Niciun ban pentru medicamente

Spitalele publice din judetul Bacau au ramas fara bani pentru medicamente, materiale sanitare si plata utilitatilor. Unele dintre ele nu mai au finantare nici macar pentru asigurarea salariilor personalului in ultima luna a anului. Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) a cerut o rectificare bugetara de 20 de milioane de lei.

Ultimul trimestru al acestui an a prins spitalele fara bani in cont pentru medicamente, materiale sanitare si alte cheltuieli. Unele au suma necesara pentru salarii, altele, nici atât. Spitalul Judetean de Urgenta Bacau (SJU), de exemplu, are bani pentru a plati salariile in noiembrie, dar pentru decembrie, bugetul “este egal cu zero”, dupa cum ne-a declarat managerul Dan Stoica. “Este obligatorie rectificarea de buget pâna la sfârsitul acestui an, altfel vom acumula datorii. Este bine ca furnizorii nostri au luat o gura de oxigen când s-au platit arieratele (Ministerul Sanatatii a achitat datoriile pe care le aveau spitalele la 30 iunie, n.r.) si ne aprovizionam in continuare. Ritmul in care ne angajam la cheltuieli pe toate palierele, adica la medicamente, materiale sanitare, reactivi, este cel mediu anual si se situeaza sub media anului trecut.” La SJU se incearca asigurarea medicamentelor si materialelor sanitare “absolut necesare”. Nici Spitalul Orasenesc Buhusi nu are vreun leut pentru luna decembrie, iar “in stoc avem medicamente putine”, ne-a declarat directorul financiar-contabil, Carmen Pahoncea.

Cel putin 20 de milioane numai pentru spitale

Spitalele publice au trecut in administrarea consiliilor locale si judetene din luna iulie, dar acestea nu pot compensa prin forte proprii sumele pe care ar trebui sa le achite CJAS. “La momentul acesta, Consiliul Local Comanesti nu poate interveni financiar la spital, ne-a declarat primarul orasului, Viorel Miron. Chiar daca spitalul are probleme acum, stiu ca are de primit bani de la Casa de Asigurari.” Conducerea CJAS ne-a declarat ca a solicitat de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) o rectificare bugetara pentruu a plati serviciile efectuate de spitale pâna la finalul acestui an. “Am cerut o suma mai mare, dar ne-ar trebui minimum 20 de milioane de lei pentru spitale, ne-a declarat Viorica Draganuta, directorul CJAS. Cu plata la ceilalti furnizori de servicii medicale stam mai bine. Ne-ar mai trebui bani pentru decontarea retetelor compensate si a dispozitivelor medicale. Am fost la CNAS si mi s-a spus ca dupa discutiile cu FMI se va face analiza pe judete. Sa vedem ce primim.”

“Spitalele nu mai au bani. Se asteapta rectificarea, fiindca spitalele nu pot functiona doar platindu-se salariile, dar fara medicamente, materiale sanitare si hrana. Se vor acumula datorii, care se vor rostogoli in 2011. Bugetul de la anul ar putea fi mai mic, deoarece contractele vor fi influentate de contractul din acest an.”
Aurel Cretu, lider Sindicatul Sanitas

“Problema este ca a scazut colectarea la Fondul asigurarilor sociale de sanatate. In judetul Bacau s-au colectat in primele 9 luni ale acestui an 139 milioane lei, dar s-au cheltuit din fond 303 milioane lei, pentru asistenta spitaliceasca, medicamente compensate, dispozitive medicale, analize si functionarea Casei. Ar trebui sa se gândeasca si cei care tot cer bani ce deficit avem.”
Viorica Draganuta, director general CJAS Bacau

Griji legate de insolventa Blue Air

Aeroportul Bacau a fost luat in concesiune pe 34 de ani de catre compania Blue Air, care si-a asumat obligatia de a investi 45 de milioane de euro pentru a-l aduce la standarde europene privind dotarile si indicele de portanta al pistei. Societatea va gestiona transportul aerian, dar va desfasura si alte activitati economice in zona aerogarii. Din profitul obtinut, va plati redevente catre CJ Bacau. Lucrarile ar fi trebuit sa inceapa la sfârsitul lunii martie 2010, dar au fost amânate deoarece obtinerea autorizatiilor dureaza foarte mult. Intârzierea demararii investitiei, precum si informatiile privind dificultatile financiare ale firmei i-au pus pe gânduri pe membrii CJ Bacau. Se pare ca Blue Air ar avea datorii catre un operator de zbor care a solicitat in instanta declararea insolventei acesteia. La sedinta de vineri a CJ, analizând un proiect privind reorganizarea consiliului de administratie al RA Aeroportul “G. Enescu”, consilierii au adus in discutie si situatia Blue Air. Daca, intr-adevar, compania are probleme financiare, exista riscul sa nu mai poata construi terminalul si pista, asa cum s-a angajat. “Pâna la obtinerea autorizatiei de constructie, pe care CJ o va elibera cu maxima celeritate, si scurgerea termenului de 30 de zile in care dânsii pot face modificari la graficul de lucru, eu inca le acord prezumptia de buna credinta si nu ma pot lansa in fel de fel de consideratii pe marginea evolutiei financiare a acestei firme, a afirmat presedintele Dragos Benea. Eu cred ca pâna la urmatoarea sedinta a CJ, vom avea autorizatia eliberata si graficul de lucru batut in cuie.”

