Birocratia salveaza insectele

Desi au promis ca la inceputul acestei saptamani vor demara campania de starpire a tantarilor, edilii nu s-au tinut de cuvant. Tratamentul impotriva insectelor va incepe abia dupa data de 23 iunie. Partile implicate afirma ca birocratia, precum si procedurile cerute de lege, impiedica o desfasurare mai rapida a luptei anti-tantari.

Starpirea tantarilor din Bacau va intarzia pana pe 23 iunie, desi reprezentantii municipalitatii sustineau ca tratamentul impotriva insectelor va demara la inceputul acestei saptamani. Potrivit celor implicati, motivul intarzierii il constituie procedurile cerute de lege care fac imposibila desfasurarea rapida a tratamentului.
Viorica Marcu, sefa Directiei Servicii Publice din cadrul Primariei Bacau, a declarat ca municipalitatea nu a semnat inca intelegerea privitoare la dezinsectia aeriana. Marcu a precizat ca abia vineri se va semna un astfel de contract, urmand ca in termen de 7 zile societatea care se va ocupa de dezinsectie sa se aprovizioneze cu solutie antitantari si sa obtina avizele de specialitate. "Vineri se semneaza contractul. Firma are la dispozitie 7 zile ca sa faca aprovizionarea cu solutie si sa ceara avize de la mediu, DSP, respectiv de la crescatorii de albine. Este o procedura standard, stabilita prin lege", a afirmat Marcu. Aceasta a precizat ca fiecare tratament antitantari se intinde pe 5-6 zile.

2,8 miliarde cu tot cu TVA si substanta

Si in acest an, dezinsectia aeriana in municipiu va fi asigurata de firma Flaicor Serv. Valentin Corobana, reprezentantul societatii, sustine ca valoarea totala a contractului se ridica la aproximativ 2,8 miliarde lei vechi, suma in care este inclusa TVA, precum si pretul solutiei antitantari. Corobana a dezvaluit ca substanta devine volatila la temperaturi mai mari de 25-26 de grade, astfel incat in perioade caniculare tratamentul nu poate fi efectuat. "Acum ca a iesit tantarul de o saptamana si nu s-a dat tratament punct ochit, punct lovit nu e ca nu s-a vrut. E o problema de prevederi legale. La noi, procedurile ne omoara. Trebuie sa anunt mediul cu 7 zile inainte de tratament, dupa care e nevoie de aviz de la crescatorii de albine", a afirmat Corobana.
El a mai declarat ca anul acesta dezinsectia aeriana va acoperi peste 5600 de hectare, orasul urmand a fi parcurs de doua ori.

Risc de soc anafilactic

Directia de Sanatate Publica a fost solicitata de Primaria Bacau pentru a aviza campania pentru combaterea tantarilor. Potrivit adresei primite la DSP, aceasta se va desfasura intre 23 si 30 iunie, daca vremea va fi favorabila. In caz contrar, tratamentul va fi amanat. Pana cand va avea efect actiunea de dezinsectie, bacauanii mai au de indurat piscaturile de tantari. In opinia medicilor, acestea pot reprezenta un real pericol. “Cel mai des apar efecte de natura alergica, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP. Sunt insa si persoane cu o sensibilitate mai mare la intepaturi, persoane care pot face edem glotic. Acesta poate duce chiar la soc anafilactic”. (D. Mincu)

Apicultorii, neintrebati

Reprezentantii Asociatiei Crescatorilor de Albine din Judetul Bacau sustin ca municipalitatea nu le-a cerut acordul cu privire la demararea dezinsectiei aeriene. “Eu nu stiu sa ne fi cerut un astfel de aviz. Legal, cu trei zile inainte de stropirea impotriva tantarilor, trebuie anuntati toti apicultorii. In municipiul Bacau exista multi apicultori inregistrati, dar putini isi tin stupii pe raza orasului”, a declarat Relu Grigoras, director al Apicola Bacau, vicepresedinte al Asociatiei. (M. Merticariu)

Polul saraciei naste ilegalitati

Managerii Primariei Buhusi au descoperit o frauda de proportii: aproape sase sute de milioane de lei vechi. Comisia de disciplina a verificat situatia ajungand la concluzia ca vinovatul este Teslariu Niculina, referent superior la Compartimentul Protectie Sociala. S-a constatat ca, in perioada noiembrie 2006 – ianuarie 2010, Teslariu Niculina „a intocmit state de plata in care au fost trecute persoane care nu mai aveau dreptul sa primeasca, dupa caz, indemnizatie de insotitor, salarii si concedii de odihna pentru functia de asistent personal”. In urma cu mai multe luni, la primaria din Buhusi a fost savarsita, de catre patru functionari publici, o frauda de aproximativ 400 de milioane lei vechi. Acestora le-au fost desfacute contractele de munca si instrumentate dosare penale.

Handicapul, mana cereasca

Au figurat pe asemenea state de plata, fara ca acestea sa stie, persoane precum Elena Buculei, cu handicap grad I, Mitrea Elena, Savinoi Elena, Wolfman Lucia, Panciu Maria, Popa Constantin, ca asistenti personali. Buculei Elena a fost trecuta in statele de plata intocmite in perioada decembrie 2007- ianuarie 2010, cu suma de 13.903 lei, ce reprezinta indemnizatie de insotitor, desi incepand cu data de 3 decembrie 2007 i-a fost angajat ca asistent personal dl Borceanu Ioan. Doamna Savinoiu Lucia, mama Luciei Wolfman, a declarat ca „fiica ei e plecata din tara impreuna cu familia, de aproximativ trei ani”. Wolfman Lucia a continuat sa figureze, in mod ilegal, cu drepturi salariale necuvenite si in statele de plata intocmite ulterior datei de 16 septembrie 2009, cand pentru persoana cu handicap V.B.C. a fost angajata mama acesteia ca asistent personal.
Teslariu Niculina este acuzata, intre altele, de faptul ca nu a tinut o evidenta corecta a concediilor de odihna pentru asistentii personali, a intocmit state de plata in care au fost trecute persoane care nu aveau dreptul la concedii de odihna, a continuat sa faca inscrisuri in cartea de munca a doamnei Wolfman Lucia, constatand majorari salariale si in perioada in care aceasta nu avea calitatea de angajat al primariei etc.

Carduri despre care titularii n-au habar

Intre altele, conform Legii nr. 188/1999, Teslariu Niculina este acuzata de insusire de bunuri, valori sau materiale ale institutiei, intocmirea unor rapoarte sau referate false, denaturarea sau distrugerea de acte si documente importante ale institutiei. In urma verificarilor, comisia apreciaza „ca urmare a intocmirii de catre Teslariu Niculina” a unor state de plata cu drepturi salariale necuvenite pentru Elena Buculei, Mitrea Elena, Savinoi Elena, Wolfman Lucia, „a fost virata in conturile personale de card, deschise la o banca, pentru aceste persoane, suma de 59.024 lei”. Primele trei sustin ca nu au deschis conturi sau carduri la banca, ultima este plecata de trei ani in strainatate. Teslariu Niculina declara: „Nu mi-am insusit suma de 59.024 lei, dar intentionez sa acopar prejudiciul creat; imi asum intreaga vina si nu doresc sa fie implicate alte persoane”. Aceasta a afirmat, in mod repetat, ca, „din greseala”, nu a sistat diferite drepturi salariale, recunoaste ca a formulat personal cereri de concediu in numele unor persoane si ca nu cunoaste „cine a ridicat cardurile de la banca emise pe numele Wolfman Lucia, Savinoi Elena, Mitrea Elena”.

