La un an de la inaugurare, imobilul "papa", in continuare, bani din buzunarele contribuabililor

Inaugurat cu fast in urma cu un an, imobilul Teatrului de Vara continua sa inghita bani din bugetul local. Ultimul mizilic incuviintat de edili i-a costat pe bacauani putin peste 1000 de euro: servicii suplimentare de proiectare pentru instalatii audio-video. Pentru ca "teatrul" a fost construit fara a se lua in calcul instalatia de sunet si lumini, proiectul a costat cu 1,5 milioane de euro in plus fata de bugetul initial.

Teatrul de Vara ar putea deveni functional abia anul viitor pentru ca lucrarile de proiectare si montare a instalatiei de sunet si lumini vor dura inca cel putin trei luni. Pe 20 septembrie, municipalitatea a incredintat proiectarea sistemului audio-video unei societati din Bucuresti – SC Gerom International Prodimex SRL – contra sumei de 49 de milioane lei vechi. Pentru executia acestuia, afirma edilii, va fi organizata o noua licitatie in termen de doua saptamâni. “Proiectarea este realizata. Urmeaza sa stabilim data pentru executarea lucrarilor. In doua saptamâni vom organiza procedura de licitatie pentru aceste lucrari. Din calculele noastre lucrarile de executie vor dura aproximativ 3 luni. Poate reusim ca in 3 luni sa terminam si sistemul audio-video”, a afirmat viceprimarul Dragos Luchian.

Proiect fara cap

La un an de la inaugurare, Teatrul de Vara nu a gazduit niciun eveniment major, cladirea fiind nefunctionala din cauza ca proiectantii nu au prevazut – in proiectul initial – dotarea imobilului cu instalatie de sunet si lumini. Mai mult, pe lânga cele 3 milioane de euro investite de municipalitate (11,5 milioane RON), Teatrul i-a mai costat pe bacauani alte 1,5 milioane de euro. In mai 2010, primarul Romeo Stavarache declara intr-o sedinta a Consiliului Local ca edilii nu au stiut care va fi acustica salii, motiv pentru care nu s-au putut decide asupra instalatiei de sunet cu care trebuia dotata cladirea. “Nu am stiut ce acustica va fi cu aceste arcade de lemn care sustin acoperisul”, afirma, la acel moment, Stavarache. Pe 29 aprilie 2010, alesii bacauanilor au aprobat o modificare substantiala in bugetul lucrarilor, suplimentând suma initiala cu alte 5 milioane RON. Banii au fost folositi, conform declaratiilor edililor, la cumpararea instalatiei scenotehnice, precum si la dotarea cu mobilier a birourilor in care va functiona Art Bacau SRL, societatea municipalitatii care se va ocupa de administrarea Teatrului de Vara.
Lucian Bogdanel

Instalatie pe bani grei

“600.000 euro instalatia de sunet !!!!!!!!!! Furaciune pe fata !!!!! N-au facut nici un fel de masuratoare acustica pina acum ! Inainte de a se incepe lucrarea am vrut sa ma pregatesc de o eventuala licitatie si am vrut sa particip pe partea de sunet si lumini de scena. Proiectul initial prevedea in afara de sunet de scena si lumini de spectacol si o instalatie de proiectie film plus instalatia de sunet 5.1 aferenta. Am facut toata documentatia si am pus pe hirtie toata instalatia cu echipamente high-end de ultima generatie pe care putine sali din Europa le au in dotare. Suma finala era de 600.000 euro + TVA !!!! Iar primarul vrea sa dea suma aceasta numai pe instalatia de sunet de scena !!! In dosarele lor au aprobat deja o linie de sunet QSC de 12 kWatt care costa la producator 50.000 euro. Unde e restul ??? Au aprobat cumpararea de lumini de scena de o calitate indoielnica, fabricate in china, si la care un proiector de 1000 w costa 50 euro, dar in deviz apare 200 euro plus TVA. Am avut dosarul cu devizele pe mana si m-am speriat. Au trecut 12 km de cablu FTP in deviz , iar de folosit s-au folosit 1000 m. Nu va lasati fraieriti !!! E furt la drumul mare !!!!”
Soundexpert, postare pe situl www.desteptarea.ro, 13 mai 2010

Parlamentarii PD-L acuza PSD-ul de santaj

4 localitati bacauane se regasesc pe o lista despre care parlamentarii PD-L afirma ca ar constitui obiectul cu care PSD a incercat santajarea Puterii in preajma votarii Legii pensiilor. Toate localitatile sunt conduse de primari social-democrati. Pedelistii sustin ca parlamentarii social-democrati ar fi cerut bani pentru sprijinirea respectivelor comune, in schimbul unui vot favorabil la Legea pensiilor. In replica, deputatii bacauani ai PSD sustin ca lista dateaza inca din ianuarie, când s-au purtat negocieri la votarea bugetului de stat.

