"Orasul european" nu vrea pe bicicleta

Consilierii locali au aprobat, la ultima sedinta a CL, un program vizand diminuarea poluarii prin realizarea unor investitii "eco". Proiectul prevede, intre altele, realizarea unor piste pentru ciclisti. Pentru ca tabloul promisiunilor sa fie complet, edilii au decretat ca vor amenaja si faleza Bistritei, in dimensiune de 3 hectare. Asta, in timp ce proiectul pentru modernizarea Insulei de Agrement zace in sertarele Agentiei de Dezvoltare Nord-Est.

Bacaul ar putea sa se mandreasca in cativa ani cu piste pentru biciclisti, desi in multe orase ale tarii acestea au fost introduse cu mult timp in urma. Aceasta idee a fost prinsa intr-un proiect pe care alesii locali l-au aprobat in ultima sedinta de Consiliu Local, stransi fiind cu usa de catre Agentia pentru Protectia Mediului. Judetul Bacau face parte dintr-un grup de 11 judete, care pana la sfarsitul lunii trebuie sa adopte un plan privind imbunatatirea calitatii aerului, in conformitate cu cerintelor UE. Programul de ameliorare a calitatii aerului cu care au venit edilii se rezuma la bune intentii. Printre acestea si realizarea unor piste pentru biciclisti. Pistele, in valoare de aproximativ 1 miliard de lei vechi, ar trebui amenajate pe pasajul Margineni, Calea Moinesti si strada Mioritei. Pentru administratia locala acest proiect nu reprezinta o noutate. In 2008, consilierii locali ai PSD au venit cu un proiect ce avea drept scop amenajarea unor trasee pentru ciclisti pe trotuarele ce marginesc strada Stefan cel Mare. Proiectul a fost "confiscat" de conducerea municipalitatii care insa l-a trecut pe linie moarta timp de doi ani, pentru a-l scoate in lume abia acum. Roxana Mironescu, viceprimar al Bacaului, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca amenajarea de piste destinate ciclistilor a fost intarziata din lipsa de fonduri. “Cu certitudine pot sa va spun ca amenajarea acestor piste inseamna o investitie destul de consistenta, dar si o modificare adusa la infrastructura de transport urban. Investitia era mai ampla. Am putut sa o includem acum, tocmai pentru ca am putut sa accesam fonduri europene. La momentul lui 2008 nu aveam destula finantare pe proiectul respectiv”, a declarat Mironescu. Desi consilierii locali au aprobat la ultima sedinta un proiect vizand amenajarea de piste, bacauanii vor fi nevoiti, cel mai probabil, sa traga bicicletele pe dreapta. Lucrarile nu vor incepe pana nu se vor termina cele de la pasajul subteran, un alt proiect de infrastructura, ce da mari batai de cap locuitorilor. “Amandoua caile duc spre cartiere locuite si nu ne permitem sa sistam fluxul de circulatie”, a apreciat Mironescu. Din momentul demararii lucrarilor, municipalitatea are la dispozitie doi ani pentru a finaliza totul. Desi in marile orase din ce in ce mai multi oameni renunta la masina pentru a merge cu bicicleta, bacauanii nici daca ar vrea, nu ar avea unde.

Cum au facut altii?

In iulie 2008, in Bucuresti a fost dat in folosinta primul centru pentru inchiriat biciclete. Centrul este realizarea comuna a Asociatiei MaiMultVerde si a unui concern financiar-bancar. Parcul velo, dat in folosinta la 1 august 2008, contine 100 de biciclete. Tarifele practicate sunt de 100 RON/an sau 50 RON pentru elevi, studenti si pensionari. Pentru inchirierea cu ora, pretul este de 2 RON sau 1 RON tarif redus. Mai mult, la finalul aceluiasi an o firma din domeniul petrolului a inaugurat in Capitala un circuit pentru biciclete, in cartierul Bucurestii Noi. Pista are 1,7 kilometri lungime. Proiectul a fost criticat de o parte a activistilor ecologisti pentru ca, afirma acestia, grupul petrolier nu s-a tinut de promisiune pana la capat, ci doar a vopsit dungi galbene pe asfalt.

Trotuarele, vai de steaua lor!

Cand ies pe strada, bacauanii trebuie sa fie atenti pe unde calca, pentru ca oricand pot nimeri peste o “capcana”. In zona de sud a Bacaului nici nu mai poate fi vorba de trotuare. Locuitorii care au case pe Calea Republicii sunt nemultumiti de faptul ca, desi apartin de municipiul Bacau si platesc impozite la fel de mari ca cei din centrul orasului, nu dispun de trotuare, ci de “poteci”, cum le numesc ei. Nici in zonele centrale caile pietonale nu sunt mai bune. Daca nu sunt gropi, sunt balti si daca nu sunt balti, sunt canale neacoperite. “Eu abia merg cu carutul copilului. E plin de gauri. Pe anumite trotuare poti circula, pe altele nu”, a spus Elena Umbrarescu. Marcela Dospinescu sta de peste zece ani in Italia. “Vai de mine! Am ramas socata cand am vazut atata mizerie si trotuarele astea ruinate. Nu sunt ingrijite din cauza ca nu este o organizare buna in Bacau. Trebuie sa fie cineva care sa ia situatia in mana si sa vina cu solutii”, ne-a spus aceasta.

