Primaria Bacau vrea sa desfiinteze o parte dintre centralele termice si sa aduca in locul lor “module”. Acestea vor fi amplasate lânga blocuri, pe spatiul verde. Investitia face parte dintr-un proiect cu finantare europeana. Zona care va “rasa si frezata” este in centrul Bacaului.

Inlocuirea centralelor vechi cu module termice face parte din proiectul “Reabilitarea retelelor termice secundare din municipiul Bacau”, finantat de UE si de Guvernul României. Problema e ca in locul in care vor fi montate modulele trebuie taiati copacii, scosi trandafirii, desfiintata iarba. Raspunzatoare sa stabileasca daca proiectul va afecta calitatea vietii este Agentia de Protectia Mediului (APM) Bacau. “A avut loc, luni, comisia de analiza tehnica si urmeaza sa transmitem Primariei, in scris, solicitarile noastre, dupa care vom astepta completarea documentatiei”, declara Doina Mihordescu, sef serviciu “Autorizari”. APM Bacau a solicitat reevaluarea amplasamentelor si consultarea locatarilor acolo unde, conform proiectului, trebuie taiati copacii. Acesta va fi momentul decisiv. Cetatenii se pot lupta pentru fiecare magnolie sau tei pe care l-au plantat. E important modulul termic, dar si spatiul verde e valoros. Anuntul public va fi lipit pe usa principala a blocului si va fi cât se poate de clar, astfel incât oamenii sa inteleaga unde se va construi si care vor fi efectele. Se va discuta cu cetatenii si se va obtine aprobarea lor. “Noi tinem la fiecare petec de iarba, la fiecare copac, afirma Doina Mihordescu. AMP va face eforturi ca aceste suprafete sa fie minime si fara taieri de arbori." Primaria va trebui sa demonstreze ca i-a informat pe cetateni si ca acestia nu sunt impotriva locului ales, nici a sacrificarii spatiilor verzi.

“Daca il pun aici, il darâmam”

Cea mai sensibila este zona strazii 9 Mai, aici fiind prevazute 6 module. Locatarii, majoritatea vârstnici, nici nu vor sa auda de taieri si ameninta ca “pensionarii vor iesi in strada”. Cuvintele “oxigen” si “aer curat” apar in fiecare propozitie, ca pavaza impotriva betoanelor si a poluarii. “In Bacau s-a construit foarte mult si spatiul verde care este aici, pe 9 mai, e aproape printre putinele care au rezistat”, afirma Stefania Dumitrasc. Altii sunt mult mai radicali: “Nu, nu, nu! Sa nu se taie”, ”Nu se poate, ne vom impotrivi. Eu sper ca locatarii sa fie in asentimentul meu”, declara Catinca Popescu, in timp ce Iorgu Balaita anunta: “Sa-l duca in spate, nu in fata blocului. Daca il pun aici, il darâmam!” Arborii au fost plantati de locatari, ei i-au ingrijit si nu vor accepta “modulul” in mica lor gradina. “Copacii sunt pusi de mine, cu mâna mea, nu de primarie. Nu a venit nimeni, in vara asta, sa coseasca iarba, sa tunda gardul. Noi le-am ingrijit”, afirma Iorgu Balaita. Primaria i-a ignorat, “a izolat blocuri de 20 de ani, iar pe al nostru, de 60 ani, nu l-a izolat”. De o parte si de alta a aleii care duce de la BRD spre Policlinica Veche, pe spatiul verde vor rasari casute cu module, iar autoritatile trebuie sa-i convinga pe oameni ca asa e mai bine. Dupa asta, APM Bacau va stabili daca este sau nu este necesar sau un studiu de evaluare a impactului asupra mediului. Acesta poate fi realizat numai de catre o firma specializata care este acreditata de minister.

