Asteapta cu disperare o locuinta sociala

Locuiesc in camarute de câtiva metri patrati, pline de igrasie. Trei generatii isi duc viata intr-o incapere cât o celula. Dorm inghesuiti in pat sau chiar pe jos. Copiii isi fac temele pe holul blocului. Batrânii nu au loc sa-si dezmorteasca oasele bolnave. Cei tineri au solicitat locuinta sociala de la Primaria Bacau. Au dosare solide, dar li s-a spus ca mai au mult de asteptat pâna vor scapa din cosmarul care se numeste blocul 5 de pe strada Pictor Aman.

Blocul 5 de pe strada Pictor Aman este unul dintre ghetourile Bacaului. Administratia locala a capitulat in fata sa. Cladirea este un focar de infectie. Bataile, violurile si crimele fac parte din cotidian. In acest mediu cresc foarte multi copii. Unii parinti s-au impacat cu soarta si nu mai lupta pentru a oferi celor mici o soarta mai buna. Altii muncesc, se gospodaresc si bat frecvent la usile din primarie sperând sa primeasca o locuinta. Ioana Alina Vlad are un copil mic si locuieste cu sotul, parintii si sora ei intr-o camera de 11 metri patrati. In cel mai fericit caz, isi petrece noaptea in patutul celui mic. De multe ori, insa, tatal ei, bolnav psihic, o da afara din casa. Multe nopti si le-a petrecut pe balconul de la capatul palierului, culcata, impreuna cu copilul, pe covoare vechi. “Locuim sase in camera asta, spune cu ochii in lacrimi Alina. Am depus dosar la primarie si m-am rugat sa-mi dea macar o cabana undeva, numai sa avem unde sta, sa nu ne scoata nimeni afara noaptea. Mi s-a spus sa mai astept un an, doi.”

Un metru si jumatate de persoana

Intr-o alta camera, impart cei câtiva metri patrati o batrâna, fiul si nora ei, precum si patru nepoti. Incaperea este ocupata de doua paturi, o masa si un aragaz. Seara, când se pregatesc de culcare, camera devine toata un pat “in care dormim de-a curmezisul, ca pâinile.” Desi au zugravit de curând, mucegaiul a reaparut. Fiindca locuinta este situata la ultimul etaj, iarna razuiesc zapada de pe tavan. Copiii se imbolnavesc des. Cei mari sunt nevoiti sa invete pe holul mai insalubru decât camera. Si aceasta familie a solicitat o locuinta sociala, dar speranta lor abia mai pâlpâie. “Am dosar din februarie 2009, aprobat in 2010, ne-a declarat Mihaela Baciu Chiper. Mi s-a spus sa mai asteptam. Sunt slabe sanse de repartitie. Este tare greu pentru noi. Am crescut patru copii asa.” In timp ce astfel de familii se chinuie de ani de zile in ghetoul de pe Pictor Aman, multe locuinte sociale din patrimoniul Primariei Bacau sunt ocupate de chiriasi care nu achita chiria si intretinerea. Alte apartamente au fost repartizate pe criterii de partid sau de prietenie unor oameni care nu sunt nici pe departe cazuri sociale.
Doina Mincu

La 35 de ani a ajuns membru al CSM. Activitatea profesionala a recomandat-o. Astfel, dupa o campanie de o luna si jumatate, Oana Schmidt-Haineala a iesit invingatoare.

Are 35 de ani si este unul dintre cei mai tineri procurori din Consiliul Superior al Magistraturii. Oana Schmidt-Haineala a fost, pe rând, avocat in cadrul Baroului Bacau (in perioada ianuarie-aprilie 1998), procuror in cadrul Parchetului de pe lânga Judecatoria Bacau (mai 1998 – noiembrie 2001), prim-procuror al Parchetului de pe lânga Judecatoria Moinesti (noiembrie 2001- iulie 2002), procuror in cadrul Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau (iulie – noiembrie 2002), prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau (noiembrie 2002 – martie 2004), prim-procuror al Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau (3 august 2004 – 21 mai 2007). “A fost foarte greu pentru ca am concurat cu unul dintre membrii in exercitiu. Campania a fost una extrem de solicitanta, pentru ca a insemnat contactul cu toti colegii din tara, deplasarea in toate unitatile de parchet si discutii cu colegii”, ne-a declarat Oana Schmidt-Haineala.

CSM este puterea legii, nu puterea unor persoane

Campania, care a durat o luna si jumatate, a avut la baza un proiect pe care concurentii l-au promovat in intreaga tara. “Este genul de relatie pe care eu doream sa o promovez: contactul direct. Si asta pentru ca fiecare dintre noi, care a ajuns aici, a putut face acest lucru numai cu ajutorul colegilor care ne-au acordat increderea”, a mai spus procurorul Oana Schmidt-Haineala. Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei si organism-cheie prin intermediul caruia se infaptuieste managementul strategic al sistemului judiciar. Functiile CSM vizeaza cariera si formarea profesionala a magistratilor, asigurarea functionalitatii sistemului judiciar, adoptarea actelor normative din domeniul justitiei, respectarea disciplinei si deontologiei de catre membrii Corpului Magistratilor, gestionarea problemei reformarii sistemului judiciar. „Consiliul Superior al Magistraturii reprezinta puterea legii, puterea intregului sistem, si nu puterea unor persoane”, a mai spus tânarul procuror. Oana Schmidt-Haineala a fost si consilier al Presedintelui Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor; consilier de stat in cadrul aparatului de lucru al viceprim-ministrului (ministrul Administratiei si Internelor); director al Directiei pentru Relatia cu Ministerul Public si de prevenire a criminalitatii si a coruptiei. „Eu am incredere in colegii mei. Consider ca echipa de dupa alegeri este una buna, in care eu cred”.
Alexandra Zaharia