Lipsa banilor, eterna scuza

Desi stiu ca problema trotuarelor din municipiul Bacau este una stringenta, reprezentantii primariei recunosc faptul ca pana acum aceasta nu a reprezentat o prioritate pentru conducerea municipalitatii. “Pana acum, in municipiul Bacau, prioritatea maxima a fost refacerea carosabilului. Trotuarele, nu ca nu reprezinta o prioritate; avem semnale ca produc discomfort, insa in functie de bugetul pe care l-am avut alocat pentru aceasta problema, deocamdata ne orientam spre locurile unde nu exista trotuare”, a declarat Roxana Mironescu, viceprimar. Mai mult, municipalitatea da vina pe criza financiara. “Este un an de criza. Noi avem un buget diminuat cu 22% la capitolul servicii. Cred ca anul acesta, reparatiile la trotuare vor avea de asteptat”, a precizat Mironescu. In zonele de periferie ale Bacaului, trotuarele nu au mai fost de mult timp reabilitate. “Nu s-a facut nimic de calitate in Bacau. Nu se respecta un program, se lucreaza anapoda, fara sa se dea importanta calitatii lucrarilor. Mi s-a intamplat de multe ori sa circul pe strada si nu pe trotuar, din cauza gropilor, baltilor si a masinilor parcate aiurea”, ne-a zis Ghita Pagu.
Dupa ninsorile din aceasta iarna, sute de bucati de gresie au fost luate o data cu zapada, iar acum centrul orasului arata ca o adevarata tabla de sah, pe care nimeni nu are de gand sa o repare.

Silvestru Ghenta este purtat pe drumuri de Primaria Bacau de ani de zile. Bacauanul a solicitat pe legea 10/2001, restituirea suprafetei de 720 mp, teren situat pe strada Prelungirea Bradului 125 si despagubiri pentru imobilul pe care l-a avut inainte de a fi deposedat abuziv de regimul comunist. In 2005 a revenit cu o alta solicitare, pe legea 247/2005. Actuala administratie l-a amanat vreo trei ani, iar in 2008, prin dispozitia primarului Romeo Stavarache, cu numarul 1061, din 15 februarie, s-a decis respingerea cererii de restituire in natura a terenului si acordarea de despagubuiri (in conformitate cu titlul 7 din legea 247/2005). Silvestru Ghenta a dat in judecata Primaria Bacau, iar in prima instanta, la Tribunalul Bacau, a pierdut deoarece nu a fost luata in considerare expertiza. “Este bataie de joc ce se intampla in Bacau. Am avut casa si pamant in Bacau, am cerut restituirea terenului, care e neocupat, pe vechiul amplasament. Primarul a refuzat si a propus acordarea de despagubiri. Eu vreau pamantul. Am dat primaria in judecata, iar in urma cu mai bine de trei luni a fost sentinta la Tribunal. Nu am primit nici acum decizia, sa pot face recurs pentru a mi se face dreptate”, ne-a declarat Silvestru Ghenta. El locuieste pe strada Prelungirea Bradului nr. 117 B6, in imediata vecinatate a terenului pe care l-a detinut in proprietate. Doar in parte, acest teren este ocupat de blocurile 113 si 115, situatie care nu este conforma dispozitiei 1061 a primarului bacauan. “Exista expertiza facuta. Doar o parte din terenuri au fost afectate de constructia unor blocuri. Silvestru Ghenta vrea sa-si recupereze in natura, pe vechile amplasamente, atat cat se mai poate. Noi vrem sa contestam acum decizia Tribunalului, dar nu a fost inca redactata, desi au trecut mai bine de trei luni de la pronuntare. E o situatie foarte neplacuta, am cazuri pronuntate de asta iarna, a caror sentinta nu a fost inca redactata”, ne-a declarat avocatul Valeria Lupu. In dispozitia primarului Stavarache se arata ca: “Se propune acordarea de despagubiri pentru imobilul casa demolat si pentru terenul in suprafata de 720 mp, intrucat este ocupat de blocurile 113 si 115 de pe str. Prelungirea Bradului, trotuar pietonal, retele edilitare si alei acces blocuri si nu pot fi restituite in natura”.

Furtuna care s-a abatut asupra judetului nostru a facut ravagii. Pompierii militari au fost solicitati sa intervina pentru inlaturarea efectelor produse de precipitatiile abundente cazute in ultimele ore. In orasul Slanic Moldova, au fost inundate 12 curti si a fost blocat drumul national DN 12B între localitatile Cerdac si Slanic Moldova din cauza aluviunilor scurse de pe versanti. “În zona afectata s-au deplasat efective ale Detasamentului de Pompieri Onesti cu o autospeciala de interventie, încadrata cu un ofiter si 6 subofiteri. S-a actionat cu doua buldoexcavatoare, sub coordonarea primarului orasului. Au participat si 16 pompieri voluntari”, a explicat col. George Enache, ofiter la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Judetean Bacau. Pe acel tronson de drum, circulatia a fost reluata pe ambele sensuri de mers. O alta sosea afectata de furtuna a fost DN 11, între localitatile Ferastrau si Harja, din cauza aluviunilor scurse de pe versanti s-a circulat pe un singur sens de mers. Si aici s-a actionat pentru decolmatarea unui pod si îndepartarea aluviunilor de pe carosabil. In municipiul Moinesti, pe strada Atelierelor, varianta ocolitoare, din cauza vantului puternic au cazut pe carosabil crengi desprinse din arborii de pe marginea strazii, care au blocat circulatia. Pentru degajarea drumului a actionat Garda de Interventie din cadrul Detasamentului de Pompieri Moinesti. S-a actionat cu motoferastraie, iar circulatia a fost reluata in zona. “Si in orasul Darmanesti, cartier Plopu, am intervenit. Au fost inundate 12 curti si a fost afectat unul din drumurile de acces catre aceste gospodarii, pe o distanta de aproximativ 15 metri”, a mai spus col. Enache. Pentru refacerea drumului afectat, s-a actionat cu un buldoexcavator si o Wolla, sub coordonarea sefului serviciului voluntar pentru situatii de urgenta al orasului, cu 5 voluntari.

Peste 100 de localitati ramase pe intuneric

Peste 100 de localitati (sate, comune) din judetul Bacau au ramas fara energie electrica de pe urma furtunii care s-a abatut asupra regiunii in noaptea dintre 19 si 20 iulie. Dupa mai bine de 12 ore de la producerea fenomenelor meteo, 32 de localitati din judet erau inca nealimentate. Sute de reclamatii au fost inregistrate la E.ON Moldova Distributie, legate de intreruperea electricitatii. “Au fost mobilizate toate resursele pentru remedierea avariilor din reteaua de energie electrica din judetul Bacau. Precipitatiile abundente, însotite de intensificari de vant si descarcari electrice care au avut loc in seara de 19 iulie, dar si în cursul noptii, au provocat mai multe avarii la retelele de distributie a energiei electrice, fiind afectata alimentarea în aproximativ 100 de localitati din judet. Echipele de interventie au actionat pe parcursul întregii nopti si a zilei urmatoare, în conditii dificile si în zone unde accesul utilajelor si materialelor necesare a fost îngreunat”, ne-a declarat Corneliu Zait, purtator de cuvant al E.ON Moldova.