La mijlocul sec al XIX-lea, unul din descendentii dinastiei Rugiri – rabinul de Buhusi, Isac Fridman – a întemeiat în Buhusi pe str. Al.I. Cuza, o curte rabinica, ridicând case si o sinagoga care azi nu mai exista. Cu 147 de ani în urma, el a construit aici si Sinagoga care dainuieste si astazi. În fosta Curte rabinica (5400 m2) a functionat scoala rabinica si o baie rituala. Astazi, incinta are o suprafata de 1.516 m2. În timpul razboiului, în Buhusi au locuit nepotii si stranepotii rabinului. Ultimul rabin a fost un Isac. Unii dintre rabini si rudele lor sunt înmormântati, în cripte speciale, în cimitirul evreiesc buhusean. Periodic, la Buhusi vin pelerini Aasidim (piosi) din lumea întreaga. Între cele doua razboaie, în Buhusi existau 5000 de evrei. Cei mai multi erau specialisti la Fabrica de Stofe, profesori, medici sau lucrau în comert. Astazi, în Buhusi mai locuieste doar un singur evreu, distinsa Sofia Alterescu, sotia fostului, regretatului presedinte al comunitatii Evreiesti din Buhusi. David Alterescu. De la Comunitatea evreiasca Bacau ne-au fost precizate si alte date pe care le cunosteam despre evreii buhuseni: unul este internat la o institutie specializata de ocrotire, într-un alt oras, în vreme ce o alta doamna, casatorita cu un român, nu se declara ca fiind evreica. Doamna Sofia Alterescu ne-a spus: „Da, e adevarat, am ramas singura Au fost cinci mii de evrei în oras. Nu mai e nimic din ceea ce a fost cândva. Norocul meu este acela ca am niste vecini grozavi, dar si de faptul ca fiul meu, care locuieste în Bucuresti, vine foarte des la mine”. La ultima întâlnire pe care am avut-o cu rabinul Tobias, din Israel, care coordonat vizita pelerinilor Aasidim la Sinagoga din Buhusi, unde am fost acceptat si la o ceremonie religioasa, acesta ne-a spus: „Exista, astazi, în Israel, o dinastie Rujin. Unul dintre descendentii acestei dinastii a fost primul rabin de Buhusi, Isac Fridman. Rabinul Isac Fridman întemeiase, si el, la Buhusi, o adevarata dinastie (copii, nepoti, stranepoti) care a pastrat opera spirituala evreiasca din Buhusi. Primul a întemeiat aici, pe strada Al.I. Cuza, o curte rabinica (…) Ultimul rabin de aici, al familiei Fridman, a fost, prin anul 1970, tot un Isac. Acesta s-a mutat în Bucuresti, unica fiica a acestuia a plecat în Israel, unde a întemeiat o curte rabinica. Aceasta este condusa astazi de nepotul rabinului Isac, rabinul Iacob Mendel Fridman”. Potrivit aceluiasi rabin, pelerinii care vin la Buhusi, din lumea întreaga, „pentru a se reculege si a se ruga în sinagoga si la morminte“, sunt mai ales urmasi ai evreilor buhuseni. Monument istoric, sinagoga a fost reabilitata acum câtiva ani de catre comunitatea evreiasca din Israel, care gestioneaza si cimitirul. Pacat ca acest monument istoric si religios, de o rara valoare, nu este inclus într-un circuit turistic. Mai mult, sinagoga nu poate fi vizitata decât cu aprobari speciale. Într-o lume în care ecumenismul cucereste din ce în ce mai multe spirite, credem ca accesul în acest monument ar fi benefic turistilor de pretutindeni. Nu exista istorie si nici religie cu circuit închis. Dialogul civilizatiilor ne face mai buni, mai umani, ne apropie mai mult de farâma de dumnezeire care pâlpâie în fiecare dintre noi.
Ion Fercu

In sedinta care a avut loc ieri la sediul Prefecturii Bacau au fost semnate contractele de sponsorizare pentru sinistratii din judetul Bacau, afectati de inundatii. In urma unei campanii de strângere de fonduri, initiata de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, judetului Bacau i-a fost distribuita suma de 2.193.303 lei. Aceste fonduri vor fi utilizate in reconstructia celor 101 case afectate de puhoaiele din aceasta vara.

Judetul Bacau a primit ajutor din partea unor companii nationale, pentru a rezolva problemele create de inundatii. Intr-o sedinta care a avut loc la Prefectura Bacau, s-au semnat contractele de sponsorizare. Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri a initiat o campanie de strângere de fonduri pentru ajutorarea sinistratilor din zonele inundate. 18 companii nationale subordonate Ministerului au contribuit la aceasta actiune. Judetului Bacau ii revin 2.193.000 lei, suma ce va fi utilizata pentru manopera celor 101 case distruse de ape si care trebuie reconstruite. Intreaga suma de bani provine din sursele proprii ale companiilor, dar si din donatiile facute de angajati, iar o mare parte din aceasta va ajunge in municipiul Bacau si comuna Margineni, desi nu au primari democrat-liberali. "Cu aceasta ocazie am incheiat contractele de sponsorizare direct cu primarii comunelor afectate. Dorim ca in cel mai scurt timp sa stergem definitiv urmele inundatiilor. Mai sunt inca 800 de gospodarii care au nevoie de reparatii si reconsolidare. Deja, in comuna Margineni se lucreaza la reconstructia a 20 de case. Am reusit sa mai strângem si alte sponsorizari. Ele constau in materiale de constructii, produse alimentare si cereale", a declarat Constantin Scripat, prefect de Bacau.
La sedinta au participat reprezentanti ai sponsorilor, membri ai Consiliului Judetean, prin vicepresedintele Silviu Bondor si primarii localitatilor afectate care vor beneficia de aceste ajutoare. Printre ei a venit si primarul Romeo Stavarache, alaturi de viceprimarul Roxana Mironescu. In municipiul Bacau, 11 familii si-au pierdut casele in urma inundatiilor. Ei astepata si acum ca administratia sa ia masuri si sa vina cu solutii. Materialele de constructie necesare au ajuns in mare parte la consiliile locale, insa urmeaza sa mai vina o noua transa. In satul Barati, comuna Margineni, au inceput deja lucrarile. Prefectul a indemnat administratia locala a municipiului Bacau sa nu astepte intreaga cantitate de materiale, pentru a incepe reconstructia. Mai mult, autoritatile locale ale mai multor comune precum Agas, Dofteana, Ardeoani, Magura si Traian vor primi sume de bani pentru refacerea retelelor de infrastructura, distruse si ele de inundatii. Pentru ca apele nu i-au lasat pe oameni doar fara case, ci si fara bunuri, sinistratii vor mai primi si bonuri cadou, in valoare totala de 436.600 lei. Acestea se vor distribui in urma unei hotarâri aprobate de catre Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta. Prefectul Scripat si-a propus ca in perioada urmatoare sa supervizeze santierele de lucru, pentru a se asigura ca materialele sunt folosite eficient, iar constructorii isi fac treaba cât mai bine.
Sinziana Filimon

