O comisie formata dintr-un medic de la Directia de Sanatate Publica, un inspector social al Inspectoratului Teritorial de Munca si un salariat al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului efectueaza o verificare amanuntita a certificatelor de handicap. Controlul nu se limiteaza doar la verificarea documentelor din dosarul fiecarui beneficiar de drepturi de handicap. Comisia se deplaseaza la domiciliul persoanei cu dizabilitati pentru a vedea daca starea ei de sanatate corespunde gradului de handicap in care este incadrata. „Unde avem suspiciunea ca nu exista concordanta intre starea de sanatate si gradul de handicap, trimitem persoanele respective la reevaluare”, ne-a declarat dr. Sorin Stancea, medic la DSP. Nu putine persoane care au fost supuse deja controlului vor trebui sa se prezinte la comisia de expertiza medicala pentru reevaluarea starii de sanatate. „Am constatat multe deficiente, declara Cristian Cucuian, director coordonator, ITM Bacau. Multe persoane au fost incadrate eronat in gradul de handicap mentionat pe certificat. Ele au fost trimise la comisia de expertiza pentru a fi reexaminate medical.“ Comisia a constatat ca sunt frecvente cazurile in care persoane cu handicap efectueaza diverse munci grele. Este vorba mai ales despre multe dintre cele care traiesc in mediul rural si muncesc la camp. „Am ajuns la un caz si nu am gasit persoana vizata acasa, ne-a relatat dr. Stancea. Am asteptat putin si am vazut-o venind de la camp cu caruta.”

Predomina handicapul grav si accentuat

Dar nu toate persoanele cu handicap vor intra in vizorul comisiei. „Rolul reprezentantului Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului este acela de a sprijini membrii echipei de control in vederea selectarii dosarelor ce vor fi verificate, in functie de incadrarea in grad de handicap, cu preponderenta grav si accentuat, ne-a spus Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC. Totodata, reprezentantul nostru sprijina comisia pentru a se deplasa in teritoriu si a verifica in teren concordanta dintre ancheta sociala si situatia reala de la domiciliul persoanei in cauza. Controlul este in plina desfasurare. A demarat in data de 9 iunie si se va incheia in 10 iulie“. La sfarsitul lunii mai, in evidenta DGASPC erau 16.409 persoane cu handicap. Dintre acestea, 14.375 sunt adulte. Mai mult de o treime dintre ele, respectiv 5.074 au handicap grav, 8.086 sunt incadrate in handicap accentuat si numai 1.015 au certificat de handicap mediu.

62 de unitati de invatamant preuniversitar vor fi comasate prin absorbtie incepand cu 1 septembrie 2010. Peste 1.200 de elevi vor face naveta pe jos sau cu microbuzul, daca acesta exista sau are sofer, pana la scolile cele mai apropiate sau cele de centru in noul an scolar.

Potrivit inspectorului scolar general adjunct, prof. Nicu Harasemciuc, decizia de a inchide aceste unitati se datoreaza faptului ca „nu se incadrau ca numar de elevi pe clasa, in cadrul legal”.

Si cu scoli inchise, si fara microbuz

La Poduri, situatia este foarte grava. Pe langa faptul ca este comuna cu cele mai multe unitati de invatamant care se vor comasa (sapte), primaria nu are nici macar un microbuz pentru transportul elevilor. “Nu ni s-a repartizat niciodata o masina, ne-a declarat primarul Ioan Dobrovat. In 2009 ni s-au inchis scolile din Negresti si una din Valea Sosii. Copiii bat zilnic mai multi kilometri pe jos. Am fost anuntati ca din toamna acestui an, se inchide scoala de la Cornet, cu 16 copii in clasele I-IV. Mai port negocieri cu Inspectoratul Scolar, fiindca este numar suficient de elevi, dar se invata simultan.” Pe lista neagra se mai afla scolile din Buleni si Cernu, precum si a doua scoala din Valea Sosii. Inspectorul adjunct sustine ca „am solicitat ministerului 60 de microbuze. Cand le vom primi, le vom repartiza”. Primarul este suparat si pentru ca nu a fost pus in garda din timp. “Daca am fi stiut ca se inchid unele scoli, nu le-am fi renovat. La Buleni, de exemplu, am investit in 2009 in jur de 200.000 de lei. Am refacut acoperisul, peretii si tamplaria.” Dupa suspendarea cursurilor, cladirile vor intra in conservare. Primarul din Poduri s-a gandit sa infiinteze centre de zi pentru copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate. “Ne-ar fi utile, dar cu ce sa le intretinem?”, se intreaba Ioan Dobrovat.

Ce se intampla cu imobilele?