La sfârsitul saptamânii trecute, mai multe tari din Uniunea Europeana au lansat o noua oferta de locuri de munca pentru români, care a fost transmisa si Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau. Malta pune la dispozitia românilor nu mai putin de 200 de job-uri de asistent medical, pentru care se cer disponibilitate de a lucra in schimburi, inclusiv de noapte, cunoasterea limbii engleze sau malteze, dovedita prin certificat de competente lingvistice, copie dupa certificatul de calificare, adeverinta medicala, CV si scrisoare de intentie, in engleza, si cazier judiciar. Tot Malta are disponibile 20 de locuri de farmacist, pentru care se pun aceleasi cerinte, cu exceptia certificatului de competente lingvistice. Ambele oferte sunt valabile pâna anul viitor, astfel ca amatorii au tot timpul sa se inscrie. Germania cauta si ea un ingrijitor de persoane la domiciliu si un muncitor in gastronomie, pentru care inscrierea se poate face pâna cel târziu in 17 decembrie 2010, iar Slovenia, un sofer de camion (oferta valabila pâna in 3.12.2010). La rândul ei, si Spania vrea forta de munca din România, dar nu calificata. Ea are nevoie de 400 de muncitori necalificati in agricultura, care sa fie femei. Nu se cer experienta si nici cunostinte de limbi straine. Se va lucra la cules de capsuni. Programul este de 39 ore pe saptamâna si o zi de munca se va plati cu 37,81 euro, din care deducerile salariale vor fi de 2 la suta. Mai exact, se vor retine lunar 83,86 euro/luna pentru asigurari sociale. Salariile se vor achita lunar prin transfer bancar, iar cazarea este asigurata de catre angajator, angajatul platind un euro pe zi. Oferta este valabila pâna in data de 19 noiembrie 2010, astfel ca persoanele care doresc sa plece la cules de capsuni in Spania trebuie sa se grabeasca pentru a-si depune documentele necesare. Este vorba despre cererea tip, copie dupa actul de identitate sau pasaport cu valabilitate de minimum 6 luni, CV model EUROPASS intr-o limba de circulatie europeana (de preferat, engleza), cazier judiciar, in original (termen de valabilitate 6 luni) si adeverinta de la medicul de familie, cu mentiunea "apt pentru munca". Toate acestea se depun in baza de date EURES. Informatii suplimentare se obtin de la Alina Elena Popa, din cadrul compartimentului de ocupare a fortei de munca in strainatate al AJOFM Bacau, str.Ionita Sandu Sturza, nr.63, telefon 0234/541676.
Elena Tintaru

Cartofii si fasolea nu mai sunt alimentele saracului

Postul Craciunului este o adevarata provocare pentru bacauanii care doresc sa il respecte, dar au venituri obisnuite. Mesele formate numai din legume si fructe sunt mai costisitoare decât cele bazate pe carne si mai greu de preparat. Din cauza inundatiilor si a manei, anumite legume sunt mai scumpe decât anul trecut. Pretul cartofilor a inregistrat cel mai spectaculos salt, de la 1 la 2 lei pe kilogram. Fasolea a putrezit din cauza verii ploioase, asa ca productia a scazut, iar pretul a crescut. Pe tarabe se gasesc si produse agricole accesibile. Printre acestea, varza, conopida, merele si verdeata, care nu s-au scumpit fata de toamna trecuta. Clientii percep, insa, etichetele, dupa cât de greu le este buzunarul. „Preturile mi se par accesibile, ne-a declarat Nicoleta Niculescu, in timp ce se afla la cumparaturi in Piata Centrala. Masa de post este, insa, mai scumpa decât cea de dulce, dar merita. Este bine sa postesti atât pentru suflet, cât si pentru sanatate. Intreruperea consumului de carne si salamuri nu strica nimanui. Sunt tot felul de retete. Se pot face placintele, chiftelute de legume. Numai ca pregatirea unei mese de post asa cum trebuie cere mult timp. Cei care lucreaza nu prea au timp.” Multi bacauani sunt decisi sa respecte asa cum se cuvine aceasta perioada de pregatire sufleteasca pentru marea sarbatoare a Craciunului. „Scumpe, ieftine, cumparam legume, ne-a declarat Mircea Irimia. Viata s-a scumpit, dar incercam sa tinem postul. Nu tine de costuri, ci de religie.” Valentina Ivan, o alta cumparatoare, a observat ca legumele sunt mai scumpe decât in primavara. „Probabil fiindca a crescut pretul la transport, la energia electrica. Cu toatea acestea, incerc sa tin postul.” In cazul multor bacauani, veniturile nu au tinut pasul cu preturile toamnei. Cel mai greu este pentru cei care sufera de boli cronice si care dau multi bani pe medicamente. Pentru Tereza Refel, pensionara, cumparaturile sunt o permanenta lupta cu bugetul insuficient. „Veniturile imi sunt mici, iar o data la trei luni dau o pensie pe medicamente. Reteta compensata ma costa aproape 700 de lei, cât pensia mea. Pe lânga medicamentele compensate pe care le iau, mai cumpar si din cele cu pretul intreg. Mai dau 30-40 de lei.”
Doina Mincu

Persoanele care se decid sa tina acest post de 40 de zile trebuie sa respecte recomandarile medicilor pentru a nu-si pune in pericol sanatatea. Echilibrul este cuvântul de ordine al acestei perioade. In timpul postului lacto-vegetarian, necesarul de proteine va fi asigurat de oua proaspete, lapte si produse derivate (lapte batut, iaurt, chefir, brânza, cas), dar si de leguminoasele uscate (linte, fasole, mazare). Grasimile animale pot fi inlocuite cu grasimi de origine vegetala, preferabil uleiuri presate la rece si cele din lactate, unt proaspat, smântâna. Este bine ca masa principala sa fie deschisa de o salata asortata din legume de sezon, nuci, uleiuri vegetale si bogat aromatizate cu diferite condimente. Se mai recomanda sucuri naturale din legume sau fructe, mai ales sucul de morcovi, care contine o cantitate importanta de vitamina A.

Somerii mai in vârsta resping categoric ideea de recalificare. Si cei mai tineri sunt foarte reticenti. Toti se plâng, insa, ca ajutorul de somaj "este o bataie de joc". Dupa zeci de ani de munca, indemnizatia de somaj nu depaseste 4.200.000 lei vechi.

