Interviu cu Adrian Mironescu, presedintele Organizatiei Judetene a Uniunii Nationale pentru Progres a României (UNPR)
Nascut la 25 aprilie 1959, in Bacau, a absolvit Liceul “Bacovia”, dupa care a urmat Facultatea TCM la Iasi. A lucrat doua luni la Autoturisme Pitesti, iar din 1984 la AEROSTAR Bacau. Din 1997, director comercial – director general al Diviziei Comerciale. Prefect al judetului intre 1999-2001. 2001-2005, director general al Fabricii de Hidraulice AEROSTAR. 2005-2010 seful Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, cu rang de secretar de stat. 2010-2011, consilier personal al presedintelui Agentiei Nationale a Rezervelor Statului si Probleme Speciale. Din 2010, presedinte al UNPR, filiala Bacau. Are doi copii, o fata care a terminat Finante-Banci si lucreaza in Bucuresti la o companie multinationala, iar baiatul este student la ASE, Facultatea de Comert. Sotia a terminat tot TCM, lucreaza la Transelectrica Bacau.
Uniunea Nationala pentru Progres a României s-a infiintat peste noapte din parlamentari demisionari din alte partide. Cu toate acestea, liderul uniunii, Marian Sârbu, declara recent ca UNPR nu face politica de conjunctura. Va rog sa explicati cititorilor nostri care este doctrina, ideologia si politica acestui partid?
– Liderii partidului nostru au afirmat de mai multe ori ca politica noastra va fi axata pe doi poli principali: interesul national si dialogul social. Presedintele partidului la aceste doua coordonate s-a referit la sfârsitul anului trecut, anume ca vom ramâne mereu consecventi acestor idei. Dialogul social reprezinta, cred, cel mai bine doctrina partidului, aceea de centru-stânga europeana. Pe de alta parte, inca din denumirea “de uniune nationala”, rezulta si se accepta faptul ca partidul este deschis in interior la mai multe curente de opinii. In ceea ce ma priveste, eu nu ma dezic de orientarea mea mai mult spre centru, decât de stânga, dupa cum si când eram la PNL, eram mai mult la centru decât la dreapta.
Vorbeati de interesul national. Astazi, orice decizie luata de guvern, de vreun partid, chiar de majoritatea parlamentara, este justificata prin “interes national”. Cum defineste UNPR interesul national?
– Noi am constatat un lucru destul de grav, aceasta sintagma a cazut in derizoriu, asa cum s-a intâmplat inainte de 1989, când ne jucam cu cuvintele, cu propozitiile, pâna se goleau de continut, deveneau simple lozinci in care nimeni nu mai credea. Interesul national nu l-as defini, evident, prin lozinci, cum va spuneam. El se constituie, se coaguleaza diferit de la o perioada istorica la alta. Daca va aduceti aminte, dupa alegerile prezidentiale, interesul national, in opinia noastra, era sa se ajunga la o stabilitate politica, care sa intrerupa acea perioada incerta, de degringolada in actul de guvernare. Guvernul Boc era demis, tentativele de formare a unui nou cabinet esuasera si, dupa mintea unora, ar fi trebuit sa continuam in acel mod. Alegerile prezidentiale au limpezit lucrurile. Aici a fost prima manifestare a celor care au constituit UNPR, de actiune politica in interes national. Sunt multi care i-au acuzat si ii acuza de oportunism, de tradare, altii de lichelism chiar, insa nimeni nu si-a pus problema ce ar fi insemnat sa fi ramas cantonati in acea situatie, la care se adauga si criza economica, care venea cu pasi repezi. Era nevoie de un guvern stabil, si acesti oameni, mânati de interesul national, cel putin asa au declarat, au avut o atitudine politica, si-au parasit partidele si au realizat masa critica in favoarea acordarii unui vot de incredere pentru un guvern, care era in acord si cu votul dat la prezidentiale. In acest fel, s-a intrerupt criza politica; acel moment, in opinia UNPR, a fost interes national. Astazi sau mâine poate aparea alta sfidare, o alta situatie care necesita luarea unor decizii, care se pot justifica prin interesul national. Primul nostru examen a fost trecut cu bine.