Si in Sascut, elevii de la Scolile Contesti, Beresti si Pancesti 2 vor fi transferati la alte unitati mai mari. 16 copii de la Contesti vor face naveta la Sascut Sat, cei din Beresti, cu exceptia prescolarilor, vor merge la scoala de centru, iar copiii de la Scoala cu Clasele I-IV Nr. 2 Pancesti vor merge la Scoala cu Clasele I-VIII Nr. 1 Pancesti. Spre bucuria lor, elevii vor dispune de cele trei microbuze scolare ca sa ajunga zilnic in banci. Chiar daca nu s-au facut investitii majore in aceste cladiri, dupa mutarea copiilor, acestea vor trebui totusi pastrate pentru ca sunt in patrimoniul comunei. Cu toate acestea, „nu exista posibilitate de a pune paza. Totusi, baza materiala va fi mutata in scolile mai mari, acolo unde pleaca si elevii”, a explicat primarul Cristinel Bostan. Cel putin in cazul cladirii de la Contesti, se va incerca infiintarea unui cabinet medical pentru locuitorii de acolo. „Am vorbit cu medicul din Sascut Sat care incearca sa ajunga acolo zilnic. Intentionez sa ii ofer un spatiu pentru a se desfasura”, a mai spus primarul. In comuna Tirgu Trotus, toamna ar putea aduce inchiderea scolii din Viisoara. “Nu se intruneste numarul de elevi pentru clasele I-IV, ne-a declarat viceprimarul Ionel Ababei. Din acest motiv, s-ar putea sa nu mai ramana doua posturi de invatator si sa nu se poata tine nici macar ore simultane. Numarul de copii este tot in scadere, Viisoara fiind un sat imbatranit. Tinerii nu s-au mai intors aici. Cine a invatat un pic de carte a plecat prin alte parti.” Elevii de gimnaziu din Viisoara au facut si pana acum naveta la Tirgu Trotus. Daca li se vor alatura si colegii din ciclul primar, cursele se vor dubla. Aceasta inseamna un efort financiar suplimentar pentru primarie. “In fiecare luna platim salariul 800 de lei, iar combustibilul ne costa inca 600 de lei, a spus viceprimarul comunei. Daca dublam cursele, cresc toate cheltuielile.”
Lista oraselor si comunelor in care se vor inchide unitati de invatamant: Comanesti, Tirgu Ocna, Tirgu Trotus, Moinesti, Ardeoani, Asau, Balcani, Birsanesti, Blagesti, Bogdanesti, Brusturoasa, Caiuti, Casin, Colonesti, Corbasca, Dealu Morii, Filipeni, Filipesti, Helegiu, Horgesti, Huruiesti, Itesti, Letea-Veche, Margineni, Motoseni, Nicolae Balcescu, Odobesti, Oituz, Oncesti, Orbeni, Parava, Pincesti, Parjol, Poduri, Podu Turcului, Racova, Rosiori, Sascut, Secuieni, Vultureni, Zemes.

Amanarea darii in folosinta a gropii ecologice de gunoi din Bacau creeaza nenumarate probleme in judet. Toate localitatile care sunt arondate Bacaului, in ceea ce priveste colectarea selectiva a deseurilor, trebuie sa se descurce cum pot.
In Sascut, resturile menajere sunt colectate o data pe saptamana cu ajutorul celor care beneficiaza de ajutor social conform Legii 416. Pentru rezolvarea problemei, la nivelul judetului s-a ajuns chiar la un compromis. “Gunoiul este dus la groapa noastra de gunoi. Cei de la Mediu au acceptat. Ne-au dat un fel de derogare, chiar daca groapa noastra de gunoi trebuie inchisa”, ne-a declarat primarul Cristinel Bostan. La momentul potrivit se va face si alegerea cea mai buna. O alta groapa ecologica de gunoi va functiona si in Adjud. “Il voi duce acolo unde este mai ieftin. Atat din punctul de vedere al transportului cat si din punctul de vedere al depozitarii. Nu vreau ca cei din Sascut sa plateasca 5-6 lei de persoana”, a mai afirmat primarul Bostan. Acum fiecare familie plateste 1 leu pe luna pentru colectarea deseurilor.

Alternativele lipsesc

Si la Racaciuni administratia locala se confrunta cu aceeasi problema. Mai mult decat atat, gropile de gunoi din localitate au fost inchise inca de anul trecut printr-un program ISPA. Tot prin acelasi program, au fost deschise 7 platforme de colectare selectiva a deseurilor. “Anul trecut am avut 986 tone de gunoi. Avem un contract de delegare a gestiunii unei firme de salubritate. Practic, gunoiul nostru va merge unde il va duce operatorul”, a afirmat viceprimarul Ionut Ciciu. La Racaciuni gunoiul este destul de scump: nu mai putin de 2,5 lei lunar pentru fiecare membru al familiei. La Faraoani, gropile de gunoi s-au inchis in luna iulie anul trecut. Acum, resturile sunt carate de o firma specializata in Bacau. “Vom mentine in continuare contractul cu firma de salubritare. Oricum nu avem o alternativa. Acum, fiecare persoana plateste o taxa de 30 de lei pe an”, a afirmat primarul din localitate, Adrian Solomon. Lunar, firma colecteaza peste 40 de tone de gunoi. O afacere banoasa si sigura in acelasi timp am putea spune.

Mai putin de un sfert din medicii de familie din judet sunt proprietarii cabinetelor in care lucreaza. Acolo unde medicul este proprietar, se cunoaste interesul pentru investitii. Restul spatiilor sunt la mana consiliilor locale, care le renoveaza “dupa buget”. Intr-o situatie speciala sunt medicii din Bacau. Acestia negociaza zilele acestea redeventa.

Medicii de familie care isi desfasoara activitatea in spatii apartinand Consiliului Judetean Bacau trec din nou prin emotii, asa cum se intampla de 6 ani. Ba li se aproba sa cumpere cabinetele si le sunt evaluate spatiile, ba se blocheaza totul pe perioada nedeterminata. De un an, medicii si-au luat gandul de la acest subiect. “Acum se redeschide, ne-a declarat dr. Marilena Caliman, presedintele filialei bacauane a Patronatului National al Medicilor de Familie. Am fost convocati saptamana aceasta sa semnam noi contracte si sa negociem redeventa. Ni s-a spus sa venim si cu stampila, adica sa semnam pe loc.” Medicii au semnat in 2005 un contract de concesiune si au platit un euro/metru patrat/an pentru cabinete. Potrivit legii, contractul era valabil 5 ani, urmand ca apoi sa li se perceapa tariful pietei. In luna aprilie, s-au aprobat tarifele pentru redeventa. “De fapt, contractele le-am semnat in august 2005, asa ca ar trebui sa fie valabile pana in august 2010, a mai spus dr. Caliman. Stiu sigur ca de la 1 iulie trecem la Consiliul Local Bacau. Cred ca CJ Bacau vrea sa ne mai ia niste bani din urma.” Silviu Bondor, vicepresedintele CJ, ne-a declarat ca nu se confirma informatia pe care o au medicii cu privire la preluarea spatiilor de catre CL Bacau. “Ar fi trebuit sa le scoatem noi din patrimoniul CJ intai. Nu s-a aprobat asa ceva. In niciun caz nu poate fi vorba de 1 iulie. Tot ce se intampla acum este sa negociem noile tarife de redeventa. Sunt minime, dar vom incerca la negociere un pas in plus.” Medicii de familie spera sa treaca la CL si sa cumpere spatiile.

