Miruna Girtu se numara printre cele trei eleve din judetul Bacau care au reusit, contrar statisticilor negative, nu doar sa promoveze examenul maturitatii, ci sa obtina chiar frumoasa medie de 10. Din pacate, o alta estimare ne indica faptul ca o mare parte din elevii cu rezultate bune si foarte bune decid sa aplice pentru universitatile din strainatate, in defavoarea celor romanesti.

Miruna Girtu, eleva a CN „Gheorghe Vranceanu” a reusit sa-si inscrie in palmares o a doua realizare in acest an. Pe langa faptul ca este sefa de promotie 2010, la examenul de bacalaureat, tanara a obtinut numai note de 10 la cele trei probe scrise. Pentru Miruna, care a studiat la profilul matematica-informatica, examenul nu a fost unul usor, la fel cum nici miza nu a fost una mica. Aceasta a sustinut probele de limba romana, matematica si informatica, la care a obtinut nota maxima pe linie. „Nu cred ca exista un secret, ci trebuie sa muncesti in mod constant si depinde si de motivatia pe care o ai”, ne-a spus eleva de 10. Iar motivatia ei a fost mai mult decat puternica. De notele acestea depindea admiterea sa la University College London.

2.500 de candidati pe 40 de locuri

Pentru a-si indeplini visul de a studia in Marea Britanie, Miruna a sustinut un examen la care concurenta a fost cuvantul de ordine: 2.500 de tineri din intreaga lume s-au intrecut pentru cele 40 de locuri puse la dispozitie. O conditie esentiala a fost insa de a obtine nota 10 la matematica si o medie peste 9.50 pentru a fi admisa, ceea ce a reusit. Miruna a optat pentru o specializare mai larga si anume studii politice si sociale europene. Deocamdata nu stie pe ce anume se va axa intr-o viitoare meserie. Cert este ca nu se vede prea curand revenind in Bacau. „Viitorul este unul imprevizibil, plin de surprize. Eu sper ca acestea sa fie unele placute”, ne-a spus proaspata absolventa. Bineinteles, performanta este o traditie in familie. Tatal, Valentin Girtu, cadru didactic in acelasi colegiu, a marturisit ca si el, la randul sau a fost sef de promotie in liceu. „Probabil, subliminal, si ea a fost nevoita sa se ridice la aceste standarde. Am lasat-o insa sa isi aleaga propria cale”, ne-a spus tatal.

Generatie de basm, rezultate dramatice

In ceea ce priveste procentul de promovabilitate din acest an de la Bac, Miruna sustine ca ar putea exista o serie de scuze pentru elevii care nu au reusit sa obtina note de trecere: „nu au mai fost publicate variantele, timpul a fost relativ scurt, nu s-au adaugat notele de la oral, iar subictele, chiar daca pareau usoare, au avut si puncte dificile”.

Sufocati de „alei si parcari intre blocuri“

Lipsa spatiilor verzi din municipiul Bacau este o problema cu care ne confruntam de mult timp. In jurul blocurilor, palcurile de verdeata au fost inlocuite de garaje, spatii comerciale sau locuri de parcare. Intr-un top al oraselor verzi din Romania, locul fruntas il ocupa orasul Piatra Neamt. Din pacate, Bacaul este codas la acest capitol. Conform normelor europene, in fiecare municipiu ar trebui sa existe cel putin 26 mp/cap de locuitor, suprafata la care municipiul trebuie sa ajunga pana in 2013. Bacaul dispune in acest moment doar de 18 mp/cap de locuitor. “Lipsa spatiilor verzi se datoreaza faptului ca planul de dezvoltare urbana a municipiului Bacau a fast gandit fara a avea prea multe spatii verzi”, a declarat Paul Toderica, director Agentia pentru Protectia Mediului Bacau.

Verdeata la rampa de gunoi

Obligata de o noua lege care impune mai mult spatiu verde in orase, administratia cauta solutii pentru amenjarea de noi parcuri. “Exista o evolutie a amenajarilor de spatii verzi pe suprafete nou identificate, care sa ne conduca in 2013 la cei 26 mp/cap de locuitor”, a declarat Viorica Marcu, seful Directiei Servicii Publice din cadrul Primariei Bacau. In acest moment, municipalitatea s-a gandit la doua locatii unde ar putea amenaja spatiile verzi, chiar daca acestea nu sunt tocmai in centrul orasului sau in jurul blocurilor, acolo unde ar fi cu adevarat necesare. La rampa de gunoi din Nicolae Balcescu sunt disponibile cele 15 hectare, care imediat dupa inchiderea gropii vor fi transformate intr-un parc. La viitorul “spatiu verde” de la groapa de gunoi se adauga cele 3 hectare de teren in zona bazinului Olimpic, acolo unde primaria spune ca in luna august va incepe executia lucrarilor de reamenajare. 18 hectare sunt insuficiente, mai ales daca ar fi sa ne gandim ca pentru cei aproximativ 180.000 de locuitori din municipiul Bacau, ar mai fi nevoie de cel putin 144 de hectare de spatiu verde pentru a ajunge la cei 26 mp de spatiu verde pe cap de locuitor.