Probleme in laboratoare

Si Unitatea Fito-Sanitara de la Barati a fost in bezna de la furtuna de luni seara. Angajatii au solicitat interventia echipelor E.ON, dar la telefon a raspuns doar… robotul. „Avem laboratorul, probe in lucru care se depreciaza. Suntem practic dependenti de energie electrica. Nu este prima data cand se ia curentul. Daca intarziem la plata facturilor imediat ne suna, dar cand avem nevoie de ei, ne pun robotul”, a explicat inginer chimist Mirela Zidaru.

Pe timp de criza si banii de studii sunt mai bine dramuiti. Astfel, absolventii claselor a XII-a nu au mai luat cu asalt facultatile ca in alti ani, in speranta ca vor prinde un loc la buget. Desi sunt constienti de situatia economica, tinerii inca mai pariaza pe studiile superioare pentru viitor. „Sper ca pana la incheierea studiilor sa fie alta situatie economica. Am ales ingineria produselor alimentare. Cred ca lumea are nevoie de mai multi ingineri. Sunt destui economisti”, ne-a spus Iustina Dobrin, viitoare studenta. „As vrea sa continuu in domeniul sportiv. Daca nu reusesc sa fac performanta in sport, in fotbal, facultatea este o optiune”, ne-a explicat si Claudiu Sociu, fotbalist legitimat la FC Willy, in Liga a III-a, care a venit sa se inscrie la Facultatea de Stiinte ale Miscarii, Sportului si Sanatatii, din cadrul Universitatii „Vasile Alecsandri”. Pana in acest moment, 746 de candidati si-au depus dosarele la facultatile de la universitatea de stat.

190 de inscrisi la Inginerie

La Inginerie s-au inscris 190 de viitori studenti. Cei mai multi au optat pentru calculatoare si tehnologia informatiei – 49. La Facultatea de Litere au fost inregistrate 116 dosare, dintre care 48, cele mai multe, la comunicare si relatii publice. Aceeasi cifra si la Facultatea de Stiinte ale Miscarii, Sportului si Sanatatii, unde din cei 115 candidati, 74 au mers pe kinetoterapie. Facultatea de Stiinte s-a aflat in optiunea a 88 de absolventi de liceu. Majoritatea vor sa fie studenti la informatica – 33 si ecologie – 29. La polul opus, cea mai putin solicitata specializare este matematica, dupa cum ne-a confirmat decanul, prof.univ.dr. Mihai Talmaciu. Ca o constanta in ultimii ani, cea mai mare cifra de inscrieri s-a inregistrat la Stiinte Economice. 237 de absolventi vor sa fie economistii de maine. 106 dintre acestia vor sa studieze contabilitate si informatica de gestiune. Alte 58 de persoane si-au exprimat optiunea pentru pedagogia invatamantului scolar si prescolar. Cifrele se refera nu doar la candidatii inscrisi la forma de zi, ci si la cei de la invatamant la distanta sau frecventa redusa. Inscrierile vor continua pana la sfarsitul lunii iulie, in functie de fiecare facultate.

Serviciile de eliberare a pasapoartelor si a buletinelor au fost luate cu asalt de bacauani. Nervi, cozi interminabile, intr-un cuvant: aglomeratie. In al doilea trimestru al anului 2010 numarul cererilor de eliberare a pasapoartelor s-a dublat fata de primele trei luni si va continua sa creasca si in luna august.

La Serviciul de Eliberare a Pasapoartelor, sute de oameni asteapta in fiecare zi la cozi imense pentru a li se elibera documentele. Aceeasi situatie este si la Serviciul de Eliberare a Buletinelor. Daca in primele trei luni ale anului 2010 erau 3.220 de cereri pentru eliberare a pasaportului, in al doilea trimestru, numarul acestora s-a dublat. In fiecare zi se primesc in medie 140 de cereri. “Din experienta anilor trecuti, in lunile de vara – iunie, iulie si august – au fost considerate perioade de varf pentru activitatea noastra. Datorita faptului ca la Serviciile de Evidenta a populatiei din teritoriu, din comunele si orasele arondate Bacaului nu se mai depun cereri de pasapoarte, acestia solicita serviciul nostru”, a declarat subcomisar Florentina Ciobanu, sef Serviciu Pasapoarte Bacau. Aglomeratia se datoreaza in mare parte si faptului ca din ce in ce mai multi stranieri se intorc in tara in concediu. Pentru a evita eventuale neplaceri, reprezentantii serviciului au introdus un sistem de distribuire a bonurilor de ordine. Chiar si asa oameni se inghesuie in fiecare zi la primele ore ale diminetii in fata institutiei. Pentru ca din ce in ce mai multi bacauani se prezinta zilnic la Serviciul de Pasapoarte, reprezentantii acestuia au luat o serie de masuri. “Am luat masuri organizatorice. Am redus concediile de odihna pe perioada lunilor iulie si august. Am primit aparatura necesara pentru deschiderea unui nou ghiseu”, a mai precizat subcomisar Florentina Ciobanu, sef Serviciu Pasapoarte Bacau. In acest moment sunt deschise trei ghisee unde se pot primi cereri. Si programul cu publicul a fost schimbat, zilnic, de luni pana vineri intre orele 8.30-18.30 oamenii pot veni sa-si depuna cererile fie pentru eliberarea pasapoartelor, fie pentru buletinele de identitate. Si pretul pasapoartelor s-a modificat incepand cu 2 iulie. Pentru un pasaport electronic, valabil cinci ani, bacauanii trebuie sa plateasca in loc de 266 de lei, 276 lei. Pentru cele temporare, valabile un an, valoarea a crescut de la 212 lei, la 216 lei. O alta noutate este aceea ca pentru eliberarea unui pasaport temporar pentru un minor de sub 14 ani, nu mai este obligatorie prezenta lui. Parintii sau reprezentantii legali ai celor mici pot veni la Serviciul de Eliberare a Pasapoartelor cu doua fotografii ale minorului. In luna august reprezentantii serviciului se asteapta ca numarul cererilor sa creasca si mai mult, pentru ca din ce in ce mai multi stranieri se intorc in concediu, acasa.
Sinziana Filimon