Profesorul de informatica Elena Frunza, de la Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Bacau, a beneficiat de o bursa Comenius în Malta, localitatea Ta’ Xbiex. Mobilitatea sa s-a derulat in prima parte a acestei luni, in perioada 3-11 septembrie. Abia intoarsa din calatoria de vis, dupa cum ne-a declarat, profesorul a explicat ca bursa a fost câstigata in cadrul “Programului de invatare pe tot parcursul vietii” (LLP – Lifelong Learning Programme), sub actiunea Comenius, si a fost finantata din doua surse importante: fondurile europene Comenius si fonduri FSE – Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Alaturi de 48 de profesori din 13 tari

Titlul cursului la care a participat s-a intitulat “ICT for Collaborative, Project-Based, Teaching and Learning”, de formare continua, la care au mai aplicat 48 profesori din 13 tari ale Uniunii Europene: Polonia, Suedia, Italia, Islanda, Germania, Lituania, Portugalia, Norvegia, Irlanda, Austria, Bulgaria, Spania si România. “Cursul a avut ca obiectiv principal prezentarea potentialului pe care unele instrumente de Tehnologie a Informatiei si Calculatorului, cunoscute prescurtat TIC, le ofera în practica de zi cu zi, si în special pregatirea instrumentelor TIC, pentru activitati care sunt în colaborare si bazate pe proiecte. Cele mai multe sesiuni din cadrul acestui curs au fost de natura practica”, ne-a mai precizat prof. Elena Frunza. Participantii au învatat nu numai modul de utilizare a diferitelor soft-uri, ca instrumente speciale utilizate în procesul de predare si învatare-evaluare, dar au avut posibilitatea de a discuta cum si în ce situatii, un anumit instrument poate fi folosit în loc de altul, care sunt avantajele folosirii lui în detrimentul altuia clasic. Toate sesiunile au fost interactive si au permis cursantilor sa exploreze aceste soft-uri.

Posibilitati de perfectionare

“Consider ca este imperios necesara participarea cadrelor didactice la cursurile de formare profesionala în afara granitelor tarii. De ce? Pentru importantele beneficii de care se bucura atât profesorul respectiv, cât si institutia si elevii acesteia în urma participarii la un astfel de curs. Ma refer aici la dezvoltarea pe plan profesional si personal, beneficiile lingvistice, culturale, promovarea multiculturalitatii si interculturalitatii, ca valori educationale europene, promovarea tolerantei, a diversitatii lingvistice, stabilirea unor relatii profesionale, cât si personale cu profesorii participanti la curs. Mai mult, astfel ne putem face cunoscute competentele profesionale, institutia, sistemul de învatamânt, tara”, a mai adaugat. Profesorul recomanda acest curs tuturor colegilor care vor sa-si perfectioneze activitatea didactica prin utilizarea computerului la ore, pentru a-si crea propriile lectii sau celor care vor sa încerce promovarea e-learning-ului în învatamântul preuniversitar.
Roxana Neagu

Distinctii pentru profesorii cu rezultate deosebite

Au aparut normele metodologie privind modul de realizare a raportului de activitate in vederea obtinerii gradatiei de merit pentru personalul didactic de predare in invatamântul preuniversitar.

Conform noilor reglementari, distinctia va reprezenta 25 la suta din salariul de baza. Aceasta gradatie se acorda pentru 16 la suta din cadrele didactice de la nivelul unui inspectorat scolar. Dreptul se atribuie pe o perioada de cinci ani. Portofoliul personal se realizeaza in baza proiectului propus si implementat de cadrul didactic in ultimii patru ani scolari. Proiectul aprobat se monitorizeaza permanent de catre conducerea unitatii de invatamânt, care va asigura cadrul legal si organizatoric necesar desfasurarii activitatilor pe care profesorul trebuie sa le realizeze. Activitatea candidatului va fi evaluata pe rând de catre scoala si Inspectoratul Scolar Judetean. Numarul de gradatii care se vor acorda se calculeaza dupa un grafic de concurs. Se vor detalia punctajele aferente criteriilor de catre comisia paritara la nivelul Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ), apoi se vor depune dosarele cu acte jusitificative. Dosarele vor fi ulterior analizate de catre inspectorul de specialitate, cu o consultare prealabila a consiliului consultativ. In final se va elabora raportul referitor la activitatea candidatului in specialitate. Indeplinirea activitatilor cuprinse in fisa postului este conditie obligatorie pentru participarea la concursul de obtinere a gradatiei de merit. Dosarele vor fi mai verificate de catre comisia de coordonare a concursului si de catre reprezentantii federatiilor sindicale, urmând sa fie refacute punctajele unde este cazul. Consiliul de Administratie al ISJ Bacau aproba in final lista cu punctajele acordate in urma evaluarii, care se va afisa la avizierul Inspectoratului Scolar, iar dupa rezolvarea contestatiilor se vor sti rezultatele finale. Banii vor veni direct de la Ministerul Educatiei, prin ordin de ministru. Evaluarea activitatii desfasurate de personalul didactic pentru obtinerea gradatiei de merit se va face in baza unui raport de activitate motivat si certificat de consiliul de administratie al scolii din care face parte profesorul. Criteriile de evaluare vor viza preponderent progresul scolar si performantele elevilor din clasele la care a predat cadrul didactic in perioada evaluata.
Roxana Neagu

Etape de aprobare a dosarului:
– pâna pe 1 octombrie, proiectele se depun si se inregistreaza la secretariatul unitatilor de invatamânt
– consiliul de administratie al scolii evalueaza eligibilitatea candidatilor si proiectelor, intocmeste lista candidatilor si apoi o depune spre avizare consiliului profesoral
– consiliul profesoral avizeaza proiectele eligibile
– conducerea unitatii de invatamânt transmite candidatilor ale caror proiecte au fost avizate, acordul in scris pentru implentarea proiectelor

