Primaria Bacau, CET si ANRSC au dat peste cap intretinerea

In câteva zile, administratorii asociatiilor de proprietari ar trebui sa afiseze in blocuri tabelele de intretinere. Acestia nu au primit inca fisele de calcul de la firmele de repartitoare. De fapt, nici firmele de repartitoare nu stiu cum vor proceda in repartizarea consumului de caldura, fiindca nu au primit inca de la CET valoarea inregistrata pe gigacalorimetre. Bacauanii care au incheiat conventie cu furnizorul de agent termic nu au avut nimic de câstigat.

In aceasta perioada, asociatiile de proprietari ar trebui sa pregateasca tabelele de intretinere pentru luna noiembrie, pe care sa le afiseze pe scarile de bloc pâna pe 15 decembrie. Toata operatiunea este insa data peste cap de conventiile incheiate de CET cu o parte din locatarii pe care ii deserveste si de un ordin al Autoritatii Nationale de Reglementare a Serviciilor Comunitare (ANRSC). Cei care au semnat conventiile de furnizare/primire a agentului termic ar fi trebuit, dupa cum au anuntat reprezentantii CET si cei ai administratiei locale atunci când au pledat pentru o relatie directa intre furnizor si consumator, sa primeasca facturi individuale. Nu exista insa posibilitatea stabilirii corecte a consumului individual, deoarece apartamentele pentru care s-au incheiat conventii nu sunt contorizate. Neavând propriul gigacalorimetru la usa apartamentului, locatarii care au incheiat conventie cu CET nu au un control asupra sumei de plata care le va fi repartizata. Consumul lor va fi stabilit tot via asociatie de proprietari, dupa o formula misterioasa pentru consumator. “Defalcarea se va face ca si pâna acum, ne-a declarat Elena Cirnu, purtator de cuvânt al CET Bacau. Noi vom transmite consumul de la scara firmelor de repartitoare, acestea vor face calculul, il vor transmite la asociatii, iar noi vom lua de acolo consumul celor cu conventie si il vom factura pentru fiecare”. Acest sistem nu aduce niciun beneficiu bacauanilor care au incheiat conventiile si va fi utilizat mult si bine, deoarece facturarea pe consumul real va fi posibila doar dupa realizarea distributiei pe orizontala in blocuri. Primaria Bacau nu a reusit in 2010, asa cum a promis, sa implementeze acest tip de distributie a agentului termic iar locatarii nu-si permit sa suporte costurile.

Câte blocuri, atâtea forme de calcul

Firmele de repartitoare asteptau ieri cu nerabdare ca SC CET sa le transmita consumurile inregistrate de gigacalorimetre in luna noiembrie. “Suntem presati de timp, ne-a declarat Irinel Savin, seful punctului de lucru al unei firme de repartitoare. Inca nu stim cum vom imparti consumul, mai ales la cei cu conventie individuala. Sunt foarte multe situatii particulare in blocuri. Chiar si cei care au semnat conventia cu CET se impart in categorii. Unii au repartitoare in apartament altii nu au. Cu apa calda va fi o nebunie si mai mare.” Harababura a provocat si Ordinul 343 al ANRSC. Acesta obliga asociatiile de proprietari sa contorizeze instalatiile comune din blocuri, prin montarea unor repartitoare-martor. In acest fel, consumul de caldura ar putea fi repartizat tuturor proprietarilor de apartamente dintr-un bloc, indiferent de sursa de incalzire pe care o au. Acolo unde nu s-a reusit contorizarea si inventarierea suprafetei echivalent termice, 50% din valoarea facturii emise de CET pentru luna noiembrie se va repartiza tuturor proprietarilor de apartamente. “Avem asociatii care au refuzat montarea repartitoarelor, dar care nu accepta nici sa imparta jumatate din factura tuturor apartamentelor, ne-a declarat Mihaela Toma, sef la punctul de lucru al unei firme de repartitoare. Noi nu ne abatem de la ordin, fiindca pierdem licenta. Care inteleg bine, care nu, nu.” Irinel Savin a declarat ca firma pe care o reperezinta va rezilia contractele cu asociatiile care nu se supun ANRSC.
Doina Mincu

„De o luna se tot schimba traseul de calcul. Discutia a fost la un moment dat ca firma de repartitoare face calculele, apoi le transmite la CET, de acolo ajung la asociatie, asociatia transmite iar la CET cât au cei cu conventie, apoi se fac facturi care ajung la asociatii, de unde le iau locatarii. La ora aceasta nu cunoastem care este procedura finala. S-au apucat prea târziu sa schimbe totul si nu stim cum va fi in cele din urma.”
Irinel Savin, seful punctului de lucru al unei firme de repartitoare

Programul “Laptele si cornul” s-a acrit

Produsele distribuite prin programul “Laptele si cornul” in unitatile de invatamânt au devenit o adevarata corvoada pentru directori. Scoala “Spiru Haret” din Bacau a avut surpriza ca, in repetate rânduri, sa primeasca lapte degradat. Acum, un nou transport s-a dovedit a fi unul bun de aruncat la… gunoi. Pâna si ambalajul cutiilor este mucegait, iar produsul, serios deteriorat.

Scoala “Spiru Haret” din Bacau a avut, din nou, neplacuta surpriza de a primi prin programul “Laptele si cornul” produse stricate. Pentru a treia oara de la inceputul anului scolar! Ultimul transport de acest fel a ajuns la unitatea de invatamânt luni. O parte dintre produsele aduse sunt serios deteriorate. Lapte e stricat, brânzit si prost ambalat, iar cutiile, pline de mucegai. Marfa a fost distribuita pentru cinci zile. “Nu e normal asa ceva. Nu e prima data când primim produse stricate. La inceput am fost intelegatori, dar nu se mai poate. E a treia oara de când a inceput scoala când ne confruntam cu aceasta problema. Si acum am luat legatura cu cei de la distributie, dar si cu firma producatoare si ne-au spus sec sa trimitem laptele inapoi ca ne dau altul. Nu e corect asa. E chiar o jignire la adresa noastra si, mai ales, a copiilor nostri”, a declarat revoltata prof. Livia Sibisteanu, directorul unitatii de invatamânt.