Mai multe localitati din judetul Bacau se afla pe o lista care, afirma parlamentarii Puterii, ar constitui obiectul unui santaj orchestrat de PSD, miza acestuia fiind votarea Legii pensiilor in schimbul unor sume de bani date de Guvern. Lista a fost data publicitatii chiar de catre presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase. Localitatile bacauane sunt Palanca, Mânastirea Casin, Bogdanesti, respectiv Buhusi, toate conduse de primari social-democrati. Potrivit documentului, primariile ar solicita sume cuprinse intre 500 de milioane si 1 miliard lei vechi, precum si finantarea unor proiecte din sfera educationala (renovare scoli, gradinite etc.).

Opozitia a tacut si a plecat

Deputatul Vasile Gherasim (PD-L) declara ca afirmatiile facute de conducerea Camerei Deputatilor nu pot fi puse la indoiala atât timp cât s-au prezentat documente oficiale. Gherasim s-a aratat nemultumit de atitudinea social-democratilor care, prin liderii de grup parlamentar puteau solicita intreruperea dezbaterilor pe marginea Legii pensiilor daca avea suspiciuni cu privire la numarul parlamentarilor prezenti la sedinta. "Sefii de grup au puteri sporite. Cei din Opozitie puteau cere pauza de consultari. De asemenea, ei mai puteau cere trecerea la prezenta nominala, pentru a vedea exact câti parlamentari sunt prezenti. Eu am fost in sala, iar ei nu au facut asa ceva. Nu s-a ridicat niciunul sa-si exercite aceste drepturi. Dupa care, pentru ca se facuse 7 seara au zis ca mai bine ar pleca", a spus Gherasim. El i-a acuzat de ipocrizie pe deputatii pesedisti care plâng de mila pensionarilor fara sa-i fi aparat in Parlament. "Acest tip de negociere (n.r. – pe sume de bani destinate colegiilor uninominale) s-a facut si la buget, s-a facut si inainte de votarea Legii pensiilor. Negocierea este de când exista Parlamentul, si e normal. Acum, dupa ce nu ti-ai facut treaba ca sef de grup in Parlament sau ca Opozitie, mi se pare o ipocrizie sa vii sa plângi pe umarul pensionarilor", a mai spus deputatul pedelist.

Perdea de fum

In replica, deputatii social-democrati bacauani sustin ca intregul demers al Puterii vizeaza acoperirea unui caz de furt la numaratoarea voturilor. Potrivit deputatului Gheorghe Antochi (PSD), lista data publicitatii vizeaza mai multe obiective negociate cu Guvernul in ianuarie, la momentul votarii bugetului de stat. "Noi individual nu avem stiinta de acea lista prezentata. Din punctul meu de vedere nu e nicio indoiala ca acea lista e de la negocierile pe buget din luna ianuarie. Se vrea distragerea atentiei opiniei publice de la un furt nemaivazut. Am cerut si eu niste bani pentru Buhusi, dar in ianuarie la negocierile pe buget", a declarat Antochi. El a recunoscut ca "pe fond câteva din prevederile legii pensiilor au fost sustinute inclusiv de PSD". "Noi am zis ca decât sa stam de maimutoi in Parlament, mai bine plecam. Ce rost mai are sa stam?", a mai spus deputatul.
Lucian Bogdanel

Ce au cerut localitatile din judet

Cele 4 localitati din judet aflate pe lista data publicitati de pedelisti trebuiau sa "incaseze" sume cuprinse intre 500 de milioane si 1 miliarde lei vechi. Pe lânga banii solicitati de Primarii, pentru realizarea unor cheltuieli curente, administratiile locale din Palanca, Bogdanesti, Bârsanesti si Buhusi au mai cerut, prin parlamentarii social-democrati, bani pentru continuarea unor lucrari la gradinite si scoli.
Buhusi: Gradinita cu program normal, reabilitare termica, str. Bradului nr. 6 – 1 miliard lei vechi
Orbeni: Scoala nr.1 Centru, sat Scurta, 1 miliard lei vechi
Bârsanesti: Gradinita din satul Caraclau, 1 miliard lei vechi
Palanca: Scoala cu Clasele I – VIII, 500 de milioane lei vechi

Au promis 3200, au dat 2300

Spitalele din Bacau se pregatesc sa scoata la concurs posturile de medici si asistenti deblocate de Ministerul Sanatatii. Desi ar fi trebuit sa se astepte la aceasta, managerii unitatilor sanitare au avut surpriza sa constate ca una au cerut si alta li s-a aprobat de la Bucuresti. Numarul posturilor deblocate este cu mult sub cel solicitat de spitalele publice.

Spitalul Municipal Onesti a solicitat Ministerului Sanatatii deblocarea a 27 de posturi pentru medici de diverse specialitati si a 34 de posturi pentru asistenti medicali. Numarul posturilor aprobate, insa, de MS este mult mai mic si reprezinta o mare dezamagire pentru conducerea unitatii sanitare onestene. “Am fost plini de entuziasm când am auzit ca ministerul va debloca atât de multe posturi in tara (3200, n.r.), insa am primit aprobare numai pentru 4 posturi de medici si 4 de asistenti, ne-a declarat dr. Doru Androne, managerul spitalului. Avem specialitati deficitare, unde chiar ar trebui sa angajam.” Este vorba despre specialitatile medicale reanimare, anestezie si terapie intensiva, neonatologie si medicina de urgenta. De altfel, aproape toate spitalele din tara au intentonat sa scoata la concurs posturi pe aceste specialitati, insa lipsesc specialistii. “Fie a fost vorba de o discrepanta in organizarea rezidentiatului, fie medicii au plecat in strainatate, unde aceste specialitati sunt foarte cautate si bine platite”, explica situatia dr. Androne. Conducerea spitalului onestean va scoate in cel mai scurt timp posturile aprobate la concurs.