„Nu vom atinge acest prag“

Sefa spatiilor verzi s-a declarat rezervata cu privire la sansele municipiului Bacau de a indeplini normativele europene. Aceasta a apreciat ca e improbabil ca in 2013 Bacaul sa dispuna de 26 de metri patrati de spatiu verde pentru fiecare locuitor. “Asteptam punerea punctuala in posesie, clarificarea legilor de fond funciar, sa vedem unde mai putem identifica suprafete care sa ne conduca in 2013 aproape de cei 26 de mp. Astazi nu am certitudinea ca vom atinge acest prag”, a mai precizat Viorica Marcu. Daca in 2013, administratia va trebui sa mai treaca un prag, pana pe 31.12.2010, municipiul Bacau trebuie sa gaseasca o solutie pentru a ajunge la cel putin 20 mp/cap de locuitor. Lucru greu de realizat, daca tinem cont de faptul ca sunt sute de constructii ridicate peste noapte chiar pe spatiile verzi si care dispun de autorizatie de constructie. Spatiile din jurul blocurilor au fost si ele distruse in cea mai mare parte, municipalitatea edificand faimoasele “alei si parcari dintre blocuri” in cadrul unui proiect in care au disparut mii de metri patrati de spatiu verde. “Cand ajung la noi autorizatiile privind parcarile, noi le autorizam cu conditia sa amenajeze parcari ecologice. Sa nu fie pavaj pus pe pamant, ci sa fie puse pavele speciale, ecologice”, a mai spus Paul Toderica. Din pacate nimeni nu urmeaza instructiunile date de catre Agentia pentru Protectia Mediului. Oamenii continua sa “invadeze” spatiile verzi, pe care mai apoi le transforma in mormane de beton. Legea 313/2009 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane prevede faptul ca la extinderea suprafetei intravilanului localitatilor, autoritatile publice locale au obligatia sa asigure o cota de 5% pentru amenajarea de spatii verzi publice.

Livada Fructex si Parcul Gheraesti, bagate in PUG ca sa dea la numar

La inceputul acestui an, arhitectii ieseni de la societatea Arcadis au prezentat omologilor bacauani prima varianta a Planului Urbanistic General al municipiului Bacau. Dincolo de erorile flagrante continute de PUG, documentul intocmit de arhitectii de pe Bahlui contine o sumedenie de inadvertente care au atras numeroase critici. Livada Fructex concesionata pe mai multe zeci de ani de o societate de la Agentia Domeniilor Statului a fost trecuta in domeniul public al municipiului, cu titlu de perimetru verde. Aceeasi soarta a avut-o Parcul Gheraesti, desi acesta se afla – in mod evident – in afara municipiului. Se pare ca arhitectii ieseni au “lucrat” la sugestia municipalitatii care, sesizand cantitatea din ce in ce mai mica de spatiu verde din Bacau, a cerut inglobarea in perimetrul verde al urbei a parcurilor si livezilor aflate in afara orasului. Doar, doar o iesi la numar.

Partidele scapa de musafirii nepoftiti

Principalele formatiuni politice bacauane sunt in fierbere. PNL isi radicalizeaza discursul anti-PD-L, mizand pe prabusirea electorala a partidului portocaliu pe fondul proastei gestionari a guvernarii; PD-L vrea sa rupa parteneriatul cu PSD in Consiliul Judetean si sa eradicheze practica nepotismului si a cumatrelii; PSD asteapta cu sufletul la gura alegerile interne ce vor desemna o noua conducere judeteana. Miscarile de trupe se desfasoara in perspectiva alegerilor locale din 2012, cand functiile de presedinte al CJ, respectiv primar al municipiului de resedinta, vor fi puse din nou la bataie.

PNL, sindromul curatatoriei… politice

Excluderea din PNL Bacau a consilierilor judeteni Dogaru si Enasoae a tinut capul de afis la sfarsitul saptamanii trecute. Aceasta a fost insotita de epurarea din partid a unor primari penelisti banuiti sau dovediti ca ar pactiza cu PD-L: Vasile Banu, primarul comunei Filipeni si fratele deputatului Mihai Banu, respectiv Stefanita Manea, primarul comunei Saucesti. Decizia de excludere a fost propusa de Biroul Politic si a marcat o radicalizare a discursului anti-PD-L promovat de cateva luni bune de liberali. Pe fondul gestionarii defectuoase a crizei de catre formatiunea democrat-liberala, PNL vrea sa se infrupte din tortul electoral al unui PD-L aflat, de mai mult timp, intr-un picaj abrupt. De altfel, denuntarea de catre penelisti a acordului de colaborare semnat in 2008 cu PD-L si care mai functiona in unele consilii locale din judet, face parte din aceeasi coregrafie politica vizand distantarea de pedelisti si pozitionarea PNL ca principal opozant al gruparii portocalii. Argumentele pentru care au fost exclusi alesii amintiti sunt subtiri si ele atesta faptul ca PNL avea, de fapt, nevoie de un pretext pentru a marca public detasarea de PD-L si pentru a salva aparentele de partid de opozitie.
In acest context, surprinde declaratia lui Romeo Stavarache, liderul PNL Bacau, potrivit careia initiativa excluderii a apartinut consilierului local Cristian Cojocaru. A ajuns Stavarache sa elimine din partid consilieri judeteni si primari la cererea expresa a unui consilier local, ales – intre altii – pe o lista de partid?
E clar ca Stavarache a vrut sa se spele pe maini in privinta epurarii celor amintiti si ca, pe de alta parte, avocatul Cojocaru a devenit din ce in ce mai prezent in interiorul formatiunii politice, dupa ce la un moment dat poza in oaia neagra a partidului si victima sigura a conducerii PNL. S-ar putea, insa, ca la un moment dat presul sa fie tras din nou in ceea ce-l priveste pe avocatului bacauan.
Dezvaluirea exclusului Silvestru Dogaru, conform careia Stavarache nu a dorit sa impuna un inlocuitor pentru deputatul Ionel Palar in functia de vicepresedinte al CJ – pe motiv ca PNL nu ar avea oameni de calitate in consiliu – arata ca liderul penelist nu si-a dorit, de fapt, respectiva functie (in conditiile in care intre alesii judeteni ai PNL se numara inclusiv seful municipalei liberale, Corneliu Pricope, un „agreat“ al regimului Stavarache).