Frauda are picioare scurte

Unul dintre primele semnale ale fraudei a fost prezentat de un functionar al Primariei: „Am fost contactata de Buculei Elena, persoana cu handicap, care mi-a spus ca a fost somata de Casa de Pensii Bacau ca-i va fi suspendata pensia de boala, intrucat in luna ianuarie figura ca salariata a institutiei noastre. Verificand statele de plata (…) am constatat ca situatia este cea reclamata de dna Buculei. In paralel, beneficia si de indemnizatie de insotitor, ca si asistentul personal Borceanu Ion”.
Frauda are picioare scurte… „Avem, din pacate, un nou eveniment nedorit”, afirma primarul Ionel Turcea, care a declarat ca va lua toate masurile legale impotriva functionarei prinsa cu mata-n sac.

Elevii de la Colegiul „Vasile Alecsandri” au dat o ultima reprezentatie de teatru in acest an scolar, insa pe scena din Istanbul, Turcia. Activitatea s-a derulat in luna mai si a fost parte a proiectului educational international “Educatie prin arta dramatica”. Elevii au participat la Festivalul International de Teatru Scolar – Doga Koleji. Colaboratori in proiect au fost Teatrul Municipal “Bacovia” si Clubul de teatru de papusi “Dino”. Alaturi de elevii de la “Vasile Alcesandri” au fost si cei de la Scoala “George Bacovia”, 31 in total. Sase cadre didactice i-au insotit pe elevi in excursia la Istanbul. Proiectul a avut drept scop promovarea diversitatii culturale si lingvistice europene, combaterea prejudecatilor, rasismului si xenofobiei prin arta. La festival au luat parte scoli din sapte tari europene, manifestarea fiind organizata pret de doua saptamani. Elevii bacauani au prezentat pe scena festivalului piese de teatru scurte, de 20-25 de minute, in limbile engleza, franceza si romana. Ei au fost gazduiti de familiile elevilor din cartierul Bostanci, unde s-au acomodat si au legat prietenii. “Proiectul a fost un castig pentru elevii nostri, care au socializat cu elevii turci si au cunoscut o alta civilizatie si un alt tip de invatamant, dar si pentru noi, cadrele didactice. Ma bucur ca am participat si cred ca a fost o experienta care nu trebuia ratata”, a subliniat prof. Liliana Aflorei, director adjunct la Colegiul “Alecsandri”. “Pentru mine, proiectul a fost o demonstratie a faptului ca invatamantul romanesc este inca viabil, ca, daca investesti cat si cand trebuie, rezultatele nu vor intarzia sa apara. Iar aici ma refer la copiii nostri, care sunt foarte talentati, dar carora le lipseste pregatirea de specialitate. Sunt mandra de modul in care s-au comportat”, a declarat prof. Ramona Mocanu, coordonatorul de proiect. Elevii au primit la revenirea in tara diplome de participare, in semn de recunoastere pentru implicarea si buna lor purtare.

O Hotarare de Guvern publicata in 2009 in Monitorul Oficial, nr. 655 bis, prevede in anexele sale, posibilitatea ca lucrarile efectuate la unitatile de invatamant din mediul preuniversitar sa fie platite abia in acest an. 117 scoli din intreg judetul Bacau au depus proiecte pentru reabilitare sau alte investitii cu finantare de la Guvern, prin centrele bugetare, inca de anul trecut.

Pentru 2010 bugetul necesar pentru executarea lucrarilor in toate cele 117 scoli care au solicitat bani este de 2.654 de mii de lei. Pana acum, au sosit de la Guvern doar 1.608 mii lei, ultimele unitati de invatamant care au primit banii fiind cele din Valea Seaca, Nicolae Balcescu, Traian, Vultureni si Stanisesti. Diferenta de bani se lasa inca asteptata, totul in defavoarea elevilor.

Acoperis nou la Scoala Nr. 2 Valea Seaca

65.000 de lei au sosit in acest an pentru reabilitarea Scolii Nr.2 Valea Seaca. Acesti bani au fost folositi pentru a fi inlocuit acoperisul cladirii care era practic ciuruit. Daca elevii din aceasta unitate sunt la adapost de ploaie, nu acelasi lucru se poate spune despre prescolari. Acestia „invata intr-o cancelarie, fosta biblioteca, oricum un spatiu prea mic pentru ei”, dupa cum recunoaste primarul comunei, Ion Pravat. Banii sunt deocamdata blocati pentru un proiect pe masura 322 pentru asfaltare si canalizare, astfel ca nu se intrevede in viitorul apropiat o constructie noua pentru cei mai mici ai comunei. Un studiu de fezabilitate realizat de primarie indica faptul ca ar fi necesar un milion de lei pentru a porni de la zero o noua gradinita, cu toate dotarile necesare, bani care nu exista deocamdata in bugetul local, iar de la Guvern nu se intrezaresc noi sume. O serie de lucrari au fost duse la bun sfarsit in comuna Traian, la Scoala Nr.1 si la gradinita. La scoala a fost inlocuita tamplaria si cateva usi, in timp de la gradinita investitiile au fost ceva mai consistente: au fost inlocuite tamplaria, dusumeaua si sobele de teracota. Cei 45 de prescolari au acum parchet nou si gresie. „Aveam probleme in gradinita. Parintii s-au plans in repetate randuri ca cei mici se imbolnavesc de la aerul din salile de clasa. Anul trecut am primit 19.000 de lei, iar anul acesta aceeasi suma”, a declarat primarul comunei, Maria Esanu.

Datorii pentru lucrarile deja efectuate

Chiar daca suma alocata judetului Bacau nu a sosit inca integral, Guvernul este dator deja la constructorii care au realizat lucrari in 2008 si 2009. Este cazul comunei Stanisesti, unde au avut loc lucrari de reabilitare si consolidare la Scoala „George Apostu”. „Am primit 24.000 de lei de la Guvern anul acesta, dar exista o datorie de trei milioane la constructor, bani care trebuie platiti tot de stat. Noi nu avem de unde sa-i dam”, a explicat primarul comunei, Bogdan Popa. Lucrarile de consolidare au ramas „in aer” la scoala, constructorul nemaidorind sa mearga inainte pana nu i se va achita datoria. Situatia in comuna Stanisesti este cu atat mai grava cu cat din cele noua unitati de invatamant, doar doua functioneaza cu autorizatie sanitara.

Firmele prin care se sifoneaza buzunarele contribuabililor

Firmele detinute de municipalitatea bacauana s-au specializat in a inregistra pierderi semnificative sau, mai nou, in a risipi pur si simplu fonduri publice in cuantum de zeci de miliarde lei vechi.
Primaria controleaza cinci astfel de societati, fiecare dintre acestea avand o situatie financiara delicata: CET Bacau, Compania de Apa, ArtBacau, Novabac, respectiv FCM Bacau SA (societate in care municipalitatea este actionar majoritar detinand 90 la suta din actiuni).

