careia Rotaru s-a retras pentru a evita starea de incompatibilitate cu statutul de consilier local.

Pe picior de incompatibilitate

Daca va angaja contracte cu CET Bacau, prin intermediul societatii Ecobeton, Ion Rotaru s-ar putea afla in incompatibilitate cu statutul de ales local si si-ar putea pierde mandatul. Societatea de termoficare apartine Consiliului Local Bacau, for deliberativ din care Rotaru face parte. De asemenea, Rotaru este si unul dintre reprezentantii CL Bacau in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) de la CET Bacau.

Ar putea asfalta 3500 de kilometri de drumuri

In trecut, conducerea CET a realizat un calcul cu privire la numarul de kilometri de drumuri care ar putea fi asfaltat cu cele 2,5 milioane de metri cubi de zgura si cenusa din halda. Calculele au aratat ca reziduurile pot fi folosite la „betonarea” a peste 3500 de kilometri de drumuri judetene.

Liviu Goian: "Informatiile nu sunt pentru presa"

Contactat telefonic, vicepresedintele municipalei PNL – Liviu Goian – a raspuns in doi peri jurnalistilor. Goian, de numele caruia se leaga naufragiul sportiv numit FC Stiinta Bacau, a opinat ca informatiile privitoare la achizitionarea de zgura de la CET "nu sunt pentru presa".
"Este o firma privata. Informatiile nu sunt publice. Despre CET Bacau eu nu am ce sa spun. Nu raspund la astfel de intrebari. Nu sunt pentru presa”, a afirmat, iritat, Goian.

“Zilele portilor deschise” la Scoala “Octavian Voicu” au debutat anul acesta având in centrul atentiei triunghiul scoala – familie – comunitate. Pe lânga activatile demonstrative de la orele de curs, organizatorii au pus la cale si o dezbatere pe o tema de actualitate: violenta in scoala si consumul de droguri care a avut loc vineri. “Aceasta activitate face parte dintr-un program mai amplu de manifestari prin care ne dorim sa ii informam si sa ii prevenim pe elevii nostri cu privire la consumul de droguri si violenta in scoala. Din fericire, scoala noastra nu s-a confruntat cu situatii grave, dar este bine sa prevenim”, a explicat prof. Domnica Hodea, directorul unitatii scolare. Discutiile au pornit de la o sceneta inspirata de o situatie reala, care demonstreaza cât de raspândit este fenomenul violentei. La dezbaterea moderata de coordonatorul pe programe si proiecte scolare, prof. Adriana Vrabie, au participat elevii de clasa a VII-a si a VIII-a, dar si liceeni de la Colegiul “Henri Coanda”, insotiti de directorul adjunct, prof. Gabriela Comandasu. Reprezentantul Centrului Antidrog Bacau, Marta Butnaru, a incercat sa le explice elevilor care sunt riscurile la care se expun consumând droguri sau substante halucinogene. In programul manifestarii sunt incluse lansari de proiecte educationale interdisciplinare, colocvii literare si lansarea unui volum de poezii a lui Stefan Dincescu.