Pot depune proiecte:
– personalul didactic de predare cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata
– suplinitorii calificati care au obtinut cel putin definitivarea in invatamânt si calificativul “foarte bine” in anul scolar anterior depunerii proiectului

Revolta pe strada Garii

Pe strada Garii, lânga blocul 10, dar si sub bloc, se lucreaza. Pe aici va trece pasajul subteran, motiv pentru care conductele sunt mutate, iar strada e largita si inaltata. Locatarii au descoperit ca centura de rezistenta a cladirii a inceput sa crape. Oamenii acuza primaria ca vrea sa le aduca trotuarul sub geam si camioanele in casa.

Locatarii blocului 10 de pe strada Garii au ajuns la capatul rabdarii. Oamenii sustin ca lucrarile la viitorul pasaj subteran i-au aruncat intr-un cosmar. Santurile au ajuns la peretele blocului si, din cauza mormanelor de pamânt, a noroiului si baltilor, nu mai pot iesi din casa. “Am avut un gard, dar ni l-au darâmat, spune Petru Dâsca. Au chemat politia, au zis ca ne aresteaza daca il punem la loc.” Foarte curând, spatiul verde va disparea, strada urmând sa fie largita si inaltata. Oamenii din bl. 10 spun ca daca aici “ar trebui sa ajunga, Doamne fereste, o masina de pompieri sau o ambulanta, e clar ca nu ar avea pe unde sa intre.” In plus, picamerele si buldozerele fac un zgomot infernal, impiedicându-i pe locatari sa se odihneasca. Unii, care sunt paznici sau mecanici de locomotiva, lucreaza noaptea si ar vrea sa doarma ziua, dar e imposibil. Cel mai mult ii ingrijoreaza faptul ca trepidatiile produse de utilajele grele aduse de constructor afecteaza structura cladirii. “Se clatina blocul”, sustin oamenii. Centura de rezistenta s-a crapat, iar fatada a inceput sa cada. Fisuri au inceput sa apara si in interiorul apartamentelor, “veniti la mine, sa vedeti crapaturile”. Locatarii au incercat sa-i vorbeasca edilului, ca sa-i explice ca le crapa blocul, dar nu au reusit: “Romeo Stavarache trece si râde, se duce la pasaj, nu-l intereseaza de noi, platitorii de taxe.” De curând, aici a avut loc un accident: un camion a parasit strada, a intrat pe alee si a culcat arbustii la pamânt. Noroc ca era noapte si pe bancile din fata blocului nu se aflau copii. Acum, strada va fi largita si inaltata, ceea ce inseamna ca spatiul verde va disparea si ca masinile vor circula la doi metri de usa blocului. Deja a inceput sa cada tencuiala. “Blocul asta nu are niciun fel de protectie, niciun fel de izolatie, doar un strat de beton de 15 cm”, afirma Petru Dâsca. Imobilul are nevoie de izolare termica si de reparatii, sustin locatarii, motiv pentru care au cerut sprijinul autoritatilor. S-au inscris in audienta la primar, dar inainte de data programata “li s-a telefonat sa nu mai vina”. La scurt timp, a aparut si raspunsul Primariei, “o hârtie lipita pe usa, pe furis.“ Dupa pomenirea unor legi, autoritatile ii informeaza rece ca “blocul 10 nu este inclus in acest program in anul in curs.” Ionut Tomescu, purtator de cuvânt al Primariei Bacau, afirma ca nu a inteles care sunt dolentele cetatenilor. Vor consolidare? Reabilitare? Lucrurile sunt clare: “Persoana care a cerut lamuriri privind reabilitarea termica a blocului respectiv a primit raspunsuri complete, in termenul prevazut de lege”, arata reprezentantul Primariei Bacau.

Un ordin al Autoritatii Nationale pentru Reglementarea Serviciilor Comunale ii obliga pe locatarii care si-au debransat locuintele de la sistemul centralizat de incalzire sa participe la plata facturilor emise de CET. Mai exact, proprietarii apartamentelor dotate cu centrala termica individuala vor plati caldura degajata de tevile care le tranziteaza locuintele, precum si de cele din spatiile comune ale blocului.

In sezonul rece 2010-2011, costurile incalzirii spatiilor comune ale blocurilor trebuie impartite intre toti proprietarii din imobil, indiferent daca acestia sunt consumatori ai CET sau locuiesc in apartamente dotate cu centrala termica proprie. Potrivit Ordinului 343 al ANRSC, costurile comune vor reprezenta 30 % din valoarea facturii emise de CET. Toti proprietarii dintr-un imobil vor plati caldura emisa de tevile comune din apartamente, din subsoluri, uscatoare si casa scarilor. Cuantumul de plata va fi stabilit de firma de repartitoare cu care au contract locatarii ramasi bransati la CET. Mai ramâne de vazut cum vor fi siliti la plata proprietarii din apartamentele debransate de la sistemul centralizat. Intre acestia si firmele de repartitoare nu exista nicio relatie contractuala. La fel de incerta este stuatia celor care au ramas clienti ai CET, dar nu si-au dotat apartamentele cu repartitoare de costuri.