Unii au vrut, altii nu

In evidenta Directiei de Sanatate Publica apar 60 de cabinete pe care consiliile locale le-au vandut medicilor de familie. “Au devenit proprietari medici din Agas, Ardeoani, Beresti Tazlau, Brusturoasa, Buhusi, Comanesti, Cotofanesti, Filipesti, Magiresti, Moinesti, Onesti, Rachitoasa, Racova, Sarata, Scorteni, Secuieni, Stanisesti si Strugari, ne-a declarat dr. Aura Cretu, director adjunct al DSP. In unele localitati s-a aprobat vanzarea dar s-a intrerupt procesul, in altele consilierii locali au decis vanzarea, insa medicii nu au fost interesati. Mai sunt si localitati in care consilierii au votat impotriva vanzarii, cum ar fi Bacaul.” Acolo unde nu s-au vandut spatiile, consiliile locale au obligatia de a investi in ele, astfel incat sa le aduca la standardele europene pentru cabinete medicale.

Spatii moderne, chirii mai mari

Dofteana este una dintre localitatile in care medicii ar fi putut deveni proprietari daca ar fi vrut. “In 2008 au zis ca sunt interesati sa cumpere, ne-a declarat primarul comunei, Ioan Bujor. Am facut expertiza, cabinetele fiind evaluate la sume intre 270 si 300 de milioane de lei vechi. Deodata, medicii au refuzat sa mai cumpere. Noua ne-ar fi convenit sa vindem. Ne-am apucat de reabilitarea spatiilor, dispensarul fiind construit in 1970. Am investit peste 40.000 de lei in sarpanta, termosistem si tamplarie. Urmeaza interioarele.” Dupa modernizarea cladirii, a crescut si chiria pe care medicii o platesc pentru cabinete. “Dau pe luna 2,5 milioane de lei vechi, de 10 ori mai mult decat inainte de renovare”, ne-a declarat dr. Alexandru David.

Nici nu vand, nici nu investesc

“Eu am vrut sa cumpar spatiile, atat cabinetul din Tirgu Trotus, cat si punctul de lucru din Viisoara, ne-a declarat dr. Cosmin Constantin Marcu. S-au opus consilierii. Am investit la Viisoara, unde cabinetul era intr-o gradinita dezafectata, 10.000 de euro. Cu drag si entuziasm am facut asta.“ Cabinetele medicale din Tirgu Trotus se afla intr-un imobil degradat. Primaria nu a reusit sa investeasca nimic aici. Nici macar gardul nu este intreg. “Macar acoperisul daca l-ar face, fiindca la vant zboara tigla”, a spus dr. Roxana Puscalau. Viceprimarul comunei, Ionel Ababei, ne-a declarat ca se va incerca “ceva, in functie de bani, fiindca arata rau cladirea.” Desi legea obliga administratiile locale sa renoveze spatiile medicale nevandute, totul depinde de fonduri. Si cum e criza…

Lucrarile de la pasajul suberan din municipiul Bacau pun in pericol integritatea imobilelor din jur. Motivul? Santurile sapate in dreptul trotuarului pietonal, dar si ploaia torentiala din ultimele zile, au dus la surparea malului de pamant. Odata cu solul, a cazut si jumatate din calea de acces a trecatorilor.

Viorel Ursache a lucrat multi ani in strainatate pentru a strange bani cu scopul de a-si deschide o afacere in orasul Bacau. Dupa multe sacrificii, afacerea mult visata se duce la vale. La propriu. Restaurantul pe care-l detine este situat chiar in dreptul santierului deschis cu ocazia inceperii lucrarilor la pasajul subteran din municipiul Bacau. Odata cu santurile sapate de lucratori, jumatate din trotuarul pe care circula trecatorii s-a surpat. Ursache arata cu degetul spre constructori, spunand ca malul de pamant nu a fost consolidat asa cum ar fi trebuit si ca lucrarile au fost realizate dupa ureche.
Constient de pericolul ce-l paste, acesta a incercat sa se adreseze responsabililor cu lucrarile. Din pacate nu a fost luat in serios. “Dupa ce i-am contactat telefonic au venit aici niste reprezentanti ai primariei. Cand au aflat ca sunt cu televiziunea au disparut, nu mai erau aici”, a relatat proprietarul.
Lucratorii Primariei nu au plecat inainte de a transmite un mesaj catre patronul de carciuma. “Cei de la primarie au spus ca daca domnul Ursache vine cu cei de la presa va avea probleme mai tarziu. Dupa asta au plecat imediat”, a povestit Ciprian Bojoga, angajat al restaurantului.
Nemultumirile patronului nu se opresc insa aici. Acesta a dezvaluit ca odata cu inceperea lucrarilor la pasaj, numarul clientilor care-i trec pragul a scazut cu 80%. “Nu mai vine aproape nimeni din cauza conditiilor. Am avut noua nunti si cateva petreceri programate si clientii au renuntat din cauza mizeriei care s-a facut aici. Acum ploua si este noroi. Cand e cald afara, praful care se ridica in aer se aseaza tot in curtea restaurantului”, opineaza Ursache.