Cu minus la toate spitalele

Spitalul Judetean de Urgenta Bacau (SJU) va scoate la concurs doar 6 posturi de medici (2 cardiologi si câte un post in specialitatile medicina de familie, medicina generala, nefrologie si chirurgie generala) si 10 posturi de asistenti, cu mult sub solicitare si, mai ales, sub necesar. Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti, care a cerut deblocarea a 11 posturi de medici a primit aprobare pentru 6, in specialitatile ATI, cardiologie, radiologie, neonatologie, anatomie patologica si obstetrica-ginecologie. Acest spital poate angaja si 4 asistenti medicali. Spitalul de Pediatrie a primit aprobare doar pentru 2 posturi de medici din cele 6 solicitate. “Noi am facut deja revenire cu o adresa la Spitalul de Pediatrie, ne-a declarat dr. Aurelia Taga, managerul spitalului. Am semnalat ca aprobarea este pentru doi medici care lucreaza deja in spital pe perioada determinata. Mai aven nevoie de un ORL-ist, un pediatru si doi medici ATI, pentru sectia de chirurgie pediatrica. Vom merge la minister sa discutam punctual despre aceste posturi.” Spitalul de Pediatrie poate incadra si 3 asistenti medicali, “ceea ce este nesemnificativ fata de nevoile noastre”, a mai spus dr. Taga.

“Este nevoie de personal in sistemul medical dar, in solicitarea de deblocare a posturilor, managerii trebuie sa tina cont ca, de la 1 ianuarie 2011, cheltuielile de personal nu trebuie sa depaseasca 70% din bugetul alocat de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Personalul trebuie sa fie adaptat la nevoi, dar si la finantare. Daca ceream 200 de posturi, câte avem libere in schema spitalului, ajungeam cu cheltuielile de personal de la sub 50%, cât sunt acum, la peste 90%.”
dr. Adrian Cotirlet, manager Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti

900 de posturi taiate din condei

Aceasta deblocare a posturilor anuntata cu surle si trâmbite de conducerea MS iese din tiparele oricarui concurs organizat vreodata pentru medici. Initial, spitalelor li s-a cerut sa trimita la MS un necesar de posturi care sa fie deblocate. Evident ca fiecare a “mers” pe maxim, dupa principiul celui care cere mult pentru a primi macar putin. Speriata de solicitarile spitalelor, conducerea MS a revenit cu adrese la directiile de sanatate publica, indicând spitalelor sa solicite doar deblocarea posturilor pentru care se stie ca exista candidati. Cu alte cuvinte, oferta se pliaza pe candidati, nu se cauta candidati in functie de necesitatile spitalelor. Aplicând aceasta gaselnita, MS a reusit sa nu mai deblocheze 3200 de posturi, cum a promis, ci doar 2300.
Doina Mincu

“Nu am mai auzit asa ceva, sa se aprobe posturile pentru concurs in functie de candidatii cunoscuti. Este o premiera.”
Dr. Doru Androne, manager Spitalul Municipal Onesti

Saracia lasa sute de copii fara educatie

Desi invatamântul preuniversitar este obligatoriu si nu facultativ, sute de elevi din judetul nostru abandoneaza scoala. An de an, statisticile Inspectoratului Scolar Judetean arata ca peste 400 de copii renunta sa-si mai continue studiile, desi exista mediatori scolari si programe de evitare a abandonului. Cauzele sunt multiple, in special de natura sociala.

In judetul nostru, in acest an scolar, sunt inregistrate 435 de cazuri de abandon al elevilor. Cele mai multe situatii se inregistreaza la invatamântul gimnazial si cel liceal. “In anul scolar 2009-2010 am inregistrat 62 de cazuri de abandon la invatamântul primar (22 in urban si 40 in rural), 168 la cel gimnazial (32 in urban si 136 in rural), 107 la invatamântul liceal (103 in urban si 4 in rural) si 98 la cel profesional (68 in urban si 30 in rural). Desi se constata o usoara scadere a acestui fenomen, statisicile ramân ingrijoratoare”, ne-a precizat Rodica Balan, informatician la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bacau. Din municipiul Bacau cei mai multi elevi, spun tot reprezentantii ISJ, au plecat de la Colegiul Tehnic “D. Mangeron”, dar si de la Colegiul Tehnic “H. Coanda”.

Abandonul scolar are in spate o tragedie

De obicei in spatele unui astfel de caz, al abandonului scolar, sta o tragedie. De cele mai multe ori, din familie. Sunt elevi care provin din familii dezorganizate, care au venituri foarte mici. Multi dintre copiii care refuza scoala sunt din mediul rural, unde sunt trimisi de parinti la munca sau sunt obligati sa-si ingrijeasca fratii mai mici. “Peste tot sunt probleme. Noi avem noroc ca am reusit sa avem un microbuz scolar, ca altfel am fi inregistrat mai multe cazuri de abandon. In principal, sa stiti, la mijloc sunt situatiile materiale precare ale parintilor”, ne-a precizat si Gheorghe Arbota, directorul Scolii cu clasele I-VIII din comuna Dealu Morii.