Serviti cu de-a sila

Cei mai indignati de noua reglementare a ANRSC sunt proprietarii apartamentelor debransate de la CET. Acestia au investit mii de lei pentru a scapa de sistemul centralizat, de costurile mari si serviciile nesatisfacatoare ale furnizorului de agent termic. Cu toate acestea, se trezesc acum obligati sa participe la plata unui serviciu pe care nu si-l doresc. “Nu este normal sa ne oblige la plata, ne-a declarat Margareta Onofrei, proprietara unui apartament din Cornisa. Prin apartamentul nostru trec niste tevi, fiindca vecinii de deasupra nu au centrala. Tevile sunt izolate, iar prin plafon, sa fim seriosi, ce caldura vine?”

“In urma cu câtiva ani ni s-a spus sa izolam aceste tevi cu un material izolator care exista in comert. Ne-am conformat. Dupa doi ani ni s-a spus ca nu este suficient si ca trebuie sa mascam tevile in gheuri. Noi avem 80 de ani. Nu mai avem putere sa facem schimbari peste schimbari. Am cumparat niste material izolator, produs in Belgia, foarte eficient. Nu se pierde caldura deloc. Nu, ni se spune, nu este bun. Desi lumea progreseaza, la noi se cer gheuri, sa mai spargem si sa deranjam prin casa fiindca asa vrea cineva.”
Nicolae Onofrei, locatar

Ordine controversate

Problema tevilor comune din blocuri este un subiect de cearta in blocuri de câtiva ani, iar ordinele ANRSC nu au facut decât sa atâte conflictul. Povestea a inceput in 2005, când prin Ordinul 233 debransatii erau scutiti de plata daca izolau tevile cu manson sau le placau cu rigips. Dupa un an, Ordinul 255 nu a mai tinut cont de cel precedent. De 4 ani, asociatiile de proprietari sunt obligate sa ii puna la plata pe locatarii debransati, daca apartamentele sunt tranzitate de tevi comune. “Câta caldura dau tevisoarele alea, ca sa-i taxam?” se intreaba Aurel Acatincai, presedintele As. 75. “Nu va plati nimeni.” Radu Dughir, presedinte la As. 303 Energiei, ne-a declarat ca nu a impartit pâna acum factura la toata lumea si nu o va imparti nici de acum. “Cei care au centrale proprii incalzesc apartamentele inainte sa dea CET-ul caldura. Nu-i corect sa-i punem la plata.” Exista insa si cazuri in care asociatiile care au procedat astfel au fost date in judecata de locatarii ramasi clienti ai CET-ului, nemultumiti ca platesc toata caldura care intra in blocuri. Instanta a obligat asociatiile sa imparta cheltuielile conform dispozitiilor ANRSC.
Doina Mincu

Societatile de asigurari executa Primaria pentru daunele produse soferilor

Municipalitatea bacauana a fost actionata in instanta de BCR Asigurari pe motiv ca drumurile proaste din Bacau au cauzat daune costisitoare soferilor ale caror autoturisme au fost asigurate de societate. Din 2008 si pâna in prezent, Primaria a aparut ca pârât in peste 40 de dosare deschise in instanta de asigurator.

In urma avarierii autovehiculelor – in timp ce acestea rulau pe soselele municipiului – soferii au apelat la firmele de asigurari in vederea remedierii defectiunilor tehnice survenite. Dar cum cuantumul despagubirilor pe care BCR Asigurari trebuie sa le plateasca este foarte mare, societatea a decis sa deschida mai multe actiuni in instanta impotriva administratorului drumurilor. In cazurile de fata, municipalitatea bacauana, prin primarul Romeo Stavarache.
“Avem foarte multe procese cu primaria, respectiv Consiliul Local Bacau. Numai in prima jumatate a anului 2008 au fost intocmite 40 de astfel de dosare”, a declarat Vasilica Spataru, consilier juridic BCR Asigurari Bacau.

Recordul este de 7.000 de euro

Miza celor doua parti implicate este foarte mare. Daca tinem cont de faptul ca cea mai mica suma platita de catre asigurator este de 2.000 de lei, iar numarul dosarelor este de câteva zeci in fiecare an… orice alt calcul este de prisos. Dar acestea nu sunt sumele finale. Spre exemplu, la cei 2.000 de lei (suma minima mentionata intr-un astfel de dosar) se adauga dobânda legala de la data platii, cheltuielile de judecata si cele de executare (daca este cazul). Sumele platite de catre asigurator variaza in functie de marca autoturismului, gradul de uzura ori dotarile bolidului. Recordul este detinut de o masina de lux din Bacau, pentru care firma de asigurari a fost nevoita sa plateasca daune de aproape 7.000 de euro, in urma unei avarii aparute dupa traversarea unei…gropi pe una dintre soselele municipiului. Suma este semnificativa, iar societatea de asigurari vrea sa recupereze banii de la municipalitate.

Autoritatile nu-si asuma responsabilitatea, dar platesc daunele

Reprezentantii autoritatilor locale fug insa de responsabilitate. Asa cum este mentionat in dosarul nr. 13699/180/2009, acestia invoca exceptia lipsei capacitatii de folosinta a Primariei Municipiului Bacau, pentru urmatorul motiv: “(…) Consiliul Local in calitate de administrator al domeniului public si privat al unitatii administrativ teritoriale, respectiv primarul in calitate de reprezentant al comunei si orasului nu au calitate procesuala de folosinta, aceasta apartinând unitatii administrativ-teritoriale”. Insa practica judiciara spune cu totul altceva. “In 2007 a fost câstigat, intr-o speta similara, un proces cu Consiliul Judetean Bacau. Au platit intreaga suma plus dobânzile aferente si cheltuielile de executare. De asemenea, s-au câstigat procese, tot in spete similare, si cu Compania Nationala de Drumuri si Poduri. Cele trei dosare câstigate in Bacau sunt trimise la Bucuresti spre executare”, a mai spus Spataru.