Copiii acuza calitatea indoielnica a laptelui

Marfa deteriorata a ajuns in scoala luni. “Distributia se face pentru cinci zile. Am gasit mai multe doze de lapte stricat, iar cutia de ambalaj e plina de mucegai. Am sesizat Protectia Consumatorului imediat, au venit, au constatat sia cum asteptam sa se ia masuri. Copiii acuza mereu gustul prost al laptelui si spun ca ar avea gust de lapte praf. Cred ca ar trebui sa intervina toti cei care se ocupa de acest program sa ia masuri, mai ales ca nu e prima data când ni se intâmpla asa ceva”, a precizat si Monica Vintu, secretar la Scoala “Spiru Haret” Bacau. Nu toata marfa din lot a fost stricata. In lada de 60 de bucati, doar 20 de cutii de lapte erau sparte, iar continutul din ele, brânzit. Numai ca s-a controlat abia o prima transa din cele peste 2.800 de cutii primite pentru aceasta saptamâna. Firma producatoare este din judetul Timis si a intrat pentru prima data cu produse lactate in scolile din Bacau. Au mai fost anuntate, de catre conducerea scolii, Consiliul Judetean, Primaria Bacau si chiar Prefectura. Produsele stricate au fost scoase din consum. In Scoala “Spiru Haret” beneficiaza de programul “Laptele si cornul” 581 de elevi, atât din ciclul primar de invatamânt, cât si din cel gimnazial.

Istoria s-a repetat

In luna octombrie, aceeasi scoala a mai primit un lot de produse stricate. Atunci firma producatoare si-a cerut scuze si a precizat ca a fost vorba doar despre un “accident nefericit”. “Vom lua masuri. Se va rezolva problema. Este o problema pe linia de productie, la ambalare”, declara la acea vreme Cristina Breaza, reprezentantul firmei din judetul Timis. Licitatia pentru stabilirea furnizorilor s-a desfasurat de catre Consiliul Judetean, ca si anul trecut, prin Serviciul Electronic de Achizitii Publice. Pentru distributia produselor lactate, au fost organizate sapte rute, pe criteriul economiei de bani si timp. In judetul Bacau, beneficiaza de acest program 75.885 de elevi si prescolari.
Roxana Neagu

CASETE:
“Astept sesizari scrise din partea conducerilor scolilor care au intâmpinat astfel de probleme. Fara sesizari scrise nu pot face nimic. In momentul in care se adunam un numar semnificativ de sesizari, anul viitor vom exclude firma respectiva de la licitatie. Parca la scoala respectiva e vorba de firma din Timisoara care aduce lapte din Ungaria. Insa, repet, sunt necesare aceste sesizari in scris.”
Dragos Benea, presedinte CJ Bacau

“Am primit si noi sesizare de la doamna director in legatura cu aceasta situatie. Vom face o ancheta acolo, asteptam si raspunsul celor de la Protectia Consumatorului. Nu e prima data când aflam de astfel de incidente nedorite. E un pericol pentru sanatatea elevilor, iar eu nu accept asa ceva. Tin foarte mult la acest program national asa ca nu voi face niciun rabat. Se poate ajunge chiar la rezilierea contractului cu firma respectiva. Nu pot face teste pe copiii nostri. Vom extinde controalele in toate scolile si unde vor fi probleme vom lua masuri imediate.”
Constantin Scripat, prefectul Bacaului

Averi rotunjite

Alesii bacauanilor traiesc bine in vremuri de criza. Fie ca sunt consilieri locali sau judeteni, acestia par sa-si fi rotunjit averile in 2010, când cuvântul de ordine a fost strânsul curelei. Alesii detin pamânturi, case de vacanta, conturi de zeci de mii de euro si masini cât cuprinde.

In pofida crizei economice, alesii locali incheie anul cu averi frumos rotunjite. Cel mai avut ales municipal este Lucian Ciubotariu (PNL). Acesta detine mai multe terenuri in comuna Itesti, bijuterii in valoare de 20.000 de euro, dar si un depozit de trezorerie in suma de 200.000 RON (2 miliarde lei vechi). Conform declaratiei de avere, Ciubotariu detine 71,74 la suta din societatea Vinalcool SA, dar si 45,56 la suta din firma Ludino SRL. Consilierul penelist are o creanta de 1 milion RON (10 miliarde lei vechi) asupra Vinalcool, pe care a creditat-o cu suma amintita fara a percepe dobânda. In 2008, Ciubotariu a vândut un spatiu catre tipografia Interprint. Din postura de presedinte al Consiliului de Administratie al Vinalcool, liberalul a incasat in ultimul an suma de 36.000 RON (360 de milioane lei vechi), la care se adauga alte 18.000 RON, venituri realizate ca administrator al Ludino SRL. Functia de ales local i-a adus in conturi lui Ciubotariu suma de 7000 RON (70 de milioane lei vechi), indemnizatii de participare la sedintele Consiliului Local.

Multilateral dezvoltata

Roxana Mironescu (PNL), viceprimar al Bacaului, este alesul local cu cele mai multe locuri de munca. In ultimul an, aceasta a realizat venituri din cinci locuri de munca distincte. Mironescu preda la doua universitati, "Vasile Alecsandri" si "Alma Mater", de unde a incasat in ultimul an sume notabile: 35.000 RON (350 de milioane lei vechi), respectiv 29.000 RON (290 de milioane lei vechi). De asemenea, Mironescu a incasat aproape 86 de milioane lei vechi din colaborari cu Casa Corpului Didactic. Ca reprezentant al Consiliului Local in Adunarea Generala a Actionarilor de la CET, penelista a incasat 125 de milioane lei vechi. La aceasta se adauga alte 86 de milioane lei vechi din indemnizatii de participare la sedintele CL.