Printre someri, ideea de a-si schimba meseria este primita cu foarte multa reticenta de catre majoritatea dintre cei intervievati. Daca tinerii, inclusiv cei cu studii superioare, accepta, in mare masura, sa se recalifice intr-o alta meserie, in unele cazuri, inferioara pregatirii lor, in schimb, somerii mai in vârsta resping categoric propunerea Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau de a se reprofila intr-o ocupatie precum cea de confectioner, pentru care oferta de locuri de munca este generoasa. Ei isi exprima ferm opinia vizavi de aceasta, dar prefera sa ramâna in anonimat. "Am lucrat ca preparator paste, ne-a spus Elena P., 50 de ani. Ca sa ma calific in confectii la vârsta mea, nici nu poate fi vorba. Am probleme cu sanatatea. Doar la ambalarea produselor sa zic ca as putea face fata, dar in niciun caz sa lucrez la linie. Sa incerc bucatar, ma mai gândesc. Poate plecam dincolo, ca aici, in tara, nu mai e de trait. Notati aceasta, dar nu va dau numele." O asemenea atitudine am intâlnit si la alti someri, in vârsta, la care, este drept, nu mai poti avea pretentia ca la anii pe care ii au sa mai aiba puterea sa ia viata de la capat. Plin de amaraciune, Gheorghe Rafaila ne-a declarat: "Eu am 60 de ani. Sa zic ca ma recalific, dar cine ma mai primeste pe mine la lucru la vârsta asta!? Am lucrat zeci de ani ca instalator. In aprilie m-au dat in somaj. Nu am cautat si nici nu o sa caut de lucru, pentru ca nu am nicio sansa. Ma duc la tara sa cresc animale, acolo imi este speranta." Dar, din pacate, opinii similare au si somerii aflati in floarea vârstei. "Eu am fost sofer, faceam transport de marfa, ne-a spus Sorin I., in vârsta de 37 de ani. De la Fortele de Munca mi s-a propus sa ma inscriu la un curs de bucatar sau frizer. Nu-mi place nici acasa sa stau in bucatarie si sa gatesc. Despre frizerit, nici nu ma gândesc. As vrea sa plec din tara asta, si multi vor sa mearga in alta parte, sa vad atunci cui ii va mai lua guvernul nostru banii?! Scrieti asta!" La rândul ei, si Maria Macarie, in vârsta de 42 de ani, are acelasi punct de vedere, cu deosebirea ca nu vrea sa plece din tara: "Eu sunt zugrav-vopsitor. Am lucrat si ca bucatar, dar, din cauza stresului, m-am recalificat in constructii, insa, nici aici nu mai este de lucru. In confectii nu-mi convine sa muncesc din greu, asa cum stiu de la alte cunostinte care lucreaza la astfel de firme, pentru patru, cinci milioane de lei (vechi-n.n.). Dar nici nu cred ca este mai bine dincolo, in Italia, de exemplu, sau Spania. S-au stricat treburile si acolo. Cumatrul meu este in Spania de ani de zile si nu ramâne cu nimic din ce câstiga. Eu sper, totusi, ca imi voi gasi la noi de lucru".

"Nu-mi ajunge somajul nici pentru mâncare"

Toti cei abordati nu au alt venit decât indemnizatia de somaj. Ei se plâng de faptul ca dupa zeci de ani de munca, ajutorul de somaj pe care il primesc este o "bataie de joc". Elena P. ne-a mai spus: "Dupa 30 de ani de munca, imi dau un ajutor de 4.850.000 de lei. Este de râsul lumii. Ce sa fac cu numai atâtia bani? Fata imi e casatorita, are si ea greutatile ei, iar baiatul este student. Toti isi pun nadejdea in mine. Nu-mi ajunge somajul nici pentru mâncare". "Am avut indemnizatie de cinci milioane, dupa care mi-a micsorat-o la patru milioane doua sute. Isi bat joc de noi!" a afirmat si Gheorghe Rafaila. Sorin I. are un ajutor de somaj tot de 4.200.000 lei. Barbatul este casatorit, are un baiat la scoala si o fetita care implineste in martie doi ani. "In martie sotia iese din concediu de crestere a copilului si nu va mai lua indemnizatia. Nu stiu ce vom face dupa aceea!", ne declara, vadit ingrijorat.

Indemnizatie redusa cu 15 la suta

De la 1 iulie si indemnizatia de somaj a fost redusa cu 15 la suta, astfel ca sunt afectati atât actualii someri, cât si cei care isi vor pierde locul de munca in perioada urmatoare. Efectul este resimtit deopotriva si de unii si de altii, mai ales ca nici inainte ajutorul de somaj nu reprezenta o suma de invidiat. Indemnizatia de somaj a fost de 75 la suta din salariul minim brut pe economie, deci 450 lei, suma la care se adauga intre 3 si 10 la suta din media veniturilor salariale pe ultimele 12 luni, pentru cei cu o vechime in munca de cel putin trei ani. Un inginer electronist-electromecanic beneficia de 1.300 lei dupa zeci de ani de munca. Cei mai multi someri au avut, insa, salariul minim pe economie, incât ajutorul lor de somaj nu depasea 600 lei, chiar daca au o vechime mare in munca. Cât despre absolventi, ei aveau dreptul la un ajutor de somaj de numai 300 lei. De la 1 iulie, indemnizatia de somaj se calculeaza dupa aceeasi metodologie, dar a fost redusa cu 15 la suta pentru toti somerii, astfel ca absolventii, de exemplu, primesc doar 255 lei. Atât cât sa nu moara de foame!