Vecini la fel de nemultumiti

Nu doar afaceristul este nemultumit de situatie. Si vecinii acestuia au de suferit. Ei se plang de faptul ca au ajuns sa fie sechestrati in propriile locuinte din cauza lucrarilor la pasaj. “Nu putem sa stam asa. Trotuarul se prabuseste, mizeria este de nedescris. Am stat doua saptamani cu gunoiul in casa pentru ca nu mai vine nimeni sa ni-l ia. Nu au pe unde, nu au o cale de acces”, a spus Gheorghe Paris, locatar.
Reprezentantii primariei sunt de parere ca nu exista niciun pericol ca trotuarul sa se surpe. Mai mult, acestia sunt convinsi ca pietonii au cai de acces si trecere.
“Am fost sunat de domnul Ursache si cand a sesizat aceasta problema, dirigintii de santier s-au dus la fata locului si s-au luat masuri pentru a proteja acest canal. Nu exista riscul ca acel trotuar sa se surpe. Am fost personal la santier si trotuarul nu s-a surpat. Santierul este asigurat din acest punct de vedere. El este la limita trotuarului catre strada, astfel ca circulatia nu este in pericol”, a declarat Ciprian Pistea, seful Unitatii de Implementare a Proiectului. Situatia de la fata locului il contrazice insa pe Pistea, semn ca lucratorii Primariei au efectuat verificari, dar din… birou.

„Vom cauta o forma de despagubire“

Vizibil iritat, viceprimarul Dragos Luchian a declarat ca investitia este necesara pentru municipiu si ca un proiect finantat din fonduri europene e mai important decat un trotuar. Luchian a afirmat ca edilii vor cauta o solutie pentru a-l despagubi pe patronul nemultumit ca afacerea ii intra in faliment. „Trebuie facuta o evaluare in instanta sa vedem care este valoarea despagubirilor. Noi il putem despagubi pe baza unei expertize. E vorba, in primul rand, de vadul comercial pe care l-am periclitat“, a recunoscut Luchian.

Pasajul… electoral

Realizarea pasajului subteran este in intarziere dupa ce santierul a fost deschis abia la inceputul acestei primaveri. Investitia este finantata din fonduri europene si va avea un cost total de peste 8 milioane de euro. Lungimea pasajului va fi de 260 de metri si va traversa 14 linii de cale ferata. Lucrarile se asteapta a fi finalizate in preajma alegerilor locale din 2012.

Cine e Pistea?

Managerul proiectului este Ciprian Pistea, inspector in cadrul Serviciului Implementare Programe din Primaria Bacau. Pistea are o „vasta“ experienta in lucrul cu fondurile europene si proiectele de infrastructura. Potrivit CV-ului sau, experienta sa se rezuma la „functia“ de sef de raion in Metro, sef de tura la Sofert (n.r. – fostul CIC), tehnolog la acelasi CIC, precum si functia de director zona in cadrul Kober SRL.

Scoala cu Clasele I-VIII Racaciuni este pe punctul de a fi demolata. Din cele doua corpuri de cladire, unul este in stare avansata de degradare. Acesta va disparea in curand, iar ridicarea unui nou edificiu ar trebui finantata de Banca Mondiala prin Inspectoratul Scolar. Pana in acest moment, primaria a stans avizele necesare si autorizatiile de constructie. „Cladirea nou construita va fi mai mare. Pe langa salile de clasa si cancelarie, intentionam sa construim o biblioteca si vom monta si o centrala pentru incalzire”, a explicat viceprimarul Ionut Ciciu. Aproximativ 300 de elevi vor beneficia de aceasta noua investitie care se lasa insa asteptata. „Proiectul trebuia aprobat in martie 2009, apoi martie 2010, apoi am inteles ceva de luna mai si inca nu s-a facut nimic. Avem garantii ca se va face, dar nu stim cand”, a mai spus viceprimarul.

Toate celelalte scoli au fost reabilitate

Desi viceprimarul sustine ca bugetul comunei a fost cu un milion mai mic decat in anul precedent, din suma alocata, primaria a reusit sa reabiliteze toate scolile din comuna, care nu sunt putine: doua la Racaciuni, una la Gheorghe Doja, una la Fundu Racaciuni si una la Gisteni. Astfel, la scolile de centru s-au construit sau sunt in constructie grupuri sanitare, s-a facut instalatia electrica si racordul la calculatoare, iar la Scoala Nr. 1 este in constructie fosa septica. Lucrari de interior s-au facut si in cladirea mai noua a Scolii Fundu Racaciuni, in timp ce la Gheorghe Doja cladirea scolii a fost refacuta cu fatada, acoperis, izolatie si geamuri. In plus, elevii au grupuri sanitare proprii, pentru care s-a construit si o fosa septica. O parte din costul lucrarilor a fost suportata prin centrul bugetar, iar o alta parte a provenit de la Consiliul Local. La Scoala din Gisteni s-a montat o centrala pe lemne. In sfarsit, la Ciucani, receptia lucrarilor la cladirea noua s-a facut in 2008. Lucrarea s-a ridicat la 1,7 milioane de lei.