Un an intârziere in demararea investitiei

Blue Air are o datorie de 3 miliarde de lei vechi catre regia bacauana, care provine din taxe si care dateaza din perioada in care Blue Air era un simplu operator de zbor. Suma e achitata in rate, societatea respectând, pâna acum, graficul de plata. Oana Chelaru, directorul regiei, a declarat ca procesul in care e implicat Blue Air a fost suspendat. “Din punctul nostru de vedere, pâna nu avem o hotarâre care sa confirme insolventa, contractul se deruleaza fara probleme, a afirmat directoarea. Mai avem de obtinut doua autorizatii, apoi vom veni la CJ pentru obtinerea autorizatiei pentru intregul proiect. Din momentul acela vom vedea câte din aceste informatii sunt adevarate si daca au capacitatea de a continua investitia.” Ea afirma ca Blue Air ar trebui sa inceapa lucrarile in 2010 sau, cel mai târziu, in primavara daca vremea va fi nefavorabila. Asta inseamna o intârziere de un an fata de data anuntata de reprezentantul Blue Aero. Oarecum multumiti de asigurarile primite, alesii au votat noul consiliu de administratie, format din 5 membri: Oana Chelaru, directorul regiei, Cornelia Gireada, director de urbanism la CJ, Ioana Oprea, reprezentant al Ministerului Transportului, Mircea Muntean, directorul DGFP, si Gheorghe Apostu, directorul AJPS.
Silvia Patrascanu

Pomana la caldura oferita de Primarie decapiteaza CL Bacau

Consiliul Local (CL) risca dizolvarea din cauza masurilor discriminatorii adoptate in ultima perioada de majoritatea liberala. Adrian Popescu, deputat din partea PDL, a declarat intr-o conferinta de presa ca partidul va demara o actiune de strângere de semnaturi pentru dizolvarea forului deliberativ, daca proiectul initiat de pedelisti si care vizeaza acordarea de ajutoare pentru caldura tuturor bacauanilor nu va fi adoptat de CL la urmatoarea sedinta. Pedelistii spun ca majoritatea liberala din CL a ajuns sa reprezinte "minoritatea clientilor CET Bacau" si ca alesii PNL au uitat ca bacauanii care au renuntat la serviciile societatii de termoficare sunt de doua ori mai multi.

Pedelistii au pus gând rau Consiliului Local. Acestia intentioneaza sa demareze o campanie de strângere de semnaturi vizând dizolvarea CL Bacau, sub pretextul ca majoritatea liberala din for a ajuns sa reprezinte doar clientela CET Bacau. La ultima sedinta a CL, pe 29 octombrie, sefii municipalitatii au refuzat sa introduca pe Ordinea de zi proiectul initiat de grupul PDL privitor la acordarea de ajutoare pentru caldura tuturor bacauanilor, indiferent de sursa lor de energie termica. Desi documentatia fusese depusa de pedelisti cu 9 zile inainte de sedinta, birocratii Primariei s-au impleticit in avize si aprobari, astfel incât proiectul nu a mai putut fi supus discutiei in CL. Grupul PDL a boicotat sedinta, luând decizia de a parasi plenul.
Deputatul Adrian Popescu a anuntat ca daca alesii locali nu vor sa aprobe acordarea de ajutoare pentru caldura tuturor bacauanilor, PDL va demara o actiune de strângere de semnaturi cu scopul de a dizolva CL, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. "Daca proiectul privind acordarea de ajutoare pentru caldura tuturor bacauanilor nu va fi aprobat, vom initia strângerea de semnaturi pentru dizolvarea Consiliului Local pentru ca e clar ca majoritatea PNL nu mai reprezinta interesele bacauanilor. Conform legii avem nevoie de 41.210 semnaturi pentru a demara referendumul privind dizolvarea CL", a declarat Popescu.
Vasile Dragusanu, secretarul municipalei democrat-liberale, a apreciat ca alesii PDL nu pot face parte dintr-un CL care e impotriva a 70 la suta dintre bacauani. "Consilierii PDL nu vor face parte dintr-un CL care e impotriva a 70 la suta dintre bacauani. Consilierii de la PNL, care sunt majoritari, trebuie sa inteleaga ca in municipiul Bacau taxele si impozitele sunt platite de toti, nu doar de cei 30 la suta dintre bacauani care au ramas clienti ai CET. Nu trebuie sa existe hotarâri care sa duca la segregarea populatiei din Bacau intre cei ajutati si cei ignorati", a declarat Dragusanu.

Pomana de la Primarie contravine legilor din domeniul concurentei

Dragusanu a mai spus ca demersul Primariei de a interveni cu bani pentru a ajuta un operator de servicii publice aflat in dificultate contravine legislatiei europene din domeniul concurentei. "Este prima oara când o autoritate publica intervine cu masuri neconcurentiale si cu caracter protectionist. Facilitatile nu le acorda o autoritate publica, ci furnizorul serviciului de termoficare. Cine a venit cu ideea ca din banii publici trebuie stimulata revenirea bacauanilor la CET a avut o idee gresita. Ajutoarele din fonduri publice sunt date populatiei si nu unei societati asa cum este CET", a apreciat Dragusanu.