In cautarea rudelor pierdute… prin institutiile statului

In PD-L apele sunt tulburi. Gabriel Berca, presedintele interimar al filialei Bacau, are de rezolvat o dubla problema: consolidarea sa in partid si formarea unei echipe cu care sa atace obiectivele convenite cu conducerea centrala a PD-L (CJ si Primaria Bacau), respectiv diluarea imaginii nefavorabile de care se „bucura“ guvernul in teritoriu. Prima parte – consolidarea in partid – tinde sa devina o formalitate si sa justifice a doua parte a problemei, in conditiile in care Berca foloseste pe post de berbec porunca basesciana „fara nepotisme, cumatreli si rubedenii in deconcentrate“. Ideea nobila a liderului de la Cotroceni e de necontestat, astfel incat mai multi vechi pedelisti din Bacau par a fi pe faras. Prin apropourile sale Berca il vizeaza, de fapt, pe seful municipalei PD-L, Constantin Draganuta. Acesta este ultimul mohican din vechea garda a democratilor bacauani. Sotia sa conduce Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS), iar cumnatul sau – fostul senator pedelist Cristian Cucuian – ocupa functia de director al Inspectoratului Teritorial de Munca. De asemenea, printre vizatii lui Berca se numara si parlamentarul Adrian Popescu, a carui sotie ocupa functia de director al Spitalului Judetean de Urgenta. Popescu se numara printre apropiatii lui Draganuta.
Pe fondul reducerii cheltuielilor in administratia publica, a doua functie de subprefect urmeaza a fi desfiintata, Prefecturile urmand a fi reorganizate de catre guvernanti. Din schema va disparea, cel mai probabil, Tudorita Lungu. Aceasta ar putea prelua functia de director al CJAS, daca operatiunea de epurare de la conducerea Casei va da roadele scontate. Practic, prin eliminarea vechii garzi, Berca tinteste propria consolidare in filiala bacauana a PD-L, dar si coafarea imaginii partidului, seful pedelist avand mana libera in promovarea unui discurs de tipul „am eliminat clientii politici si cumatrelile pe seama partidului, ne-am reformat spre deosebire de altii care sunt de ani de zile in politica bacauana“.
Berca vizeaza, de asemenea, si ruperea parteneriatului cu PSD in CJ Bacau. In urma intelegerii, rezultata pe fondul parteneriatului prin care cele doua partide au guvernat tara in 2009, Silviu Bondor s-a ales cu functia de vicepresedinte al CJ. In mai multe cercuri din interiorul partidului, Bondor a lasat de inteles ca nu se cramponeaza de functie si ca ar putea opta chiar pentru solutia demisiei. Ruperea de PSD e cruciala in perspectiva alegerilor din 2012, dar doar daca PD-L reuseste sa scoata tara din criza. Daca nu, democrat-liberalii ar putea fi asteptati cu oua, pietre si rosii pe ulitele si strazile judetului in campania electorala pentru sefia CJ.

„Proiectul Mandru“, aproape de plombare

In PSD Bacau urmeaza alegeri. Acestea vor desemna o noua conducere judeteana a partidului. Necunoscutele care inconjurau ecuatia de putere din PSD tind sa se clarifice pe masura apropierii scrutinului intern. Seful CJ Bacau, Dragos Benea, si-a anuntat deja candidatura la functia de presedinte executiv, pledand pentru schimbarea garniturilor in partid. Candidatura lui Benea vizeaza indepartarea din functie a deputatului Gabriel Vlase, cei doi politicieni impartind o mai veche disputa pe marginea modului cum trebuie organizata si condusa filiala. Sub pretextul reformarii unor organizatii locale din cauza rezultatelor proaste obtinute la alegerile prezidentiale, peste 50 de sefi au fost inlocuiti sau „proptiti“ cu oameni relativ apropiati lui Benea, semn ca presedintele CJ nu vrea sa aiba niciun fel de emotii la alegerile de pe 10 iulie. De altfel, in PSD se vorbeste deja despre o resemnare a deputatului Vlase care ar putea lua in calcul abandonarea cursei pentru presedintia executiva a filialei si concentrarea pe activitatea parlamentara.
Emotiile incep sa se spulbere si in privinta municipalei social-democrate, organizatie care timp de mai multi ani a baltit intr-un provizorat parca interminabil. La municipiu urmeaza sa fie “plantat” omul de afaceri Virgil Mandru, dorit de Viorel Hrebenciuc, liderul PSD Bacau. Solutia ii convine de minune lui Benea, care isi poate promova vointa politica si in municipala si se poate debarasa de anumite voci critice din organizatie. Ramane de vazut daca sprijinirea de catre Benea a solutiei Mandru in fruntea municipalei nu e doar conjuncturala, seful CJ Bacau dorind parca sa scape, cu mana altuia, de oamenii din partid care nu-i sunt pe gust.

Autoritatile promit ca se apuca de treaba

Reprezentantii Guvernului in teritoriu sustin ca in cel mult 10 zile vor readuce digul de la Saucesti la starea sa initiala, de dinainte de producerea inundatiilor. Peste 500 de metri din dig au fost maturati de ape, iar alti 600 de metri necesita o reconsolidare urgenta. Lucrarile ar putea costa peste 1 miliard de lei, iar pentru reusita lor Primaria din Saucesti a fost obligata de Prefectura sa mobilizeze 200 de voluntari. Lor li se adauga aproximativ 300 de jandarmi si militari care activeaza in zonele calamitate.
Din cei 1700 de metri de dig de la Saucesti, aproximativ 1100 au fost afectati de inundatiile de saptamana trecuta. 500 de metri trebuie reconstruiti complet, in timp ce pentru restul de 600 de metri autoritatile trebuie sa demareze o reconsolidare rapida. Reprezentantii Guvernului in teritoriu sustin ca digul va fi readus la starea de dinainte de inundatii in cel mult 10 zile. Lucrarile urmeaza a fi realizate in regim de urgenta, autoritatile temandu-se de o posibila revenire a ploilor care au scos Siretul din matca la Saucesti. „In maxim 7-10 zile acel dig va fi readus la starea initiala. Sunt lucrari care trebuie efectuate rapid. Bresele adunate in dig totalizeaza cateva sute de metri. Refacerea digului va fi realizata de Directia Apelor. Cei 13 consilieri din comuna Saucesti trebuie sa mobilizeze cate 15 voluntari. In total 200“, a declarat Neculai Olaru, prefectul judetului Bacau. El a subliniat ca voluntarii din comuna vor fi ajutati de peste 300 de militari si jandarmi ce opereaza in zonele calamitate.