Majoritatea somerilor, nivel scazut de pregatire

In cei aproape patru ani, de când România a aderat la Uniunea Europeana, in ce priveste nivelul de instructie a somerilor nu s-a schimbat aproape nimic. Doar faptul ca rândurile somerilor titrati s-au ingrosat foarte mult. Proportia, insa, intre cei cu o pregatire corespunzatoare si cei care au un nivel scazut de instructie a ramas aceeasi. In iunie 2008, potrivit statisticilor intocmite de catre AJOFM Bacau, din cei 11.525 de someri aflati la vremea respectiva in evidenta acesteia, 7.771 aveau doar studii elementare. Alti 2.177 terminasera o scoala profesionala, 1.352 absolvisera un liceu si numai 218, o facultate. Practic, 70 la suta dintre someri aveau un nivel de educatie scazut, nu aveau studiile complete, ci opt clase sau o scoala profesionala. In prezent, dintre cei 18.414 someri, existenti la sfârsitul lunii octombrie, 13.296 au scoala primara, gimnaziala sau profesionala. Alti 3.708 au terminat un liceu sau o scoala postliceala si 1.410 au studii superioare. Asadar, mai mult de 70 la suta dintre someri au nivelul unu de instructie. Nivelul scazut de educatie, evident, reprezinta un handicap serios pentru cei care vor sa lucreze intr-o tara membra a Uniunii Europene. Aceasta doreste ca, pâna in 2013, 70 la suta din absolventi sa ajunga, in ce priveste pregatirea profesionala, de nivelul III si IV. Aceasta inseamna ca majoritatea fortei de munca sa aiba cel putin liceul sau scoala postliceala.

„Scoala Comerciala si de Servicii" le intinde o mâna somerilor

Pentru someri a aparut inca o oportunitate de a se califica intr-o meserie care sa le asigure sanse mai mari pe piata muncii. Fundatia "Scoala Comerciala si de Servicii" Bacau le ofera aceasta posibilitate, ea fiind beneficiarul proiectului ID 75825 "O sansa somerilor tineri si de lunga durata din judetul Bacau pentru integrarea pe piata muncii", cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. In cadrul proiectului fundatia va derula, pentru someri, cursuri gratuite in meseriile de brutar, bucatar, ospatar, dulgher-tâmplar-parchetar, lucrator in structuri pentru constructii, lucrator instalator, dar si de cosmetician. "Avem un curs cu taxa, de cosmetician, la care cheltuielile ajung la cel putin 1.000 de euro de cursant, dar am zis sa venim si in sprijinul somerilor, pe care nu ii va costa nimic, ne-a declarat Maricica Sova, managerul executiv al fundatiei. Beneficiarii proiectului vor fi somerii indemnizati, dar si cei neindemnizati. Intr-un anumit procent, la fiecare curs vor fi cuprinsi si tineri someri sub 25 de ani si femei care au depasit vârsta de 45 de ani. Le vom asigura formarea profesionala, consilierea si medierea la absolvirea cursurilor in vederea gasirii unui loc de munca." Proiectul va avea ca rezultat calificarea unui numar de 120 de someri, din care cel putin 10 vor fi angajati. Dupa ce va fi identificat grupul tinta, fundatia va trece la consilierea lui, actiune care se va desfasura pe parcursul lunii decembrie. In ianuarie va fi demarat un curs de cosmetician, in Bacau, si altul, de brutar, in Moinesti. Somerii neindemnizati, care se vor inscrie la cursuri vor primi o subventie de aproximativ un milion de lei vechi. La cursuri sunt asteptati sa se inscrie inclusiv someri din localitatile rurale, aflate in apropierea oraselor in care se vor desfasura.

Calificam elevi, dar pentru cine?

In fiecare an de invatamânt, Inspectoratul Scolar Judetean Bacau elaboreaza planul local de actiuni pentru invatamântul profesional si tehnic, care se coreleaza, cel putin pe hârtie, cu dezvoltarea economica a judetului, ocuparea fortei de munca, cerintele pietei muncii si demografia zonei.

Conform planului de scolarizare anual, elevii absolventi sunt astfel calificati in diferite meserii, dar nu-si gasesc insa locul si pe piata locala a muncii. Sunt deja unitati scolare care au renuntat la calificarile mai putin cautate pe piata muncii (sudor, mecanic, fabricarea produselor din lemn si, culmea, confectioneri imbracaminte) in favoarea claselor din domeniile comert, economic si industrie alimentara, solicitate in acest moment de agentii economici.

Paradoxuri

“Exista un paradox vizavi de faptul ca pe piata fortei de munca sunt cautati confectionerii de imbracaminte, iar in scoli nu se mai invata aceasta meserie. Motivul este acela ca salariile oferite si conditiile din acest domeniu nu mai sunt atractive. Mai mult, s-a observat in ultimii 3-4 ani ca unele scoli tehnice si-au propus initial clase din domeniul industriei textile si pielarie, de exemplu, dar nu au reusit sa-si realizeze planul de scolarizare”, a explicat prof. Daniela Bilbor, inspector scolar de specialitate pentru invatamânt profesional si tehnic. Foarte bine sunt inserati pe piata muncii absolventii din specializarile comert (comerciant vânzator), alimentatie publica si turism (ospatar, chelner, bucatar), si industrie alimentara (bucatar, patiser). Dar atât. Tocmai de aceea unele colegii cu traditie din acest punct de vedere (Colegiul Economic “Ion Ghica”, Colegiul “Grigore Antipa”, Colegiul Tehnic “P.Poni” Onesti, Colegiul Tehnic “Letea”, Grup Scolar “Petru Rares“, Colegiul “Ion Borcea” Buhusi sau Grup Scolar Tg.Ocna) si-au propus noi calificari pe profile tehnice (tehnician electronist, tehnician electrotehnist, tehnician in instalatii electrice, tehnician operator tehnica de calcul si tehnician in transporturi) si resurse (tehnician ecolog si protectia calitatii mediului, tehnician analize produse alimentare) care atrag si spre invatamântul superior peste 75 la suta dintre absolventi. Si pentru calificarile traditionale (tehnician mecanic intretinere si reparatii sau tehnician in agricultura) s-au redus clasele in licee precum CT “A.Saligny”, Grup Scolar Auto Onesti, Grup Scolar “A.Vlahuta” Podu Turcului sau Grup Scolar “J.M.Elias” Sascut.
Roxana Neagu
Elena Tintaru

Cum comunica municipalitatea bacauana

In urma cu doua saptamâni cotidianul Desteptarea dezvaluia modul prin care primarul Stavarache isi finanteaza oficiosul personal la cârma caruia se afla chiar varul edilului bacauan, Liviu Cenusa. Municipalitatea a remis cotidianului o adresa prin care se scuza ca a ascuns contractul sus-mentionat, desi Desteptarea facuse o solicitare prealabila vizând informatiile cu caracter public continute de respectivul document.