CET-ul, eterna gaura neagra

CET Bacau a incheiat anul cu pierderi de peste 160 miliarde lei vechi. Situatiile financiare ale societatii de termoficare au fost aprobate pe 27 mai de catre alesii locali, fara ca vreunul dintre acestia sa ridice obiectii cu privire la starea deplorabila a finantelor firmei. In ultimii doi ani – 2008 si 2009 – CET a inregistrat pierderi de peste 540 de miliarde lei vechi. In pofida unor investitii de milioane de euro anuntate de municipalitate (n.r. – grup cogenerare, modernizare retea termoficare etc.), picajul financiar al societatii pare imposibil de stavilit, in conditiile in care numarul de clienti ai sistemului public de termoficare scade vertiginos. In prezent, doar 20.000 de apartamente mai sunt bransate la CET.
Practic, de cand primarul Stavarache a preluat fraiele municipalitatii (2004), situatia financiara a furnizorului de agent termic s-a inrautatit treptat. Si, de parca pierderile n-ar fi fost indeajuns, Fiscul vrea 65 de miliarde lei vechi de la CET. Decizia de impunere formulata de reprezentantii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) vizeaza necalcularea de catre CET a TVA-ului la pierderile inregistrate de in activitatea de furnizare, energia fiind asimilata de Codul Fiscal unei marfi.

FCM Bacau SA, sau cum sa risipesti 1 milion de euro

Societatea FCM Bacau SA a luat nastere cu un scop nobil: finantarea activitatii de performanta la echipa de fotbal FCM Bacau. SA-ul a luat fiinta in iunie 2009, cu municipalitatea bacauana in postura de actionar majoritar (aceasta detine 90 la suta din actiuni). Timp de un an de zile, edilii au directionat aproape 40 de miliarde lei vechi catre societate, prin hotarari succesive aprobate in Consiliul Local. Astfel, la data infiintarii societatii municipalitatea s-a angajat sa vireze in conturile firmei suma de 25 de miliarde lei vechi. Ulterior, prin doua hotarari ale CL Bacau, aprobate in lunile martie si mai 2010, edilii au mai dirijat alte 12 miliarde lei vechi catre SA-ul ce pastorea clubul fanion al orasului.
Performanta clamata de diriguitori nu a fost atinsa niciodata, FCM-ul salvandu-se de la retrogradare pe ultima suta de metri, cu largul concurs al unor jucatori neplatiti cu lunile dar mobilizati de pe margine de antrenorul Gheorghe Poenaru. Practic, banii virati catre societate din bugetul local nu si-au atins scopul, echipa nereusind sa se bata la promovare.
Cu doar doua etape inainte de finalul campionatului si cu salvarea de la retrogradare obtinuta matematic, diriguitorii clubului au decis neprezentarea echipei la ultimele meciuri, fapt ce a antrenat retrogradarea din oficiu a FCM-ului.

Compania de Apa, intre profit si pierdere

Societatea de utilitati a municipalitatii, Compania de Apa Bacau (CAB), se afla in faza terminala a existentei sale. Ea urmeaza sa faca parte din conglomeratul numit Compania Regionala de Apa Bacau (CRAB), rezultat in urma fuziunii CAB cu Apa Serv, societatea de utilitati a Consiliului Judetean.
Potrivit unui raport de audit efectuat pentru anul 2008 si asumat de alesii locali prin HCL 175 din 10 iunie 2009, CAB a inregistrat un profit de aproximativ 4 miliarde lei vechi, suma modica in raport de necesarul de investitii al societatii. Jumatate din profit a fost dirijata catre bugetul local, doar 2 miliarde lei vechi ramanand la dispozitia conducerii CAB. Pentru anul 2009, reprezentantii societatii si-au fixat drept tinta inregistrarea unei pierderi de 6 miliarde lei vechi.
Functionarea societatii de utilitati a ridicat mai multe semne de intrebare in ultimii ani. Aceasta inregistreaza o pierdere de peste 50 la suta in furnizarea apei (jumatate din apa se scurge in pamant din cauza infrastructurii precare), in timp ce 47 la suta din venituri sunt directionate catre plata lefurilor celor aproximativ 500 de angajati. Din cele 380 miliarde prognozate la capitolul venituri pentru anul 2010, peste 167 de miliarde constituie salarii. La aceasta suma se adauga alte 12 miliarde lei vechi, reprezentand valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor. Asta, in conditiile in care alesii locali au aprobat in luna martie majorarea cu 18,5 la suta a pretului apei. Cresterea de pret nu se reflecta in calitatea serviciului furnizat, apa din Bacau fiind una dintre cele mai proaste din tara.

Art Bacau, societate cu spectacole ipotetice

La inceputul anului, municipalitatea si-a mai creat o societate – Art Bacau – al carei scop este administrarea Teatrului de Vara si organizarea de spectacole. Societatea este administrata de Mihai Sustac, fost consilier local din partea PNL si om de casa al primarului Stavarache. Pentru constituirea Art Bacau, municipalitatea a virat 3 miliarde lei vechi suma in jurul careia s-a constituit capitalul social al firmei. La sfarsitul lunii aprilie, conducerea societatii a prezentat CL Bacau un buget de venituri si cheltuieli deplasat, fapt criticat de alesii din opozitie. In conditiile in care Teatrul de Vara este nefunctional, imobilul neavand instalatie de sunet si lumini, economistul Sustac a mizat pe faptul ca societatea va realiza in 2010 venituri de 6,4 miliarde lei vechi. Jumatate din veniturile ipotetice ale Art Bacau ar urma sa fie directionata catre plata salariilor angajatilor (peste 3 miliarde lei vechi). Desi ne aflam la jumatatea lui 2010, spectacolele organizate la Teatrul de Vara raman o promisiune neonorata.
In plus, imobilul mai are nevoie de aproximativ 1,5 milioane de euro pentru a deveni functional. Cladirea nu poate gazdui niciun spectacol pentru ca nu dispune de instalatie de sonorizare si lumini, fapt care nu a fost prevazut in proiectul initial. Din 2008 si pana in prezent, Primaria a cheltuit aproximativ 11,5 milioane lei noi (peste 3 milioane de euro) cu refacerea Teatrului de Vara.

Novabac, un fel de Soma

Pentru constituirea Novabac SA – societate care a fost reactivata, ea fiintand de drept inca din 2006 – municipalitatea a scos din vistierie 20 de miliarde lei vechi. Suma constituie capitalul social minim cu care va pleca la drum SA-ul amintit. Societatea se va ocupa de toate activitatile efectuate, anterior, de serviciul de salubrizare. In plus, firmei i s-a atribuit si gestiunea activitatilor de depozitare controlata a deseurilor din municipiu, precum si colectarea, transportul, sortarea si valorificarea deseurilor provenite din gospodariile populatiei. Crearea Novabac pare a fi un sah dat de edili societatii Soma, actualul operator de salubritate din municipiul Bacau. Structurile de conducere ale Novabac sunt impregnate politic, dupa o traditie deja consacrata in peisajul administratiei bacauane. Astfel, Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) numara cinci membri, din care 3 sunt consilieri locali ai PNL: Isabela Adam, Ileana Paduraru, respectiv Vasilica Hirtescu. Ceilalti membri ai AGA sunt Irina Florea (PSD) si Florin Toma (PD-L).