Costuri de un miliard de lei vechi

Constantin Draganuta, seful Administratiei Bazinale de Apa Siret, a declarat ca lucrarile de refacere a digului ar putea costa in jur de 1 miliard lei vechi, dar ca acestea ar putea fi complicate de conditiile meteo instabile. Draganuta a apreciat ca aproximativ 30 la suta din valoarea lucrarilor va consta in cheltuielile cu motorina. „Din primele noastre evaluari, exista 10 brese in dig. Ele totalizeaza 500 de metri. Alti 600 de metri de dig improvizat trebuie consolidati. El a fost proiectat pentru debite de 1600 metri cubi, dar poate rezista si pana la 2400. Daca debitele vor depasi 2800 de metri cubi, Dumnezeu cu mila. Costurile s-ar putea cifra la 1 miliard de lei vechi, dar nu pot avansa o cifra exacta. Primaria Saucesti a promis ca ne va ajuta cu motorina. Cert e ca digul trebuie refacut in 10 zile“, a declarat Draganuta.

Culturile afectate nu vor fi despagubite

Prefectul Olaru a motivat decizia guvernantilor de a nu despagubi proprietarii de terenuri agricole inundate. Acesta a declarat ca despagubirile intra sub incidenta situatiei materiale precare a statului si ca e putin probabil ca ele sa se mai materializeze. Reprezentantul Guvernului in teritoriu a dezvaluit ca Executivul ar putea lua in calcul la un moment dat acordarea anumitor despagubiri, dar acestea nu vor acoperi in intregime daunele provocate de inundatii. Numai in judetul Bacau apele iesite din matca ale Siretului au inundat 2500 de hectare de terenuri agricole, din care 95 de hectare au fost compromise definitiv. Pagubele estimate de Directia Agricola se cifreaza la cel putin 50 miliarde de lei vechi.

Doar 28 de initiative in doi ani

28 de proiecte, transformate ulterior si in hotarari. Si asta intr-o perioada de mai bine de doi ani. Acesta este bilantul saracacios al activitatii consilierilor locali din Bacau la capitolul proiecte „initiate“. Dupa cum reiese atat din informatiile de pe site-ul Primariei Muncipiului Bacau, cat si din mapele de sedinta, cele mai multe initiative apartin edilului sef al Bacaului si nu celor trimisi in Consiliu pentru a ne reprezenta.

23 de consilieri locali (12 liberali, 5 democrat-liberali si 6 social-democrati) trebuie sa ne reprezinte. Si asta pentru ca au fost alesi. Mai mult decat atat, cel putin la nivel teoretic, trebuie sa ne apere si interesele. Daca analizam activitatea lor din ultimii doi ani, constatam ca situatia este cu totul alta. In toata aceasta perioada, consilierii locali au avut numai 28 de initiative. Adica 28 de proiecte de hotarare. Este adevarat ca acestea s-au transformat in hotarari ale Consiliului Local, dar raportul dintre numarul alesilor nostri, perioada de referinta si numarul de hotarari este in defavoarea lor, dar mai ales a noastra, a bacauanilor.

Consilieri „prolifici“

La capitolul “implicare” se detaseaza Roxana Mironescu, PNL (care este initiatoarea a 14 proiecte), Mircea Fechet, PNL (7 proiecte), George Bogatu, PSD (care este initiatorul a 9 dintre aceste proiecte) si Ionel Floroiu, PSD care a semnat pe 6 proiecte. Trebuie sa mentionam insa faptul ca pe un proiect de hotarare semneaza mai multi consilieri locali. Si este posibil ca toti cei mentionati mai sus sa fie cosemnatari. Astfel ca, acesti consilieri nu sunt atat de prolifici precum par. “Impreuna cu domnul Floroiu am un proiect de hotarare pentru amenajarea unei parcari de 300 de locuri, cu demisol si 2 nivele, pe locul unde este amplasat acum Serviciul Judetean de Ambulanta Bacau. Acesta va fi oricum mutat langa pompieri. Proiectul prevede si o subtraversare pietonala pe strada 9 Mai”, ne-a declarat consilierul local George Bogatu. Proiectul nu poate depasi insa aceasta faza: de proiect. Si asta pentru ca raspunsul primit de initiatori a fost urmatorul: “Introducerea pe ordinea de zi a acestui proiect se amana pana in momentul in care se va clarifica regimul juridic al terenului”.

Propuneri doar de dragul imaginii

Deci, consilierii locali fac propuneri doar de dragul propunerilor. Si asta in ciuda faptului ca printre ei se numara si oameni cu o vasta experienta in administratia locala. Nume ca Ilie Barzu, Gabriel Axinte, Ionel Floroiu, Mircea Fechet, Ileana Paduraru, Mihai Iulian Slic, Constantin Draganuta si altii, nu sunt nou aparute pe firmamentul politicii locale. “O initiativa legislativa presupune o munca asidua de documentare, luare la cunostinta despre fapte si realitati care trebuie reflectate in temeiuri de fapt si de drept, astfel incat este laudabila activitatea celor care au astfel de initiative.”, a afirmat secretarul municipiului Bacau, Nicolae-Ovidiu Popovici.