Intr-o adresa remisa cotidianului Desteptarea, Primaria se scuza ca a ascuns contractul prin care edilul Romeo Stavarache isi finanteaza, din fonduri publice, oficiosiul personal – Ziarul de Bacau. In septembrie, jurnalistii Desteptarii au facut o cerere oficiala catre municipalitate prin care au solicitat, in virtutea liberului acces la informatii cu caracter public, detalii privitoare la contractele de publicitate incheiate de Primaria Bacau in 2010. Intr-un prim raspuns remis cotidianului pe 30 septembrie, reprezentantii Primariei au decretat ca in contractul incheiat de municipalitate cu prestatorul serviciilor de publicitate exista informatii exceptate de la liberul acces al cetatenilor. Motiv pentru care in primul raspuns formulat de edili jurnalistii s-au izbit de un refuz.
Dupa o luna, pe 22 octombrie, ziaristii Desteptarii au reluat demersul si au transmis o noua solicitare Primariei. De aceasta data, reprezentantii municipalitatii au facut public numele firmei care presteaza publicitate in contul Primariei, precum si valoarea contractului incheiat cu aceasta. La punctul 2 al raspunsului remis de municipalitate se precizeaza ca a fost semnat un singur contract de publicitate (nr.68666 din 26 aprilie 2010) care ar fi fost transmis cotidianului Desteptarea ca urmare a cererii de la sfârsitul lui septembrie. Desteptarea nu a intrat niciodata in posesia contractului, asa cum eronat s-a specificat in al doilea raspuns al Primariei, semn ca desi documentul a fost transmis de catre Serviciul achizitii pentru a fi dat publicitatii acesta a fost oprit de catre cerberii din compartimentul relatii cu publicul.

A treia adresa: „Scuze”

Primaria avea sa revina, in cele din urma, cu o a treia adresa catre Desteptarea in care, sub pretextul unei erori strecurate in cel de-al doilea raspuns, si-a cerut scuze pentru greseala facuta. Eroarea, in viziunea Primariei, ar fi ca reprezentantii municipalitatii au recunoscut in mod gresit ca ar fi transmis Desteptarii contractul cu prestatorul serviciilor de publicitate, când – de fapt – documentul nu a ajuns niciodata in posesia cotidianului, ci – asa cum am amintit – el a fost stopat, cel mai probabil, de angajatii de la relatii cu publicul. De asemenea, pentru a salva aparentele, edilii au dat asigurari ca sunt dispusi sa furnizeze cele mai importante parti din contract.

Buticarii fac publicitate de 4 miliarde

Asa cum Desteptarea a dezvaluit deja, primarul Stavarache isi tine in viata oficiosul personal pe banii bacauanilor. Formula de finantare e simpla: prin intermediul societatii detinute de directorul economic al firmei care se ocupa cu editarea oficiosului – SSC Invest SRL. Duoco SRL, prestatorul serviciilor de publicitate, este detinuta de Cristi Done, director economic al SSC Invest SRL. Firma din urma este patronata chiar de varul lui Stavarache, Liviu Cenusa. Potrivit declaratiilor reprezentantilor Primariei, firma Duoco ar derula mai multe contracte atât cu ziare locale, cât si cu televiziuni prin intermediul carora municipalitatea difuzeaza spoturi publicitare. Datele de inmaticulare la Registrul Comertului a Duoco SRL evidentiaza ca firma nu are drept obiect de activitate serviciile de publicitate, dar are in administrare 6 chioscuri. Practic, contractul de 4 miliarde lei vechi cu tot cu TVA incredintat de Primaria a incaput pe mâna unor chioscari, nicidecum a unei agentii profesioniste de publicitate.
Lucian Bogdanel

Foame de bani la CET si in asociatii

Pomana pe care Primaria Bacau a promis-o locatarilor din apartamentele bransate la CET produce primele efecte. In asteptarea ajutorului de caldura, multi dintre acestia refuza sa mai plateasca intretinerea. Incasarile au scazut drastic in asociatiile de proprietari. Prin urmare, casierii de la CET se intorc la sediul societatii cu mâna goala. Din acest motiv, angajatii furnizorului de agent termic si-au primit salariile cu intârziere.

Primaria Bacau a promis ca va plati caldura locatarilor deserviti de CET. Desi aceasta este deocamdata doar o prevedere dintr-o hotarâre de consiliu local, multi dintre cei vizati de pomana administratiei s-au culcat pe o ureche si nu mai platesc intretinerea. Administratorii asociatiilor de proprietari nu mai reusesc sa achite nici macar factura de apa rece. “Oamenii au inteles ca le plateste primaria totul, ne-a declarat Elena Damian, administrator la Asociatia de proprietari 78. Sunt care vin si ne spun in fata ca nu mai dau bani la asociatie. De la inceputul lunii nu am reusit sa dau niciun ban la CET. Abia adun bani sa platesc factura de la Compania de Apa. In alte luni dadeam 20-30 de milioane de lei vechi, acum abia am 5 adunate.”