Unde-i lege nu-i tocmeala

De asemenea, “cu privire la exceptia lipsei capacitatii procesuale, conform dispozitiilor art. 38 lit.i, art. 68 lit q din Legea 215/2001, art. 1 din HG 36/1996, coroborate cu art. 8 lit. c, art. 22 si art. 40 alin. 1 din OG 43/1997, administrarea drumurilor de interes local se asigura de catre Consiliile Locale pe raza administrativ teritoriala a acestora, iar drumurile trebuie sa fie mentinute de catre administratorul lor in stare tehnica corespunzatoare desfasurarii traficului in conditii de siguranta. Astfel, intelegem sa ne judecam cu CL Bacau care neavând personalitate juridica este reprezentat de Institutia Primarului in temeiul art. 21 din Legea 215/2001.” Mare parte din aceste procese sunt insa in desfasurare. Cele mai multe au fost inregistrate in anul 2008. Nu sunt insa de neglijat nici cele din 2009 si 2010.

Nu sunt fonduri pentru plata ajutoarelor pe Legea 416

Peste 130 de miliarde lei vechi. Aceasta este datoria primariilor din judet catre beneficiarii Legii 416, privind venitul minim garantat. Dosarele vor fi preluate din acest an de catre Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale.

Din evidentele Agentiei Judetene pentru Prestatii Sociale (AJPS) Bacau reiese ca autoritatile locale din intreg judetul sunt restantiere, unele cu miliarde de lei, catre beneficiarii Legii 416 privind venitul minim garantat. Pe total, in acest moment, suma se ridica la peste 130 de miliarde lei vechi. Pâna acum, in jur de 12.000 de familii primesc acest ajutor social. Ponderea totala a platilor efectuate in acest an este de numai 34 la suta.

17 comune nu au dat niciun leu

Statisticile AJPS arata ca 17 comune din judet nu au dat in acest an niciun leu pe acest ajutor. “Este vorba de Balcani, Gârleni, Ghimes, Bârsanesti, Lipova sau Plopana. Nivelul de restanta pe care il avem noi in evidenta, si care se poate modifica de la o zi la alta, este pe primele 7 luni. Sursa de finantare in acest moment este bugetul local al primariilor din judet”, a explicat Gheorgeh Apostu, director executiv. Alte primarii precum Berzunti, Buhusi, Cotofanesti, Damienesti, Dealu Morii, Huruiesti, Motoseni, Palanca, Pârjol, Rosiori, Secuieni, Ungureni, Vultureni sau Stefan cel Mare au datorii catre beneficiari de peste un miliard de lei vechi. Numarul persoanelor care trebuie sa primeasca acest ajutor variaza in aceste comune intre 250 si 420.

Bani cu târâita sau deloc

Primaria Livezi nu a dat niciun leut, in 2010, familiilor care au dosar aprobat conform Legii 416 privind acordarea venitului minim garantat. “Nu le-am dat din cauza ca nu am avut lichiditati, explica Dorin Enea, viceprimar. Acum sunt 42.000 de lei noi si am discutat vineri, in sedinta Consiliului Local Livezi, sa platim o parte din restante. Vom acorda câteva ajutoare de urgenta pentru deces si restul vor merge la 416. Trebuie sa ne facem si noi niste calcule.” Costica Mitica, secretarul comunei Horgesti, sustine ca primaria nu are restante la plata venitului minim garantat. “O parte dintre dosare nu erau complete si au fost suspendate de la plata dupa controlul facut de Inspectoratul Teritorial de Munca. Le-am actualizat, o parte dintre beneficiari vor fi repusi in plata, iar altii nu, din cauza ca nu mai indeplinesc conditiile”, afirma Costica Mitica. Din cele 527 de dosare care erau in plata in primul semestru, au ramas doar 457. “Noi avem 9,6 miliarde de lei vechi si putem sa platim ajutoarele pâna la sfârsitul anului”, declara secretarul. Comuna Secuieni plateste, când are de unde, 400 de milioane de lei vechi/luna pentru veniturile prevazute in Legea 416. Sunt achitate, la ora asta, drepturile banesti pentru lunile ianuarie si februarie. Restantele vor fi acoperite din banii alocati pentru trimestrul IV. “La inceputul lunii octombrie vom plati ajutoarele pe martie, aprilie, mai si iunie, declara Margareta Luncanu, primar in Secuieni. Cu asta, gata, nu mai sunt fonduri. Sa ceara de la Boc si de la Basescu, nu de la primar, ca astia-s bani de la Guvern, nu de la bugetul local.”

Plata directa prin AJPS din 2001

Plata acestor ajutoare sociale va fi preluata de AJPS Bacau. “De la 1 ianuarie 2011, aceste ajutoare se vor acorda prin Agentia noastra, lunar, cu bani de la bugetul statului. Noi vom primi listele cu beneficiarii si vom face platile direct catre persoanele in cauza. De anchetele sociale se vor ocupa tot primariile, care vor fi supuse controalelor de la Inspectia Sociala si Curtea de Conturi”, a mai spus Apostu.