Orgolii ranite

Mai mult decat atat, intre consilieri si primar exista si oarece frictiuni. Si asta pentru ca fiecare vrea sa-si asume laurii unui proiect materializat. O situatie elocventa in acest sens este aceea a cupoanelor care le primesc pensionarii. “Initiativa acestor cupoane am avut-o eu. Dar, domnul primar cand a vazut ca proiectul este bun a facut si dumnealui unul asemanator. Atunci, pentru a nu exista niciun fel de discutii, initiatori sunt toti consilierii locali. Este singurul de acest fel”, a mai spus pesedistul Bogatu.

Rapoarte asupra lenei

Unele rapoartele de activitate ale consilierilor sunt de-a dreptul hilare. Din cele mai multe dintre ele reiese ca singura activitate pe care trebuie sa o desfasoare un consilier local este de a participa la sedinte. Ca, oricum primarul este initiatorul celor mai multe dintre hotarari. “Incepand cu luna martie a anului 2009 am onoarea sa fiu consilier local in cadrul Consiliului Local al Municipiului Bacau. Pe tot parcursul anului am participat la toate sedintele de consiliu local ordinare si extraordinare cu o singura exceptie, absenta datorandu-se unor motive personale. Mi-am adus contributia la buna desfasurare a sedintelor de la comisia pentru activitati economico-financiare, buget (…).” Si acesta nu este singurul raport de acest gen.
Pentru a iesi mai usor in evidenta consilierii apeleaza la artificii vizuale si trucuri ieftine. Consilierul local Ionel Floroiu a folosit fonturi uriase la redactarea raportului. La fel a facut si Ilie Barzu, cu mentiunea ca litere au fost ingrosate. Povestea s-a repetat si in anul 2008, dar si in anul 2009. Consilierul local Ion Rotaru a lasat spatiu mai mare intre randuri, iar George Gabriel Axinte si Isabela Elena Adam au cele mai “subtirele” dari de seama. Dar… timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim.

Premiera la Universitatea „Vasile Alecsandri“

Absolventii invatamantului liceal de orice profil si postliceal sanitar care vor dori sa urmeze o facultate de asistenti medicali nu vor mai fi nevoiti sa mearga in alte centre universitare din tara. In acest an, in municipiul Bacau va debuta primul curs de invatamant medical universitar, care va pregati asistenti medicali cu studii superioare. Initiativa infiintarii in municipiul Bacau a unei asemenea forme de invatamant superior medical, pornita cu mai mult timp in urma, apartine conducerilor Colegiului Medicilor, Directiei de Sanatate Publica si ale Spitalului Judetean de Urgenta si Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti. “Este o preocupare inclusiv a Colegiului Medicilor, care dateaza de acum doi ani si care a fost finalizata printr-un protocol incheiat intre Universitatea «Vasile Alecsandri» Bacau si Universitatea de Medicina si Farmacie «Gr.T. Popa» Iasi, ne-a spus dr. Adrian Cotirlet, vicepresedinte al Colegiului Medicilor Bacau si manager al Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti. Cursurile vor incepe la 1 octombrie si speram sa fie 20 studenti la cele fara plata si 150 la cele cu plata.” Cei care aspira la diploma de asistent medical cu studii superioare medicale se pot inscrie la examenul de admitere in perioada 12-18 iulie 2010. La concurs au acces absolventii de orice liceu, cu diploma de bacalaureat, precum si cei care au terminat o scoala postliceala sanitara. Examenul va consta dintr-un test grila care va fi sustinut in data de 21 iulie la sediul Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr.T. Popa” din Iasi, in aceeasi zi in care va fi admiterea in toate institutiile de invatamant medical superior. Studiile vor dura patru ani si vor fi organizate exact dupa invatamantul european, respectand aria curriculara a universitatii de la Bologna. Conform protocolului, ca baza de invatamant vor fi utilizate Spitalul Judetean de Urgenta si Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti. De altfel, si 12 medici din cele doua spitale vor asigura pregatirea studentilor, ei terminand cursuri de pedagogie dupa cerintele europene. Absolventii vor putea urma masteratul si apoi doctoratul.

Proiectele imobiliare ale guvernarii Tariceanu in judetul Bacau au costat statul roman peste 6 milioane de euro

Dupa inundatiile din 2005 si 2008, guvernul Tariceanu a construit peste 600 de case, la rosu, in judetul Bacau: 205 la Rotunda, pentru sinistratii din Gura Vaii, respectiv 403 pentru sinistratii de la Saucesti. Ambele „proiecte imobiliare“ au costat statul roman peste 6 milioane de euro. Dupa cinci ani de la edificarea lor, casele de la Rotunda sunt devastate in totalitate. Autoritatile locale spun ca abia catre 2015 ar putea recupera banii investiti de guvern in cele 205 locuinte.
De cealalta parte, cele 400 de case de la Saucesti au facut cunostinta cu apele Siretului pentru ca au fost construite tot in zona inundabila, fara ca digul ce apara comuna de apele raului sa fie redimensionat. Fiecare casa reconstruita la Saucesti a costat statul roman 50.000 de lei: 40.000 constructia, 10.000 manopera.