Dependenti de incasari

Efectele incasarilor extrem de mici de la asociatiile de proprietari s-au simtit imediat la CET. In ziua de salariu nu existau in conturile societatii suficienti bani pentru toti angajatii. “S-au platit mai intâi salariile angajatilor din sectii, iar dupa doua zile cele ale personalului TESA”, ne-a declarat Elena Cirnu, purtator de cuvânt al CET. Unele asociatii de proprietari au intrat in imposibilitatea de a-si plati facturile care erau achitate pâna acum fara probleme (cele pentru apa, gaze si energie electrica) si au afisat deja avertizari in acest sens. Cel mai mare pericol care le ameninta este sistarea apei reci, deoarece, se stie, Compania de Apa nu are ingaduinta pentru datornici.
Doina Mincu

“Plata fiecarei facturi este un chin. La toate asociatiile de aici, din zona strazii Carpati, este la fel. Angajatele de la CET, care raspund de sectorul acesta, vin zilnic dupa bani, dar nu avem ce le da.”
Elena Damian, administrator As. de proprietari 78

“In incasarile din aceasta perioada se simte criza. Cu ajutorul de caldura de la primarie se incearca obtinerea unor semnaturi de la locatari prin CET. Eu cred in ajutorul de caldura de la guvern.”
Manuela Nita, administrator As. de proprietari 74 bis

Pe strada Muscatelor doar câinii mai latra a pustiu

In cartierul Izvoare unele zone arata mai rau ca la tara. Mai sunt inca strazi in care inca se inoata in noroi pe timp ploios, se sapa santuri si apoi sunt abandonate de constructori, nu exista asfalt, canalizare si nici racord de apa. Strada Muscatelor este una dintre ele, iar prima impresie pe care o ai când intri pe ea este aceea ca esti pe ulita celui mai indepartat sat. Asta in ciuda faptului ca locuitorii ei au buletin de… Bacau.

Strada Muscatelor din cartierul bacauan Izvoare rivalizeaza cu cea mai indepartata ulita dintr-un sat uitat de lume. E ulita cea mai prafuita si plina de gropi a cartierului! In zona nu a fost turnat niciodata asfalt, oamenii nu-si scot masinile din curti pentru a nu le strica, când ploua totul se transforma in mocirla cleioasa, din care poti sa iesi numai daca ai in picioare cizme de cauciuc. Locuitorii sunt revoltati ca au fost abandonati de autoritati si se simt ca niste straini in orasul lor. De altfel, spun cu totii ca sunt oraseni, ca locuiesc in municipiul Bacau, dar asta numai daca se uita in buletin, la adresa de domiciliu. Tot ei mai afirma ca strada Muscatelor apare in evidentele Primariei Municipiului Bacau ca fiind una deja modernizata, cu racorduri trase, cu hidrofoare si tot ce e necesar, inclusiv asfalt. Realitatea din teren este insa cu totul alta. “Au venit si au spart pe aici de nu stiu câte ori, apoi au abandonat lucrarile. Ni s-a spus sa ne facem canalizarile, racordurile, ca vin cu asfalt. Nu au mai venit. Stam asa aici, ca la tara”, ne-au declarat oamenii. Pe strada Muscatelor n-a mai calcat de mult picior de edil. Doar in alegeri, cum spun chiar localnicii. “Atunci vin, doar la alegeri. In rest, când ploua ne intra apa in case. Anul acesta de doua ori mi s-a umplut curte cu mâl. Am sunat la Primarie, dar m-a luat in evidenta si atât”, ne-a mai spus un locuitor de pe strada Muscatelor, casa numarul 11. Acum in zona se lucreaza la un nou racord de apa. In rest, doar câinii mai latra a pustiu.
Roxana Neagu

Salarii taiate de doua ori!

Contabilii, dascalii, referentii sunt bugetari obisnuiti. Lor li s-a redus salariul cu 25 la suta, pe motive de criza. Exista, insa, si bugetari de rangul doi, care iau cu 55 la suta mai putin: asistentii persoanelor cu handicap. Pentru ca sunt, oricum, amarâti, autoritatile cred ca pot incerca sa traiasca din doar 320 de lei/luna.

Maria Popescu are un fiu de 13 ani care sufera de autism si are certificat de persoana cu handicap grav. Femeia este angajata Primariei Bacau in calitate de asistent personal al fiului si este remunerata cu 780 de lei. Din iunie, nu a mai luat salariul intreg: “In iulie ne-au taiat 25 la suta din cauza ca suntem bugetari, arata Maria Popescu. In august ne-au redus 25 la suta, plus 30 la suta, invocând ca nu le-a dat Guvernul bani, prin urmare, am luat 320 de lei, in octombrie pentru septembrie, am primit salariul diminuat cu 25 la suta, adica 460 de lei, iar in noiembrie pentru octombrie, numai 320 de lei.” 320 de lei pentru o luna inseamna putin peste pensia minima. Tot in octombrie, Maria Popescu a solicitat concediu de odihna pe 2010: “Am fost astazi (luni, n.r.) la SPAS si am intrebat ce s-a intâmplat cu cererea mea, daca mi-au aprobat-o si când pot sa iau concediu. M-au trimis de la «Resurse Umane» la «Finante» si inapoi. Nu te lamureste nimeni, cica o sa-mi dea când o sa aiba niste bani. Eu nu inteleg, gasesc fonduri pentru toate porcariile si pentru copiii cu autism nu? Dau burse, foarte bine, dar sa se gândeasca si la bolnavi. Am avut o reteta prescrisa de la «Socola» si am cheltuit zece milioane ca sa cumpar medicamentele din Germania.” Zece milioane inseamna banii platiti de Primarie pe trei luni, iar un copil cu autism are si alte nevoi, in afara de cele terapeutice. Sotul, fost angajat “la blocari de masni”, e in somaj. “Altii au si masina, si casa la tara, dar primesc ajutor social, iar eu nu am de sa-i dau copilului sa manânce”, sustine mama, revoltata.

“Am impartit banii in mod egal!”