Risca sa fie exclusi din CL

Pedelistii au mai declarat ca sunt dispusi sa suporte rigorile legii in privinta absentei de la sedintele CL. Potrivit Legii 215 a administratiei publice locale, un ales care absenteaza la 3 sedinte ordinare consecutive de CL este exclus automat din for. "Consilierii vor reveni la sedinte doar atunci când proiectul nostru va fi inclus pe Ordinea de zi", a decretat Dragusanu. Grupul PDL din CL este alcatuit, in acest moment, din 5 alesi locali.

Recalificarea, sansa somerilor?

Oferta de locuri de munca extrem de saraca i-a facut pe multi someri sa-si schimbe meseria, in speranta ca astfel le vor creste sansele de angajare. Printre cei care se recalifica se afla si someri cu studii superioare. Anul trecut, dintre cei 1.397 someri recalificati, 687 si-au gasit un loc de munca. In 2010, doar 70 de someri dintre cei aproape 600 recalificati au fost angajati.

Dupa ce si-au tocit coatele pe bancile scolii ani de zile si au invatat o meserie, multi tineri s-au trezit ca nu au nicio posibilitate sa o profeseze. Sute de absolventi au ingrosat in aceasta vara rândurile somerilor. Printre ei si tineri cu studii superioare. Singurul lor venit este indemnizatia de somaj, care reprezinta 255 lei. Ei au ajuns la concluzia ca sansele pentru a-si gasi un loc de munca vor fi mai mari, daca au calificare in mai multe meserii. Dar putini au curajul sa o ia de la capat. In prezent, la Centrul de formare profesionala Bacau, al Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca, se desfasoara doua cursuri, unul pentru lucratori in comert iar altul, pentru dulgheri-tâmplari-parchetari. Printre cursantii care se pregatesc in meseria de lucrator comercial se afla si trei absolventi de facultate. Unul a terminat anul acesta, iar ceilalti doi cu mai multa vreme in urma. Invata tainele unei noi meserii pentru care nu se cer studii superioare, alaturi de alti someri cu o pregatire profesionala mult mai modesta. "Trebuie sa-mi gasesc si eu ceva de munca, nu neaparat pe ceea ce am terminat, ne-a declarat Alexandra Serban, absolventa a Facultatii de comunicare si relatii publice. M-am adaptat conditiilor. Termin acum cursul de lucrator in comert si deja am reusit sa-mi gasesc un loc de munca de casier la un hipermarket. Pentru inceput orice este binevenit. Eu, cu ajutorul de somaj, nu-mi rezolv mai nimic." Constantin Jacheanu are deja o meserie atractiva, dar s-a decis sa invete si dulgheritul: "Am mai lucrat afara (in alta tara – n.n.) si imi place in constructii. Afara, sigur voi gasi sa muncesc in constructii si voi câstiga mult mai bine decât aici. Am un ajutor de somaj de 415 lei si nu-mi ajunge decât pentru strictul necesar." Toti somerii intervievati considera ca o meserie in plus inseamna si bani mai multi. "Am muncit o perioada ca tinichigiu tubulatura ventilatie, dar firma a dat faliment si nu mi-am mai gasit nimic, ne-a spus Narcis Bondalici. Am lucrat apoi in constructii, dar mereu, pe unde am fost, m-am lovit de faptul ca nu am calificare. Din aceasta ies si mai multi bani. Eu am lucrat ca necalificat si degeaba ma pricepeam, daca mi-au scazut salariul. Aveam colegi calificati si luau bani mai multi." "Vreau sa incerc sa fac si altceva, decât meseria de confectionera, declara si Catalina Gherman. Fac acum curs de lucrator in comert. Nu se stie niciodata ce sanse ai in alta meserie, pâna nu incerci."

Mai multi angajati anul trecut

In anul 2010, AJOFM si-a propus sa califice ori sa recalifice 1.500 persoane, dintre care 1.250 someri. A programat cursuri de bucatari, ospatari, lucratori comerciali, dulgheri, operatori calculator, instalatori instalatii tehnico-sanitare si de gaze, inspectori resurse umane, contabili si altele. Mare parte dintre ele s-au finalizat, dar, fata de anul trecut, in 2010 numarul somerilor inscrisi si cel al absolventilor sunt cu mult mai mici. Pâna in aceasta luna au fost cuprinsi la cursuri 715 someri dintre care 592 le-au absolvit deja. In noiembrie vor mai fi organizate alte doua cursuri pentru 40 de someri, iar in decembrie, mai mult ca sigur, nu va mai fi niciunul. In 2009, Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau si-a planificat cuprinderea la cursuri de formare profesionala a unui numar de 1.500 persoane, dintre care 1.250 de someri. Pâna la urma a inscris 1.540, dintre care 1.397 erau someri. Toti cursantii au beneficiat la centrele de formare profesionala de posibilitatea pregatirii teoretice, dar si practice. "Primele capitole din programa de pregatire pentru lucratori in comert se desfasoara la noi, afirma Aurica Iftimiu, sef serviciu, Centrul de formare profesionala Bacau. Avem dotarea necesara si pentru cursurile de ospatar si bucatar. Am amenajat si un atelier pentru cursul de frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist. Toate competentele de inceput ale meseriei se pot insusi la noi, in sali pregatite special." Din pacate, insa, nu toti absolventii cursurilor de recalificare au norocul sa-si gaseasca un loc de munca in noua meserie. Anul trecut dintre cei 1.530 absolventi ai cursurilor de formare profesionala au fost incadrati 687. Cele mai multe angajari s-au inregistrat in constructii, comert, confectiile din textile, blanuri si pielarie, hoteluri, restaurante si in domeniul prelucrarilor mecanice. Anul acesta dintre cei 592 absolventi, numai 70 au fost angajati. Faptul ca termina un curs de recalificare organizat de Agentia de Ocupare a Fortei de Munca le da, totusi, o sansa in plus somerilor la angajare. Cursurile ii vor ajuta pe absolventi sa dobândeasca noi competente si abilitati profesionale.