Sase terenuri

Penelistul Ion Rotaru incheie anul ca proprietar a 6 terenuri situate in localitatile Margineni, Luncani, Dragomiresti. Consilierul a incasat in ultimul an 250 de milioane lei vechi de la societatea RKS Drumuri si o indemnizatie de ales local in suma de 77 de milioane. De asemenea, conform declaratiei de interese, Rotaru e actionar in societatile Ligone International, Ecobeton SRL si Ro-Investigo, toate detinute in coproprietate cu Liviu Goian, vicepresedintele municipalei PNL.

Cel mai bogat pesedist din CL

Potrivit declaratiei de avere, Irina Florea este cel mai bogat consilier local social-democrat. Florea detine 4 terenuri in municipiul Bacau, din care 3 in intravilan, dar si un teren agricol de 20 de hectare. Consilierul pesedist a incasat in ultimul an 360 de milioane lei vechi din postura de angajat al Cabinetului Presedintelui Consiliului Judetean. Conform declaratiei de interese, Irina Florea apare ca administrator in doua societati – Aniria Grup SRL, respectiv Just Grup SRL.

Draganuta, cel mai avut pedelist

Cel mai avut consilier local democrat-liberal este Constantin Draganuta. Acesta detine, conform declaratiei de avere, depozite la trei banci, cel mai important fiind cel de la Alpha Bank: 120.000 RON (1,2 miliarde lei vechi). Draganuta detine participatii la sapte societati comerciale, pe trei dintre acestea creditându-le cu aproximativ 1,4 miliarde lei vechi.

„Sarac si cinstit”

Consilierii judeteni vor sa ne demonstreze ca sunt la fel de saraci sau de bogati ca oricare dintre noi. Nu prea au bunuri imobile ori mobile, nu au bijuterii, tablouri sau bunuri de valoare. Tonul este dat chiar de presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea. In declaratia sa de avere, edilul are trecut un teren intravilan in Bacau cu o suprafata de 3.120 metri patrati si 2 ceasuri de 3.000 de euro. Presedintele CJ Bacau mai are un card la ING cu 19.000 lei si o asigurare pentru care platea, in anul 2009, 370 lei/luna.

Latifundiar

Un alt personaj important al Consiliului Judetean Bacau este democrat-liberalul Silviu Bondor. In ultima sa declaratie de avere, Bondor are trecut un teren agricol de 10 hectare in Nicolae Balcescu, un altul de 8 hectare in Letea Veche si 2 terenuri in intravilanul municipiului Bacau: de 1.247 mp, respectiv de 1.024 mp. Vicepresedintele Consiliului Judetean Bacau mai are un apartament de 75,96 mp in Bacau si o casa de locuit, tot in Bacau, de 244 mp. La capitolul bunuri mobile sunt trecute un autoturism Volkswagen din 1998 si 3 masini agricole. Datoriile acestuia se ridica la 45.000 euro, iar veniturile realizate impreuna cu sotia intr-un an insumeaza 73.931 lei.

Apartament in Bacau, garsoniera in Bucuresti

Nu este de neglijat nici declaratia de avere a liberalului Ovidiu Cojocaru. Fostul inspector scolar general are un teren in intravilanul comunei Hemeius, un apartament de 81,61 mp in Bacau, o garsoniera in Bucuresti, 2 autoturisme (un Opel Vectra si o Mazda). Veniturile realizate impreuna cu sotia in decursul unui an se ridica la 88.274 lei (valoare bruta). La aceasta suma se adauga si indemnizatia primita ca si consilier judetean. Valoarea acesteia este de 9.600 lei.

Sindicalist de 1,2 miliarde

O avere deloc de neglijat are sindicalistul Aurel Cretu. Social-democratul are doua terenuri in Parava si unul in Bacau, toate primite mostenire. Tot mostenire este si casa din Bacau de 89,78 mp. Are un autoturism Skoda si active de peste 55.000 lei. Aurel Cretu are nu mai putin de 7 locuri de munca: la doua societati comerciale, de unde incaseaza 7.528 lei; la Spitalul Judetean Bacau, unde a fost platit cu 19.499 lei; la Sanitas Bacau, unde a fost remunerat cu 26.400 lei; Consiliul Judetean Bacau, de unde a primit 9.025 lei; este membru in Consiliul Consultativ al AJOFM – 1.659 lei si membru in Biroul Executiv al Federatiei Sanitas România – 15.600 lei. Facând o adunare, impreuna cu sotia, sindicalistul strânge intr-un an nu mai putin de 122.611 lei. Asta DA viata de lider de sindicat!

Trei masini si un tractor

La fel de impresionanta este si averea directoarei de la Spatii Verzi, liberala Viorica Marcu. Are doua terenuri in Traian, un apartament in Bacau, o casa in Traian, o Dacie 1310, un Logan, un Peugeot 307 si un tractor U-650. Viorica Marcu are tablouri si numismatica in valoare de 7.000 de euro. De asemenea, in ultimul an a instrainat terenuri si cladiri pentru care a obtinut 97.000 lei. Activele financiare sunt in valoare de 15.000 euro. Are plasamente de 5.000 de euro. Tot la 5.000 de euro se ridica si datoriile consilierului judetean. Veniturile anuale realizate impreuna cu sotul sunt de peste 55.000 lei.

Tablouri de 35.000 euro

Nici pedelistul Eugen Nechifor Ochenatu nu o duce tocmai rau. Are doua terenuri in Sarata, 2 terenuri in judetul Olt primite mostenire, un teren in Bacau de 25 mp. La capitolul cladiri Ochenatu sta foarte bine. In Bacau are spatii comerciale, un apartament si un garaj. In Sarata are o casa, o crama si alte spatii comerciale. Una dintre investitiile sale preferate sunt tablourile. Colectia acestuia valoreaza 35.000 euro.