Mult beton, putin oxigen

Municipiul Bacau este unul dintre cele mai poluate din tara. Aerul irespirabil pericliteaza viata locuitorilor si, in plus, ii pune in pericol pe copii, categoria sociala cea mai afectata de poluarea din oras. Cel mai important poluator din municipiu ramane CET Bacau, societate controlata de municipalitate. Tabloul poluarii este intregit de lipsa unei sosele de centura, carenta ce face ca tot traficul care ar putea ocoli orasul sa treaca, de fapt, prin mijlocul lui. Nivelul noxelor este mult peste limitele admise de lege. La asta se adauga lipsa spatiului verde din municipiu, Bacaul fiind – din acest punct de vedere – cu mult sub normativele in vigoare.

La ultima sedinta a Consiliului Local, alesii bacauanilor au aprobat – la presiunea autoritatilor de mediu – un “program” de masuri vizand imbunatatirea calitatii aerului din municipiul resedinta de judet. Alaturi de alte orase din tara, Bacaul face parte dintr-un lot al “municipiilor negre” in care nivelul noxelor este cu mult peste limitele admise de legislatia in vigoare. Potrivit unei adrese remise municipalitatii de Agentia pentru Protectia Mediului, Primaria este obligata sa extinda suprafata spatiilor verzi, sa limiteze traficul in zona centrala a orasului si sa redirectioneze traficul greu “pe inelele de centura” (sic!). De asemenea, aceeasi adresa mai prevede obligativitatea promovarii mijloacelor ecologice de transport, prin construirea de piste destinate bicicletelor. “Calitatea aerului in Bacau este sub media din Uniunea Europeana”, a declarat Paul Toderica, seful APM Bacau. Reprezentantii APM au precizat ca “programul” intocmit de Primarie va fi trimis la Ministerul Mediului pentru a putea fi comunicat mai departe Uniunii Europene.

Zgura de la CET ne sufoca

In teorie, municipalitatea sta excelent. Practica o omoara. Proiectul de hotarare aprobat de CL Bacau identifica principalul poluator din municipiu: CET SA, societate de termoficare “patronata” de municipalitate. Pentru a reduce emisiile CET-ului, edilii umbla cu estimari si asteptari. Astfel, potrivit documentului amintit, municipalitatea se obliga sa utilizeze biomasa in arderile de la furnizorul de termoficare si sa scada cantitatea de carbune utilizata in procesul de productie a agentului termic. Asta, in conditiile in care la darea in functiune a faimosului grup de cogenerare aceiasi edili au promis ca nivelul poluarii, precum si cel al costurilor vor scadea semnificativ. Mai mult, una dintre cele mai mari probleme nerezolvate de catre Primarie o constituie zgura depozitata in halda CET-ului. Vantul, precum si pozitionarea precara a haldei, fac ca tone de praf sa se abata asupra orasului.

Lipsa centurii ne ingroapa

In urma cu o saptamana, in cadrul unei videoconferinte, reprezentantii Executivului atrageau atentia ca orasele fara centuri ocolitoare sunt predispuse la poluare. Municipiul Bacau nu face nota discordanta. Dupa ce au fost mintiti in fata ani de zile de catre actuala conducere a Primariei, bacauanii trebuie sa suporte rigorile lipsei unei sosele de centura adecvate care sa preia tot traficul de tranzit din municipiu. In fiecare zi, Bacaul este tranzitat de aproximativ 15.000 de vehicule, in cea mai mare parte a lor camioane si autoutilitare. Numarul autoturismelor din municipiu se ridica la peste 50.000, cifra care – data fiind lipsa acuta a parcarilor – transforma viata pietonilor intr-un adevarat calvar.

N-avem aer, dar taiem copaci la greu

Lipsa spatiilor verzi contribuie la gradul mare de poluare. Cerintele Uniunii Europene stabilesc 26 mp de spatiu verde pe cap de locuitor, insa in Bacau un locuitor dispune in medie de aproximativ 18 mp. Pana in 2010 municipiul trebuie sa gaseasca solutii pentru a ajunge la cel putin 20 mp/cap de locuitor. Daca spatiile verzi lipsesc, nici aerul pe care il respiram nu este unul foarte curat. APM masoara zilnic calitatea aerului in Bacau prin cele sase statii situate in diferite puncte din oras. Aceasta este calculata pentru indicatori precum dioxid de sulf, dioxid de azot, ozon, monoxid de carbon si pulberi in suspensie. Potrivit specialistilor, suntem norocosi mai ales cand ploua, intrucat atunci cantitatea de pulberi este mai mica, iar aerul mai curat. In rest, vantul, praful de pe strada si traficul intens sunt principalii factori de poluare. In plus, strazile nu sunt spalate.
In timp ce orasul se lauda cu o medie sub cea a UE de spatiu verde pe cap de locuitor, un dezvoltator imobiliar se pregateste sa culce la pamant 80 de arbori in plin centru al orasului. Parcul neamenajat din spatele Universitatii “George Bacovia”, care are o suprafata de 2500 de metri patrati si peste 80 de arbori maturi, se va transforma in curand in santier. Dezvoltatorul Magenta Rezidential Patru are de gand sa construiasca un imobil de 12 etaje si un complex comercial al carui regim de inaltime este S+P+1. Pentru acest teren, in anul 2007, Primaria Bacau si-a dat acordul schimbarii destinatiei, din “spatii plantate, agrement, sport” (conform PUG-ului din anul 2000) in “curti, constructii”.