De cateva zile sud-estul Romaniei este amenintat de codul rosu de radiatii solare. Acest fenomen se dovedeste a fi extrem de periculos pentru sanatatea noastra. El afecteaza atat pielea, cat si ochii. Cu toate acestea, putini sunt cei care iau in serios sfaturile medicilor si continua sa se expuna chiar si la orele amiezii pericolelor cauzate de vremea caniculara. “Cele mai nocive pentru piele sunt razele ultraviolete, in special intre orele 10-16, pentru ca au un efect de imbatranire a pielii, determinand anumite modificari sub forma de hiperpigmentatie, cruste, care in evolutia lor determina modificari ce pot duce la cancere cutanate”, a declarat dr. Nicolae Apetroaie, medic dermatolog.
Tocmai din acest motiv medicii ne sfatuiesc sa ne protejam pielea cu lotiuni speciale si sa evitam fumatul, dar si bauturile alcoolice. Modificarile care se produc la nivelul pielii apar in special in zonele expuse, pe fata, pe brate si chiar in zona gatului. Vestea buna este ca, depistate la timp, acestea pot fi tratate.

Fara corturi de prim-ajutor

Desi judetul Bcaau a iesit de sub avertizarea codului galben de canicula, temperaturile se mentin ridicate in special la orele pranzului, cand se inregistreaza temperaturi de 32 de grade Celsius. In orasele din tara au fost amplasate corturi de prim-ajutor dotate cu aer conditionat, apa si personal care poate masura tensiunea arteriala a persoanelor doborate de caldura. In Bacau situatia este alta. Din pacate pentru bacauanii care se aventureaza pe strazile din oras la orele amiezii, cand temperaturile sunt insuportabile, nu vor gasi nici un cort de prim ajutor unde sa se racoreasca. In aceasta perioada caniculara nu doar pielea este afectata, ci si vederea, asta daca nu invatam sa o protejam cu o pereche de ochelari de soare. “Din pacate, cantitatile mari de ultraviolete pot produce arsuri la nivelul ochilor si pot afecta vederea. Recomandabil este sa ne protejam cu ajutorul unei perechi de ochelari de soare polarizati sau cu protectie UV, astfel incat ochii nostri sa nu aiba de suferit”, a precizat Mirela Berescu, consilier optica medicala. De cele mai multe ori suntem tentati sa ne cumparam ochelarii in functie de aspectul lor si nu in functie de gradul de protecttie. “Foarte gresit!” spun medicii. Asta pentru ca o pereche de ochelari de soare care nu respecta anumite caracteristici tind sa modifice vederea si de foarte multe ori acestia nu confera mai deloc protectie impotriva razelor solare. “Ochelarii mi-i cumpar in general pentru protecttie. Nu sunt de firma. Sincer, nu-mi dau seama cat de eficienti sunt”, a spus Raluca Mihalache. “Incerc sa gasesc ochelari de soare care sa ma protejeze. Trebuie sa recunosc ca nu sunt foarte buni si nu cred ca respecta normele. Din pacate, eu conduc foarte mult si-mi sunt de mare ajutor. De obicei cumpar ce gasesc. O pereche de ochelari buni, care sa ma protejeze, nu-mi permit, pentru ca sunt destul de scumpi”, ne-a spus Claudia Andrei. In aceasta perioada magazinele de optica practica reduceri pentru ochelarii de soare, iar medicii ne recomanda sa investim banii intr-o pereche de ochelari buni, care sa ne protejeze.

Spitalele bacauane sangereaza

Numarul de paturi din spitalele publice bacauane s-a redus drastic. Ministerul Sanatatii a dat afara din saloane 419 paturi. Aceasta miscare se produce cu doua saptamani inainte ca unitatile sanitare sa fie preluate de Consiliul Judetean si Consiliile Locale. Inca nu se stie cum va fi afectata finantarea spitalelor dupa aceasta masura si nici daca se va ajunge la concedieri. Cele mai multe paturi le-a pierdut Spitalul de Pediatrie, unde reducerea a fost de 33%.

Spitalele publice din Bacau au pierdut 419 paturi dupa ce Ministerul Sanatatii a pus in practica ceea ce anunta de mai multe luni: reducerea numarului de paturi. “In urma cu cateva luni a venit de la minister o comisie de evaluare, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica Bacau. In urma evaluarii, pe baza indicatorilor raportati si a gradului de utilizare, s-a decis reducerea acestor paturi. In continuare, spitalele trebuie sa-si organizeze activitatea din sectiile care nu au avut adresabilitate corespunzatoare”

Ministerul Sanatatii a decis ca in spitalele publice bacauane sa se aplice o reducere cu 14% a paturilor (din 3067 raman 2648):
• Spitalul Judetean de Urgenta Bacau – pierde 120 de paturi, raman 1062;
• Spitalul de Pediatrie Bacau – pierde 96 de paturi, raman 199;
• Spitalul de Pneumoftiziologie – pierde 10 paturi, raman 170;
• Spitalul Municipal Onesti – pierde 105 paturi, raman 537;
• Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti – pierde 14 paturi, raman 388;
• Spitalul Orasenesc Comanesti – pierde 40 de paturi, raman 120;
• Spitalul Orasenesc Buhusi – pierde 34 de paturi, raman 173.

Spitalul de Pediatrie, "micsorat" cu 33 la suta

Cel mai afectat de masura ministerului este Spitalul de Pediatrie, unde reducerea este de 33% din paturi. Aici a fost desfiintat compartimentul de oftalmologie, iar cel de anestezie si terapie intensiva a fost mult restrans. “Intr-adevar, se desfiinteaza compartimentul de oftalmologie si ramane doar cabinetul din ambulatoriu, ne-a declarat Gabriel Drug, managerul spitalului. Nu cred ca ne va scadea bugetul alocat de Casa de Asigurari. In ceea ce priveste personalul, vom face o analiza. Luni voi convoca un consiliu medical si vom discuta aceasta problema.”

Managerul SJU a castigat peste 70 de paturi

In Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) vor fi cu 120 de paturi mai putine, iar compartimentul de alergologie nu mai exista. Initial, SJU era vizat de minister cu o cifra mai consistenta pe lista reducerilor de paturi. “Intr-o prima propunere a comisiei de evaluare pierdeam 191 de paturi, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, managerul SJU. Cand am aflat aceasta cifra am plecat la Bucuresti, in audienta la ministrul Atilla Cseke”. Negocierile au fost dure, insa argumentele prezentate de Popescu au schimbat situatia. “Principalul argument a fost numarul mare de medici: 230. I-am spus ministrului ca Bacaul a dat multi doctori care s-au intors acasa. E pacat sa-i pierdem. Am aratat apoi ca spitalul este foarte bine utilat, ca a fost reabilitat, ca in 2011 ar trebui sa obtina statut de clinica, exista un numar mare de externari, 54.000 pe an, iar indicele de utilizare a paturilor este peste media pe tara. “ Daca s-ar fi pastrat intentia initiala de reducere, maternitatea bacauana, unde au loc peste 4000 de nasteri pe an, ar fi putut pierde gradul III, de maternitate regionala, iar sectii unice in judet sau cu mare adresabilitate ar fi putut deveni compartimente.

S-a taiat de unde trebuie?

Din Spitalul Municipal Onesti s-au “taiat” 105 paturi. Este foarte mult, iar conducerea unitatii sanitare reproseaza factorilor decizionali ca nu au discutat cu medicii din spital, cu echipa manageriala. “A fost doar o evaluare pe baza de indicatori, ne-a declarat dr. Iuliu Ionas, director medical. Nu am purtat nicio discutie cu comisia. Intrebarea este daca s-au redus paturi de unde trebuie. Sunt spitale in judet umflate cu pompa, unde pe afara e vopsit gardul, iar inauntru…” Dr. Ionas spera ca dupa 1 iulie, cand spitalul va trece in administrarea Consiliului Local Onesti, sa aiba loc o schimbare in bine.