Cuantumul ajutorului in fucntie de nivelul veniturile pe familie:
– 108 lei/luna pentru o persoana
– 196 lei/ luna pentru familiile cu 2 persoane
– 272 lei/luna pentru familiile cu 3 persoane
– 339 lei/luna pentru familiile cu 4 persoane
– 402 lei/ luna pentru familiile cu 5 persoane
– câte 27 lei/persoana in plus pentru fiecare membru de familie in cazul in care aceasta are peste 5 persoane

Bumerangul crizei economice

Elevii bacauani care provin din familiile stranierilor doresc sa fie reintegrati in sistemul de invatamânt românesc. La Inspectoratul Scolar deja s-au inscris 61 de astfel de dosare, dar numarul lor creste de la o zi la alta. Cei mai multi revin in Bacau din Italia si Spania, dar sunt elevi care au locuit in Grecia si chiar Elvetia si acum doresc sa-si continue studiile la noi.

Fenomenul migratiei elevilor, in contextul actualei crize, nu mai mira pe nimeni. Si in acest an, unitatile de invatamânt din Bacau sunt luate cu asalt de copiii bacauanilor care au muncit in strainatate si care revin pentru a-si continua studiile acasa. Unii dintre ei se intorc definitiv in tara. Altii pleaca inapoi sau abandoneaza scoala.

Un fenomen in crestere

Daca in urma cu cinci ani, erau în medie 10 astfel de cazuri, acum cifra a crescut de 20 de ori. Anul trecut au fost peste 200 de dosare, iar acum, deja sunt inregistrate 61. “Situatia se modifica de la o zi la alta, ne-a declarat Augurita Dinu, sef salarizare la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. Acum avem deja 45 de dosare din Italia, din care 12 pentru liceu si 33 pentu gimnaziu, inca 5 dosare din Grecia, majoritatea pe innvatamântul gimnazial si 11 din Spania, tot pe gimnaziu.” Unitatile de invatamânt cu aflux mare de inscrieri sunt Scoala “Mihail Sadoveanu” Bacau, Sc. “Ghita Mocanu” Onesti, Sc. “Constantin Platon” si Sc. “Nicolae Iorga”, ambele tot din Bacau. Ca licee, primele locuri sunt ocupate de Colegiul Teoretic “Henri Coanda”, Colegiul Tehnic “Dumitru Mangeron”, Colegiul National Economic “Ion Ghica”, toate din Bacau, dar si la Colegiu National Tg. Ocna. Solicitarile sunt echilibrate între rural si urban.

Procedura greoaie

“Procedura de inregistrare a unui astfel de dosar este destul de greoaie. Noi trimitem dosarul la Ministerul Educatiei, pentru echivalare de studii, ceea ce poate sa insemne chiar si trei luni de zile”, a mai explicat reprezentantul ISJ Bacau. Dosarul ajunge la Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor Bucuresti. Dosarul de inscriere trebuie sa contina, printre altele, foaia matricola in original de la scoala unde elevul a studiat, pentru toti anii/semestrele parcurse, traduceri legalizate dupa aceste documente, copii dupa pasaport si dupa certificatul de nastere al copilului. In general insa, elevii ramân in unitatea scolara unde au fost acceptati, dupa echivalarea studiilor de catre Ministerul Educatiei. Singura conditie este sa nu se depaseasca numarul de 30 de elevi pe clasa, conform legii.

„Ne-am intors acasa. Se pare ca definitiv, pentru ca acolo nu mai merge treaba. Am fost in Italia. Acolo nu e asa de buna scoala ca la noi. Am doi copii. Acum umblu pe unul sa-l inscriu in clasa a VI-a si pe al doilea, la liceu.”
Cornelia Dima, parinte

„Eu sper sa fiu acceptata la un liceu. Am venit cu parintii acasa. Am mai invatat in România, in invatamântul primar. Nu stiu cum va fi acomodarea, nu stiu daca o sa fac fata. Dar vreau sa-mi termin studiile aici. La facultate ma voi duce din noi in Italia, dar liceul il voi termina aici.”
Magdalena Dima, fiica

Primaria nu le face parcari, dar ii amendeaza

Taximetristilor le este din ce in ce mai greu sa-si desfasoare activitatea in municipiul Bacau. Fiecare statie de autobuz este acum plina ochi de taxiuri care asteapta clienti. Soferii recunosc: "Stim ca nu avem voie sa stationam in statii, dar nu avem unde in alta parte". In municipiul Bacau sunt in jur de 700 de locuri de parcare destinate taximetristilor, insa numarul acestora e aproape dublu.