Parintele Savita Graur, de 14 ani paroh la „Izvorul Tamaduirii, Sf. Nascatoare de Dumnezeu” din Sascut, aduce zilnic alinare copiilor si familiilor din comuna care intampina dificultati materiale. De trei ani, acesta a infiintat cu ajutorul institutiilor locale si cu bunavointa unor sponsori un program „Scoala dupa scoala” de care beneficiaza 25 de copii, in fiecare an scolar. Elevii din ciclul primar sunt selectati de invatatorii lor in functie de situatia sociala si materiala in care se afla. Ei se bucura zilnic de o masa calda, in timpul anului scolar, iar acum, in vacanta, parintele Graur ii reuneste la centru pentru activitati de petrecere a timpului liber. „Facem cu ei excursii la manastiri, mergem la padure sau in apropiere. Suntem ca o familie”, ne-a spus parintele. Tot programul este sustinut prin Fundatia „Izvorul Tamaduirii, Stefan cel Mare si Sfant”, intemeiata tot de parintele Graur. Motivatia? „Aceasta munca aduce satisfactie. In primul rand facem o fapta buna. Sunt si eu tata a patru baieti. Le cream acestor copii conditii astfel ca si ei, la randul lor, sa faca un bine cand vor deveni adulti”, a subliniat preotul. Acesta a adaugat faptul ca nu ar fi reusit in demersul sau fara ajutorul sponsorilor si al colaboratorilor, respectiv Grupul Scolar Agricol „J. Elias” (care a pus la dispozitie o sala de clasa si cantina pentru servirea mesei) si Fundatia „Vita pro vita”. De un real ajutor sunt si cadrele didactice care in timpul anului fac voluntariat, oferindu-le celor mici ajutorul in rezolvarea temelor pentru acasa. Elevii nu uita insa sa rasplateasca efortul parintelui. Alaturi de el, incearca sa aduca un zambet si sa ofere ajutor altor copii de aceeasi varsta si varstnicilor care au atata nevoie de ei. Astfel, nici un gest de caritate nu ramane singular, ci se transforma intr-o fapta buna pentru aproapele.

Desi sunt anuntate reduceri de posturi si scaderea salariilor cu 25 la suta, absolventii sau cadrele didactice care au profesat pana acum in invatamant doresc totusi sa ramana in sistem. Numarul de dosare depuse pana in acest moment, intr-o saptamana de cand au inceput inscrierile pentru titularizare si nu numai, este peste asteptarile inspectorilor de specialitate. „In cele doua centre, CT „Anghel Saligny” si CN „Vasile Alecsandri”, au fost inregistrate pana in acest moment 600 de dosare nu doar pentru titularizare, ci si pentru detasare, suplinire si continuitate. Dupa cum decurge inscrierea, ne asteptam la aproximativ 4.000 de persoane care vor fi cuprinse in aceasta etapa a miscarii de personal”, a explicat prof. Sorin Bostan, inspector de managementul resurselor umane. Din cifra de 4.000, aproximativ 3.000 ar reprezenta doar cadrele didactice care se inscriu pentru a sustine examenul de titularizare, o cifra superioara celei de anul trecut, de 1.900 de persoane. Inscrierile au loc pana vineri, 25 iunie. Cadrele didactice trebuie sa prezinte la dosar copii de pe actele de studii, foaia matricola si certificat profesional. Absolventii promotiei 2010 trebuie sa prezinte o copie legalizata a adeverintei de la institutia de invatamant din care sa rezulte ca au sustinut examenul de licenta, media de absolvire, specializarea dobandita, media anilor de studii si ca au perfectat modulul pedagogic. Totodata, trebuie depuse copii dupa certificatele gradelor didactice, certificatele de nastere si casatorie, buletine de identitate, copie de pe actul de titularizare, de pe carnetul de munca si avizul medical. Concursul pentru ocuparea posturilor se va desfasura pe 14 iulie, iar doua zile mai tarziu sunt asteptate rezultatele si se pot depune contestatiile. In zilele de 21 si 22 iulie au loc sedintele publice de repartizare a candidatilor care au obtinut cel putin nota sapte, pe posturile titularizabile.

Sute de amenzi cu „dedicatie“

Firma de transport “Dragoliv”, al carei patron este chiar primarul comunei Sascut, Cristinel Bostan, acuza Politia Primariei Municipiului Bacau de faptul ca o nedreptateste. In urma unei Hotarari de Consiliu Local (362/2007) firmele de transportatori au fost obligate sa-si schimbe traseul in municipiul Bacau din centrul orasului, pe linia lui 14. Desi hotararea a fost data in 2007, aceasta a fost aplicata in campania electorala din 2009. Atunci toate firmele de transport au fost nevoite sa schimbe traseul, cu oprire la Autogara Bacau. Nemultumirile societatii au rabufnit in momentul in care, cu largul concurs al Politiei Primariei, ceilalti transportatori erau lasati sa tranziteze zona centrala a Bacaului, in timp ce firmei sascutene i s-a interzis acest lucru. Mai mult, odata cu schimbarea traseului, amenzile au inceput sa curga impotriva firmei. Toate date de lucratorii Politiei Primariei. “La o saptamana dupa ce ne-am mutat pe traseul lui 14, celelalte firme si-au continuat cursele ilegal prin centrul orasului. Intr-o luna de zile am primit 25 de amenzi de 1000 lei fiecare, iar in doua zile consecutive am primit alte doua amenzi”, a spus Ilie Cruceanu, administrator Dragoliv. Acesta a mai spus ca majoritatea clientilor Dragoliv este constituita din persoane varstnice care coboara fie la spital, fie la gara. “Oamenii care vin la oras cu microbuzul sunt in marea lor majoritate persoane in varsta, care fie trebuie sa ajunga la spital, fie la piata sau chiar la gara”, a declarat Cruceanu. Reprezentantii firmei de transport au afirmat ca sunt dispusi sa se mute din nou pe traseul stabilit de Consiliul Local, doar daca si ceilalti transportatori se vor supune acestei reguli.