Dana Pozinarea, director al SPAS, recunoaste ca lucrurile stau exact asa cum reclama Maria Popescu, dar arata spre Ministerul Finantelor: “Salariile asistentilor personali se platesc din fonduri primite de la Guvern. Noi am facut solicitari pentru suplimentari la bugetul de stat dar nu am primit diferenta.” Pentru plata salariilor asistentilor si a indemnizatiilor, SPAS are nevoie de circa 800.000 de lei/luna, insa i s-au virat 560.000 lei. “Toti banii pe care i-am avut i-am impartit in mod egal, afirma Pozinarea. Am achitat restantele pe ultimele luni, iar pentru noiembrie si decembrie le vom plati in ianuarie, din bugetul pe 2011, pentru ca legea ne permite asta. Si la concedii, la fel, am incercat sa-i multumim pe toti. Pâna la sfârsitul anului, Maria Popescu va lua concediu de odihna.” Doina Sârghie, coordonator al Biroului Teritorial “Avocatul Poporului”, arata ca exista doua legi care ii protejeaza pe asistentii personali: Codul Muncii si Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. “Conform art. 37, litera C, din Legea 448, asistentul personal are dreptul la concediu de odihna si la indemnizatia aferenta, declara Doina Sirghie. In acelasi timp, SPAS este obligat sa-i asigure un inlocuitor sau sa-i plateasca persoanei cu handicap indemnizatia pe o luna.” In cazul in care Primaria Bacau nu se va tine de cuvânt, angajatii pot face plângere in instanta. Având doua legi de partea lor, in mod cert vor câstiga. Inainte de a se ajunge la proces, “fiind vorba de o institutie publica, se pot adresa Avocatului Poporul”, arata Doina Sirghie.
Silvia Patrascanu

Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor, a „umflat” de aproape 4 ori pretul variantei ocolitoare a Bacaului

Banca Mondiala nu a mai finantat soseaua de centura a municipiului Bacau pentru ca in doar 1 an, 2007-2008, costul proiectului raportat de ministerul Transporturilor a fost umflat „de aproximativ 3,5 ori”. Ludovic Orban (PNL), ministru de resort in perioada amintita, a recunoscut pentru cotidianul Desteptarea ca pretul variantei ocolitoare a Bacaului s-a marit in urma unei reevaluari a proiectului realizata de compartimentele de specialitate din minister. Orban a catalogat cresterea costurilor drept „fireasca”. In 2008, fostul ministru al Transporturilor a facut campanie electorala cot la cot cu Romeo Stavarache declarând, in multiplele vizite de „lucru” efectuate in Bacau, ca soseaua de centura este gata de a fi construita.

Soseaua de centura a municipiului Bacau nu a mai fost construita pentru ca pretul intregului proiect s-a marit de aproape 4 ori intr-un singur an. Potrivit unui raspuns oficial remis cotidianului Desteptarea de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din România (CNADR), intre 2007 si 2008 proiectul a fost reevaluat la cererea Bancii Mondiale, finantatorul acestuia. Actualizarea documentatiei tehnico-economice ceruta de finantator a fost realizata in 9 luni (iulie 2007 – aprilie 2008). In urma reevaluarii documentatiei si indicatorilor tehnici CNADR a constatat cresterea tuturor valorilor proiectului de aproximativ 3,5 ori, situatie in care Compania a solicitat Bancii Mondiale suplimentarea imprumutului, astfel incât noile valori ale investitiei sa fie acoperite. Banca Mondiala a refuzat suplimentarea, impunând CNADR gasirea altor solutii pentru completarea necesarului de finantare. Linia de creditare deschisa in 2004 a fost inchisa pe 31 decembrie 2009, fara ca partea româna sa „traga” vreun dolar din sumele convenite initial. Astfel, proiectul centurii Bacaului a ramas in aer.

„Era si firesc sa creasca valoarea proiectului”

Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor in perioada 2007 – 2008, a recunoscut ca valoarea centurii Bacaului a crescut, insa – a afirmat Orban – in mod firesc. „A crescut valoarea proiectului cum era si firesc fata de anul de gratie 2004. Banca Mondiala ne-a spus ca are doar suma initiala si pe final de mandat am negociat sa nu se mai finanteze toate centurile din proiectul initial, ci doar Bacau si Brasov. Reprezentantii de la Banca Mondiala au agreat ideea”, a spus Orban. Ulterior, fostul sef de la Transporturi si-a nuantat declaratiile blamând Studiul de fezabilitate care a stat la baza proiectului si pe care Orban l-a catalogat ca fiind „de mântuiala”.
„Si daca Banca Mondiala s-a retras din proiect, ce? Trebuia finantata centura din bugetul de stat. Traficul afecteaza grav Bacaul”, a spus Orban. Acesta a mai declarat ca ordinul privind inceperea constructiei soselei de centura nu a fost dat niciodata si ca blocarea proiectului ar avea o pronuntata tenta politica. „Daca s-ar fi inceput constructia se dadea ordinul de incepere a lucrarilor. Acest ordin nu s-a dat”, a declarat fostul ministru. El nu a putut sa explice modul in care in doar 3 ani proiectul soselei de centura a ajuns sa coste de aproape 4 ori mai mult.

Stagnare pe motiv de incompetenta

Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca despre soseaua de centura s-a tot vorbit fara sa se faca nimic concret. Benea a acuzat incompetenta de la Transporturi, apreciind ca vina apartine tuturor ministrilor care s-au succedat intre 2004 si 2009 la sefia ministerului. „E clar ca a stagnat datorita incompetentei de la Ministerul Transporturilor. Din 2004, pe studiul de fezabilitate lasat de Sechelariu Sergiu nu au reusit sa faca licitatie. Toti ministrii sunt vinovati, in frunte cu Dobre, Berceanu si Orban. De regula in astfel de proiecte principala problema o reprezinta finantarea. Sechelariu a prins-o pe lista scurta, speculând functia de secretar de stat pe care o detinea in minister. Dar timp de 5 ani cei care au urmat n-au fost in stare sa faca licitatie. E frustrant sa vezi ca ai rezolvat problema finantarii, dar din cauza incompetentei din minister banii au fost pierduti”, a declarat Benea.