Cauzele abandonului scolar

Mobilitatea si migratia unor familii în alte judete sau peste hotare ocupa primul loc în ce priveste cazurile de abandon. La acestea se adauga cauzele sociale, iar cauzele economice ocupa locul trei. S-au înregistrat însa si cauze medicale sau cauze psihopedagogice. “Eu consider ca principala cauza este insa lipsa de motivatie, care decurge din saracie, lipsa de educatie din familie, neimplicarea parintilor in cresterea copiilor, a explicat si Lucica Dandu, consilier psihopedagogic. Pentru prevenirea acestui fenomen, destul de complex si complicat, trebuie implicati toti factorii de decizie, de la invatator si profesor, pâna la asistent social, preot si chiar politist.” Tot in acest sens, ISJ Bacau si-a propus urmatoarele prioritati: monitorizarea fenomenului prin inspectia scolara, organizarea eficienta a sistemului de învatamânt fara frecventa pentru recuperarea cazurilor de abandon, sensibilizarea opiniei publice, a factorilor de decizie, implicarea institutiilor de cultura si sport în organizarea unor activitati extrascolare atractive în zonele cu risc crescut de abandon scolar.
Roxana Neagu

Populatia de vârsta scolara a României va scadea pâna in anul 2050 la 2,4 milioane de persoane, de 1,9 ori mai putin decât acum, se arata intr-o analiza a Institutului National de Statistica. Scaderea va fi mai mare pentru populatia scolara feminina (45 la suta), decât pentru cea masculina (43,8 la suta). Cauzele acestei evolutii descendente sunt: natalitate in continua descrestere, conjugata cu cresterea abandonului scolar, mai evident la grupele de vârsta specifice invatamântului liceal (15-18 ani).

Inspectoratul Scolar Judetean monitorizeaza atent toate cazurile de abandon scolar inregistrate in unitatile de invatamânt bacauane. Directorii de scoli trebuie sa intocmeasca un raport complet despre aceste situatii, sa identifice elevii care renunta la scoala si sa afle, pe cât posibil, si care sunt cauzele care au dus la acest lucru.

Abandonul scolar in ani:

Anul scolar 2007/2008 – 664 cazuri din care:
– 55 invatamântul primar (9 urban si 46 rural)
– 271 invatamântul gimnazial (49 urban si 222 rural)
– 160 invatamântul liceal (128 urban si 32 rural)
– 158 invatamântul profesional (98 urban si 60 rural)

Anul scolar 2008/2009 – 708 cazuri din care:
– 74 invatamântul primar (22 urban si 52 rural)
– 282 invatamântul gimnazial (56 urban si 226 rural)
– 166 invatamântul liceal (146 urban si 20 rural)
– 186 invatamântul profesional (146 urban si 40 rural)

Seful SPJD spera intr-o iarna usoara

CJ Bacau nu are niciun leu pentru deszapezire, dar are un “plan operativ”. Si mai are o datorie de 7 miliarde de lei pentru interventiile din iarna trecuta. Directorul SPJD spera ca va veni o rectificare sau, mai degraba, ca va fi o iarna usoara.

Nicio nenorocire nu vine singura: taman acum, când criza a ajuns la apogeu, meteorologii ne anunta ca va fi o iarna foarte grea, cea mai grea etc. Asta inseamna multa zapada, vânt si temperaturi foarte scazute. CJ Bacau, institutia care raspunde de drumurile judetene, s-a pregatit, insa, si a prezentat, in ultima sedinta, “Planul operativ de actiune pentru combaterea inzapezirii, poleiului si a ghetii pe drumurile judetene aflate in administrarea Serviciului Public Judetean de Drumuri (SPJD) pentru iarna 2010–2011”. Programul cuprinde date privind drumurile pe care se va actiona, punctele de sprijin, sectoarele aparate cu parazapezi, cantitatile de antiderapant care se estimeaza ca vor fi necesare. CJ Bacau administreaza drumuri in lungime de 935,26 km: “jumatate dintre acestea, in stare buna, iar jumatate, in stare proasta.” In functie de trafic, in planul de iarna, 436,6 km sunt incadrati la nivelul II de viabilitate, 398,2 km, la nivelul III, iar 100,6 la nivelul IV de viabilitate. Vor exista, de asemenea cinci baze de deszapezire: Bacau, Onesti, Podu Turcului, Floresti si Odobesti, care vor avea puncte de informare in primarii si vor fi inzestrate cu nisip, balast si sare.