Lasat sa moara

La Spitalul Buhusi se reduc 34 de paturi. Primarul orasului, Ionel Turcea, este indignat de aceasta masura a Ministerului Sanatatii. “Au taiat paturile ca sa-i coste mai putin plata serviciilor din spitale, ne-a declarat primarul Buhusiului. Nu e normal sa faca acest lucru. Ne predau spitalele, dar taie paturile ca sa ia acestea mai putini bani de la Casa de Asigurari de Sanatate. Fara paturi si, prin urmare, fara servicii, spitalele nu vor putea castiga bani pentru a-si plati personalul si utilitatile”. Ionel Turcea recunoaste scenariul de la predarea scolilor catre administratiile locale. “Ni le-au pasat in 2000. De 10 ani nu se mai uita inspre scoli. Asa vor face si cu spitalele. Noua ne trebuie 320 de miliarde sa punem la punct spitalul. De unde?”. In urma cu cateva luni, spitalul Buhusi era dat drept candidat la desfiintare.

“Reducere convenabila”

Prefectul judetului crede ca reducerea de paturi din spitalele publice era necesara. “S-au comis niste abuzuri, cu pensionari anticipate, concedii medicale, ne-a declarat Claudiu Balan. Nu se justifica existenta atator paturi. Din cate stiu eu, starea de sanatate a populatiei nu s-a inrautatit. Decizia de reducere nu s-a luat dupa ureche. Au fost comisii de evaluare. S-a discutat cu managerii spitalelor mai mari. S-a decis o cifra mai mare, dar am negociat si am obtinut o reducere convenabila. Daca ne gandim ca la Buhusi si Comanesti nu sunt cadre medicale suficiente, sa internezi pacienti numai ca sa stea pe un pat de spital?”. Prefectul Balan crede ca aceasta masura va eficientiza activitatea si ii va responsabiliza pe manageri.

Urmeaza reducerea bugetului?

Contractele dintre spitale si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate nici nu s-au uscat dupa ce au fost semnate (in mai) si trebuie renegociate. Anul acesta, bugetul spitalelor este cu 6,40% mai mare decat anul trecut. Cu toate acestea, banii alocati de CJAS abia asigura fondul de salarii si ceva peste acesta, pentru aprovizionarea cu medicamente. Dupa negocierile cu spitalele, conducerea CJAS ne-a declarat ca la alocare s-au avut in vedere, printre altele, numarul de paturi si adresabilitatea. “Noi nu asiguram salarii si fonduri pentru medicamente, ci platim servicii, declara Viorica Draganuta, director general al CJAS. S-a convenit, totusi, sa se asigure salariile si un minim pentru medicamente. In unele spitale fondul de salarii este de 60% din buget, iar in altele, ineficiente, de 90%. Nu e normal sa se aloce banii dupa salarii, ci dupa numarul de paturi. Daca se reduc paturi, se rediscuta contractul.”

Parcarea publica, cu plata, invecinata cu Hotelul Moldova si Parcul Catedralei, va fi transformata de Primaria Bacau, in cadrul unui parteneriat public privat, “intr-o afacere prospera”.
2183 de metri patrati vor fi concesionati unui agent economic, dispus sa investeasca acolo cel putin 2 milioane de euro intr-o parcare subterana si intr-un spatiu de alimentatie publica si servicii, cu regim de inaltime P+1. Cine va castiga licitatia si va realiza aceasta investitie va beneficia de profitul obtinut timp de jumatate de secol. Consilierii locali bacauani ne-au declarat ca nu au aprofundat suficient hotararea de CL pentru care au ridicat mana in data de 27 mai 2010. Conducerea municipalitatii afirma cu inocenta ca aceasta concesiune s-ar baza doar pe nevoia de locuri de parcare si ca nu au cunostinta de existenta unui proiect realizat de o firma din Spania, dupa care ar fi scris proiectul de Hotarare de Consiliu Local. Potrivit altor declaratii, firma “Aranade” s-a angajat pe propria cheltuiala sa realizeze proiectul parcarii subterane, sa gaseasca investitor, iar conducerea Primariei, sa mimeze organizarea unei licitatii.

Un proiect care nu a ridicat semne de intrebare

Consiliul Local Bacau a aprobat in data de 27 mai concesionarea parcarii publice din fata Hotelului Moldova. 2183 de metri patrati vor reveni celui care va construi o parcare subterana cu trei nivele, cu 200 de locuri de parcare si un spatiu de P+1, cu profil de activitate alimentatie publica si alte servicii. Investitorul va avea toata afacerea cel putin 49 de ani cu posibilitate de prelungire. Pentru fiecare metru patrat va plati catre municipiu cate 82 de lei, anual, pentru fiecare metru patrat de parcare si 107 lei pentru metrul patrat ocupat de cladirea cu activitate de alimentatie publica. Consilierii locali ne-au declarat ca nu cunosc amanuntele acestei concesiuni. “Stiu ca s-a aprobat concesionarea acelei parcari. E vorba de un parteneriat public privat. Mai multe, nu stiu”, ne-a declarat democrat-liberalul Gabriel Axinte. Nici Costel Dunava de la PSD nu stie ce ascunde proiectul, sau de ce au fost impuse anumite conditii in caietul de sarcini. “Vom vedea ce va fi acolo. Deocamdata s-a aprobat organizarea licitatiei. Nu stiu cand va fi”, ne-a spus Dunava.

“Concesionarea parcarii este o mare greseala”

Consilierul PSD George Bogatu a depus ieri la Primaria Bacau un proiect privind realizarea unei parcari cu patru etaje, din care unul la demisol, in locul actualului sediu al Ambulantei, aflat vizavi de Piata Centrala. George Bogatu considera ca realizarea unei parcari cu doar 200 de locuri nu justifica concesionarea unei suprafete de peste 2000 de metri patrati in centrul orasului. Asta in conditiile in care in locul actualei parcari va fi realizat un restaurant si mai multe birouri. In acelasi timp, alesul a venit cu mai multe propuneri vehiculate in Consiliul Local Bacau. O parcare subterana ar fi putut fi construita in locul actualului Parc al Catedralei. “O zona extraordinara, care se preta la o astfel de parcare era Parcul Catedralei, care a fost realizat din motive electorale. Eu nu sunt de acord cu concesionarea acelei suprafete. E o mare greseala, dupa mine. Sunt sigur ca o astfel de investitie putea fi realizata de primarie, cu bani de la oameni, care ar fi fost interesati sa aiba un loc de parcare permanent”, ne-a declarat George Bogatu.