Proiect de dezvoltare pe 10 ani
Domnule presedinte, vreti, nu vreti, UNPR s-a format din câtiva parlamentari care s-au dezis de PSD, PNL etc. Este un partid al elitelor, el nu are o sustinere de masa. Neavând girul electoratului la nivel local, nu face parte din nicio structura de conducere. Cum isi face simtita prezenta, cum isi exprima ideile, programele?
– Sa lamurim prima afirmatie. In opinia mea, prin elita nu se intelege a fi o persoana, mai multe persoane care ocupa pe moment o anumita functie, fie ea politica sau in administratie. Elita se defineste mult mai complex, nu doar prin a afisa un chip sau o functie. Noi incercam sa atragem de partea noastra oameni echilibrati, cu o anumita pregatire si, pe cât posibil, fara anumite pete, goluri in activitatea lor politica sau profesionala. Vrem sa punem niste baze sanatoase acestui partid. O parte dintre noi am mai facut politica in alte partide, insa cei mai multi nu au mai facut politica. Cine face parte din elita, oameni care ocupa o functie intr-o structura de conducere si are pe spate mai multe pete sau un intelectual serios care a demonstrat ca poate sa performeze si doreste sa vina alaturi de noi? Nu avem, in Bacau, functii in institutiile statului, insa nici nu ne dorim acest lucru. Ceea ce urmarim este sa avem câti mai multi oameni de valoare in partid si in masura in care actuala coalitie aflata la guvernare, din care facem parte, va avea nevoie sa acopere anumite functii cu oameni care au demonstrat ca sunt profesionisti, noi ii vom pune la dispozitie. Am spus-o si in partid, majoritatea au inteles, insa sunt si anumite persoane din filiala noastra care nu au inteles si nu vad niciun impediment sa plece, sa-si caute in alta parte implinirea ambitiilor de marire si conducere. Usa noastra are doua functii: se deschide si se inchide. Noi vrem sa atingem forma maxima, ca sa folosesc un termen sportiv, in preajma alegerilor locale, pâna atunci avem foarte mult de lucru.
Care sunt proiectele pe care le aveti pe masa in aceasta perioada?
– In primul rând, este vorba de punerea in opera a noilor structuri organizatorice pe care le-am gândit, incepând de la judet, municipii, orase si comune, sa ne alegem oameni cât mai valorosi in toate localitatile judetului. Este o munca grea, care presupune contact cu cât mai multi oameni, presupune filtrarea informatiilor si apoi decizii. Dorim sa fim prezenti in toate localitatile, sa infiintam nuclee si apoi organizatii, urmate de alegeri. Al doilea proiect are drept obiectiv imaginea, vizibilitatea partidului, legatura cu mass-media, cu cetatenii. Vrem sa venim cu solutii viabile pentru comunitatile locale din judet, in special in municipiul Bacau. Avem in lucru si dorim ca in scurt timp sa prezentam electoratului viziunea noastra in ceea ce priveste programul de dezvoltare a municipiului Bacau pe urmatorii 10 ani, iar intr-o faza ulterioara a judetului Bacau. Intentionam sa-l facem public la inceputul lunii aprilie, astfel ca opinia publica sa ia cunostinta de acest program in timp util, procedând apoi la o dezbatere publica prin presa si alte forme specifice. Când vorbesc de presa, ma refer la presa echidistanta, care ofera tuturor formatiunilor politice posibilitatea de a se exprima, asa cum o face Trustul Media DESTEPTAREA, deoarece am sesizat ca pe la alte ziare sau televiziuni nu suntem agreati. Evident ca fiecare are politica lui editoriala si nu dorim sa batem la porti inchise.
UNPR este o alternativa
Domnule Mironescu, care este situatia acum in partid, câti membri sunt, câte organizatii sunt constituite?
– La ultima situatie pe care am analizat-o, erau in evidenta 987 membri de partid, constituiti in nuclee si organizatii din 62 de localitati. Suntem multumiti ca intr-un timp relativ scurt am constituit organizatii si am organizat alegeri in toate municipiile si orasele din judet. Ne-am propus ca pâna la sfârsitul anului 2011, sa avem desemnati toti candidatii. In acest fel, la inceputul lui 2012 vom putea discuta pe picior de egalitate cu celelalte trei partide consacrate.
Mai este loc? Mai incape inca un partid in preferintele electoratului?