CJ are datorii de iarna trecuta

“In primul rând, se va avea in vedere deszapezirea sectoarelor de drum cuprinse la nivelul II de viabilitate”, arata Valentin Palea, directorul SPJD. Urmatoarele care vor beneficia de interventia utilajelor sunt drumurile de nivel III, apoi cele de nivel IV. “La nivelul IV de viabilitate sunt incadrate sectoarele de drum grav inzapezite sau putin circulate, pentru care cheltuielile necesare intretinerii pe timpul iernii sunt nejustificate economic, lucrarile de deszapezire fiind in cazuri exsceptionale sau pentru redeschiderea definitiva in perioada de primavara”, explica seful SPJD Bacau. E limpede ca e criza si nu sunt resurse: “Banii pentru iarna 2010-2011 sunt zero sau aproape de zero, recunoaste Vali Palea. Noi mai avem de platit 7 miliarde de lei vechi pentru iarna trecuta.” Cum CJ a incheiat contractul pe 4 ani cu firma A&R SRL, aceasta va fi nevoita sa mai astepte. “Speram ca va fi o rectificare, macar sa intram in iarna fara datorii”, declara seful SPJD, dupa care adauga: “De fapt, nu stiu daca mai sper ceva. Poate va fi o iarna usoara!” Din cauza resurselor financiare reduse de care dispune CJ, “pe o lungime de 215,38 km de drumuri judetene, interventia utilajelor, aprovizionarea cu antiderapant si verificarea sectoarelor se va face numai in cazuri deosebite, cu aprobarea comandamentului”, arata Valentin Palea. Asadar, se va va face deszapezire cu economie si numai acolo unde e musai.
Silvia Patrascanu

Primaria Municipiului Bacau s-a inscris in proiectul european "Saptamâna Mobilitatii". Desi s-a angajat ca pe 22 septembrie va opri circulatia masinilor pe o strada, sau o portiune de strada, in favoarea biciclistilor, nu a facut acest lucru. Câtiva tineri, reprezentanti ai organizatiei Greenpeace, au ales sa protesteze in centrul orasului.

Puneti frâna incalzirii globale! Acesta este mesajul tinerei generatii preocupata de mediul inconjurator. In ultima zi a "Saptamânii mobilitatii", un grup de reprezentanti ai organizatiei Greenpeace au protestat pasnic in fata Prefecturii.
"Protestam pentru a opri circulatia masinilor, macar pentru o perioada scurta de timp si sa retuntam la acest obicei, in favoarea mersului pe bicicleta. In Bacau, biciclistii nu au pe unde circula, pentru ca nu exista piste speciale. In Brasov, de exemplu, sunt piste pentru biciclisti, nu foarte lungi, insa macar exista", ne-a spus Daniela Grigoras, membra a ONG Greenpeace.

Refuzati

Partidul Ecologist Român a tinut sa organizeze un mars al biciclistilor prin centrul orasului. Din pacate, primaria nu le-a dat acceptul ecologistilor, chiar daca s-a inscris in proiectul european "Saptamâna mobilitatii" pe criteriul III, care presupunea ca pe data de 22 septembrie sa fie oprita circulatia pe o strada, sau pe un segment de strada, lucru pe care edilii nu l-au facut. Ecologistii ii acuza pe reprezentantii municipalitatii ca nu au respectat ce si-au propus, mintindu-i astfel de organizatori.
Pentru a nu lasa aceasta zi nemarcata, primaria a decis totusi sa imparta pliante de incurajare a mersului pe bicicleta in Parcul Cancicov, unde acest tip de sport este interzis cu desavârsire. Problema este insa ca aceasta incurajare se face intr-un oras in care biciclistii sunt practic marginalizati. Primaria si-a propus de mult timp sa realizeze piste special amenajate pentru biciclisti, insa totul a ramas doar in stadiul de proiect. Chiar daca el a fost aprobat, bacauanii vor fi nevoiti sa traga bicicletele pe dreapta. Lucrarile nu vor incepe pâna nu se vor termina cele la pasajul subteran, un alt proiect maret, care da mari batai de cap locuitorilor.Desi in marile orase din ce in ce mai multi oameni renunta la masina pentru a merge cu bicicleta, bacauanii nici daca ar vrea, nu ar avea unde. Din pacate, acesta este un sport periculos. Atât pe strada, cât si pe trotuar, trebuie sa fii atent la masini. De cele mai multe ori, caile pietonale sunt greu de parcurs si pentru pietonii care au de ocolit autoturismele parcate illgal, cu atât mai greu ar fi pentru un biciclist. Chiar daca nu au avut sorti de izbânda cu primaria, reprezentantii Partidului Ecologist Român si bacauanii impatimiti ai mersului pe bicicleta si-au propus sa faca un mic tur prin oras, cu plecare de la Stadionul Municipal Bacau.

Unul dintre cei mai influenti consilieri locali PNL, Nechita Nicolae (PNL) este, potrivit propriilor declaratii, un vânator impatimit. De numele sau se leaga subordonarea transportului cu taxiuri din municipiul Bacau, precum si retrogradarea FCM-ului in liga a treia, Nechita fiind unul dintre promotorii ideii de distrugere a echipei fanion a Bacaului.

Nechita s-a facut remarcat in campania pentru alegerile locale din 2008, când taxiurile societatii Taxitrans SRL, pe care acesta le detinea, au fost unul dintre „vehiculele” electorale folosite de primarul Romeo Stavarache. Pentru osârdia cu care a pus umarul la realegerea lui Stavarache, Nechita s-a ales cu un loc caldut in Consiliul Local, pozitie din care si-a sporit influenta asupra transportului de persoane in regim taxi din municipiul Bacau.