Harley Davidson si ceas de 3.000 de euro

Alti consilieri sunt pasionati de motociclete. Nicu Sapca are un Harley Davidson din 2001. Are atât de multe terenuri incât nu au mai incaput in rubrica special creata: doua in Onesti, unul in Orbeni si altele doua in judetul Vrancea. Mai are doua case: una de locuit, una de vacanta, un ceas de 3.000 de euro si venituri anuale de 58.339 lei. La capitolul “modestie” s-au inscris, printre altii, Dumitru Braneanu, Daniela Biri, Carmen Cioltan si Nadia Stan.
Alexandra Zaharia
Lucian Bogdanel

„In slujba propriilor buzunare”. O firma controlata din umbra de sefii Politiei Primariei pazeste cladirile publice din Bacau

In urma restrângerii de personal care a afectat Politia Primariei, mai multe obiective de interes public din municipiul Bacau au ramas fara paza. Serviciul a fost externalizat catre firma Spay Escort. Administratorul societatii – Dorel Ivan – este omul de incredere al sefilor Politiei Primariei. Ivan mai figureaza, potrivit inscrisurilor de la Registrul Comertului, drept administrator al societatilor Global Guard si Global Guard Security. Cele doua firme sunt detinute, in procente egale, chiar de catre sefii Politiei Primariei: Relu Mardare, respectiv Benone Tocila. Mai mult, Spay Escort a incadrat o buna parte dintre lucratorii disponibilizati de la Politia Primariei.

Paza celor mai importante imobile si obiective publice din municipiul Bacau este asigurata, de câteva luni, de o firma in spatele careia se afla chiar sefii Politiei Primariei, Relu Mardare si Benone Tocila. In urma restrângerilor de personal care a afectat indesebi compartimentul de paza din cadrul Politiei Primariei, de paza cladirilor publice se ocupa firma Spay Escort. Potrivit documentelor de inmatriculare de la Registrul Comertului, societatea a fost infiintata in luna iulie 2010. Ea se ocupa de paza Teatrului Bacovia, a Casei de Casatorii, a Bazinului de Inot, precum si a altor imobile de interes public situate in municipiu.

Administrator 3 in 1

Dorel Ivan, administratorul societatii Spay Escort, este un apropiat al sefilor de la Politia Primariei. Mai mult, relatia intre acestia functioneaza atât de bine, incât Ivan figureaza drept administrator al firmelor detinute de Mardare si Tocila. Cei doi sefi de la Politia Primariei detin, in proportii egale, societatile Global Guard si Global Guard Security. Global Guard are incadrati 10 angajati cu care a realizat, in 2009, o cifra de afaceri de 4,1 miliarde lei vechi, in timp ce Global Guard Security a incheiat anul trecut cu 40 de angajati si o cifra de afaceri de 6,69 de miliarde lei vechi. Cea dea doua firma detinuta de cuplul Mardare-Tocila a luat fiinta in septembrie 2007, iar in 2008 avea doar 3 angajati.

“Nu sunt Mafalda sa le stiu pe toate”

Administratorul Spay Escort a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca se cunoaste de multi ani cu sefii Politiei Primariei si ca a lucrat cu ei pe vremea când paza in oras era asigurata de Gardienii Publici. Ivan a mai declarat ca nu cunoaste exact numarul angajatilor de la Spay Escort si nici tarifele practicate de firma. “Nu sunt Nostradamus sau Mafalda sa le stiu pe de rost. Tarifele sunt cele normale, practicate pe piata. Sunt prieten cu ei (n.r. – Mardare si Tocila). Eu am fost angajat la Politia Primariei. Ne stim din 1994, de pe vremea Gardienilor Publici”, a afirmat Ivan. El a mai spus ca nu stie numarul obiectivelor publice aflate in paza Spay Escort. “Habar n-am câte obiective pazim. Eu nu tin evidenta lor, câte sunt publice sau private”, a afirmat administratorul. Acesta si-a amintit, intr-un târziu, ca majoritatea contractelor privind paza obiectivelor de interes public au fost perfectate in intervalul octombrie-noiembrie 2010. Dorel Ivan a recunoscut ca proprietarul Spay Escort, Vasile Tanase, a lucrat – la rândul sau – ani buni in Politia Primariei.

“Am lucrat impreuna”

Abordat de jurnalistii Desteptarii, Relu Mardare – seful Politiei Primariei – a recunoscut ca Ivan este omul sau de incredere. “Am lucrat impreuna la Gardieni. Am lucrat mult timp, de acolo ne stim. Eu eram adjunct acolo”, a dezvaluit Mardare. El s-a aparat afirmând ca nu ar avea nicio legatura cu Spay Escort si ca prezenta lui Ivan in administrarea societatii este o pura coincidenta. “Cu Spay Escort nu am nicio legatura. Dreptul de a fi administrator este dreptul lui. Nu ma priveste”, a spus Mardare. Seful Politiei Primariei a declarat ca a “concesionat” actiunile de la una dintre societatile pe care le detine pentru a nu fi in incompatibilitate cu functia detinuta. Conform declaratiei de interese postata pe situl Politiei Primariei, Mardare detinea, la 21 ianuarie 2010, 50 la suta din Global Guard Security. Conform datelor de la Registrul Comertului, Mardare mai detine si o participatie de 50 la suta la Global Guard SRL.
In ambele firme, seful Politiei Primariei apare asociat cu Benone Tocila, “locotenentul” sau. Tocila a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca serviciile de paza sunt externalizate pentru ca Politia Primariei a pierdut angajatii de la paza. “Au fost disponibilizari preponderent de la paza. Serviciul este acum externalizat. Nu mai avem treaba cu el”, a spus Tocila.

“Pe baiat scria Politia Primariei. Acum scrie Spay Escort”

Adrian Gazdaru, directorul Teatrului Municipal Bacovia, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca paza este asigurata de patru angajati ai unei firme private de paza. Gazdaru a declarat ca plata serviciului prestat revine Primariei Bacau. “O societate privata se ocupa de paza teatrului. Am antamat o firma privata, iar costurile sunt suportate de Primaria Bacau. Eu stiu ca avem trei schimburi de paza. Lucreaza vreo patru baieti, trei in tura si unul la libere, ca sa asigure rotatia pazei”, a declarat Gazdaru. Ana Fasu, sefa Biroului de Stare Civila, a afirmat ca pâna recent paza Casei Casatoriilor era asigurata de Politia Primariei. “Eu am tot paznicii care au fost inainte, cei de la Politia Primariei. I-au preluat o firma. Acuma scrie altceva pe ei, parca Spay Escort. Inainte scria Politia Primariei. Am patru baieti la paza, doi ziua si doi noaptea. La noi se mai face paza si noaptea”, a declarat Ana Fasu.
Bazinul de Inot este, de asemenea, pazit de Spay Escort. Potrivit directorului Florentin Turta, de paza se ocupa o firma privata. “Bazinul de Inot este pazit in permanenta de câte un om de ordine, se acopera 24 de ore din 24. Vin fosti gardieni de la Politia Primariei, care acum au insa altceva inscriptionat pe echipament. Nu stiu cu cine este semnat contractul de paza, fiindca nu noi ne ocupam de asta, ci directia careia ii suntem subordonati in cadrul Primariei Bacau", a afirmat Turta.