Iulian Burghelea, consilier judetean PNL: „S-au semnat contracte cu Aranade”

In cursul anului 2009, firma spaniola Aranade a fost introdusa de consilierul liberal Iulian Burghelea la mai multe primarii din judet. In urma cu un an, reprezentantii acestei firme ne-au declarat, in cadrul unei conferinte care a avut loc la Directia Agricola Bacau, ca se ocupa de proiectare, implementare si chiar de obtinerea de fonduri pentru obiectivele de investitii ale autoritatilor locale. Reteta firmei este una sigura: Aranade realizeaza proiecte de interes local, pe care le prezinta apoi autoritatilor. Firma cauta apoi finantare pentru proiect. Daca autoritatile inteleg avantajele realizarii investitiei, licitatia pentru concursul de proiecte sau pentru lucrari devine practic o formalitate, deoarece in caietele de sarcini se solicita chiar ceea ce a realizat anterior societatea. Modalitatea agresiva de impunere pe piata a societatii da rezultate, deoarece aduce autoritatilor investitii pe tava, contra unor beneficii, dar intra in contradictie cu Ordonanta 34/2006 privind achizitiile publice, cu normele in vigoare pentru organizarea licitatiilor. Consilierul judetean Iulian Burghelea (PNL) ne-a declarat faptul ca intre firma Aranade si Primaria Bacau au fost deja semnate unele precontracte. “Au realizat doua proiecte de parcari subterane. Una la Moldova si cealalta la Policlinica Veche. Au semnat niste contracte cu Primaria, acum sunt in stadiul de a gasi o banca dispusa sa finanteze. Ei vor superviza proiectul. Pana acum au fost de vreo trei ori la Primaria Bacau. Cei de la primarie s-au angajat sa faca totul pentru ca aceasta concesiune sa fie legala. Din acest proiect, toata lumea va avea de castigat”, ne-a declarat consilierul penelist.

„Totul va fi legal”

Reprezentantii municipalitatii au negat existenta unor intelegeri intre municipalitate si societatea spaniola sau o alta firma interpusa. Viceprimarul Dragos Luchian ne-a declarat ca sunt necesare doua parcari subterane, una la Policlinica Veche si alta la Hotel Moldova. (Exact cum prevede studiul celor de la Aranade, conform spuselor consilierului Burghelea – n.r.). “A fost aprobata organizarea licitatiei pentru concesionare. Doua parcari ar asigura necesarul de locuri de parcare pentru bacauani. Eu nu am auzit de nicio firma spaniola care sa fi facut proiectul, desi sunt zilnic la primarie. Oricum, totul va fi legal. Caietul de sarcini poate fi consultat, iar licitatia va fi anuntata pe SEAP”, a afirmat edilul. In momentul de fata, terenul care urmeaza sa fie concesionat este o parcare cu 44 de locuri. Acestea se vor pierde odata cu construirea imobilului-restaurant. In acelasi timp, la subsol se va realiza o parcare, pe trei nivele, cu 200 de locuri de parcare.

Puncte termice, uitate-n paragina

In 2006, CET Bacau returna Consiliului Local mai multe imobile care nu mai erau necesare prestarii serviciului de termoficare. Pe fondul modernizarii Punctelor si Centralelor Termice (PT; CT) din municipiu, peste 50 de astfel de cladiri au facut obiectul unei reorganizari: cele mai multe au fost desfiintate, iar spatiile au fost preluate de catre municipalitate in vederea valorificarii lor prin vanzare/inchiriere. La patru ani de la „marea trecere“, PT-urile aflate in patrimoniul institutiei edilitare se afla intr-o stare de avansata degradare. Cateva cladiri au facut obiectul unor jocuri politice, ajungand pe mana clientelei municipalitatii, in timp ce grosul imobilelor zace nefolosit, in conditiile in care bugetul local ar fi putut fi serios rotunjit prin vanzarea lor.
De cealalta parte, CET Bacau, societatea care a cedat respectivele PT-uri, a inregistrat numai in ultimii doi ani pierderi de peste 540 de miliarde lei vechi, aflandu-se, practic, in buza falimentului.

Prin Hotararea nr. 287 din 30 octombrie 2006, consilierii locali au aprobat preluarea de catre municipalitate a 53 de imobile in care au functionat Puncte si Centrale Termice apartinand furnizorului de agent termic, CET Bacau. Preluarea cladirilor s-a facut prin intermediul Directiei de Patrimoniu din subordinea Primariei, in baza unui protocol de predare-primire intocmit si semnat de catre doua comisii infiintate prin HCL nr. 223 din 31 august 2006. In acelasi an, alesii locali au aprobat (prin HCL nr. 112 din 31 mai) suplimentarea fondurilor destinate modernizarii a 34 de PT-uri din municipiu de la 160 de miliarde lei vechi la 222 de miliarde.

Se puteau obtine bani

Valorificarea spatiilor ramase in urma modernizarii PT-urilor nu a avut efectul scontat. La patru ani de la trecerea acestora in patrimoniul Primariei, majoritatea imobilelor sunt in paragina, doar o mica parte fiind inchiriate sau vandute. Mai mult, ceea ce s-a dorit a fi o afacere imobiliara de dimensiuni a sfarsit intr-un esec de proportii, in conditiile in care spatiile ramase in PT-uri nu au atras prea multi doritori. Petrica Munteanu, fost consilier local si membru intr-una din comisiile infiintate prin HCL nr. 223/2006, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca ideea de valorificare a PT-urilor i-a apartinut primarului bacauan. "Stavarache a venit cu propunerea de valorificare a PT-urilor, mai ales ca ele nu aveau niciun viitor fiind scoase din circuitul de termoficare. S-a sperat ca se vor obtine bani. Din cate stiu vreo doua s-au vandut cu peste 100.000 de euro, dar cam atat. Oricum acele PT-uri produceau pierderi si au fost modernizate cu banii CL", a afirmat Munteanu. Din comisie a mai facut parte si Roxana Mironescu, fost consilier local si membru in AGA de la CET. Aceasta, ajunsa intre timp viceprimar, nu a putut fi contactata pentru a exprima un punct de vedere in pofida repetatelor incercari ale jurnalistilor.

Investitii nerentabile

In martie 2007, consilierii au aprobat o hotarare (HCL nr.71 din 7 martie 2007) privind reamenajarea a 13 PT-uri si realizarea unor goluri de acces catre spatiile care nu mai erau folosite in procesul de termoficare si urmau a fi scoase la mezat. Potrivit Anexei ce a insotit proiectul de hotarare, suprafata inchiriata la cele 13 imobile depasea 1280 de metri patrati. Cele mai mari suprafete supuse inchirierii se gaseau in PT 69 (str. Garii) – 151 mp, PT 5 (Aleea Ghioceilor) – 133 mp, respectiv PT 97 (str. Nordului) – 130 mp. In acelasi an, prin HCL nr. 349 din 28 septembrie, alesii bacauanilor au decis trecerea in domeniul privat a 4 PT-uri si 2 CT-uri disponibilizate in urma modernizarilor, in vederea scoaterii acestora la licitatie. Seful comisiei de licitatie a fost Constantin Scripat, fost viceprimar, actual subprefect. Comisia era intregita de Ovidiu Popovici, secretarul municipiului, Gavril Pircu, seful Directiei Patrimoniu, Leonard Padureanu directorul economic de la acea data al Primariei, precum si de doi consilieri locali liberali… Roxana Mironescu, respectiv Ilie Birzu. "Noi eram doar executanti. Trebuia sa se scoata bani pentru bugetul local din valorificarea PT-urilor. Posibilele investitii imobiliare au fost incurcate de faptul ca imobilele nu au fost degajate in totalitate. Ulterior, nimeni nu a mai platit chirie pe suprafetele contractate cu Primaria. Toti priveau doar terenul, dar in interiorul PT-urilor mai ramasesera un cazan, o conducta etc. Nu se putea construi in ele mare lucru", a declarat Scripat.