Autorizatii cu stelute

La inceputul lui 2008, Consiliul Local a aprobat prin HCL nr. 27 din 28 februarie un Regulament privind organizarea transportului de persoane in regim de taxi in municipiul Bacau. Regulamentul aprobat de alesi in urma cu doi ani contine mai multe derogari de la Legea 92 care reglementeaza transportul de persoane. Astfel, desi modelul de contract ce insoteste Regulamentul prevede obligatia concesionarului serviciului de transport prin taxi de a asigura minimum 8 ore pe zi de functionare a fiecarui autovehicul taxi pentru care s-a eliberat autorizatie, in realitate lucrurile stau pe dos. In decembrie 2008, la ultima sedinta a CL din an, Nechita – in calitate de presedinte de sedinta – a initiat un proiect de hotarâre care oferea municipalitatii posibilitatea de a elibera pâna la doua autorizatii pentru fiecare loc ocupat cu activitate de program partial. HCL nr. 445 din 2008 a consfintit, practic, posibilitatea dublarii fiecarei autorizatii de transport taxi prin injumatatirea programului normal care astfel a devenit partial. De atunci, autorizatiile emise de Primarie poarta stelute.

Taxitrans, mortua est

Artificiul nu a tinut. Tentativa de dublare a numarului de taxiuri inscrise in circulatie in baza programului partial si a autorizatiilor cu steluta nu a putut impiedica intrarea in faliment a firmei lui Nechita. Pe 17 aprilie 2009, Administratia Finantelor Publice a solicitat deschiderea procedurii de insolventa a societatii de taxiuri pentru datoriile pe care aceasta le avea catre stat. In decembrie 2009, Tribunalul Bacau dispune deschiderea procedurii de insolventa asupra firmei. Patronul Nechita nu a ramas insa fara obiectul muncii. El si-a transferat toate masinile pe o firma pe care o infiintase inca din 2006: Transtaxi Nic SRL. Consilierul liberal a pus falimentul firmei TTB pe seama crizei economice. In august 2009, Auto Moto Invest SRL, unul dintre creditorii principali ai Taxitrans a deschis actiune in instanta impotriva firmei lui Nechita somându-l pe penelist sa-si achite restantele financiare. Dosarul se formeaza la Judecatorie sub numarul 12466/180/2009. In martie 2010, instanta dispune ca Taxitrans sa achite creditorului, in termen de 10 zile de la data ramânerii irevocabile a sentintei, suma de 48 milioane lei vechi.

A votat pentru retrogradarea FCM-ului

Ispravile lui Nechita nu se opresc doar la jongleriile din lumea dura a taxiurilor. Pentru ca este unul dintre cei mai importanti si mai loiali acoliti ai primarului Stavarache, Nechita a ajuns in pozitia de a lua decizii cu privire la soarta fotbalului bacauan. Alaturi de alti consilieri locali PNL, Nechita a initiat si promovat in vara lui 2010 demersurile privind retrogradarea in Divizia C a clubului fanion al Bacaului. Asta, dupa ce acelasi Nechita, din postura de membru al Adunarii Generale a Actionarilor societatii sub care fiinta clubul a propus ajutorarea echipei cu sume de ordinul a zeci de miliarde lei vechi. Desi FCM-ul s-a salvat matematic de la retrogradare, soarta sa a fost pecetluita de un cerc restrâns de consilieri apropiati lui Stavarache: Nechita era printre ei.
Lucian Bogdanel

Scoala inchisa, elevi pe dinafara

Scandal in comuna Odobesti. Zeci de parinti refuza sa-si mai trimita copiii la o scoala aflata la o distanta de peste 4 kilometri, dupa ce unitatea de invatamânt din sat a fost inchisa de Inspectoratul Scolar Judetean Bacau.

Scoala cu Clasele I-IV din centrul comunei Odobesti este una din cele 62 de unitati de invatamânt care au fost inchise de Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bacau, din cauza efectivelor scolare reduse. Numai ca, la o saptamâna dupa inceperea noului an scolar, in Odobesti a izbucnit un scandal monstru. Zeci de parinti refuza acum sa-si mai trimita copiii la scoala din satul Tisa Silvestri, aflat la 4,5 kilometri de centru. “Nu se poate asa ceva. Nu este corect fata de cei mici. Cum sa mearga ei pe jos aproape 9 km dus-intors, in fiecare zi? Copiii nu au mijloc de transport, merg pe un drum national, sunt expusi riscului de accidente. Cei care invata dupa-amiaza vin pe intuneric de la ore acasa. Sa ne lase scoala din centru! La Tisa Silvestri nici nu sunt conditii, mai mult de un kilometru copiii merg pe o ulita, prin noroi, ajung murdari acasa. Nu este corect. Refuzam sa mai dam copiii acolo, unde sunt clase care nu au nici banci”, ne-a declarat revoltata Maricica Petrariu, mama a doi copii care sunt obligati acum sa faca naveta. In total, spun tot protestatarii, sunt in aceasta situatie 22 de elevi din clasele I-IV si inca 38 de elevi de gimnaziu.