E nevoie de un stadion pentru spectacolul-concurs Miss & Mister Boboc, al liceenilor buhuseni. Mobilizati si de curiozitatea artistica, politistii, jandarmii si pompierii buhuseni au stat pe baricade vreo sase ore, pentru a stavili elanul celor care încercau sa intre în sala mare a Casei de Cultura, biletele la negru ajungând la 10 lei bucata. Înghesuiti dupa modelul conserva-sardea, peste sapte sute de spectatori au ovationat non-stop. Prezentatorii, Corina si Iulian, au fost în forma maxima, cele zece perechi concurente au risipit energii uriase. Vestimentatia a sfidat Criza. Nicio aluzie politica în show. Generosi, sponsorii au recompensat cu parale si bunuri. Bobocii au defilat/dansat/cântat, au trecut prin furcile caudine ale probei de inteligenta, sub ochii unui exigent juriu aplaudat/fluierat. În principiu, totul a stat sub semnul spiritului Hollywood, concurentii interpretând roluri din filme precum Familia Addams, The Mask, Fred & Barney, Scary Movie, Step Up, White Chicks, Alice în tara minunilor, Marilyn Monroe însasi gasindu-si întruchiparea într-una dintre interpretari. „Gâscanii” de clasa a XII-a, organizatorii concursului, au fost la mare înaltime, decorurile dementiale, în vreme ce parada costumelor ecologice, moda gafitti, (trupa a X-a A, bestiala) a taiat rasuflarea publicului. Cu un mini-show, studentul-artist Stefan Zaharia a aruncat în aer publicul-sardea. Profesorul Nicolae Botezatu, regizorul, a jubilat. Când juriul a anuntat rezultatul, pompierii au crezut ca e cazul sa intervina. Încoronata Miss Boboc, Amalia Sapatoru, alias Marilyn Monroe, ne-a spus, cochetând cu lacrima bucuriei: „Ma asteptam sa câstige Larisa Smarandescu. E frumoasa-foc, desteapta. Baiatu’ a câstigat pe bune; are stofa, a muncit mult. A fost emotionant, greu, superb, un public nebun de zece cu plusuri, mama a plâns…” Mister Boboc, Gabriel Agaleanu, se astepta sa câstige: „Sunt talentat la actorie, asta a facut diferenta. Ma asteptam sa câstige partenera mea de dans, Silvia Totu, care are de toate pentru o Miss. M-a impresionat publicul. Totul a fost de vis; un spectacol de calitate, decent”. Concurenta fiind acerba, au fost acordate multe premii: Silvia Totu si Rares Turcu, locul al II-lea, pe treapta a treia a podiumului urcând Larisa Smarandescu si Bogdan Grigoras. Camelia Lucaci si Alexandru Corocea au primit mentiuni, Miss & Mister Originalitate au cucerit Andreea Gangut si Marius Casieriu, cu Miss & Mister Eleganta au fost încununati Catalina Dediu si Cosmin Gradinaru. Cei mai buni dansatori au fost Mirela Rotariu si Catalin Amariutei. Miss & Mister Chic: Veronica Baciu si Marius Fântânariu. Premiul pentru perspicacitate a revenit Ralucai Blanariu si lui Dragos Beicu, în vreme ce premiul de popularitate a fost adjudecat de Madalina Buga si Cosmin Sârbu. La discoteca, gura sloboda a adolescentului a prins viteza. „Ba, ar trebui sa mai dam trei spectacole, ca sa potolim foamea artistica a târgului!” „Asta-i buna! Se apropie tezele si olimpiadele. Crezi ca ne lasa apucatii astia sa ne tot ducem viata în show-uri?!” „Ba, e jale cu apucatii: carte, carte si iar carte! Dar, sa fim sinceri: când e vorba despre show-uri din astea, de alte proiecte, trudesc la greu, alaturi de noi, amarâtii astia de bugetari!”
Ion Fercu

Concurs de matematica la Scoala “Ion Creanga”

Scoala cu Clasele I-VIII “Ion Creanga” Bacau a fost gazda adunarii generale a Societatii de Stiinte Matematice, in perioada careia s-a organizat si un concurs intitulat “SIM – Sa invatam matematica”. In cadrul reuniunii, care a inceput la ora 09.00, au avut loc si alte activitati multiple de sesiuni de referate si comunicari. Invitati de onoare au fost profesori de la Universitatea “Al.I. Cuza” Iasi si Universitatea Bucuresti.