Puncte pentru Palar

Una dintre cele mai ravnite centrale termice, cea de la Piata Centrala, a fost scoasa la licitatie in primavara lui 2008. Prin HCL nr.161 din 17 aprilie 2008, Consiliul Local aproba scoaterea la vanzare a imobilului prin licitatie publica deschisa. Seful comisiei de licitatie a fost acelasi viceprimar Scripat. Potrivit unui Raport de Evaluare intocmit de Sierra Quadrant si anexat la proiectul de hotarare, CT-ul de la Piata Centala avea o valoare de peste 130.000 de euro. Scripat a declarat ca, initial, centrala dezafectata a fost castigata de societatea Luxor, apartinand deputatului penelist Ionel Palar. In prezent, imobilul se afla intr-o stare de avansata degradare. "Cladirea cade langa mine. Din cate stiu Primaria dorea sa faca ceva acolo. Primaria nici nu vinde, nici nu inchiriaza. Cine se baga cu ei, nu castiga nimic", a declarat pentru cotidianul Desteptarea Constantin Gradinaru, afacerist bacauan care a preluat fosta spalatorie a Oficiului Judetean de Turism, situata in imediata vecinatate a CT-ului de la Piata Centrala.
Pe 21 ianuarie 2005, AGA de la CET Bacau a decis sa inchirieze spatiul de 150 de metri patrati existent in PT 117 din str. Slanicului catre aceeasi societate Luxor detinuta de penelistul Ionel Palar. Pretul de inchiriere stabilit la acea data a fost de 0,5 euro pe metru patrat. In prezent, in incinta PT-ului functioneaza un depozit.
Vasile Dragusanu, fost manager al CET Bacau, a declarat ca valorificarea PT-urilor a cazut in sarcina exclusiva a CL. Dragusanu a opinat ca acestea ar fi trebuit vandute si nu date in chirie. "Treaba asta mi-a adus un disconfort. Nu m-a pasionat cine ia spatiul, cine-l inchiriaza. Dintr-o problema de eficienta financiara, toata chestiunea s-a transformat in altceva. Consiliul Local s-a ocupat de acele spatii. Eu nu-mi mai amintesc prea multe detalii. Oricum, cred ca s-a scapat din vedere de catre CL valorificarea rapida a spatiilor. Vanzarea lor era cea mai buna solutie in opinia mea", a afirmat Dragusanu.

Pircu tace malc

Gavril Pircu, seful Directiei de Patrimoniu, a refuzat sa faca publice datele privitoare la situatia PT-urilor din municipiu. Pe un ton iritat, acesta i-a indemnat pe jurnalistii Desteptarii sa-l caute pe purtatorul de cuvant al Primariei. Asta, in conditiile in care Directia de Patrimoniu s-a ocupat integral de preluarea spatiilor in administrarea municipalitatii. "Exista un purtator de cuvant platit pentru a da informatii. Eu n-am ce sa va spun", a declarat Pircu.
De cealalta parte, viceprimarul Dragos Luchian a apreciat ca valorificarea PT-urilor ar fi inoportuna in plina criza imobiliara. Luchian a afirmat ca acestea ar putea fi vandute, daca vor exista oferte ferme de cumparare. "Ele au fost retehnologizate si o parte a fost scoasa din uz. Daca se va manifesta un interes din partea cuiva vom organiza licitatie. Din cate imi amintesc, PT-ul de langa magazinul Luceafarul a fost vandut recent. Nici nu e momentul acuma. Sunt spatii ulracentrale care stau pe loc pentru ca e criza", a declarat viceprimarul.

CET Bacau, gaura neagra

Societatea de termoficare este o adevarata gaura neagra pentru buzunarele contribuabililor bacauani. Aceasta a inregistrat pierderi colosale in ultimii ani, pe fondul debransarii tot mai multor apartamente de la reteaua publica de termoficare. Pasivele CET Bacau au crescut progresiv in intervalul 2003-2009. Astfel, daca in ultimii doi ani ai administratiei Sechelariu, datoriile CET au fost de doar 33,8 miliarde de lei vechi (2003), respectiv 44,5 miliarde (2004), in ultimii doi ani ai actualei administratii datoriile CET au „explodat” literalmente: 380 miliarde de lei vechi (2008), 165 miliarde (2009). Asta, in timp ce numarul clientilor CET s-a diminuat vertiginos, acesta depasind de putin cifra de 20.000.
Din afacerea PT-urilor, societatea de termoficare s-a ales cu modernizarea a 34 de puncte, realizata pe banii Consiliului Local. Municipalitatea, de cealalta parte, sta cu mortul in casa, aceasta nereusind sa valorifice in adevaratul sens al cuvantului patrimoniul imobiliar dobandit in octombrie 2006, prin HCL nr. 287.

Incredintate cu titlu gratuit

De-a lungul timpului, municipalitatea a dat in folosinta, cu titlu gratuit, mai multe puncte termice. Astfel, in PT 2 din Aleea Ghioceilor Primaria a amenajat un club pentru pensionari, un al doilea club urmand a fi edificat pe spatiul fostei CT din strada Soimului. Prin HCL nr.488 din 28 decembrie 2007, alesii au aprobat infiintarea unui "punct eco" in spatiul PT 63 din strada Calugareni. Doua PT-uri, 19 si 64, vor fi transformate in puncte de incasare a impozitelor si taxelor locale (HCL nr.118 din 29 aprilie 2010), in timp ce HCL nr.117 din 29 aprilie 2010, stipuleaza ca PT 37 urmeaza a fi inchiriat – prin contract de comodat – catre Asociatia Nevazatorilor. De asemenea, un spatiu situat in incinta PT 31 din strada Bucegi a fost incredintat Sport Club Municipal Bacau (HCL nr.51 din 25 februarie 2010), in timp ce PT 5 situat pe Aleea Ghioceilor a fost incredintat, prin contract de comodat, catre Asociatia Judeteana de Fotbal (HCL nr.9 din 23 februarie 2010). Primaria insasi vrea sa amenajeze, intr-unul din PT-urile aflate pe strada Ana Ipatescu, o arhiva proprie.

Perspectiva trecerii spitalelor în administrarea comunitatii locale îi îngrijoreaza si pe buhuseni. Exista si aici teama ca onor guvernantii nu cultiva autonomia/descentralizarea decat pentru a crea, eventual, vinovati si de a gasi noi motive pentru desfiintarea unor spitale. La Buhusi, un calcul sumar arata ca facturile pentru utilitatile spitalului au, pentru un an de zile, o valoare de 7 miliarde de lei vechi. În plus, se adauga, firesc, si cheltuielile de reabilitare a retelei termice, a instalatiilor sanitare etc. Spitalul buhusean are o vechime de vreo patruzeci de ani si cere reabilitari mari. Va putea sustine firavul buget buhusean acest efort? “Veniturile noastre anuale sunt de aproximativ 22 de miliarde de lei vechi. O treime din aceste venituri ar trebui cheltuita pe relatia spitalului. Tot cam aceeasi valoare vor avea facturile achitate pentru scoli. Mai ramane o treime pentru rezolvarea celorlalte probleme. Va fi foarte dificil, spune primarul Ionel Turcea, dar…” Primarul evidentiaza si un aspect al finantarii pe care guvernantii îl ignora, de ani de zile: “Spitalul Buhusi deserveste si aproximativ 20 000 de cetateni din alte localitati. Firesc ar fi ca aceste localitati sa participe, proportional, cu resurse financiare necesare pentru functionarea institutiei. De ce sa purtam noi povara altora? Firesc ar fi ca legislatia sa aiba în vedere acest aspect. Acelasi lucru este valabil si pentru liceele care scolarizeaza elevi din alte localitati. Fiecare comunitate ar trebui sa participe la asigurarea finantarii acestor institutii. Si mai e ceva: problema restructurarii spitalelor este aruncata acum în sarcina noastra. Este clar ca guvernantii vor sa transforme multe spitale în centre sociale”.
Desi preluarea spitalului este privita ca o noua povara pe vechile suferinte bugetare, administratia locala buhuseana crede ca viata spitalului va continua sa palpaie decent, daca administratia centrala va tine seama si de propuneri precum cele de mai sus.