“Paza este efectuata de Politia Primariei”

Reprezentantii municipalitatii sustin ca obiectivele publice din municipiul Bacau sunt pazite, in continuare, de angajatii Politiei Primariei si ca nu exista niciun contract de prestare servicii incheiat de Primarie si Spay Escort. “Primaria Municipiului Bacau nu are in derulare niciun contract pentru acest gen de activitati, ca urmare nu a decontat nicio suma. Activitatea de paza tine exclusiv de Politia Primariei”, a afirmat Ion Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei.

140 de angajati disponibilizati

In urma reducerilor de personal din administratie impuse de Guvernul Boc, 141 de lucratori din cadrul Politiei Primariei au fost concediati. Din cei 317 angajati pe care ii avea, Politia Primariei a ramas cu 176. “Disponibilizari au fost din toate sectoarele, dar cu precadere la paza si parcari. Cam 75-80 la suta din totalul disponibilizarilor ar fi de la aceste compartimente. La paza nu mai existau obiective de pazit, nu mai aveam aceste obiective. Parcarile cu plata au sisteme moderne si nu mai era nevoie de lucratorii nostri”, a declarat Florin Podoleanu, purtatorul de cuvânt al Politiei Primariei.

Isi schimba numele in 2011

Potrivit legislatiei, Politia Primariei se afla in subordinea directa a Cabinetului primarului. In urma cu câteva luni, Parlamentul a aprobat o lege in baza careia Politia Primariei se va transforma in Politie Locala. Potrivit Legii 155/2010, domeniile de activitate a Politiei Locale vor fi mai extinse decât cele ale Politiei Primariei: ordinea si linistea publica, circulatia pe drumurile publice, disciplina in constructii si afisajul stradal, protectia mediului, activitatea comerciala, evidenta persoanelor, precum si alte domenii stabilite prin lege. Legea va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2011.
Lucian Bogdanel

Bani cu târâita in scoli

Învatamântul preuniversitar bacauan se confrunta, din acest an scolar, o noua problema: calculul strict al fondurilor pentru plata salariilor, in functie de anumite tarife. Cele mai afectate sunt scolile din mediul rural. Cauza este finantarea per capita, o noua grila conform careia unitatile scolare primesc fonduri în functie de numarul de elevi. Practic, directorii s-au transformat din profesori in contabili. Daca sumele nu se incadreaza in normative, cadrele didactice ramân fara salarii.

Din acest an, conform Hotarârii 1.618 din 23 decembrie 2009, care a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2010, scolile sunt finantate pe baza standardelor de cost pe elev. In functie de aceste tarife sunt stabilite cheltuielile cu salariile cadrelor didactice, inclusiv sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale in bani. Acest lucru a creat insa o degringolada in tot sistemul, mai ales ca tarifele per capita sunt diferentiate pentru fiecare nivel de invatamânt, filiera, profil, specializare, dar, mai ales, in functie de mediul urban sau rural in care functioneaza scoala.

Diferente majore

Finantarile per elev creeaza diferentieri majore in sistem. Pentru invatamânt prescolar cu program normal s-a alocat 1.895 lei/an(urban) si 2.071 lei/an (rural), iar pentru invatamântul prescolar cu program prelungit sumele sunt mult mai mari, de 3.474 lei/an (urban) si 3.474 lei/an (rural). Si in invatamânt primar standardele de cost pe elev sunt diferite, de la 2.180 lei/an (urban) la 2.597 lei/an (rural), iar in invatamântul gimnazial, de la 2.857 lei/an (urban) pâna la 3.494 lei/an (rural). In functie de nivelul de pregatire (vocational sau limbi straine) tarifele cresc. Invatamânt liceal este si el finantat cu 2.713 lei/an/elev, atât in urban cât si in rural, insa costurile sunt diferite la liceele de arta si muzica sau la cele tehnologice.

Nemultumiri pe toate fronturile

Acest tip de finantare a creat deja nemultumiri printre directorii de scoli, care s-au transformat vrând-nevrând din profesori in contabili. “Teoretic ideea este buna, numai daca ar fi fost creata intr-un context mai aproape de realitate. Insa asa cum este acum a creat serioase probleme in intreg sistemul. Nu s-a facut o evaluare prealabila, nu s-a mers pe o perioada de tranzitie. Daca se va merge tot asa, nu mai facem fata, oricâta economie am face”, a spus prof. Gabriel Andrei, director CN “Gh.Vranceanu”. “Si acum vorbim doar de finantarea pentru acoperirea salariilor, insa se pare ca vor fi stabilite alte tarife care sa acopere si celelalte chetuileli. Noi abia ne-am incadrat acum in finantare. Poate ca este o solutie de a ne indrepta catre o stare de normalitate, insa trebuie ca aceste calcule sa fie reale, corecte, nu dupa media costurilor din ultimii 10 ani, cum s-a lucrat acum”, ne-a declarat si prof. Remus Cazacu, director la Colegiul de Telecomunicatii “N.V. Karpen” Bacau.