Spatii verzi la groapa de gunoi

Viorica Marcu, sefa Directiei Servicii Publice din Primarie s-a declarat rezervata cu privire la sansele municipiului Bacau de a indeplini normativele europene in materie de spatiu verde/locuitor. Aceasta a apreciat ca e improbabil ca in 2013 Bacaul sa dispuna de 26 de metri patrati de spatiu verde pentru fiecare locuitor. “Asteptam punerea punctuala in posesie, clarificarea legilor de fond funciar, sa vedem unde mai putem identifica suprafete care sa ne conduca in 2013 aproape de cei 26 de mp. Astazi nu am certitudinea ca vom atinge acest prag”, a mai precizat Viorica Marcu. Daca in 2013, administratia va trebui sa mai treaca un prag, pana pe 31.12.2010, municipiul Bacau trebuie sa gaseasca o solutie pentru a ajunge la cel putin 20 mp/locuitor.
Pentru a suplini lipsa spatiilor verzi, municipalitatea a imaginat mai multe “trucuri” edilitare. Astfel, Primaria ne promite un imens spatiu verde pe vechea groapa de gunoi a Bacaului, situata in afara orasului. La inceputul acestui an, arhitectii ieseni de la societatea Arcadis au prezentat omologilor bacauani prima varianta a Planului Urbanistic General al municipiului Bacau. Dincolo de erorile flagrante continute de PUG, documentul intocmit de arhitectii de pe Bahlui contine o sumedenie de inadvertente care au atras numeroase critici. Livada Fructex concesionata pe mai multe zeci de ani de o societate de la Agentia Domeniilor Statului a fost trecuta in domeniul public al municipiului, cu titlu de perimetru verde. Aceeasi soarta a avut-o Parcul Gheraiesti, desi acesta se afla – in mod evident – in afara municipiului. Se pare ca arhitectii ieseni au “lucrat” la sugestia municipalitatii care, sesizand cantitatea din ce in ce mai mica de spatiu verde din Bacau, a cerut inglobarea in perimetrul verde al urbei a parcurilor si livezilor aflate in afara orasului. Doar, doar o iesi la numar.

Copiii, principalele victime

Aerul curat si miscarea sunt factori indispensabili in dezvoltarea corecta, armonioasa a copiilor. “Aerul ar trebui sa fie cat mai pur, fara praf, gaze sau particule radioactive, ne-a declarat dr. Aurelia Taga, medic pediatru. Din aer, organismul isi ia oxigenul pentru dezvoltarea tuturor celulelor. Cand concentratia de oxigen este mai mica, se realizeaza o oxigenare inadecvata, care afecteaza procesele de ardere din organism. Poluarea are efecte multiple, in special asupra copiilor. Una dintre bolile provocate de aceasta este hipotrofia ponderala , adica intarzierile in crestere.” Copiii crescuti in atmosfera unui oras ca Bacaul au o rezistenta scazuta la imbolnavire, dezvolta diferite alergii si boli. Una dintre cele mai frecvente, si care marcheaza intreaga viata de copil si adult, este astmul bronsic. “Acesta poate avea o cauza infectioasa, dar poate fi si un efect al poluarii, a explicat dr. Taga. Nici incarcarea microbiana din aerul orasului nu trebuie ignorata. Punem astfel bazele unui adult bicisnic. Observam deja ca foarte multi copii ajung sa aiba regimuri restrictive, din cauza unor intolerante, consecinta unor patologii cu caracter tranzitiv sau permanent.” Tot in ultimii ani, medicii pediatri au sesizat ca avem un numar semnificativ de hipoacuzici in oras, una dintre cauze fiind poluarea fonica. Medicii le recomanda parintilor sa dea o mare atentie mediului si sa incerce, cat mai des, sa-i “smulga” pe copii orasului. “Baile de aer” pe care le recomanda pediatrii cu experienta nu sunt un moft. Expunerea in mod corect la soare, exercitiile de respiratie si jocul in aer liber, mai ales langa padure, sunt un mod eficient de a combate efectele acestui oras otravit de noxe.

Se joaca tot dupa blocuri

Daca spatiile de joaca sunt mult prea putine, parintii prefera sa-si lase copiii tot in jurul blocurilor. Din pacate si aceasta varianta este periculoasa. Locul spatiilor verzi a fost luat de masinile locatarilor, iar copii sunt nevoiti sa se joace pe strada sau in scara blocului. “Parcurile pentru copii sunt prea departe. Daca merg cu baiatul este oricum mult prea aglomerat. Spatiile astea sunt mici. Nici banci destule nu sunt, nu-i un copac sub care sa stai pe caldurile astea, asa ca prefer sa stam in fata blocului”, ne-a spus Maria Moscu.
Parintii care ii duc pe cei mici in parculetul de pe strada Republicii nr. 1 trebuie sa fie vigilenti pentru ca locul de joaca este in apropierea caii ferate, neingradita si fara paza, adica un pericol real mai ales pentru copiii nesupravegheati.
Pe strada Bradului, parculetul pentru copii a fost amplasat pe un fost rond de verdeata. Parintilor le este frica sa-si lase copiii singuri aici. “In locul acestui parc a fost un rond ca un sens giratoriu. Nu pot sa las fetita singura pentru ca e plin de masini. Cand stau aici nici nu poti respira pentru ca traficul este aglomerat si e plin de praf. Nu este un mediu sanatos pentru cei mici”, a zis Carmen Nistor. Locurile de joaca pentru cei mici, nu sunt prevazute cu spatii verzi. Iarba a fost inlocuita fie cu ciment, fie cu pietris.