La Scoala „Mihai Eminescu” Buhusi, timp de sase luni, coordonati de profesoarele Tinca Varlan si Andreea Paduraru, mai multi elevi îndragostiti de mama-natura au zamislit proiectul „Somnul ratiunii naste gunoaie”. Încercand sa-i educe pe copii în spiritul cetateniei active, proiectul si-a propus ca tinta si influentarea pozitiva a mentalitatii colective. Copiii au realizat interviuri, au curatat o portiune din albia paraului Bodesti, au împartit „fluturasi”, au scris compuneri, au desenat, au facut fotografii, au protestat decent în strada, au oferit solutii pentru ca buhusenii sa evadeze din universul gunoaielor agresive. Recent, cu un public din care n-au lipsit nici reprezentanti ai autoritatilor locale, copiii si-au prezentat proiectul, într-o forma elevata, cu tenta… artistica. „Sacra frumusete a naturii”, „Ruga pentru natura”, „Adultul moralist”, „Buhusi, file de poveste”, „Balada bidonului” au fost titluri de eseuri, parodii sau prezentari power point realizate cu talent de catre Cosmina Teslaru, Iulia Caprioara, Patricia Anghelina, Elena Zaharia, Georgeta Pepeneata, Bianca Telita, Beatrice Drugescu. N-a lipsit dansul tematic. Elevii Ionut Ursache, Irina Lazar, Georgiana Stoica si Milena Placinta au evidentiat alte tinte pragmatice ale proiectului. Eleva Cosmina Teslaru zice: „Prin proiectele pe care le-am initiat ani de zile, am reusit sa influentam pozitiv administratia locala. Acum, viceprimarul Vasile Zaharia ne-a promis ca va actiona în directia unirii eforturilor mai multor institutii pentru a face din Buhusi un oras mai curat. Cred ca si acest proiect si-a atins scopul”.
Pe strazile buhusene, prezenta gunoaielor este un fel de a doua natura. Primarul Ionel Turcea zice: „E o problema de educatie, de mentalitate. Acum facem curatenie si peste o ora gunoaiele te asalteaza”. Gunoiul menajer este gestionat de firma SC Gindany SRL Company, administrata de Dumitru Buzila. Firma a investit în europubele, a amenajat spatii pentru depunerea/preluarea separata a gunoiului menajer, materialelor reciclabile, peturilor etc. Am realizat, în doua randuri, un experiment interesant cu administratorul firmei Gindany. Dupa ce a fost preluat gunoiul menajer, realizandu-se o curatenie de invidiat în zona, am revenit peste doua ore. Totul, în jur, era asediat de gunoaie. „Asa se întampla mereu. Unii se comporta de parca în acest oras ar locui nu ei, ci dusmanii lor cei mai mari”, ne-a spus Dumitru Buzila. Daca numai tancii vor sta în avangarda protejarii mediului în care supravietuim, somnul ratiunii va naste, mult timp, gunoaie…

Vor musai la "tribunel"

Este sublima, plina de bune intentii dar, asa cum ne-am obisnuit, lipseste cu desavarsire. Este vorba despre institutia medierii. In ciuda faptului ca legea medierii a aparut inca din anul 2006, aplicabilitatea ei a fost din anul 2008. Asta teoretic, pentru ca practic, numarul bacauanilor care apeleaza la mediere in vederea solutionarii unor conflicte este nesemnificativ. In Bacau exista 47 de mediatori, dar numarul medierilor nu depaseste cifra 30.

Conflictele sunt parte a vietii. Totul depinde de noi, de cum gestionam aceste probleme. Cand partile doresc solutionarea pe cale amiabila, fara a apela la instanttele de judecata, ele de fapt negociaza. Astfel se face apel la Mediere. Legea 192 din 16 mai 2006 privind medierea, in capitolul I, art.1, al.1 da urmatoarea definitie: “Medierea reprezinta o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate.”

Legiferata in 2006, aplicabila din 2008

Desi a existat dintotdeauna, a fost legiferata abia in anul 2006. Chiar si inainte de anul 1989 exista o institutie similara: cea a judecatorului de pace. Institutia functioneaza insa abia din 2008 sI doar pe hartie. In Bacau, sunt inregistrati in momentul de fata 47 de mediatori. Numai jumatate dintre ei pot desfasura activitatea de mediere intr-un cadru adecvat. “Am colegi care au avut medieri finalizate cu incheierea unui proces verbal si implicit concilierea partilor. Dar acestea sunt numai de ordinul zecilor”, ne-a declarat Gigi Candet, mediator. Pentru degrevarea instantelor, judecatorii au inceput sa recomande medierea. Si asta pentru ca ultimile modificari ale Legii 192 prevad ca magistratii trebuie sa puna in vedere partilor ca pot apela la mediator in vederea stingerii litigiului pe cale amiabila. “La judecatoria din Mangalia, pe citatiile trimise este trecut si un text in care se spune ca partile pot apela la mediere in vederea stingerii conflictului. Daca se va proceda asa peste tot, situatia se va schimba radical”, ne-a declarat Adrian Ionescu, mediator.

Divorturi si partaje

Prin mediere pot fi solutionate dispute din orice domeniu, mai putin drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum si orice alte drepturi de care partile, potrivit legii, nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege. “Cei mai multi bacauani sunt reticenti la ideea de mediere. Probabil ca este si obisnuinta ca orice conflict sau neintelegere sa fie rezolvata in instanta. Cei care apeleaza insa la mediere au facut deja un pas important in solutionarea pe cale amiabila a diferendului”, a afirmat Mihai Negrii, mediator. Din cele cateva zeci de medieri inregistrate anul acesta, cele mai multe au fost in materie de divorturi si partaje. Daca apeleaza la instanta de judecata, unde, in baza legii, se da o solutie, intotdeauna va exista o parte care pierde si una care castiga. Nu acelasi lucru se intampla in cazul medierii, unde partile negociaza si, in final, nimeni nu pierde.

Lacune in lege

Legea 192/2006 are insa si lacune. Una dintre acestea, spun mediatorii este aceea ca acordul de mediere nu are titlu executoriu. Daca ar avea un astfel de titlu, exceptand cazurile cand acordul trebuie supus controlului judecatoresc si notarial, s-ar apela mult mai des la mediere. Acordul de mediere ar putea fi pus in practica fara a mai trece printr-o faza de judecata preliminara. In anul 2009 nu a fost inregistrata nicio mediere. Dupa rezultatele inregistrate pana in momentul de fata putem spune ca institutia medierii s-a nascut moarta.