In 2005, la jumatatea lunii iulie, comuna Gura Vaii a fost lovita naprasnic de inundatii. La sfarsitul aceleiasi luni, prin Ordinul Prefectului nr. 275, s-a constituit o comisie de evaluare a pagubelor. Aceasta a identificat peste 320 de case distruse din care 300 urmau sa fie reconstruite din temelii, in timp ce restul locuintelor trebuiau doar reconsolidate. In urma evaluarilor, autoritatie au decis reconstruirea, la rosu, a 205 case din cele 300. Reconstructia caselor s-a facut intr-o noua locatie, stabilita pe varful dealului Rotunda, loc ferit de puhoaie. Pentru fiecare locuinta, guvernul de la acea data a alocat suma de 175 de milioane lei vechi (peste 4000 de euro). In total, aproape un milion de euro. La aceasta suma se adauga alte 26 de miliarde lei vechi, bani destinati construirii a 2,8 kilometri de drum pana la noua asezare edificata pe deal. In prezent, cele 205 case sunt distruse aproape complet, sinistratii romi “exilati” la Rotunda preferand sa ia din case geamurile termopan, usile si grinzile si sa se mute cu catel si purcel in localitatea vecina, Stefan cel Mare.
Milionul de euro bagat de Tariceanu in asezarea infiintata in 2005 s-a risipit in patru zari.

Bani recuperati abia in… 2015

Autoritatile locale spun ca ar putea recupera banii investiti in casele de la Rotunda abia in 2015, la 10 ani de la infiintarea asezarii. Vasile Pascu (PD-L), primarul comunei Gura Vaii, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca a deschis actiune in instanta impotriva romilor care au devastat locuintele de la Rotunda. Pascu a afirmat ca doar 10 case mai sunt locuite. “Casele au fost devastate si romii au plecat. Le-am deschis o actiune in instanta pentru recuperarea pagubelor produse. Nu stiu cum le vom recupera de la ei. Am dat in judecata 75 de insi. Am vazut ca o parte dintre ei fac deja camatarie, au masini de lux. Nici nu stiu cat de sinistrati au fost. Cam in 5 ani cred ca am putea recupera banii investiti pentru infiintarea locatiei Rotunda”, a spus primarul.
Acesta a dezvaluit ca documentatia administrativa pentru transformarea asezarii Rotunda in sat este pregatita.

403 case in campania electorala

Dupa 3 ani, la sfarsitul lunii iulie a lui 2008, inundatiile au lovit din nou judetul Bacau. De aceasta data, apele Siretului au iesit din matca in comuna Saucesti inundand aproximativ 1500 de case, din mai multe sate. Guvernul Tariceanu s-a implicat exemplar in afacerea caselor de la Saucesti, mai ales ca pe 30 noiembrie 2008 erau programate alegerile parlamentare. Guvernantii aveau putin timp la dispozitie. Comisiile care au evaluat pagubele au concluzionat ca 409 case au fost afectate de inundatii si ca 350 dintre acestea trebuie reconstruite urgent. Ulterior, numarul caselor reconstruite a ajuns la 403. Pentru fiecare casa inundata la Saucesti, Guvernul a alocat 40.000 de lei (10.000 de euro), bani destinati reconstructiei plus 10.000 de lei pentru manopera. In total 50.000 de lei/casa. Pentru imobilele afectate de inundatii in proportie de 50 la suta, guvernantii s-au dovedit ceva mai zgarciti, oferind cate 20.000 de lei (5000 de euro) de casa. Nota de plata a refacerii caselor de la Saucesti a depasit suma de 4 milioane de euro, dar fara ca autoritatile sa ia in calcul redimensionarea digului ce apara asezarea de apele Siretului. Irina Lucavetchi, director tehnic in cadrul Directiei Apelor Siret, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca hotararile de Guvern ce au urmat inundatiilor din 2008 vizau doar aducerea digului la starea sa initiala, de dinainte de producerea diluviului. Lucavetchi a tras un semnal de alarma cu privire la modul in care locuitorii de la Saucesti au fost lasati sa construiasca in zona inundabila a Siretului, fara a fi trasi la raspundere. “Prin HG-urile din 2008 s-a hotarat, in regim de urgenta, readucerea digului la starea sa initiala si suprainaltarea lui cu 20 de centimetri pentru ca in timpul lucrarilor s-a circulat pe dig. Au fost bani numai pentru lucrarile calamitate. Ceea ce scrie in HG-uri este sfant pentru noi. Directia Apelor nu putea construi de capul ei, nu putea iesi in afara acestor hotarari. Vad ca toata lumea isi face casele in albie si dupa ce vin apele ne cer diguri pana la cer”, a declarat Lucavetchi. Practic, la Saucesti s-a construit fara a se avea in vedere ca apele Siretului pot iesi din matca oricand daca nu sunt ingradite de un dig pe masura.

Palar si-a facut colegiu la Saucesti

La alegerile parlamentare din noiembrie 2008, deputatul Ionel Palar (PNL) a candidat in Colegiul 3 de deputati. Acesta continea si comuna Saucesti, alaturi de alte localitati conduse de primari penelisti. In 2008, primarul comunei Saucesti, Stefanita Manea, declara presei locale ca sinistratii si-au luat nasul la purtare si ca nu vor sa mai munceasca, asteptand toata ziua ajutoare. “S-au dat casele la rosu. Ei vroiau si cu mobila, si cu centrala. Le-am si zis ca le dau si una de 18 ani s-o alerge prin casa daca vor. Inainte erau mai destepti, mai gospodari. Ajutoarele astea i-au prostit de tot. Televiziunile baga aceeasi emisiune de doua, trei ori. Oamenii nu stiu ca e aceeasi emisiune, in care se vorbeste de aceleasi tiruri cu ajutoare. Au impresia ca trebuie sa mai vina si altele”, declara Manea, pe 3 decembrie, la cateva zile dupa alegerile parlamentare din 2008.