Ultimele locuri de joaca au fost facute in campania electorala din 2008

Reprezentantii Primariei Bacau au refuzat sa ne ofere prea multe date referitoare la situatia locurilor de joaca din municipiul Bacau. In momentul de fata, investitiile pentru “spatiile de joaca” au fost mutate de la Directia de Spatii Verzi, la Directia Patrimoniu a Primariei Bacau. Gavril Pircu, directorul Directiei Patrimoniu, ne-a explicat ca in Primaria Bacau poate vorbi presei doar purtatorul de cuvant Ionut Tomescu. “Oricum, e criza, nu stiu cand se vor face alte locuri de joaca. Suntem in cautarea amplasamentelor”, ne-a spus Pircu. Potrivit datelor oficiale, in municipiul Bacau sunt aproximativ 40 de spatii de joaca, din care 22 au fost realizate in cartiere, in campania electorala din 2008. 16 spatii de joaca sunt in incinta unor unitati de invatamant iar restul sunt in parcuri. Deocamdata, edilii se plang de lipsa banilor, un motiv de stopare a investitiilor in domeniu. In momentul de fata acestia spun ca intentioneaza sa construiasca aproximativ 15-20 de alte spatii pentru copii, dar deocamdata sunt in cautarea amplasamentelor.

„Serbanestiul e total izolat“

Desi cartierul Serbanesti a cunoscut o evidenta expansiune in ultimii patru ani, autoritatile nu inteleg ca acesta are aceleasi nevoi ca oricare alta zona a municipiului Bacau. “Serbanestiul e total izolat. Pe la noi, politicieni vin doar in campanie”, acuza locuitorii. Parintii de pe Calea Barladului se plang ca, din cauza lipsei trotuarelor, copiii care se plimba cu bicicleta sunt loviti de masinile care trec in mare viteza pe aceasta strada: “Pe Calea Romanului au trotuare. Interesati-va si o sa vedeti ca a crescut numarul accidentelor. Ne-ar trebui, de ce nu, si o pista pentru biciclete. Daca ar construi un parc de joaca, ar putea sa faca, de jur-imprejur, o pista. Nu merg doar cei mari, de clasa a VIII-a, cu bicicleta, ci si astia mai mici, de 8-10 ani.” Diana Ghiunghies, 21 de ani, isi duce nepotul in centrul Bacaului: “Copiii vor locuri de joaca. Vor in scranciobe, in tobogane… Suntem nevoiti sa mergem pana in Cancicov, nu avem alt parculet mai aproape de noi.” Adultii le cumpara, pustilor, role, dar “unde sa alerge cu ele, pe strada, in gradina?” Maria Postolache, 58 de ani, bunica, sustine ca exista spatiul necesar amenajarii unui un loc de joaca: “Pe stanga, cum te aproprii de intersectia Lazarica, este un loc liber. Acolo ar putea sa-l faca, daca le-ar pasa! Multe ne-ar trebui, un oficiu postal, un chiosc de ziare, o cofetarie, un teren de sport, dar pe noi nu ne intreaba nimeni!” Oamenii ar vrea ca Serbanestiul sa arate ca un cartier modern, nu ca o periferie sau, mai rau, ca un sat. Multe familii au renuntat sa locuiasca la bloc, au facut un credit si au venit “la casa”, dar au descoperit ca nu in toate privintele e un avantaj. “Suntem mutati aici de un an, declara Lacramioara Plesuvu, 31 de ani. Cand stateam in oras, imi duceam baietelul la scranciobe in fiecare zi. Acum mergem la URA, unde locuieste tatal meu, sau in Parcul Cancicov, insa mult mai rar. E departe. Trebuie sa adunam semnaturi pentru un parc de joaca si sa facem demersurile necesare, dar ma tem ca nu vom avea succes.”

Prin renuntari repetate la actiunile in instanta in intervalul 2006-2009

Risipirea unui milion de euro din bugetul local pentru asa-zisa finantare a clubului FCM Bacau nu este singurul derapaj administrativ al actualei conduceri a municipalitatii. Desi in urma cu un an au promis sa finanteze performanta sportiva la echipa fanion a orasului, edilii au facut ce-au facut si au reusit contraperformanta de a toca 37 de miliarde lei vechi, retrogradand – concomitent – echipa in Divizia C. Duplicitatea municipalitatii nu e singulara. In urma cu doi ani, conducerea acesteia a incurajat construirea unui hypermarket pe terenul societatii Transport Public, pentru ca in anul imediat urmator sa demareze mai multe actiuni in instanta vizand revendicarea dreptului de proprietate asupra respectivului teren. Asta in conditiile in care pe parcursul perioadei post-privatizare, municipalitatea a emis mai multe certificate de urbanism si a incasat taxe si impozite aferente terenului de la societate, aceasta avandu-l in proprietate.

Privatizarea

In intervalul 1999-2002, Consiliul Local a adoptat o suita de hotarari in baza carora societatea Transport Public a fost privatizata (prin HCL 215/2001, terenul a fost trecut din proprietatea publica a municipiului in cea privata, in vederea privatizarii). Circuitul documentelor administrative se finalizeaza cu insusirea de catre Consiliul Local a privatizarii (in aprilie 2002), precum si cu Incheierea nr. 2302 pronuntata de Judecatoria Bacau la 10 februarie 2003, prin care se admite intabularea dreptului de proprietate a Transport Public asupra terenului de 3,34 hectare in Cartea Funciara.
Lucrurile au luat o turnura neasteptata odata cu accederea in functia de primar a lui Romeo Stavarache. In 2007, primarul decide sa introduca mai multe actiuni in instanta prin care revendica dreptul de proprietate a terenului, sub argumentul ca in procesul de privatizare a societatii, terenul nu a fost luat in calcul. Ultima actiune inaintata instantei de Stavarache dateaza din ianuarie 2008. In a doua jumatate a lui 2008, un dezvoltator de marca din industria hypermarketurilor a luat in considerare terenul de la Transport Public in vederea construirii unui magazin. Afland de litigiul in care se afla terenul, dezvoltatorul remite Primariei Bacau o serie de intrebari privitoare la statutul juridic al amplasamentului. Intr-un raspuns semnat de conducerea Primariei, la 16 ianuarie 2009, municipalitatea il asigura pe dezvoltator de „toata disponibilitatea pentru rezolvarea problemelor cu care va confruntati”. In decurs de numai patru zile de la „fabricarea” raspunsului, primarul Romeo Stavarache decide sa renunte in mod expres la judecarea actiunilor formulate impotriva societatii Transport Public, in ianuarie 2008.
In lunile mai si iunie 2009, Primaria elibereaza doua certificate de urbanism prin care atesta ca regimul juridic al terenului este acela de „proprietate privata”.
Mai mult, la propunerea primarului Stavarache, Consiliul Local supune la vot emiterea unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) pentru societatea Transport Public, in vederea construirii hypermarketului (vezi facsimil). La sedinta Consiliului Local din 30 iulie 2009, majoritatea liberala se suceste din nou si decide sa respinga PUD-ul destinat SC Transport Public. Prezenti la sedinta de CL, cei 10 consilieri liberali s-au pronuntat – in corpore – impotriva proiectului de hotarare privind aprobarea PUD, desi prin expunerea de motive, precum si prin avizele de legalitate si oportunitate, primarul Stavarache, respectiv secretarul Ovidiu Popovici avizasera favorabil propunerea.
Pe 31 iulie, la o zi de la sedinta CL, primarul Stavarache introduce o noua actiune in instanta privind revendicarea dreptului de proprietate asupra terenului de la Transport Public, dupa ce cu jumatate de an in urma abandonase demersul in justitie din proprie initiativa. In plus, dupa impiedicarea deliberata a demararii investitiei prin intermediul majoritatii PNL din CL Bacau, edilul sef ataca in instanta si validitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis de CJ Bacau pentru Transport Public, pe 15 mai 2009, prin HCJ 77.