– Daca nu era loc, daca nu sesizam ca este nevoie de inca o alternativa, nu faceam acest demers. Dupa parerea mea este loc pentru o reformare a clasei politice mult mai radicale. Eu as pune altfel intrebarea: oare mai este loc pentru cele trei partide care fac, sa zicem, legea in tara, care, in 20 de ani, si-au epuizat resursele? Noi credem ca suntem o alternativa si, indraznesc sa spun, una serioasa.
La nivelul Bacaului, UNPR si-a constituit nucleul de baza din persoane care au facut parte si din alte partide, cu orientari diferite, cu doctrine diametral opuse, cum ar fi de la PSD, PNL, PC, de la fostul PSDR. Cum reusiti sa va intelegeti, ca nu-si inchipuie nimeni ca acesti oameni au lasat la usa doctrina de stânga sau de dreapta si au devenit rapid uneperisti?
– De la inceput am avut o discutie si ne-am propus sa nu transferam frustrarile noastre anterioare in acest partid, pe de o parte, pe de alta parte, din punct de vedere doctrinar, le-am propus la toti ca nu ne putem schimba peste noapte, ca denumirea partidului nu intâmplator este de Uniune si sa oferim electoratului solutii si mai putin doctrine. Care au acceptat au ramas cu noi, si ne intelegem foarte bine, cine nu, ne-am strâns mâna si ne-am despartit. Dar, va repet, mai mult de jumatate, chiar dintre initiatori, sunt la prima experienta politica, la fel se intâmpla si in teritoriu. Deocamdata, si la nivel central, dar mai ales in plan local, se simte nevoia de solutii viabile pentru aceasta perioada. Cu experienta noastra profesionala, cu cea politica suntem convinsi ca vom reusi. Va reamintesc, primul nostru examen de maturitate va fi acel program de dezvoltare a muncipiului Bacau pe 10 ani.
Electoratul voteaza oameni, nu sigle
De la infiintare, UNPR s-a plasat alaturi de PDL, intrând fara rezerve in coalitia care sprijina Guvernul. Cum credeti ca va reactiona electoratul la prima confruntare la urne, acolo unde fiecare partid da examenul de licenta?
– Daca lucrurile vor merge normal si nu vom avea alegeri anticipate – sa nu uitam ca intâi vor fi alegerile locale, dupa aceea cele parlamentare -, prima confruntare va fi de la egal la egal, pentru ca, in opinia mea, de mult oamenii nu mai voteaza sigle de partid, procedura a fost valabila prin ‘92-‘96. Mai ales in mediul rural, dar si in mediul urban, electoratul a inceput sa se orienteze spre persoane. In aceste conditii, sansa noastra ca partid este una singura: sa propunem peste tot oameni de calitate. Daca reusim sa obtinem un rezultat satisfacator, bun, atunci, indiferent de ce spun sondajele, care acum ne plaseaza cu zero sanse, cu siguranta, la parlamentare vom obtine intre pragul electoral si 10 la suta, in asa fel incât sa avem reprezentare parlamentara. Daca nu vom obtine ce ne-am propus la locale, cred ca sansele noastre vor fi substantial reduse de a ne indeplini obiectivul. Un cinci la suta mi se pare realizabil si astazi. In paranteza, va spun si nu inteleg cum poti sa nu atingi in sondaje nici macar unu la suta in conditiile in care ai in partid un om ca Ontanu, care aduce voturi, Pandele de la Voluntari, Simirad de la Iasi, Cristian Diaconescu sau Marian Sârbu, ca sa dau doar câteva exemple. Este o manipulare grosolana. UNPR are in tara peste 200.000 de membri, la care adaugam si un numar de simpatizanti. Si atunci?
Fondator al filialei Bacau a PNL, membru marcant in conducerea PNL, prefect de Bacau, propus de CDR, iar acum sunteti presedintele UNPR. Ce s-a intâmplat pe acest traseu, pe acest drum?
– Eu am venit in PNL pe 10 ianuarie 1990, cu grupul de la AEROSTAR, noi doream sa ne pozitionam clar la un partid anticomunist, ca asa am discutat cu mai multi colegi, nu am vorbit atunci de doctrina, si cum in FSN vedeam un PCR2, ne-am gândit ori la taranisti, ori la liberali. Acolo i-am gasit pe domnii Profir, Cepar – Dumnezeu sa-i odihneasca! -, Ciuta, Bugan. Am venit impreuna cu domnul Iancu, Liviu Cretu, Florin Vatra etc. Si Romeo Stavarache a lucrat la Aerostar, insa drumurile noastre s-au despartit, el a luat-o la stânga, catre FSN, iar noi, cei mai multi, am mers la PNL.