Profesorii de matematica din intreg judetul, dar si din tara, s-au intâlnit in week-end-ul trecut, pe 30 octombrie, in Bacau, la Scoala “Ion Creanga”, pentru a dezbate problemele cu care se confrunta in aceasta perioada sistemul de invatamânt si, in special, aceasta disciplina. In cadrul reuniunii a avut loc si un concurs interjudetean de matematica, la care au participat 420 de elevi de clasele a III-a si a IV-a, dar si de gimnaziu, din toate colturile tarii. Toate actiunile se incadreaza intr-un sir lung de activitati dedicate Anului National al Matematicii 2010. “Este un proiect care se deruleaza de 18 ani, dedicat academicianului bacauan Gh.Vranceanu. An de an organizam asemenea intâlniri, cu profesori si elevi din intreaga tara, pentru a se intelege utilitatea pragmatica a acestei discipline”, a explicat prof. Ion Radu, presedintele Societatii de Matematica – filiala Bacau. “Ne bucuram de o participare numeroasa a copiilor veniti din Resita, Bucuresti, Vaslui, Neamt, Botosani, Iasi si Bacau. Interesul a fost foarte mare. Am fost sunati de parinti din Bucuresti care s-au interesat de scoala noastra si de acest concurs. Au venit parinti si cu elevi de clasa a II-a care s-au inscris la concursul de clasa a III-a”, a adaugat si prof. Florentina Vieru, directorul Scolii “Ion Creanga” Bacau. La reuniune au participat aproape toti profesorii de matematica din scolile bacauane, iar printre invitati s-au numarat si personalitati de marca ai matematicii din Bucuresti si Iasi. In paralel cu testarea de cunostintelor la matematica a elevilor a avut loc si o sesiune de comunicari stiintifice condusa de academician Radu Miron, de la Universitatea “Al.I. Cuza” Iasi – Facultatea de Matematica. “Este un concurs important pentru toata tara având in vedere faptul ca invatamântul de azi nu-si mai gaseste caile cele mai potrivite de dezvoltare in viitor. Pentru elevi, asemenea concursuri dau viabilitate in scoli, mai ales ca Matematica a inceput sa se deterioreze, sa se erodeze, ceea ce nu-i bine deloc”, ne-a declarat prof.univ.dr. docent Radu Miron. Lucrarile elevilor participanti au fost corectate in aceeasi zi si tot atunci a avut loc si festivitatea de premiere. O treime dintre candidati au primit premiul I, II, III si mentiuni, dar si sume importante de bani. Taxa de participare a fost de 20 lei/elev, sume care s-au cheltuit pentru emiterea mapelor de prezentare, a diplomelor de participare si acoperirea fondurilor necesare premierii. Aceasta a fost a V-a editie a concursului de matematica “SIM”.
Roxana Neagu

Fara subventii la caldura pentru “centralisti”. Pedelistii au parasit sedinta Consiliului Local in semn de protest

Proiectul initiat de consilierii locali PDL, privind acordarea de ajutoare pentru caldura tuturor bacauanilor, indiferent de sursa de energie termica de care dispun, nu fost pus pe Ordinea de zi a ultimei sedinte de Consiliu Local. Alesii democrat-liberali au parasit sala in semn de protest fata de comportamentul abuziv al sefilor municipalitatii. Ei au refuzat sa discute proiectul sub pretextul ca documentul nu este insotit de referatul de specialitate al compartimentelor de profil de la Primarie.

Alesii democrat-liberali au parasit sala de sedinte la ultima intrunire a Consiliului Local. Acestia au ales sa protesteze fata de maniera abuziva in care administratia Stavarache initiaza sau respinge proiectele de hotarâre. Sefii municipalitatii au refuzat sa introduca pe Ordinea de zi a ultimei sedinte de Consiliu Local un proiect initiat de grupul PDL si care viza acordarea de ajutoare pentru incalzire tuturor bacauanilor si nu doar clientilor CET.
“Noi am depus acest proiect in urma cu 9 zile la cererea bacauanilor care sunt proprietari de centrale de apartament. Acestia sunt majoritari in municipiul Bacau. In 9 zile nu ati avut timp sa obtineti toate avizele de legalitate pentru a pune acest proiect pe Ordinea de zi. Nu este prima data când proiecte initiate de consilieri PDL sunt respinse de la Ordinea de zi”, a declarat Gabriel Axinte, ales local din partea PDL. Axinte a mai spus ca alesii PDL nu vor mai participa la sedintele Consiliului Local pâna când primarul nu va reveni la sentimente mai bune fata de bacauani. “Pâna când nu veti reveni la sentimente mai bune fata de bacauani si veti pune pe Ordinea de zi proiectul initiat de noi, consilierii PDL nu vor mai participa la sedintele CL”, a afirmat alesul local.
In replica, juristii Primariei au invocat faptul ca proiectul initiat de grupul PDL din Consiliul Local nu contine referatul de specialitate din partea compartimentelor de profil ale Primariei. “Proiectul nu putea intra pe Ordinea de zi pentru ca nu exista un raport de specialitate din partea compartimentului de specialitate al Primariei”, a afirmat Maria Jinga, seful Directiei Juridice a municipalitatii. De cealalta parte, Axinte a acuzat conducerea Primariei ca de rea-vointa. “La proiectul anterior ne-ati dat documentele cu o seara inainte de sedinta si s-a votat a doua zi. Noi am depus proiectul acum 9 zile si nu ati reusit sa obtineti avizele. Eu am mai promovat si alte proiecte care stau de cel putin 6 luni in sertarele Primariei”, a acuzat Gabriel Axinte.