„Are pe jumatate dreptate“

Silviu Bondor (PD-L), vicepresedinte al Consiliului Judetean, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca reprezentantii societatii sascutene au dreptate. Pe jumatate. Bondor a lasat de inteles ca municipalitatea bacauana face discriminare intre transportatori, vicepresedintele CJ motivand ca la mijloc ar fi o problema de natura politica. „Toti transportatorii care au capat de linie in Bacau trebuie lasati sa-si desfasoare activitatea dar in alte statii decat cele ale transportului local de persoane. In 2007, printr-o hotarare abuziva, Primaria a interzis intrarea in Bacau a transportatorilor pe motiv de aglomerare a traficului. In 2010 s-a facut o completare a acelei hotarari, dar numai pentru comunele limitrofe. Acest principiu al comunelor limitrofe a disparut din lege inca din anii ‘90. Eu cred ca nu trebuie impuse conditii discriminatorii intre transportatori. Cei de la Dragoliv nu sunt sfinti, dar nici nu trebuie discriminati“, a opinat Bondor.

„E obraznic”

De cealalta parte, consilierul local Nicolae Nechita (PNL), seful comisiei de transport si servicii din cadrul CL Bacau, a declarat ca “cei de la Dragoliv sunt obraznici” si ca “fac un fel de haiducie in transportul de persoane”. Nechita a apreciat ca toti transportatorii respecta regulile impuse de CL. “Ei s-au batut cu toata lumea. Sunt insa niste reguli pentru toata lumea. Ei fac o haiducie din transport. N-am nimic cu ei, dar Sascutul nu e comuna limitrofa. Transportatorii din afara comunelor limitrofe circula pe traseele stabilite de CJ”, a replicat liberalul.

Campioana la amenzi

Potrivit informatiilor furnizate de Politia Primariei, societatea sascuteana este campioana la incasat amenzi. Motivul invocat de lucratorii politiei comunitare este acela ca Dragoliv realizeaza curse mai multe decat ceilalti transportatori. “Referitor la faptul ca societatea sustine ca este cea mai sanctionata firma de transport, va pot spune ca acest aspect survine din faptul ca au un numar mai mare de masini si implicit o frecventa mai mare pe traseu decat ceilalti transportatori”, a declarat Florin Podoleanu, purtatorul de cuvant al Politiei Primariei. Acesta a precizat ca de la inceputul anului lucratorii institutiei au operat 330 de sanctiuni contraventionale.

Din iulie indemnizatia de somaj va fi redusa cu 15 la suta. Nici in prezent, somerii nu beneficiaza de un ajutor de invidiat. Marea majoritate nu depasesc suma de 600 lei. Somerii se tem ca nu vor avea din ce trai dupa 1 iulie.

De ce le-a fost frica, somerii nu vor scapa. De la 1 iulie si indemnizatia de somaj va scadea cu 15 la suta, astfel ca vor fi afectati atat actualii someri, cat si cei care isi vor pierde locul de munca in perioada urmatoare. Efectul va fi resimtit deopotriva si de unii si de altii, mai ales ca nici acum ajutorul de somaj nu este o suma de invidiat. Indemnizatia de somaj reprezinta 75 la suta din salariul minim brut pe economie, deci 450 lei, suma la care se adauga intre 3 si 10 la suta din media veniturilor salariale pe ultimele 12 luni, pentru cei cu o vechime in munca de cel putin trei ani. Un inginer electronist-electromecanic beneficiaza de 1.300 lei dupa zeci de ani de munca. Cei mai multi someri au avut, insa, salariul minim pe economie, incat ajutorul lor de somaj nu depaseste 600 lei, chiar daca au o vechime mare in munca.

„Nici acum nu ne ajung banii“

„Am 21 de ani de munca si primesc un ajutor de somaj de 500 de lei, ni s-a plans Valeria Drug. Si sotul meu este acum bagat in somaj. Ne mai ia din iulie 15 la suta, de unde sa ne mai descurcam? Avem doi copii mari, nepoti, si ei au nevoile lor iar noi nu-i vom mai putea ajuta nici atat. Va trebui sa mai renuntam la cate ceva, dar nu stiu la ce, pentru ca si acum banii pe care ii avem abia acopera strictul necesar.“ Nici Tatianei Dumitru nu-i va fi usor. De opt luni este somera. A terminat o scoala si nu si-a gasit nicaieri de lucru. Ca absolventa are un ajutor de somaj de numai 300 lei, la care se adauga salariul modest al sotului. „Avem copil mic si nu ne ajung nici acum banii, ne spune tanara mama. Ne limitam la strictul necesar. Nu stiu ce vom face, din iulie.“ Claudia P. are 35 de ani. Are calificare de bucatar-ospatar, dar a muncit pana acum 9 ani ca vanzator, pentru care a fost salarizata cu 600 lei. „M-am inscris acum la somaj si sunt sigura ca nu ma voi putea descurca nici cu ajutorul pe care il voi lua, ne spune femeia. Sotul lucreaza cu ziua si nu castiga mare lucru. Avem doi copii si ne va fi si mai greu sa le asiguram cele necesare.“ In prezent, in evidenta Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau sunt nu mai putin de 19.500 someri. Dintre acestia, aproximativ 70 la suta nu au o calificare ori daca o au, aceasta nu este medie sau superioara, astfel ca au fost salarizati pe masura pregatirii lor, respectiv cu 600 lei. Din aceasta vara somerilor li se vor adauga alte sute de absolventi. Ei au dreptul la un ajutor de somaj de numai 300 lei. Dupa 1 iulie, vor primi doar 255 lei. Atat cat sa nu moara de foame!

„Rezultate de seama“ in materie de caini fara stapan

Rabdarea bacauanilor este pusa la grea incercare. Oriunde mergi in oras este imposibil sa nu dai nas in nas cu vreo haita de caini maidanezi. Si asta intr-un oras care se vrea a fi european. Numarul si mai ales agresivitatea lor au depasit orice limita a suportabilitatii. Anual sute de pacienti se prezinta la Sectia de Boli Infectioase a Spitalului Judetean muscati de flamandele patrupede. In primele cinci luni ale anului, aproximativ 150 de bacauani s-au prezentat la spital cu leziuni provocate de coltii cainilor fara stapan, ceea ce inseamna unul pe zi.