Primaria nu are microbuz scolar

Oamenii s-au adunat in fata Primariei comunei Odobesti pentru a-si spune pasurile si a incerca o remediere a situatiei. In zadar insa. Ionel Galatanu a declarat ca stie de aceste nemultumiri, dar mai mult de a lua legatura cu sefii de la Bacau ai Inspectoratului Scolar nu are ce face. “Nu am pârghiile legale sa intervin. Nu am fost consultat ca se inchide scoala, ba, mai mult, chiar am autorizat-o si sanitar, pentru ca nu am fost informat, repet, ca se pune lacatul pe ea. Cred ca la mijloc sunt si anumite interese. La Tisa Silvestri nu sunt conditii ca aici, in centru. Acolo nu am centrala pentru incalzire, in unele sali nu sunt nici geamuri la ferestre, am probleme si cu sistemul de iluminat. Toate problemele astea se stiu”, a explicat Galatanu. Tot el ne-a spus insa ca microbuzul scolar nu poate asigura transportul pentru elevi din simplul motiv ca, intre timp, s-a stricat. “N-a functionat toata vara si acum nu mai merge. Este in garantie. A fost soferul cu el la reparat, dar a zis ca ne trebuie 200 de milioane. De unde acesti bani?”, s-a mai intrebat edilul. In garantie si pe bani reparatia? Nu a mai raspuns insa si la aceasta intrebare.

Inspectoratul scolar va verifica in teren situatia

Florin Lazar, inspector scolar general, a precizat ca va trimite imediat in teren o echipa pentru a verifica cele sesizate. “Stiu ca oamenii sunt revoltati, dar decizia de a se inchide scoala acolo, in centru, s-a luat in baza faptului ca primaria dispune de un microbuz scolar. Or, acum aflu ca acel microbuz nu poate fi folosit. Iar primarul nu a precizat nimic in acest sens. Oricum, inchiderea scolii s-a decis din luna mai a acestui an, pe motiv ca acolo sunt mai putin de 10 elevi pe clasa. Noi nu am facut decât sa respectam Legea 84”, a conchis Lazar. Echipa ISJ va ajunge astazi in zona.
Roxana Neagu

Bacauanii isi izoleaza imobilele dupa cum ii taie capul

In lipsa unei politici urbanistice coerente, bacauanii isi anvelopeaza blocurile asa cum stiu mai bine. Fiecare cu ce apuca si cum apuca. Daca in anii anteriori, municipalitatea promitea ca se va ocupa de izolarea termica a majoritatii blocurilor din Bacau, iarna lui 2010 ii prinde pe edili intr-un oras cu imobile care de care mai pestrite.

Blocurile Bacaului par incondeiate de un artizan nepriceput. Fatadele au zone tarcate in culori vii acolo unde apartamentele au fost izolate termic. Acestea atrag si mai mult atentia asupra peretilor nereabilitati, spalati de ploi si coscoviti. Fiecare proprietar si-a vazut de patratica lui si a folosit materialele care i-au convenit din punct de vedere estetic si financiar. Asa se explica de ce, in toate zonele orasului, blocurile ofera o priveliste cel putin bizara. Primii deranjati de aspect sunt chiar locatarii din blocurile cu pricina. “Cartierul este ca in tiganime, ne-a declarat Stefania Irimia, locatar din Cornisa. In blocul meu, o scara este izolata termic si varuita, celelalte doua au ramas asa, invechite. Acum câtiva ani s-a spus ca vom beneficia de reabilitare termica gratuita, prin primarie, dar mai recent ni s-a transmis sa ne ocupam singuri de asta, fiindca nu sunt bani. Eu am un venit de 800 de lei, de unde sa dau 3.000 pentru izolatie? A ramas asa.”

“Insule” de saracie

Programul guvernamental de reabilitare termica a blocurilor a fost o speranta pentru toti locatarii saraciti de facturile de incalzire din timpul iernilor. Lansat in 2006, programul s-a impotmolit chiar de la inceput. Satui de promisiunile administratiei, proprietarii multor apartamente au preferat sa scoata bani din buzunar si sa-si izoleze locuintele pe cont propriu. Cazurile in care toti vecinii de pe o scara de bloc au luat aceasta decizie sunt rare. De obicei, au ramas “insule” de apartamente neizolate. Blocurile poarta astfel adevarate stampile ale saraciei. “Eu mi-am izolat apartamentul, ne-a declarat Elena Arbureanu. Vecina de deasupra a spus ca a montat centrala termica si nu mai are bani si de izolare. A ramas asa. E urât. Macar bine ca blocul nu e chiar la strada.” Unele asociatii de proprietari au incercat sa tina sub control aceste lucrari din blocuri, insa putine au reusit. Asociatia de proprietari 32, de exemplu, a avut probleme cu un locatar care isi vopsise peretii apartamentului prea strident. Acesta a fost reclamat chiar de vecini. “In rest, am reusit sa-i convingem pe proprietari sa pastreze macar culoarea blocului”, ne-a declarat presedintele asociatiei.
Doina Mincu