Nemultumirea Primariei

Principala critica adusa de Primarie in litigiul privitor la validitatea certificatului emis de CJ Bacau se refera la faptul ca certificatul ar fi trebuit emis numai institutiilor cu capital de stat si ca CJ nu avea competenta emiterii unui astfel de certificat dupa privatizarea societatii. In repetate randuri, Ovidiu Popovici, secretarul municipiului, a declarat ca daca societatea ar fi fost proprietara terenului, nu mai era nevoie de emiterea unui certificat care sa ateste acest lucru.

Juristii CJ ii dau in cap lui Stavarache cu deciziile Inaltei Curti de Casatie

Potrivit Intampinarii nr. 6308 din 14 iulie 2010, formulata de juristii CJ in Dosarul 3505/110/2010, consiliul a emis in deplina legalitate certificatul contestat de Primarie. Mai mult, se arata in documentul amintit, conform Legii 137/2002 “toate societatile comerciale, indiferent de structura capitalului social (n.r. – privat sau de stat), carora nu li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, vor intocmi si vor inainta institutiilor indreptatite sa emita certificate de atestare (…) documentatiile necesare in vederea eliberarii acestora”. Argumentul forte al juristilor Consiliului Judetean il reprezinta o Decizie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, similara ca substanta cu cea a societatii Transport Public. Astfel, se precizeaza in Intampinare, prin Decizia nr. 5733/29 noiembrie 2009, Inalta Curte a respins actiune in contestare a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra respectivului teren. “Prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate nu se dobandeste un nou drept de proprietate, ci se constata doar ca societatea a devenit proprietar in baza Legii nr. 15/1990 pe un teren pe care l-a avut in administrare”, se precizeaza in Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In concluzia Intampinarii, juristii CJ Bacau conchid ca institutia “nu a improprietarit SC Transport Public SA cu niciun teren, acest lucru fiind facut cu mult inainte chiar de catre reclamant (n.r. – Primaria Bacau)”, la data privatizarii societatii.

DNA: Prejudiciu inexistent la privatizarea Transport Public

Pe 27 august 2009, Dragos Benea – presedintele CJ Bacau – anunta intr-o conferinta de presa ca va cere DNA sa cerceteze legalitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate dat de CJ pentru societatea Transport Public. Certificatul a fost emis de CJ la data de 15 mai, starnind un imens scandal politic orchestrat de primarul Bacaului, Romeo Stavarache. Sesizarea DNA a fost efectuata de Benea la data de 4 septembrie 2009, la cateva zile dupa conferinta de presa.
Dupa mai bine de jumatate de an, procurorii DNA si-au concretizat cercetarile printr-o Rezolutie care a dinamitat intregul jihad administrativ indreptat impotriva societatii de transport in comun si coordonat – la vedere – de actualul edil sef.
In Rezolutia amintita se arata ca valoarea terenului de 3,4 hectare pe care si-a desfasurat activitatea Transport Public a fost inclusa, la momentul privatizarii, in totalul valorii pachetului de actiuni. „Raportul de evaluare a stabilit si valoarea terenului de 34.662 mp, care a fost inclusa in totalul valorii pachetului de actiuni ce urma a se vinde”, au consemnat, in Rezolutie, procurorii DNA. In acelasi document se mai arata ca la data privatizarii societatii, proprietatea asupra terenului de 3,4 hectare se transfera cumparatorului: „In articolul 7.5. din contractul de vanzare-cumparare de actiuni, vanzatorul a atestat ca societatea are in folosinta suprafata de 33.433 mp, iar la data semnarii contractului proprietatea se transfera cumparatorului”.
Mai mult, procurorii DNA confirma in Rezolutie ca municipiul Bacau nu a fost prejudiciat in urma privatizarii societatii Transport Public si ca nu exista „temeiuri convingatoare” in acest sens. „Nu se poate aprecia ca exista temeiuri convingatoare referitor la existenta elementelor constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice (…) cu producerea unui prejudiciu in paguba municipalitatii Bacau, intrucat vanzarea-cumpararea de actiuni s-a facut la valoarea mai mare stabilita de evaluatori (…), conform legii”, se mai arata in Rezolutia intocmita de procurorii DNA.

Ambulanta are datorii cu carul

Banii, salariile taiate si sediul aflat intr-o stare avansata de degradare sunt doar cateva dintre problemele cu care se confrunta Serviciul Judetean de Ambulanta. Facturile neplatite catre furnizori se aduna in sertar in asteptarea fondurilor de la Casa de Asigurari. Angajatii pierd din aceasta luna 25% din salariu, iar statia centrala, de pe strada 9 Mai, pare ca se darama.