Scoala bacauana, mereu surprinzatoare

Doar 70 la suta dintre elevii inscrisi la examenul de Bacalaureat au fost declarati promovati. Concret, peste 1700 de candidati au fost picati. Daca in 2009, 85 la suta dintre elevi promovau cu brio BAC-ul, cifrele examenului din 2010 sunt mai ingrijoratoare ca oricand.

Duminica, 4 iulie, au fost afisate rezultatele candidatilor de la examenul de bacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2010. Din judetul Bacau s-au inscris la examenul maturitatii 6.093 de candidati, dintre care 5.013 de la invatamantul de zi, 268 de la seral, 1 de la fara frecventa si 811 de la frecventa redusa. Efectiv insa, la probele bacalaureatului s-au prezentat 5.903 elevi. Dintre acestia, 4.140 au declarati reusiti, iar peste 1.700 respinsi. Aproximativ 1.400 de elevi au incheiat cu medii sub 5, iar doi candidati au fost eliminati pentru frauda sau tentativa de frauda.

85 la suta in 2009, rata de promovabilitate

Reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean nu se arata surprinsi de rezultatul slab inregistrat de elevii bacauani. Rezultatele finale, dupa contestatii, vor fi afisate pe 8 iulie.
„Promovabilitatea la sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului, inainte de contestatii, este de 70,14 la suta. 1.744 de elevi au depus contestatii. Rezultatele finale vor fi afisate pe 8 iulie”, a declarat Claudia Merticaru, inspector de specialitate. Anul acesta, rata de promovabilitate la Bacalaureat a scazut cu aproximativ 15 la suta. In 2009, 84,97 la suta dintre candidati au fost declarati reusiti, inainte de contestatii. „Era si normal ca procentul sa scada, intrucat nu s-au luat in calcul, ca in anii precedenti, notele de la examenele orale de romana, limbi straine si sport. Nu sunt multumit, dar oricum ne situam peste media pe tara, de 60 la suta”, a explicat Nicu Harasemciuc, inspector scolar adjunct.

Letea si Mangeron, in coada clasamentelor

In coada listei liceelor cu cei mai putini elevi promovati se afla Grupul Scolar Industrial Letea, cu 9 la suta procent de promovabilitate, si CT „Dimitrie Mangeron”, cu doar 12 la suta dintre candidati declarati promovati. Doar 528 de elevi au obtinut medii peste 9, iar trei candidati – Anca Baciu si Miruna Gartu de la CN „Gheorghe Vranceanu” si Iulia Sergentu de la CN „Dimitrie Cantemir” din Onesti au obtinut medii de 10. In medie, cate 1.000 de candidati au obtinut note cuprinse intre 6 si 6.99, 7 si 7.99, 8 si 8.99. Solutionarea celor peste 1.700 de contestatii are loc in zilele de 6 si 7 iulie. Inscrierile pentru a doua sesiune a examenului de BAC, cea din toamna, au loc in intervalul 5-9 iulie 2010. Probele acestei sesiuni se vor desfasura intre 23 august si 9 septembrie.

„Perlele” Bacalaureatului: Fomila, Urechila, Lungila, Frigurila

N-au lipsit nici în acest an „perlele” la examenul de Bacalaureat. Iata, de pilda, care este rolul virgulei, în acceptia unor candidati… Metafizica: „Rolul virgulei este de a marca grafic spatiu de timp”. Cogito: „Virgula reprezinta momentul de gandire a poetului”. Abracadabra: „Rolul virgulei este un moment de punctuatie ce are reprezentant de pauza”. Diferente: „Virgula desparte mai putin principal decat punctul”. Lupta cu haosul: „Fara virgula ar fi dezordine în text”.
Cerinta evidentierii particularitatilor de constructie a unui personaj dintr-un basm cult ne ofera noi perspective pentru cultivarea zambetului. Popular-stiintifico-SF: „Basmul cult este o povestire de scurta durata, din mosi-stramosi, este o povestire populara si stiintifico-fantastica”. Beletiada: „Într-o zi craiul primeste un belet de la fratele sau”. Fomila, omul Crizei: „Acesti noi prieteni sunt înzestrati cu puteri supraomenesti cum ar fi Urechila, care cu urechile lui mari auzea si cel mai îndepartat greier, Fomila care nu se satura cu nimic”. Din putul gandirii: „Harap Alb este ajutat nu numai de cei 5 prieteni pe care-i facuse ci si de reginele albina si furnica ele separand nisipul de mac si macul de nisip”. Nomina: „Harap Alb primeste numele administrat. Fomila este personajul înfometat. Stapanul reuseste sa-l pacaleasca pe H.A. si sa-i ia titulatura”. Urataniile de oratanii: „Ultima proba este dusa la îndeplinire ajutat de micile fapturi albinele si furnicile si urataniile de care fu însotit”. Limba noastra, o comoara: „Binele înfinge întotdeauna raul. Harap Alb a reusit sa-l dezmaste pe Span”. Cameleonul: „Personajul principal eroul basmului Arap Alb a fost modificat pe tot parcursul actiunii”. Eroii: „Cand fata de împarat este pusa în mijlocul focului, datorita prietenului sau Frigurila el reuseste s-o scoata (…) Harap Alb este ajutat de Lungila care îi aduce pana acolo si Setila care bea toata apa din mare pentru a gasi inelul”. Culmea initierii: „La începutul basmului Arap Alb este un personaj care suporta taina initierii pe tot parcursul basmului”. Debate: „Harap Alb a dat dovada de maturitate în momentul în care a reusit sa scape de span, sa îl înfrunte, si în unele momente sa-l contrazica”. De profundis: „Autorul pe marginea actiunii îl implica peste tot. Are numele de Harap Alb dat de un span în care este obligat sa faca cum spune el”. Basmo-povestea: „Basmul cult Harap Alb este cea mai frumoasa poveste populara a noastra pentru ca este scrisa de un scriitor mare”. Noul oximoron: „Titlul basmului este un oximoron deoarece poarta numele personajului principal însotit de substantivul poveste”. Duo de basm: „Harap Alb era viteaz mai ales în cuplu cu calul sau nazdravan care de slab ce era manca jaratic înainte de lupta”. Nou: „Harap Alb este un basm cult care se gaseste în Amintiri din copilarie scris de Ion Creanga în care personajele sunt fantastice”. Diviziunea muncii: „Harap se specializase în salati din gradina ursului si mure”.