“Avem cerere la primarie pentru reabilitarea tuturor blocurilor, dar am primit o adresa prin care suntem informati ca se lucreaza doar la cele situate stradal. Poate la anul sa se extinda si la altele. Mai nou, 30% din costuri trebuie sa le suporte locatarii. Ar insemna ca asociatia sa faca imprumut in banca, ceea ce nu cred ca se va intâmpla.”
Aglaia Sumanaru, presedinte de asociatie de proprietari

Daca se construieste, e loc de clienti politici

Nu toti bacauanii au fost lasati la mila sortii in privinta reabilitarii termice a blocurilor in care locuiesc. Municipalitatea a demarat de ceva timp un program de anvelopare a imobilelor, sumele puse in joc fiind de ordinul zecilor de miliarde. Pentru ca e vorba de bani publici, clientela politica a actualei administratii locale nu putea rata momentul. Astfel, societatea Segama SRL, apartinând vicepresedintelui municipalei PNL, Liviu Goian, s-a procopsit cu un contract de 6,68 miliarde lei vechi vizând reabilitarea termica a doua blocuri (12 si 13) de pe strada Aviatori. Procedura prin care s-a atribuit contractul a fost negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de participare. Cu alte cuvinte, Goian – acolitul de vaza al actualului primar – a mers la sigur. (Lucian Bogdanel)

Asa cum anunta cotidianul Desteptarea inca de saptamâna trecuta, Constantin Scripat si Gelu Dascalu urmeaza sa fie instalati in functiile de prefect si subprefect. Noua echipa il va inlocui pe Neculai Olaru, fostul prefect alimentând in ultima perioada, prin mai multe declaratii politice, un conflict deschis la vârful organizatiei PD-L Bacau.

Numirea lui Scripat si a lui Dascalu la conducerea Prefecturii Bacau a fost adoptata in sedinta de luni a Executivului, cei doi urmând a fi instalati, cel mai probabil, la sfârsitul acestei saptamâni. Constantin Scripat, subprefect in perioada scurtului mandat al lui Olaru, a declarat ca vrea sa faca echipa cu Gelu Dascalu si ca va miza pe tineretea celui din urma si pe expertiza sa in domeniul fondului funciar. "Proiectul a devenit hotarâre in sedinta de luni a Guvernului. Mai urmeaza ca hotarârea sa fie publicata in Monitorul Oficial, iar instalarea sa aiba loc odata cu depunerea juramântului. Tehnic, e vorba de o perioada de 4 – 5 zile. Imi doresc sa facem echipa, mai ales ca viitorul subprefect – Gelu Dascalu – vine cu un elan tineresc si cu o experienta considerabila pe zona funciara, unde nu sunt multi specialisti, dar problemele sunt delicate", a declarat noul prefect al judetului Bacau.
De cealalta parte, Gelu Dascalu a afirmat ca are incredere in noua echipa creata la conducerea Prefecturii si ca institutia trebuie sa fie mai receptiva la problemele cetatenilor. "Sunt jurist de profesie si am lucrat mai multi ani atât in administratia locala, cât si in cea centrala. Stiu care sunt probleme majore din administratie. Judetul Bacau este un judet mai mare decât Ilfovul, insa Ilfovul este cel mai dificil din punct de vedere administrativ. Trebuie sa dam o atentie deosebita cetateanului si problemelor cu care acesta se confrunta. Am incredere in noua echipa de la conducerea Prefecturii Bacau", a spus subprefectul Dascalu.

Seful Serviciului fond funciar de la Prefectura Ilfov

Gelu Dascalu a fost propus pentru functia de subprefect de catre deputatul Vasile Gherasim, vicepresedintele PD-L Bacau. Absolvent al cursurilor Institutului National de Administratie, Dascalu a ocupat functia de sef al Serviciului fond funciar de la Prefectura Judetului Ilfov. El s-a nascut la Moinesti, localitate de unde provine si Gherasim.

Ce se va intâmpla cu Olaru?

Ramas fara "obiectul muncii", soarta fostului presedinte al PD-L Bacau, Neculai Olaru, este incerta. O posibila revenire a sa in partid este mai mult decât improbabila, in conditiile in care disensiunile din ultima perioada avute cu presedintele interimar, Gabriel Berca, l-au facut indezirabil. De altfel, Berca a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca Biroul Judetean al PD-L Bacau se va pronunta pe marginea posibilei cereri a lui Olaru de a reveni in organizatie. "Nu am avut niciun fel de discutie cu Olaru si nici nu pot sa citesc gândurile nimanui. Am alte probleme. Biroul Judetean va decide daca va exista o cerere de revenire in partid", a apreciat Berca.
Abordat de jurnalistii cotidianului Desteptarea, Olaru a declarat ca va solicita revenirea in partid. “Eu m-am suspendat din partid inainte sa preiau functia de prefect. Trebuie sa vad in statut daca mai e cazul sa fac solicitare in scris pentru a reveni in PD-L. Eu deja ma consider membru al PD-L”, a afirmat Olaru. El a refuzat sa dea detalii cu privire la viitorul sau politic, motivând ca se afla sub imperiul schimbarii din functia de prefect. In primavara anului viitor, cel mai probabil, in organizatia bacauana a PD-L vor avea loc alegeri pentru desemnarea unei noi conduceri judetene.
Lucian Bogdanel