In rural e jale

Cele mai mari probleme sunt in mediul rural. “Nemultumirea noastra e legata si de faptul ca s-au inchis scoli, s-au comasat clase, nu sunt elevi, nu ne incadram in normative. Pe zona noastra sunt 514 copii, iar finantarea nu se face pe total elevi si pe normativele de clasa, in care nu ne incadram. Este un calcul strict contabil, facut fara o analiza a situatiei din teren”, a precizat si Irina Sava, secretar la Scoala cu Clasele I-VIII “Stefan cel Mare” din comuna Zemes. Si in alte comune situatia e asemnanatoare. “Ne descurcam si noi cum putem. Singurul lucru bun este ca gestionam noi singuri banii. Dar atât. Noi suntem scoala cu personalitate juridica si avem in subordine 3 scoli mari si 7 clase de gradinita. E greu, pentru ca se face diferentierea intre ele, iar cheltuielile pentru profesorii sunt aceleasi”, a aratat si prof. Corneliu Balaita, de la Scoala Balcani.
Roxana Neagu

Citate ghilimele:
“Eu cred ca aceasta finantare per elev va eficientiza totul in sistem. Se vor aloca bani numai acolo unde se va face performanta. Cert este ca pâna la sfârsitul acestui an sunt bani pentru acoperirea salariilor. De la anul, vom vedea ce se va intâmpla.”
prof. Florin Lazar, inspector scolar general la Inspectoratul Judetean Bacau

“E jale peste tot. Am semnale din tot judetul ca directorii abia se descurca. Nu mai vorbim de faptul ca intre timp cadrele didactice au câstigat in instanta drepturi salariale marite pe Legea 221/2008. De unde vor fi platite aceste diferente?”
Manole Chiriac, lider Sindicatul Liber al Invatamântului Bacau

In plina iarna, E.On da inca o lovitura consumatorilor

De doua saptamâni, o parte a locuitorilor din cartierul CFR traiesc un adevarat cosmar. In fiecare zi sunt privati de energia electrica. Si nu pentru o perioada de 1-2 ore, ci pentru un interval de timp greu de imaginat: 8-10 ore.

Neplacuta situatie este cauzata de faptul ca E.ON-ul schimba stâlpii de inalta tensiune. „Suntem disperati. Nici nu stim ce sa facem. Niciunul dintre noi nu contesta oportunitatea acestei investitii, dar momentul a fost ales foarte prost. Nu putem sta fara curent electric! Mi se pare de bun simt sa gaseasca o solutie. De ce nu au facut acest lucru in vara”, ne-a declarat Geta Dumitrasc.

Isi vor cauta dreptatea in instanta

Locuitorii sunt foarte revoltati. Mai mult decât atât, sunt decisi sa strânga semnaturi de la toti cei afectati, sa angajeze un avocat si sa actioneze in judecata E.ON-ul. Cum motiveaza societatea aceasta stare de fapt? „In cursul lunii octombrie, in cartierul CFR din municipiul Bacau au demarat lucrari de modernizare la instalatiile de distributie vizând asigurarea unui nivel al tensiunii de alimentare conform cu standardele, precum si cresterea sigurantei in alimentare pentru consumatorii din zona”, ne-a declarat Sorin Munteanu, purtator de cuvânt al E.ON. De asemenea, ei motiveaza perioada de timp destul de lunga necesara realizarii lucrarilor pentru ca se modernizeaza peste 10 km retea de joasa tensiune si 50 de bransamente individuale, se monteaza doua noi posturi de transformare si se modernizeaza unul deja existent.

Spera sa nu inghete de frig

Valoarea totala a lucrarilor, mai spun reprezentantii E.ON se ridica la aproape 1.000.000 lei. Bacauanii sunt deranjati si de modul in care au fost tratati de catre reprezentantii E.ON-ului. „Am sunat, am asteptat, dar nu mi-a raspuns nimeni. M-am plictisit de câta muzica am ascultat. Este inadmisibil. Peste 30% dintre noi avem centrale termice si inghetam de frig in casa. Eu am o nepotica de 5 luni. Ce sa fac?”, a mai spus Geta Dumitrasc. Cei afectati de aceasta situatie au ajuns la capatul rabdarii. Inca o luna in astfel de conditii este mult prea mult. „Nu vrem altceva decât sa avem o perioada mai mare de timp in care sa avem curent electric. Nu pot sa fac dimineata devreme 30 de grade in casa sa fiu sigura ca nu inghet de frig in restul zilei”, a spus Geta Dumitrasc. Explicatia E.ON-ului este seaca si expeditiva. „Pentru executarea acestor lucrari sunt necesare intreruperi in alimentarea cu energie electrica la consumatorii din zona, clientii nostri fiind informati din timp despre zilele si intervalele orare in care aceste întreruperi vor avea loc. Ii asiguram pe clientii nostri ca marimea zonelor afectate de intreruperi, precum si numarul si durata acestora sunt limitate la strictul necesar, astfel incât lucrarile sa se desfasoare in conditii de siguranta”, a mai spus Sorin Munteanu. Asa ca, bacauanilor din zona nu le ramâne decât sa spere ca lucrarile se vor finaliza intr-un timp mai scurt si ca temperaturile de afara nu vor scadea foarte mult.
Alexandra Zaharia

Iulian Stoican, fost director al Termocet, a incredintat mai multe lucrari firmei cumnatului sau

Consilierul local Iulian Stoican (PNL), fost director al Termocet – in prezent seful sectiei de termoficare a CET Bacau, a incredintat mai multe contracte unei societati ce apartine cumnatului sau, Sorin Palade. Contractele au avut drept obiect efectuarea de reparatii la defectiunile aparute accidental in reteaua publica de termoficare. Sorin Palade a recunoscut, intr-o declaratie data cotidianului Desteptarea, ca a beneficiat de marinimia cumnatului sau, obtinând de la acesta mai multe "ciubucuri". Palade a afirmat ca societatea sa – Term Nord Est – a prins inclusiv lucrari prin subcontractare, insa acestea au avut o valoarea mai mica in comparatie cu contractele dobândite anterior.

Cât timp a fost director al Termocet, Iulian Stoican – consilier local din partea PNL – a incredintat mai multe contracte unei societati ce apartine cumnatului sau, Sorin Palade. Contractele directionate catre firma Term Nord Est, detinuta de Palade, vizau efectuarea de reparatii la defectiunile aparute accidental in reteaua de termoficare a CET. Intr-un interval de câteva zile, la inceputul lui 2007, firma cumnatului Palade a pus mâna pe contracte de aproximativ 500 de milioane lei vechi. "Ciubucul" incasat de patronul societatii Nord Est este semnficativ daca avem in vedere ca in ultimul an, de exemplu, cifra de afaceri a firmei nu a depasit suma de 2,6 miliarde lei vechi.