Lovitura pentru conducerile spitalelor

Comitetul director al Spitalului Judetean de Urgenta va trebui redus de la sase membri la patru. Va fi diminuat considerabil si personalul TESA si se vor face reduceri si in randul angajatilor de la serviciul tehnic. Spitalul Judetean va trebui sa ajunga de la 67 posturi TESA la 34, cifra in care este inclus si comitetul director.

Noul normativ de personal promovat de catre Ministerul Sanatatii pentru spitale va afecta in mod cert conducerea, personalul TESA si angajatii de la serviciul tehnic. Astfel, spitalele cu 151 pana la 400 de paturi vor trebui sa aiba numai 18 angajati ca functionari la sectorul administrativ. Concret Spitalul de Pediatrie, de exemplu, nu trebuie sa aiba mai mult de 18 salariati ca personal TESA. Un spital cu 401 pana la 800 paturi, cum este Spitalul Municipal Onesti, va trebui sa aiba cel mult 27 angajati la serviciul administrativ. In fine, spitalul cu peste 800 de paturi nu va avea mai mult de 34 de posturi administrative. Daca spitalul care are pana in 400 de paturi va avea in comitetul director trei membri, atat cel care are intre 401 si 800 paturi, cat si cel cu peste 800 de paturi, cum este Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau, nu vor putea avea mai mult de patru persoane in comitetul director. In prezent, Spitalul Municipal Onesti are un comitet director format din cinci membri, adica managerul, directorul medical, directorul financiar-contabil, directorul de ingrijiri medicale si directorul administrativ. Spitalul Judetean are un comitet compus din manager, director medical, director financiar-contabil, director de ingrijiri medicale, director administrativ si director de resurse umane. Asadar, la ambele spitale comitetul director va trebui redus cu unul respectiv doi directori.

„Va fi greu sa facem fata atributiilor de serviciu“

Dar noul normativ nu vizeaza restructurarea numai a conducerii, ci si a personalului administrativ si tehnic. Fiecare spital, indiferent de numarul de paturi, va trebui sa aiba numai cate un consilier juridic. iar in sectorul intretinere cladiri si instalatii va avea un muncitor la 145 paturi. Spitalul de Pediatrie, care dupa reducere va avea 199 paturi, va trebui sa aiba un post si un sfert de muncitor la intretinere. Practic, aici vor disparea din schema opt posturi numai de la TESA. Conducerea spitalului afirma, insa, ca nu va trebui sa dea oameni afara. “Avem posturi care s-au vacantat prin pensionarea celor care le-au ocupat si se mai elibereaza altele tot prin iesirea la pensie, ne-a spus Norina Pagu, directorul financiar-contabil al spitalului. Vom redistribui o parte din personal pe alte posturi pe care normativul ne permite. “ Dar chiar si asa va fi destul de dificil pentru personalul ramas. “Am mai transformat posturi de sefi de birou si de serviciu in sefi de compartiment, dar este destul de greu sa faci fata atributiilor cu 18 oameni la administrativ, din care trei sunt in comitetul director”, a mai spus directorul financiar-contabil. In ce il priveste, Spitalul Judetean de Urgenta are acum 67 de angajati TESA si 154 muncitori (personal tehnic, instalatori, electricieni, zugravi, paznici etc.). La acest spital personalul TESA va trebui sa numere 34 angajati fata de 67. Deocamdata, nu s-a facut nicio evaluare a situatiei. “In momentul in care normativul va intra in vigoare ne vom conforma, ne-a spus Natalia Jicmon, director de ingrijiri medicale al SJU. Vom analiza noul normativ si ne vom face calcule.” Conducerea Spitalului Municipal Onesti este, insa, destul de optimista. “La administrativ nu este o problema pentru noi, deoarece acum avem angajate 28 de persoane”, ne-a spus dr. Iuliu Ionas, directorul medical al Spitalului Onesti. Acesta va trebui, totusi, sa renunte la un salariat de la TESA si, mai mult ca sigur, la un numar mai mare de posturi de la serviciul tehnic.

Primarul cauta manager pentru spital

Consiliul Local Buhusi a preluat Spitalul Orasenesc. Preluarea, realizata de o comisie speciala, „este insa una conditionata”, ne-a explicat primarul Ionel Turcea. in Protocol se precizeaza faptul ca toate datoriile institutiei de pana la 30 iunie nu vor fi achitate de administratia locala buhuseana. De asemenea, este facuta precizarea conform careia decontarea tuturor serviciilor „strict sanitare” trebuie realizata, si de aici incolo, de Casa de Sanatate. Managerul spitalului buhusean a demisionat de mai mult timp. Managementul este asigurat de directorul medical si contabilul sef. Potrivit legislatiei, numirea managerului spitalului este, in exclusivitate, un atribut al primarului. „in cateva zile, spitalul va avea manager. Va fi un om care va rezolva problemele, nu va veni in fiecare zi la mine ca sa-mi spuna ca nu are bani pentru hrana, pentru medicamente etc. Voi gasi un asemenea om”, ne-a spus primarul. Pentru finantarea spitalului va fi necesara, anual, o suma de cel putin 7 miliarde de lei vechi, ceea ce reprezinta aproximativ o treime din valoarea bugetului local buhusean. (I. Fercu)