Decizia de a parasi partidul am luat-o greu. La PNL am facut politica, nu mai facusem nicaieri si niciodata, am muncit mult, am pus suflet, mai ales intre 1992-1996, când nu eram partid parlamentar si era greu de tinut acest partid. Dupa Congresul la care a fost ales Crin Antonescu, am simtit ca ne departam de valorile noastre in care am crezut si am tinut foarte mult: solidaritatatea si democratia. Am simtit ca ele dispar si n-as fi plecat doar din cauza asta, la liberali mereu au avut loc schimbari, ele sunt cunoscute, fie ele in ceea ce priveste oamenii, fie de structura, dar am vazut si in plan local, am simtit pur si simplu ca nu mai pot sa fac politica. Unu, nu ma ma tragea inima sa fac politica impusa de conducerea venita odata cu domnul Stavarache, in 2004, deoarece principiile noastre nu se mai regaseau in activitatea practica. Doi, am simtit si din partea celor nou veniti o raceala, aproape vecina cu adversitatea. Practic, cam toti vechii liberali am fost marginalizati, au venit oameni in PNL de care nu am auzit in viata mea.
Actualul primar s-a rupt de bacauani
Dar in 2008 ati candidat pentru Parlament.
– Este o poveste si aici. Am fost repartizat la Colegiul 4, acolo unde se stia clar cine câstiga, insa nu am fost sprijinit, am fost lasat singur, parca cu dorinta sa nu câstig. Eu m-am zbatut, am muncit, am depus eforturi, inclusiv materiale, sa aduc cât mai multe voturi la partid. Desi nu am câstigat, am adus 14.000 de voturi partidului, insa nu am primit nici macar un multumesc, ba din contra, unora li s-a parut ca am schimbat balanta. In acest fel, am luat o pauza pentru clarificari, am activat la o organizatie din Bucuresti, dar fara prea mare tragere de inima, dupa care nu am mai activat deloc, in ideea sa ramân membru de partid si sa astept vremuri mai bune. Evenimentele s-au succedat, au venit solicitari si de la alte partide, dupa care a venit din partea UNPR. Am preferat sa pornesc de la zero, decât sa intru in conflictele din PNL sau din alte partide. Acum sunt in aceasta echipa, in care sunt hotarât sa fac treaba, sentimentele nu ti le poate lua nimeni, amintirile la fel, insa privesc in prezent si spre viitor.
Domnule presedinte, spuneati ca aveti un program pentru municipiul Bacau pentru urmatorii ani. Ma gândesc ca aveti suficiente informatii, ati fost prefect, ati procedat la analize, aveti concluzii, proiectii. Intrebarea mea vine din alta directie: ce se intâmpla cu si in municipiul Bacau in ultimii ani, orasul a intrat intr-un con de umbra, atmosfera a devenit cenusie, circula doar slogane electorale, continua luptele cu presupusi adversari politici, nu se cladeste, nu se zideste aproape nimic.
– Sunt multe de spus, poate ar fi necesara o discutie separata, insa am sa fac câteva precizari. Eu sunt din 2005 in Bucuresti si acolo am condus o institutie cu rang si atributii la nivel national, cu structuri in fiecare judet. Am discutat cu foarte multi oameni, de acolo lucrurile se vad mult mai obiectiv si, daca vrei sa le intelegi, le intelegi, daca nu, nu! Opinia bucurestenilor, a altor pesoane din tara este ca Bacaul merge prost, tot mai prost si acest lucru il vad si oameni neutri. Orasul nu mai este vizibil la nivelul tarii, nu mai este in statistici cu indicatori care, altadata, ne plasau pe locuri fruntase, nu mai conteaza nici politic, uman, ce sa mai vorbim de economie, turism, scoala. Oamenii trec prin anumite orase si fac comparatie. Acum sa va raspund la intrebare. Dupa parerea mea, in 2004 asteptarile au fost mari, plecând de la promisiunile facute atunci de persoana care a câstigat, in mod conjunctural dupa parerea mea, si in momentul in care nimic din ceea ce s-a promis nu s-a rezolvat, iata, au trecut sase ani, a intervenit blazarea, descurajarea, lehamitea la multi, foarte multi bacauani, chiar si la conducatorii unor institutii, deci, cred ca responsabilitatea este clar in zona Primariei, ca sa numesc institutia care conduce orasul. Atâta timp cât nu ai o viziune de dezvoltare a orasului, economic in primul rând, si ne marginim doar la maturat si sters praful, nu-i suficient. Suntem intr-un sistem concurential si in interiorul tarii, iar daca se va continua asa, Bacaul isi va urma drumul descendent si vor fi necesari ani, ani multi pentru a-l redresa si aduce acolo unde ii este locul. Actualul primar este posibil sa vada un oras prosper, insa sunt sigur ca nu sesizeaza unde ne aflam, a pierdut contactul cu lumea reala. In acelasi timp, primarul are acel complex al omului venit in oras ca sa-si realizeze problemele lui, mai putin il doare de comunitatea locala. S-a rupt de bacauani. De aceea cred ca un program coerent, bazat pe resursele Bacaului, pe fondurile atrase, pe redarea increderii oamenilor pentru a participa la viata comunitatii, responsabilizarea intelectualilor, a tinerilor vor schimba viata municipiului.