Stavarache + PSD egal LOVE

Daca de proiectul pedelistilor nu prea a avut chef, primarul Romeo Stavarache a tinut sa omagieze buna colaborare pe care o are cu alesii din PSD. Edilul a apreciat, dupa plecarea pedelistilor din sedinta, ca in sala a ramas “opozitia constructiva”.
“Domnilor de la PSD, sa stiti ca in sala a ramas opozitia constructiva”, a declarat, zâmbind, Stavarache. El a atacat PDL apreciind ca democrat-liberalii “voteaza doar pentru ei”.
Daca in campaniile electorale din 2004 si 2008, Stavarache i-a infierat pe social-democrati, orchestrând campanii murdare impotriva lor, edilul bacauan s-a facut acum prietenul de nadejde al acestora.

Punct si de la capat

In urma cu o saptamâna, consilierii democrat-liberali au initiat un proiect vizând acordarea de ajutoare pentru incalzire tuturor bacauanilor si nu doar clientilor CET Bacau, asa cum prevedea o mai veche hotarâre a Consiliului Local. Potrivit alesilor PDL, conducerea Primariei nu trebuie sa-i discrimineze pe proprietarii de centrale de apartament, subventionând caldura doar pentru clientela sistemului public de termoficare. Asta in conditiile in care posesorii de centrale alcatuiesc peste 60 la suta din populatia municipiului. Surse apropiate PDL au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca alesii partidului nu vor sta cu mâinile in sân si vor forta punerea in dezbaterea Consiliului Local a proiectului lor.

Pe strada Iosif Cocea, din Bacau, locatarii unui bloc sunt intr-un conflict vechi de câtiva ani. Totul a pornit de la sarpanta construita de proprietarul unuia dintre apartamentele de la ultimul etaj. Aceasta constructie arata mai degraba ca o cosmelie cocotata pe bloc. In timp, s-a si deteriorat, iar apa de ploaie si zapada topita se scurg in apartamente si pe geamuri. “Suntem foarte afectati de sarpanta aceasta, ne-a declarat Lela Aneta. Când a fost construita, nu ne-a intrebat nimeni daca suntem de acord sau daca vrem sa contribuim cu bani. Nu s-a facut sedinta pe casa scarii, nu ni s-a cerut acordul. Vecina de la ultimul etaj a facut ce a vrut. A obtinut autorizatie, dar sarpanta este facuta de niste cumnati de-ai ei, dupa ureche.” Ulucile sunt rupte, iar toata apa de ploaie si zapada topita s-a scurs pe peretii blocului, pe ferestre, pe balcoane si chiar in apartamente. Familia Lela are sufrageria distrusa de infiltratii. La familia Popa, un perete este mucegait si coscovit. Si Maria Avatafului este disperata: din cauza sarpantei, apa de ploaie i se scurge pe ferestre. Femeia a inlocuit tâmplaria, dar peretii i-au mucegait. Locatarii au incercat sa ajunga la o intelegere cu vecina lor, Clara Ciubotaru, cerându-i sa repare sarpanta. Aceasta refuza sa mai cheltuiasca alti bani pentru constructia pe care, ce-i drept, a ridicat-o fara ajutorul financiar al vecinilor. “Când am construit-o, de nevoie, fiindca imi ploua in apartament, nu a pus nimeni bani. Acum nu mai dau eu bani pentru reparatii sau pentru a construi alta.” Ceilalti locatari de pe scara cer ca sarpanta sa fie darâmata, iar acoperisul sa fie refacut pe toata suprafata sa. “Sunt gauri in acoperis, dar intrarea in pod nu este permisa, se plâng acestia. Familia Ciubotaru a pus lacat la oblon.” Costel Lela crede ca “sarpanta asta trebuie reparata de cel care a construit-o sau data jos si facuta alta de toti locatarii, cu proiect si aprobare. Daca primaria a autorizat o astfel de lucrare, trebuie sa si controleze cum s-a facut.” Presedintele Asociatiei de proprietari 94 a fost solicitat sa rezolve problema. “Nu ma bag, ne-a declarat acesta. Acoperis comun, sa si-l repare.” Dupa câteva schimburi de replici cu locatarii, presedintele se contrazice. “Eu nu pot intra in sarpanta. Este proprietatea familiei Ciubotaru, a incuiat acolo.” Nici primaria nu s-a implicat mai mult. “Avem o groaza de reclamatii facute la asociatie si la primarie, a mai declarat Aneta Lela. Am cerut sa fim primiti in audienta la primar, avem numar de inregistrare, dar nu ni s-a aprobat. Am primit doar un raspuns scris.” De la biroul pentru asociatii de proprietari, locatarii au primit o adresa cu trimitere la legea care spune ca acoperisul este bun comun. Aceasta este insa o situatie particulara, care nu se incadreaza in sabloanele cu care lucreaza autoritatile. Este nevoie de o deplasare pe teren, de analizarea situatiei si chiar de mediere intre locatari. Aceasta presupune insa interes si implicare.
Doina Mincu