"Am mai avut lucrari si prin subcontractare"

Abordat de jurnalistii Desteptarii, Sorin Palade a declarat ca societatea sa a câstigat contracte când cumnatul Stoican se afla la timona Termocet insa, a apreciat el, nu din cauza relatiei de rudenie existente intre cei doi. Palade a mai spus ca Term Nord Est a inceput sa nu mai câstige lucrari incepând cu 2008, când contractele scoase la licitatie de CET au depasit capacitatea de lucru a firmei sale. "Nu exista nicio legatura intre lucrarile câstigate si cumnatul Stoican. Eu ce am avut, am avut putin. Ce s-a mai scos la licitatie a fost peste nivelul firmei mele. N-am avut cum sa mai fac fata. Am mai lucrat si cu subcontractatare. Am sapat santuri, am schimbat tevi", a spus Palade. Acesta si-a compatimit cumnatul, lasând de inteles ca Stoican s-ar afla la ananghie. "E fugarit acuma saracu’ si alergat peste tot. Numai el stie. Vine iarna si este tot timpul greu", a declarat Palade.

"Nu-mi mai amintesc"

De cealalta parte, seful serviciului de termoficare din cadrul CET Bacau a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca nu-si mai aduce aminte ce s-a intâmplat cu contractele arvunite de firma cumnatului. "Nu mai tin minte ce a fost atunci. Nu stiu pe de rost ce s-a intâmplat. Nu mai tin minte", a afirmat Iulian Stoican.

4 locuri de munca

Potrivit declaratiei de avere postate pe situl Primariei, consilierul liberal detine, in coproprietate cu social-democratul Alin Nastasa (fost sef al OPC Bacau), un teren de 12.000 de metri patrati, situat in intravilanul Bacaului si achizitionat in 2009. Stoican mai are in proprietate un teren de 780 de mp situat in comuna Magura, precum si o casa construita in 2009. In 2010, consilierul liberal a inchiriat de la Primaria Bacau un spatiu comercial. Stoican detine 3 autoturisme, precum 3 depozite bancare in cuantum de peste 45.000 de euro.
Liberalul figureaza drept angajat, cu contract de munca partial, la Multiservice, societate care a câstigat de-a lungul timpului mai multe licitatii organizate de CET Bacau. De la societatea de termoficare, unde apare ca fiind angajat, Stoican a ridicat in ultimul an suma de 338 milioane lei vechi. Consilierul mai figureaza angajat partial la societatea Tehnorom, el fiind – in acelasi timp – membru in Consiliul de Administratie al Companiei Regionale de Apa.

CET, locul tuturor cumnatilor

In ultimii ani, societatea de termoficare s-a evidentiat drept un exponent al nepotismului si cumatrelii administrative, cazul cumnatilor Stoican – Palade nefiind singular. Primarul Romeo Stavarache l-a promovat intr-o pozitie cheie la CET pe cumnatul sau, Marius Stanila, pe mâna caruia au ajuns cele mai importante achizitii facute de societatea de termoficare. De asemenea, tot Stavarache l-a promovat sef al grupului de cogenerare pe Florin Goga, un asociat din cadrul spalatoriei Prod Cresus. Cei doi au devenit asociati in cadrul Prod Cresus in urma cu 12 ani, Stavarache promovându-l in functia de sef dupa inaugurarea grupului de cogenerare, la mijlocul lui 2008.

Termocet: a crescut intr-un an, cât alte firme in 10

Societatea Termocet a luat fiinta in 2004, imediat dupa preluarea CET-ului de catre Primarie. Firma avea drept unic actionar chiar societatea de termoficare, Termocet fiind – de fapt – o firma creata de CET si al carei obiect de activitate era rezolvarea defectiunilor accidentale aparute in reteaua de termoficare. Consiliul de Administratie al CET “dirija” firma Termocet, insa de administrarea acesteia s-a ocupat Stoican care, timp de mai multi ani, a indeplinit functia de director al societatii. Ulterior, Termocet a fuzionat – prin absorbtie – cu CET pentru ca sustinerea activitatii firmei devenise nerentabila pentru societatea de termoficare. Mai mult, in numai doi-trei ani, Termocet a ajuns sa aiba incadrati peste 340 de angajati, in conditiile in care pentru activitatile prestate abia daca avea nevoie de 250. La data preluarii de catre CET a firmei Termocet, mai multi angajati ai acesteia au fost disponibilizati.
Lucian Bogdanel

Salariile de “afara”, magnet pentru personalul medico-sanitar

Recrutarea fortei de munca in domeniul sanitar este o activitate care se desfasoara sustinut si organizat in România. Suntem o adevarata pepiniera de medici, asistenti si, mai nou, infirmieri. Acestia nu mai rezista in spitalele care le ofera 400 de lei pe luna, dupa reducerea de salarii din vara. Unii dintre ei pleaca peste hotare chiar daca sunt in prag de pensionare.

Cel mai amplu eveniment de recrutare al anului a fost Târgul International de Cariere Medicale si Farmaceutice, care a avut loc in Bucuresti la inceputul acestei luni. Acesta a ajuns la a V-a editie, dar caravana de job-uri a trecut si prin alte judete din tara. Medici, asistenti si farmacisti din Bacau au studiat ofertele prezentate ultima oara la Iasi. Agentiile de recrutare sunt in general din Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Danemarca, Germania, Franta, Elvetia, Belgia, Norvegia, Spania, dar si tocmai din SUA si Noua Zeelanda. Medicii specialisti cu experienta sunt tinta angajatorilor, dar exista oferte si pentru incepatori. Cele mai cautate specialitati sunt: anestezie si terapie intensiva, medicina de urgenta, radiologie. Coincidenta sau nu, tocmai de medici in aceste specialitati este nevoie si in spitalele românesti. Recrutatorii straini vin cu argumente imbatabile: salarii chiar de 10-20 de ori mai mari decât in România si sansa de a munci intr-un loc “in care daca ceri ceea ce ai nevoie pentru a ajuta pacientul ti se si da”, dupa cum a explicat dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor. Acesta a atras atentia ca Europa este pregatita sa absoarba un mare numar de specialisti, mai ales români “care s-au obisnuit sa faca medicina in orice conditii”. Se estimeaza ca in urmatorii ani deficitul de specialisti se va adânci.