In comparatie cu anii trecuti, finantarea Serviciului Judetean de Ambulanta (SJA) Bacau este ceva mai buna “pe hartie”, dupa cum a precizat managerul acestuia, dr. Sorin Enescu. In realitate, sumele lunare pe care le primeste prin contractul incheiat cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) nu ajung pentru acoperirea cheltuielilor. Cea mai mare parte a bugetului de aproximativ 1,3 milioane lei se consuma cu plata salariilor, care sunt intre 1 si 1,1 milioane lei/luna. Combustibilul “inghite” 120.000 de lei in fiecare luna. SJA mai plateste si chirie pentru birourile din Bacau si substatiile din Onesti, Comanesti, Buhusi si Podu Turcului. Cand se trage linia sub cheltuieli se constata ca banii de la CJAS nu ajung. S-ar putea spune ca, in conditiile in care CJAS cumpara de la Ambulanta servicii, exista o solutie pentru imbunatatirea situatiei financiare: sa presteze mai multe servicii. “In primul rand, noi suntem un serviciu in asteptare, ne-a declarat dr. Adrian Colibaba, directorul medical al SJA. Daca ai solicitari, te deplasezi. Daca nu, nu, dar tot trebuie sa platesti salariile oamenilor, chiria, utilitatile. Pe de alta parte, noi facem in fiecare an mai multe servicii decat contractam cu Casa. Deja avem servicii peste contract de 300.000 de lei. Nu stim cand vor fi decontate.”

Restante si taieri

In aceasta privinta, conducerea CJAS nu da sperante SJA. “In anii trecuti se decontau o parte din serviciile efectuate peste contract, ne-a declarat Viorica Draganuta, directorul general al CJAS. Anul acesta, se specifica si in contractul incheiat cu furnizorii medicali, depasirile de servicii nu se mai deconteaza obligatoriu.” CJAS are dificultati si la platile curente, recunoscand restanta pe care o are catre SJA. “Daca mai primim luna aceasta bani de la Casa Nationala, mai decontam Ambulantei din servicii, a explicat directorul institutiei. In ultima perioada ne-am axat pe plata catre spitale, in contextul preluarii lor de catre autoritatile locale.” Cu acest buget de supravietuire, investitiile importante si achizitiile sunt excluse. “Nu ne permitem o dezvoltare conforma cu 2010 si cu politica in domeniul medicinei de urgenta”, a precizat dr. Adrian Colibaba. Din aceasta luna, personalul SJA mai are un motiv de suparare: fiecare angajat pierde 25% din salariu. Daca suma “taiata” ar ramane in bugetul serviciului, ar fi poate mai suportabila masura de austeritate. Faptul ca banii trebuie depusi intr-un fond “cu care nu stim ce se va face la Bucuresti” li se pare o a doua impozitare.

Pompierii bacauani continua sa ajute sinistratii din comuna Saucesti, afectati de inundatiile de la sfarsitul lunii trecute. Zilnic, echipaje de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta se deplaseaza in diferite locatii din comuna pentru a distribui apa menajera. Pentru 19 familii din satul Saucesti, dar si pentru alte peste 60 de gospodarii din satele Siretu si Serbesti s-au transportat peste 8.000 de litri de apa, numai intr-o singura zi. Transporturile au continuat pe tot parcursul week-end-ului trecut, pe total fiind asigurati peste 15.000 de litri de apa. In paralel, tot pompierii au fost solicitati sa intervina si pentru a descarca ajutoare constand în detergenti si haine, la sediul filialei Bacau a Crucii Rosii. Cele 26 baxuri de detergent si 40 baxuri de îmbracaminte vor ajunge tot in familiile sinistrate. ”Si cadrele din Penitenciarul Bacau, precum si persoanele private de libertate s-au alaturat, cu bunuri materiale, campaniei umanitare organizata persoanelor greu încercate de furia apelor din regiunea de nord a Moldovei”, a precizat insp. Madalina Matasaru, purtatorul de cuvant al unitatii. In acest sens, în Penitenciarul Bacau s-a organizat o actiune de strangere de produse sau fonduri destinate familiilor afectate de inundatii. Lucratorii de penitenciar au donat alimente, articole de îmbracaminte, încaltaminte, paturi, precum si sume de bani, iar persoanele private de libertate si-au manifestat disponibilitatea de a dona o parte din ratia de alimente si de participa la actiuni de prevenire sau limitare a pagubelor produse de inundatii.

Alesii locali bacauani au aprobat in unanimitate preluarea Spitalului de Pneumoftiziologie in cadrul sedintei extraordinare de Consiliu Local Bacau, care s-a desfasurat ieri, in sala de sedinte a Palatului Administrativ din Bacau. Managementul asistentei medicale al Spitalului de Pneumoftiziologie Bacaau a fost transferat de la Ministerul Sanatatii la municipiul Bacau, in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern 529 din 2010. Unitatea medicala va fi finantata va fi finantata din bugetul local. Edilii bacauani au refuzat in sedintele anterioare ale Consiliului Local preluarea spitalului, pe motivul existentei unor datorii curente, inca neachitate de Casa de Asigurari de Sanatate (CAS) Bacau. Planul strategiei din domeniul sanatatii cuprins in Programul de guvernare prevede ca autoritatile locale sa primeasca atributiile si competentele necesare, pentru ca, odata cu finantarea adecvata a unitatilor spitalicesti sa poata lua decizii pentru ingrijirea populatiei din zona, consolidandu-se astfel descentralizarea decizionala din acest domeniu. In scurt timp, intre reprezentantii Spitalului de Pneumoftiziologie Bacau si reprezentantii Primariei va avea loc semnarea unui protocol de predare-primire a bunurilor spitalului. Autoritatile bacauane au promis investitii in spital, pentru imbunatatirea actului medical. Unitatea spitaliceasca, cu competente zonale, va oferi servicii pentru bolnavii de plamani din Bacau si imprejurimi.