Conductele de termoficare se schimba in ritm liberal-

In 2009 a demarat in Bacau programul de modernizare a sistemului de termoficare, printr-un program cu finantare europeana pe POS Mediu Axa 3. Acesta are mai multe obiective: reabilitarea retelei secundare (conductele dintre punctele termice si blocurile arondate la acestea), instalarea unui al doilea grup de cogenerare, inchiderea depozitului de zgura. Primul obiectiv a fost sabotat chiar de la debutul programului. Cu mare greutate s-au inlocuit conductele de la 5 puncte termice. Pentru celelalte nu s-a organizat nici acum licitatia.

In 2009, ar fi trebuit inlocuite conductele de la 5 puncte termice. Desi documentatia a fost trimisa de CET la Primaria Bacau in luna aprilie, licitatia s-a organizat in iulie si a declansat o lupta pe viata si pe moarte intre clientii lucrarilor pe bani publice. Licitatia a fost contestata, ceea ce a facut ca lucrarile sa demareze doar la doua puncte termice din cinci si abia in luna septembrie. Anul trecut s-au inlocuit doar conductele de la PT 7 (zona strazilor Stadionului si Alecu Russo) si PT 33 (zona Aviatori). In 2010 ar fi trebuit reabilitata reteaua de la alte 6-7 puncte termice, dar nu s-au incheiat nici macar lucrarile de la cele 3 ramase restante din 2009 (PT 13 – strazile Marasesti, Toamnei, Cornisa Bistritei -, PT 31 – strazile Narciselor, Bucegi, Republicii si Victor Babes – si PT 69 – strazile Garii, Mihai Eminescu, Avram Iancu). Licitatia pentru acestea a fost câstigata de o asociatie formata din SC Branpis SRL Bacau, SC Multiservice SRL Bacau, SC Segama SRL Bacau, SC Thic Izolatii SRL Pascani si SC General Electric SRL.

Prapad in urma firmelor

Lucrarile de inlocuire a conductelor de la PT 31 au demarat in mai si s-au intins pâna in toamna. Locatarii de pe strazile Narciselor, Bucegi si Victor Babes nu au scapat nici acum de mizeria lasata in urma de constructor. “Au ramas gauri, gropi, bolovani si garduri rupte, ne-a declarat Viorica Gavrilut, administratorul Asociatiei de proprietari 47. Cred ca asa ramâne toata iarna. Oamenii vin la noi, la asociatie, si se plâng. Ce sa le facem noi?”La PT 13, operatiunea s-a incheiat. In urma santierului este “ca dupa razboi, ne-a declarat Gheorghe Leonte, locatar in zona. Când plec la serviciu, pâna ies pe strazile mai curate sunt deja murdar pe ghete. La intoarcere nici nu mai incerc sa ma feresc de noroi. Ajung acasa murdar de parca as veni de la arat.”La PT 69, lucrarile au inceput la mijlocul toamnei. Muncitorii au fost luati la rost de locatarii care sufera de frig, dar au explicat ca au lucrat la celelalte puncte termice.

Nu agreeaza reteta liberala

Finantarea acestui program este asigurata 50% din fonduri europene prin POS Mediu Axa 3, iar 50% de la bugetul de stat (45%) si cel local (5%). La inceputul acestui an, dupa instalarea sa in functie, directorul CET, Sorin Adrian Capat, declara ca in acest an vor mai fi scoase la licitatie lucrarile de la 6-7 puncte termice. Nu s-a intâmplat asa. Comunitatea Europeana nu a agreat licitatiile dupa reteta liberala a Primariei Bacau. Pentru a elimina atribuirea pe criteriu clientelar a milioanelor europene, CE a decis ca pentru toate punctele termice ramase sa se organizeze o singura licitatie, internationala. Valoarea estimata a lucrarii este de peste 16 milioane de euro, asa ca licitatia “va fi publicata in jurnalul oficial al Uniunii Europene”, dupa cum ne-a declarat Ioan Marius Stanila, director comercial al CET. Tot directorul Stanila a precizat ca documentatia a fost intocmita de o firma daneza de consultanta si se afla acum la Primaria Bacau. “In noiembrie ar trebui sa aiba loc licitatia. Probabil ca se va incheia contractul pentru schimbarea retelelor in ianuarie 2011. Formula care se aplica pentru stabilirea termenului de finalizare a lucrarilor este n+3. Daca se semneaza contractul in ianuarie, inseamna ca termenul de executie va fi 2014. Pentru fiecare punct termic se va stabili o durata a lucrarilor de 90 sau 120 de zile.”