Repusa pe tapet in 2011

Tema centurii Bacaului ar putea reveni in prim-plan odata cu votarea bugetului de stat pe 2011. Gabriel Berca, fost prefect al Bacaului in perioada in care ministrul Orban decreta ca centura e la un pas de a fi construita, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca varianta ocolitoare va aparea pe lista de investitii a Guvernului pentru anul viitor. „Nu am stiut ca pretul centurii a crescut de 3-4 ori in mandatul lui Orban. Am avut o discutie cu actualul ministru, Anca Boagiu, care a promis ca centura Bacaului va face parte din planul de investitii pe 2011. Nu stiu daca finantarea va fi din bugetul de stat sau de la Uniunea Europeana, dar proiectul va fi pe lista de investitii”, a promis Berca. El a mai spus ca toti parlamentarii PD-L din regiunea Moldovei au facut lobby pentru deblocarea proiectului variantei ocolitoare a Bacaului, in conditiile in care traficul catre nordul regiunii trece prin municipiul de pe Bistrita.

„Orban se pricepe sa cânte la chitara”

Sergiu Sechelariu, fost senator de Bacau din partea PSD si secretar de stat in Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei in Guvernul Nastase, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca proiectul centurii ocolitoare a municipiului a fost predat la cheie administratiei Stavarache si ca timp de 5 ani factorii politici au dovedit ca nu sunt in stare sa-l puna in opera. Sechelariu a declarat ca Studiul de fezabilitate privind varianta ocolitoare a Bacaului nu avea erori. „Din pacate, domnul Orban arata ca nu se pricepe la constructii asa cum se pricepe sa cânte la chitara. Studiul de fezabilitate lasat de mine nu a fost facut de mântuiala. Dovada ca in campania electorala din 2008, Orban a venit in Bacau cu acelasi plan al centurii pe care noi l-am prezentat primarilor inca din 2004. Problema e ca in 5 ani, factorii politici locali si centrali nu au reusit sa implementeze acest proiect. O spun fara falsa modestie, daca as fi ramas secretar de stat Bacaul avea azi centura ocolitoare. Indiferent din ce partid au facut parte, politicienii care au condus Bacaul dupa 2004 n-au fost in stare sau pur si simplu n-au vrut sa vada finalizat acest proiect”, a declarat Sechelariu.

Trafic infernal

In 2004 centura municipiului Bacau, impreuna cu variantele ocolitoare ale altor 4 orase din tara au facut parte dintr-un program de investitii in infrastructura finantat de Banca Mondiala. Timp de 5 ani guvernantii nu au reusit sa traga vreun dolar din creditul deschis la Banca Mondiala. Linia de creditare a fost inchisa pe 31 decembrie 2009 fara ca banii sa fie folositi. Potrivit statisticilor, peste 60 la suta din masinile inmatriculate in judetul Bacau circula pe strazile municipiului de resedinta. Rulajul de tranzit se ridica la 15.000 de vehicule, in cea mai mare parte a lor camioane.
Lucian Bogdanel

Aproape 900 de voluntari si peste 21.000 de copaci plantati. Acesta a fost rezultatul mobilizarii generale facute in cadrul programului “Respect pentru viitor” initiat de catre OMV Petrom. “Plantarea din Tara lui Andrei” este unul dintre proiectele de responsabilitate sociala, in care voluntariatul este elementul de baza.

Pe 13 noiembrie, toti iubitorii de natura au raspuns “prezent” apelului si au venit in Moinesti pentru a planta salcâmi pe Dealul Osoiului. “Este o actiune deosebita, o incununare a eforturilor noastre pentru toate actiunile de acest gen pe care le-am avut in ultimii ani. Este deosebita pentru ca s-au implicat trei entitati: OMV Petrom, ONG-ul Mai Mult Verde si Primaria Moinesti”, a declarat Viorel Ilie, primarul orasului Moinesti. Voluntarii au primit echipament de protectie: veste, fulare, manusi, dar mai ales arbusti si unelte specifice. Initial, pe liste s-au inscris 500 de voluntari. Inainte de inceperea actiunii, numarul lor aproape ca s-a dublat. Fie ca au vrut sa socializeze, fie ca au constientizat importanta actiunii, moinestenii s-au prezentat cu mic cu mare la plantat salcâmi. “Dealul Osoiu este o zona predispusa la alunecari de teren. Asa ca plantarea a peste 21.000 de salcâmi pe 4,5 hectare este mai mult decât binevenita”, a mai spus primarul din Moinesti.

Surprizele s-au tinut lant

Voluntarii au avut parte si de surprize. Una dintre ele le-a facut-o luptatorul de K1, Ionut Iftimoaie. Acesta a condus grupul de voluntari din Comanesti si a lucrat cot la cot cu ei. “Nu puteam sa lipsesc la aceasta initiativa a celor de la Mai Mult Verde. Avem nevoie de mai mult verde. Dar, in aceasta actiune trebuie sa ni se alature si alte forte care ne conduc din punct de vedere economic”, a spus Iftimoaie. Surpriza surprizelor a fost insa o femeie de 76 de ani din Moinesti care a vrut si ea sa dea o mâna de ajutor. A venit nu numai cu pachetel, dar si cu uneltele de acasa. ”Am venit si eu sa dau o mâna de ajutor. Asa simt ca intineresc. Mi-am adus si unelte. Când am venit m-am apucat de treaba si atâta tot. Dupa ce-mi termin portia plec la plimbare”, ne-a spus Elisabeta Avram.

Politicienii au spus “pas”

Femeia ar putea servi drept exemplu politicienilor care nu s-au deranjat sa participe, desi au fost invitati. A fost vorba despre multa munca, dar participantii s-au si distrat. Voluntarii s-au impartit in doua tabere si asa a inceput o competitie acerba: cine termina mai repede si planteaza mai multi copaci. “Este a doua plantare din tara din cadrul proiectului Tara lui Andrei, un program de responsabilizare sociala inceput de Petrom in anul 2009. Dintre sutele de voluntari, 100 au fost angajati ai societatii”, a afirmat Maria Besnea, voluntar Petrom. Acum, tot ce le ramâne de facut moinestenilor este sa aiba grija ca acesti copaci sa ajunga la maturitate.
Alexandra Zaharia