Ii vezi peste tot. Indiferent de vreme sau de zona orasului. De cele mai multe ori incercam sa-i ignoram. Dar sunt si situatii in care este aproape imposibil. Si asta pentru ca devin agresivi. Este vorba despre cainii vagabonzi. Numarul lor este de-a dreptul impresionant: aproape 1.000 numai la nivelul minicipiului. Chinuiti de foame, animalele devin adevarate fiare. Orice trecator se transforma in dusman. Situatia nu este una noua in Bacau. “Ne confruntam cu aceasta problema de ani de zile. Cadrul legislativ nu prea ne ajuta, eutanasierea nefiind acceptata decat in cazuri exceptionale, atunci cand este vorba despre cainii bolnavi”, a afirmat Viorica Marcu, director Spatii Verzi.

Rezultatele… in urmatorul cincinal

Singura rezolvare in momentul de fata este sterilizarea. Ritmul in care se desfasoara este insa mult prea lent pentru viteza cu care acestia se inmultesc: 8-9 caini pe zi (6-7 masculi si 2 femele). Acest lucru nu reduce semnificativ pericolul la care suntem supusi in fiecare zi. Faptul ca umbla numai in haite le sporeste si mai mult agresivitatea. “Acum ii sterilizam, ii crotaliem si le dam drumul in oras. Efectul se va vedea abia peste 4-5 ani”, a mai afirmat Viorica Marcu. De la inceputul anului si pana acum au fost sterilizati 104 caini. Daca tinem cont de faptul ca suntem aproape la jumatatea lui 2010, nu putem vorbi nici pe departe de o medie de 8-9 caini pe zi. Tot autoritatile abilitate mai spun ca pana la sfarsitul anului vor fi sterilizate nu mai putin de 1.300 de patrupede.

Medicii avertizeaza

Medicii vetrerinari trag un semnal de alarma. Trebuie sa fim foarte atenti pentru ca temperaturile ridicate si fluctuatia permanenta a acestora pot avea urmari tragice pentru noi. “Din punct de vedere medical, in aceasta perioada, cainii pot suferi de diverse afectiuni printre care si insolatia, moment in care animalele pot deveni extrem de agresive. Pot musca trecatorii sau chiar stapanii”, ne-a declarat medicul veterinar Gabriel Axinte.

In continua crestere

Urmarile acestei invazii de caini maidanezi nu se lasa asteptate. Daca in anul 2009 au fost inregistrate, numai la adulti 275 de cazuri, de la inceputul lui 2010 si pana acum, medicii de la Sectia Boli Infectioase a Spitalului Judetean Bacau au acordat asistenta medicala unui numar de 147 de persoane. La acest numar impresionant se mai adauga copiii si multe alte persoane care, desi au fost muscate de caini, nu au avut nevoie de ingrijiri medicale. “Pacientilor li se administreaza vaccin sau ser antirabic in functie de profunzimea plagii, locul unde a fost muscat si starea de sanatate a animalului. Spre exemplu, daca o persoana a fost muscata de mana sau de fata, iar cainele este nevaccinat atunci pacientului i se administreaza atat serul antirabic cat si vaccinul”, ne-a declarat dr. Valerica Ciobanu, medic primar Sectia Boli Infectioase. La oameni, perioada de incubatie a virusului rabic este de 4-6 saptamani. In aceasta perioada, de obicei nu este prezent niciun simptom al bolii. Primele semne includ durerea si amorteala la locul muscaturii.

Autonomia locala li s-a urcat la cap sefilor din Primaria Bacau. Mai multi bacauani s-au plans in ultimii ani de modul abuziv in care reprezentantii municipalitatii inteleg sa elibereze autorizatiile de constructie/functionare. Unii agenti economici au ajuns in instante pentru a se judeca cu institutia edilitara. Dupa ani de procese si tergiversari, singurul efect a fost aducerea la sapa de lemn a respectivilor afaceristi. Pentru abuzurile repetate, mai multi bacauani i-au facut plangeri penale primarului in exercitiu. Reprezentantii primariei au reactionat pe langa lege si in cazul eliberarii autorizatiei de functionare pentru Circul „Las Vegas”, desi veterinarii au impus carantina pentru 30 de zile dar si in cazul unor mari agenti economici cu interese majore, care au realizat obiective de investitii importante precum Real, Parcul de Distractii Gepex, Penny Market s.a. Aici, reprezentantii primariei au inchis ochii la unele nereguli sau chiar la lipsa autorizatiei de constructie.

Inca o plangere penala

Gheorghe Ciuchindel va depune plangere penala la adresa primarului Stavarache, pentru abuz in serviciu contra persoanelor, pentru refuzul eliberarii autorizatiei de functionare in cazul societatii SC Dani Rex, care are sediul la Tic Tac. Bacauanul are de gand sa inainteze sesizari Presedentiei Romaniei, Curtii Supreme de Justitie sau Consiliului Superior al Magistraturii, unde sa reclame relatia buna pe care o are primarul municipiului Bacau cu unii judecatori, fapt care ar influenta mersul unor procese. Acesta se judeca in instanta cu primarul pentru neeliberarea autorizatiei de functionare, situatie care l-a adus la sapa de lemn. In 2006 a obtinut un certificat de urbanism pentru o cladire P+1, dar a solicitat initial o autorizatie pentru o cladire cu un singur nivel (P). Ulterior a modificat proiectul, dar primaria a refuzat eliberarea altei autorizatii de constructii. Un alt proces l-a intentat administratiei bacauane, in Contencios Administrativ, pentru Hotararea de Consiliu Local 175/2006, privind aprobarea Regulamentului de Urbanism Comercial si procedura de eliberare a autorizatiei de functionare si profil de activitate, precum si autorizatiei de amplasare si profil de activitate. “Este strigator la cer ce se intampla cu primarul asta. Acum scriu plangerea penala pe care am sa o depun maine (n.r. – astazi) pentru abuz in serviciu. Ii fac plangere si la Presedintie, CSM si Curtea Suprema. Am toate actele necesare, certificatul fiscal, platesc taxe si impozite locale, dar refuza sa imi elibereze autorizatia”, a declarat Ciuchindel. Primaria Bacau i-a dat amenzi lui Ciuchindel in valoare de peste 30 de mii de lei (300 de milioane de lei vechi). Blocarea produsa de neeliberarea autorizatiilor de functionare i-a adus alte pagube de sute de mii de euro dar si datorii importante fata de stat.