Taximetristii sunt nemultumiti. Nu au locuri de parcare. In fiecare statie de autobuz din Bacau se ingramadesc aproximativ 10-12 autoturisme, chiar daca asta ingreuneaza accesul calatorilor si al transportului in comun. Taximetristii isi recunosc vina, insa nu au alta solutie. Toti trebuie sa manânce o pâine, spun ei. De cealalta parte, soferii autobuzelor se chinuie sa faca slalom printre taxiuri. "Ne este aproape imposibili sa oprim autobuzele in statie, din cauza taxiurilor. Numai in România se poate asa ceva, ca in statia de autobuz sa se poata face orice activitate, numai de oprit autobuzul, nu", ne-a spus Vili Frant, sofer de autobuz. Taximetristii s-au obisnuit deja cu vizitele dese ale politistilor care-i amendeaza frecvent pentru ca stationeaza in locuri nepermise, sau nu au actele legale pentru a desfasura acest tip de activitate. Asta chiar daca primaria nu le-a pus la dispozitie mai multe statii special destinate lor. "De la inceputul anului si pâna in prezent au fost efectuate un numar de 88 de actiuni pe aceast segment de activitate, fiind aplicate un numar de 668 sanctiuni contraventionale in cuantum de 262.400 lei. In urma controalelor au fost dezechipate de insemnele taxi, un numar de 76 de masini care desfasurau aceasta activitate fara forme legale. In luna septembrie au fost dezechipate 2 masini, fiind aplicate 20 de sanctiuni contraventionale in cuantum de 4000 lei", a declarat Florin Podoleanu, purtator de cuvânt Politia Primariei Municipiului Bacau.
In municipiul Bacau au fost amenajate in jur de 700 astfel de locuri, insa numarul taximetristilor depaseste 1300. Nemultumirea lor este ca platesc la stat taxe usturatoare, fara ca cineva sa le puna la dispozitie macar locuri de parcare. Anual, in jur de 2000-3000 de lei se duc catre impozite si taxe, la care se mai adauga si costurile de reparatie a autoturismelor. Fiind cândva o meserie profitabila, multi au fost tentati sa inceapa o astfel de afacere. Acum insa le merge din ce in ce mai greu. Dupa o zi de munca pe strazile din Bacau, un taximetrist se intoarce acasa cu aproape 30 de lei. Clienti sunt din ce in ce mai putini. Criza financiara i-a facut pe bacauani sa mai renunte la luxul de a se deplasa cu taxiul. Acum, soferii sunt nevoiti sa astepte in statie si câte o ora, pentru un client.

Peste 80 de politisti bacauani, dar si angajati ai Penitenciarului Tg. Ocna s-au aflat printre protestatarii care au luat parte la mitingul ilegal desfasurat vinerea trecuta in fata Palatului Cotroceni. Liderii Sindicatului Politistilor afirma ca dreptul la protest nu poate fi ingradit, in timp ce sefii Inspectoratului de Politie Judetean considera ca fiecare lucrator al IPJ care a participat la miting este raspunzator pentru faptele sale.

Zeci de politisti bacauani au participat la mitingul ilegal desfasurat vinerea trecuta in fata Palatului Cotroceni. Acestia au ajuns in Bucuresti cu doua autocare. Din judetul Bacau a mai plecat spre Bucuresti un al treilea autocar, cu câteva zeci de angajati de la Penitenciarul Tg. Ocna. Liderii Sindicatului Politistilor au confirmat pentru cotidianul Desteptarea prezenta politistilor bacauani la protestul derulat la Palatul Cotroceni. Acestia sustin ca nimeni nu poate interzice politistilor dreptul la protest. Marian Pavel, liderul de sindicat, a recunoscut ca politistii nu trebuiau sa recurga la scandari triviale la adresa sefului statului. "Marsul catre Palatul Cotroceni nu a fost autorizat, intr-o prima faza. De la Bacau au fost doua autocare, plus cei de la penitenciar. Nu era normal sa nu mergem. Suntem solidari unii cu altii. Suntem oameni si nu trebuia sa folosim astfel de expresii, dar daca ni s-a intors spatele noi nu mai putem fi amabili", a declarat sindicalistul. El a apreciat ca mitingul "nu a avut caracter politic asa cum vor unii sa se creada" si ca politistii sunt feriti de repercusiuni. "Nu au ce sa ne faca. S-au facut declaratii fara a fi informati. Noi suntem organizati legal ca sindicat si avem dreptul la protest", a mai spus Pavel.

Sefii de la IPJ stiu de 50 de politisti

Potrivit conducerii IPJ, doar 50 de politisti bacauani s-ar fi deplasat in Capitala la mitingul de saptamâna trecuta. Comisarul sef Vasile Oprisan, comandantul IPJ Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca politistii "au dreptul sa faca ce vor in timpul liber", fapt garantat prin statut. Oprisan a apreciat ca responsabilitatea pentru actiunea sindicala de la sfârsitul saptamânii trecute este individuala. "Raspunderea e personala, individuala. Nu e de competenta IPJ Bacau pentru ca evenimentul a avut loc la Bucuresti. Problema e ca daca isi indeplinesc atributiile de serviciu nu am ce masuri sa iau asupra lor. Au fost in jur de 40-50, cu un autocar. Au fost in timpul lor liber si ce au facut acolo vor constata cei care au fost acolo", a declarat seful IPJ Bacau.

„Legea trebuia respectata”

De cealalta parte, prefectul Constantin Scripat a declarat ca nu-i incrimineaza pe politistii bacauani, dar ca legea trebuia respectata in cazul protestului. Scripat a mai spus ca poate pune la dispozitia politistilor expertiza Institutiei Prefectului in materie de legalitate, astfel incât demersurile oamenilor legii sa respecte…legea. "Nu incriminez pe nimeni, dar totul trebuie facut cu respectarea legii. Oricând putem acorda asistenta de specialitate prin compartimentul juridic daca ne vor solicita acest lucru. Multimea razvratita e usor sa greseasca si orice greseala poate degenera. Sa ma consulte ca pe un partener in problemele pe care le au", a spus Scripat.

Controverse pe marginea legalitatii

Mitingul de vineri a stârnit mai multe controverse, cea mai importanta fiind legata de ilegalitatea protestului. Politistii s-au adunat in fata Guvernului in jurul orei 10.30, dar dupa doua ore, aproximativ 6000 de oameni ai legii au plecat intr-un mars neautorizat catre Palatul Cotroceni. Politistii si-au aruncat caschetele peste gardul palatului, strigând lozinci jignitoare la adresa presedintelui.