Totul pentru supravietuirea CET-ului

Pentru acordarea finantarii, CE a pus conditia ca societatea bacauana de termoficare sa nu mai piarda clienti, ba chiar sa aduca si consumatori noi in sistem. Administratia a constatat insa ca tendinta de debransare a consumatorilor CET continua, asa ca a inceput sa puna bete in roate locatarilor. Mai mult, in zonele in care s-au inlocuit conductele vechi, sunt scari intregi de bloc independente de CET. Societatea de termoficare nu poate fi lasata sa moara, fiind o sursa inepuizabila de câstig. De aceea, administratia este gata sa arunce in lupta zeci de milioane de lei de la bugetul local pentru a-i convinge pe bacauani sa ramâna la CET sau sa se intoarca in sistemul centralizat. Marea operatiune de mituire a inceput, prin acordarea ajutorului de caldura de la bugetul local.
Doina Mincu

In proprietatea Primariei-

Salile de cinema din municipiul Bacau au fost preluate de Primarie in baza unei hotarâri de Consiliu Local. Aflate intr-o stare avansata de degradare, cele câteva locatii in care au functionat sau mai functioneaza, mai mult alunga potentialii cinefili decât sa-i atraga. Reprezentantii municipalitatii sustin ca nu stiu inca ce vor face cu cele 4 cinematografe. Legea obliga noul proprietar sa faca proiectii cinematografice minimum 15 ani de la preluarea imobilelor.

Cinematograful “Orizont” este acum o ruina. Printr-un geam soios se vad proportiile dezastrului. Peretii scorojiti, piese de mobilier aruncate la intâmplare. Câteva afise uitate de cine stie când amintesc care a fost destinatia initiala a salii. Usile metalice care au functionat cândva drept “iesire de urgenta” sunt acum ruginite iar geamurile sunt sparte. Printre gratii se poate vedea insa ce se afla in spate. Linistea sinistra a incaperii a fost insa sparta de chitaitul strident al unui sobolan care traversa in graba camera. Deplorabil. Acesta este cuvântul care poate caracteriza cel mai bine starea in care se afla acum “Cinema Orizont”.

Preluate de primarie

Prin legea 303/2008, privind preluarea cinematografelor, acestea vor fi preluate de catre primarii. La art. 2, aceata prevede ca “salile si gradinile de spectacol cinematografic, (…) aflate in domeniul privat al statului si in administrarea Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmelor «România-Film», impreuna cu terenurile si bunurile mobile aferente, trec in domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale locale, comunale, orasenesti, municipale, dupa caz, si in administrarea consiliilor locale respective”. Aeeasi soarta o au si bunurile mobile aflate in patrimoniul cinematografelor.

Lege aplicata dupa doi ani

In ciuda faptului ca legea a aparut in 2008, iar punerea in aplicare a dispozitiilor acesteia trebuia sa se faca in termen de 6 luni, acest lucru s-a facut abia acum. Tot legea mai spune ca “pentru realizarea interesului public general privind accesul la cultura, autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa asigure, pentru o perioada de minimum 15 ani, cu periodicitatea necesara, difuzarea de film cinematografic”. Usor de zis, greu de facut. La Cinematograful Central din Bacau abia daca mai deschide cineva usa. Conditiile improprii ii alunga pe toti cei care s-ar incumeta sa vizioneze aici un film.

“Trebuie facuta o evaluare a pietii de profil”

“Inainte de a se lua o decizie, indiferent care ar fi aceasta, ar trebui sa se faca o evaluare a pietii de profil din Bacau. Fara sa ai si un alt gen de activitate nu ai cum sa supravietuiesti. Iar piata cinematografica din Bacau este acum acoperita”, a afirmat directorul Alexandrina Glavan. Iar situatia se complica din ce in ce mai mult. Consiliile locale sunt obligate ca in termen de maximum 4 ani sa asigure prin investitiile necesare reabilitarea, dotarea si modernizarea salilor si gradinilor de spectacol cinematografic preluate. “Investitiile sunt extrem de costisitoare. Asta daca vrei sa ai intr-adevar un standard ridicat. Daca nu…se va intâmpla acelasi lucru ca si pâna acum”, a mai spus Alexandrina Glavan. Cum se va realize acest lucru? Nimeni nu stie. Ceea ce stiu insa bacauanii este ca in actuala locatie a Teatrului de Vara s-ar putea face cu succes si proiectie de film. Dar nu au fost create conditiile necesare. Cât despre celelalte doua cinematografe care au functionat in Bacau… deja au devenit istorie. Intr-unul a fost “bingo”, iar acum este zavorât. In celalalt a fost discoteca si magazin de mobila. Acum este… tot magazin de mobila.

"Nu stim ce vom face cu ele"

Reprezentantii municipalitatii spun ca inca nu s-au gândit ce vor face cu cele 4 cinematografe. Potrivit viceprimarului Dragos Luchian situatia cinematografelor e complicata de faptul ca unele au fost deja inchiriate catre terti. "Nu ne-am gândit inca ce vom face cu cinematografele. Nu am discutat problema la nivel de Primarie. Vom vedea dupa ce le vom prelua. Cel de la Orizont, din câte stiu, e inchiriat. Trebuie sa luam fiecare caz in parte", a declarat Luchian. El a mai spus ca preluarea cinematografelor a fost facuta conform legii. "Este legala preluarea. Cei de la Româniafilm ne-au trimis o adresa prin care au cerut sa preluam cinematografele. Si-au dat seama dupa multi ani ca le detin ilegal", a opinat viceprimarul.
Alexandra Zaharia