Ca prefect am avut o perioada foarte grea
Vorbeam de anumite “gauri” in CV-ul dumneavoastra, perioade mai putin cunoscute de bacauani. As dori sa spunem cititorilor nostri ce a facut Adrian Mironescu in acei ani.
– Nu chiar gauri negre. Din 2005 pâna in 2010 am fost seful Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, o agentie guvernamentala care avea ca atributiune principala pregatirea teritoriului si a economiei pentru aparare, pe de o parte, iar ca activitate externa o activitate de control si verificare a armamentelor, ceea ce implica gestionarea tratatelor internationale pe aceasta linie la care România era parte. Functia era asimilata cu aceea de secretar de stat, iar pâna la mine a fost ocupata numai de generali, eu am fost prima persoana civila care a ocupat acea functie. Când am ajuns acolo aveam gradul de sublocotenent, iar in momentul de fata sunt colonel in rezerva. In 2010, Agentia noastra s-a comasat cu Administratia Nationala a Rezervelor de Stat, iar noua institutie rezultata are denumirea de Administratia Nationala a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale. Acum ocup functia de consilier personal al presedintelui agentiei nou create.
Când ati preluat functia de prefect, care a fost cel mai important gând al dumneavoastra? Ce doreati sa faceti?
– Eu eram pregatit sa fiu prefect inca din 1996, insa au intervenit alte discutii si s-a considerat ca domnul Lefter este mai potrivit, avea o experienta profesionala mult mai bogata ca a mea. Cred ca au ales bine atunci. In 1999, au aparut niste nemultumiri in partid si s-a considerat in Biroul Judetean si cel national ca as putea eu indeplini aceasta functie. In octombrie 1999, când am fost numit prefect, am preluat si o situatie destul de exploziva, nu numai aici, ci in toata tara. Erau nemultumiri din punct de vedere economic, social, aparuse scandalul cu FNI, erau probleme care nu mai tineau de administratia locala. Eu venisem sa rastorn muntii, am facut tot ce am putut, mi-as fi dorit sa fac mai mult, cum va spuneam, insa in perioada aceea scurta s-a facut aproape imposibilul si, personal, nu am ce sa-mi reprosez ca prefect. CDR a pierdut alegerile, s-au platit costurile acelei reforme si cred ca vor mai trece ceva ani pâna vom reusi sa analizam cu luciditate acea perioada. Am avut si nemultumiri, dezamagiri. Una chiar m-a marcat si nu stiu de unde a aparut. La inceputul mandatului nu am reusit sa ma inteleg deloc cu primarul municipiului de atunci, Dumitru Sechelariu. Ne ocoleam, ne evitam si nu dialogam decât in chestiuni oficiale. Erau destui care intretineau aceasta stare. Insa intr-o zi m-am hotarât si l-am invitat la o cafea, la o discutie ca intre barabati, ca intre doi oameni cu raspunderi in judetul Bacau. Lucrurile s-au lamurit, orgoliile au disparut si ne-am putut ajuta, ne-am sprijinit apoi in munca noastra. Am inteles si atunci, dar si cu alte ocazii, ca dialogul, onestitatea, sinceritatea pot rasturna muntii de care va spuneam la inceput.
Gheorghe Baltatescu