Cercetat penal pentru abuz in serviciu

Conflictul dintre Vasile Botomei si Romeo Stavarache, legat de eliberarea autorizatiei de functionare pentru SC Bartolo Prod SRL, a adus pagube serioase bugetului local dar si cercetari de natura penala pentru primar. Primarul a refuzat sa elibereze autorizatie de functionare pentru SC Bartolo, desi instanta a dispus aceasta masura prin decizie definitiva si irevocabila, inca din 2006. Vasile Botomei i-a facut plangere penala, pentru abuz in serviciu si nerespectarea hotararilor judecatoresti. Dupa tergiversari succesive, dupa emiterea unor rezolutii de neincepere a urmaririi penale, fara respectarea procedurilor penale, plangerea penala a fost acceptata, astfel ca, din februarie 2010, Romeo Stavarache este bun pentru audieri in fata organelor de cercetare penala.
Pentru procesele castigate cu primaria, Botomei a reusit sa execute bugetul local cu peste 400 de mii de lei (4 miliarde de lei vechi). In acelasi timp, tot de buget sunt platite onorarii grase unor avocati, care reprezinta primaria in instanta in procesele cu Botomei, desi institutia are angajati juristi care sa reprezinta municipalitatea in litigii.

Circ autorizat in focar de turbare

Activitatea de autorizare din Primaria Bacau este in masura sa determine si situatii tragi-comice. In urma cu un an, in luna mai 2009, Circul “Las Vegas” a dorit sa dea mai multe reprezentatii in municipiul Bacau. Au platit, au primit autorizatie de la primarie, iar dupa ce si-au instalat corturile au aflat ca nu au voie sa dea spectacol. Reprezentantii Primariei Bacau au ignorat notificarea Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Bacau, de interdictie pentru orice fel de activitati in care sunt implicate animalele, din cauza unui focar de turbare. In cele din urma, Circul Las Vegas s-a ales cu o cheltuiala serioasa, iar primaria cu rusinea incompetentei.

In unele cazuri, autorizatiile nu sunt necesare

In vara anului 2009, Rewe Project Wicklung si-a propus sa construiasca un Penny Market in Bacau, pe strada Izvoare. A cumparat 5 mii de metri patrati in Bacau, in mare graba a obtinut PUZ-ul pentru construirea supermarket-ului. Deoarece firma isi dorea finalizarea investitiei pana in data de 1 decembrie, termen scurt in care puteau fi gata maxim autorizatiile, reprezentantii autoritatilor bacauane au inchis ochii la lucrari. In cateva zile, terenul a fost curatat, anexele demolate si s-a inceput turnarea fundatiilor. Toate, fara obtinerea autorizatiei de constructie de la primarie, fara anuntarea Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), fara acordul de mediu (obtinut o luna mai tarziu). Desi s-a lucrat timp de aproape doua saptamani in plin oras, fara autorizatii, reprezentantii Primariei Bacau ne-au declarat ca nu au stiut de inceperea lucrarilor. Formal, atat primaria, cat si ISC Bacau au dispus sistarea lucrarilor, fara aplicarea unor sanctiuni, asa cum prevede legea.

Autorizare contracost

In urma cu mai multe luni, cotidianul Desteptarea prezenta un caz cutremurator in care un mic afacerist bacauan a fost adus la sapa de lemn de catre edili. Acestia au refuzat sa elibereze autorizatie de construire pe o suprafata pe care bacauanul o detinea. Ioan Giosa a deschis mai multe procese impotriva municipalitatii, unul dintre ele la CEDO. La data respectiva, Giosa acuza faptul ca i s-ar fi cerut spaga de catre anumiti angajati din Primarie. Numele functionarilor invinuiti de Giosa apar, cu cateva exceptii, si in dosarul „Aur pentru functionari“ instrumentat de DNA, in care doi afaceristi bacauani au plasat o mita constand in bijuterii de aur pentru a li se rezolva, in mod favorabil, un litigiu imobiliar. Secretarul municipiului, Ovidiu Popovici, declara in noiembrie 2009 ca a mostenit litigiul si ca cei care au gresit trebuie sa raspunda daca se dovedeste acest fapt. Sefii municipalitatii nu s-au multumit cu afirmatia secretarului si au remis cotidianului Desteptarea un Drept la replica (nr. 12125 din 4 noiembrie 2009) in care incearca sa se disculpe cu privire la tergiversarea acordarii autorizatiei lui Giosa. „Persoana care afirma ca i s-au cerut bani de catre un fost angajat al Primariei (…) nu a facut niciodata dovada detinerii in proprietate a spatiului pentru care solicita autorizatie de constructie (…) Totodata, eliberarea unui certificat de urbanism nu conditioneaza institutia emitenta (…) sa emita si autorizatia de constructie, document care se elibereaza doar cu respectarea unor prevederi legale (…)“, se arata in documentul remis cotidianului Desteptarea.