"Ne pleaca asistentii profesionisti"

Salariul incomparabil mai mare care se asigura in statele avansate ale Uniunii Europene atrage ca un magnet tot mai multe asistente medicale, dar si alte persoane cu o pregatire profesionala mai modesta care se ocupa de ingrijirea bolnavilor. Din ce in ce mai multe asistente medicale isi depun dosarul pentru a pleca la munca in strainatate. Dovada sta faptul ca, fata de anii anteriori, in 2010 s-au inregistrat mai multe cereri de eliberare a adeverintei de membru al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România (OAMMR). Pâna ieri, au solicitat aceasta adeverinta de la Filiala Bacau a OAMMR 43 de asistente medicale. In 2009 au fost numai 16 cereri, in 2008 – 39, iar in 2007 – 41. "Toate cele care au solicitat adeverinta spun ca pleaca pentru ca nu pot trai din banii pe care ii câstiga aici, ne-a spus Minodora Chicea, presedintele OAMMR, Filiala Bacau. Sunt mult mai bine platite unde merg sa munceasca. Este un numar rezonabil, totusi, de cereri. Dar este ingrijorator ca ne pleaca profesionisti, de toate vârstele, care lucreaza in spitale, la cabinetele medicilor de familie sau chiar in mediul privat. Pe de alta parte, ne bucuram ca asistentele noastre medicale sunt cautate pentru profesionalismul lor." Anul acesta, cele mai multe asistente s-au dus sa lucreze in Anglia. Urmeaza Italia, Belgia si Olanda. Dar unele asistente aleg sa lucreze intr-o tara foarte indepartata, ca de exemplu, Canada. Cele mai multe dintre ele au nimerit-o foarte bine. Lucreaza in spitale sau clinici ori chiar intr-o unitate medicala de renume mondial. Una dintre asistentele care au renuntat la serviciul din Bacau, lucreaza de multi ani la Spitalul Universitar din Oxford.

Pentru bani mai multi, si infirmierele iau calea strainatatii

Avantajele sunt net superioare, comparativ cu ce le ofera statul român asistentelor medicale pentru munca pe care ele o presteaza. Dar la serviciul pe care il are in spital renunta si multe infirmiere si ingrijitoare. "Din unitatea noastra au plecat putine asistente, dar tot mai multe infirmiere si ingrijitoare se duc sa lucreze in strainatate, ne-a spus dr.Aurelia Taga, managerul Spitalului de Pediatrie. Nu au incotro. Ne-au spus ca nu au cum sa traiasca din salariul pe care il câstiga la noi." In Spitalul de Pediatrie, dupa reducerea cu 25 la suta a veniturilor salariale, infirmierele iau intre 655 si 837 lei iar ingrijitoarele, intre 473 si 719 lei. Intr-o tara europeana avansata li se ofera cel putin 1.000 de euro.

Strategie de personal

Pentru a pleca in strainatate, medicii si asistentii trebuie sa faca dovada studiilor si a calificarii prin acte pe care Ministerul Sanatatii sa aplice apostile. Dosarele se depuneau la minister, dar de la 1 septembrie acestea se primesc la directiile judetene de sanatate publica. Versiunea oficiala a fost aceea ca se vine astfel in sprijinul celor care intentioneaza sa plece la munca in strainatate. Ministerul a trecut chiar la amenintari fata de functionarii din DSP-uri, cei vinovati de intârzierea dosarelor fiind sanctionati prin taierea lefurilor. In realitate s-a produs un blocaj, dar la nivelul ministerului. DSP Bacau a trimis peste 80 de dosare la MS, dar numai doua, ale unor medici, s-au intors cu documentele autentificate. Unii solicitanti risca sa piarda locul de munca gasit in strainatate si suspecteaza ca li se pun bete in roate.
Elena Tintaru
Doina Mincu

In Anglia, o asistenta care lucreaza intr-un spital câstiga 2.600 de lire sterline si are posibilitatea sa locuiasca intr-un camin special construit pentru cei care vin din afara. Pentru medici, ofertele financiare sunt irezistibile: salarii intre 150.000 si 200.000 euro/an in Germania, Danemarca, Norvegia si Suedia.

Jihad la Buhoci

Social-democratii intentioneaza sa retraga sprijinul politic acordat primaritei de Buhoci, Rodica Odobisteanu (PSD). In ultimele luni, zeci de plângeri formulate de functionarii Primariei Buhoci, precum si de notabilii comunei, incrimineaza practicile neortodoxe ale primaritei. Aceasta este acuzata ca isi bruscheaza angajatii, ii injura si ameninta, declarând ca are spatele asigurat de greii din PSD. Una dintre sesizarile transmise ajunsa pe masa Prefecturii Bacau este semnata inclusiv de preotul comunei, Daniel Florin Ursu.

Mamaliga sta sa explodeze la Buhoci, unde – pe fondul nemultumirilor generalizate ale functionarilor primariei – PSD vrea sa-i retraga sprijinul politici edilului Rodica Odobisteanu. In ultimele luni, zeci de sesizari si plângeri formulate de functionari ai Primariei Buhoci precum si de notabili ai comunei au ajuns pe masa prefectului si a presedintelui Consiliului Judetean. Acestea incrimineaza practicile neortodoxe ale primaritei. Functionarii se plâng ca Odobisteanu le aduce injurii si ii ameninta fatis, refuzând in acelasi timp sa-si indeplineasca atributiunile de serviciu. De asemenea, unii dintre functionari afirma ca primarita obisnuieste sa se laude ca are un sprijin politic consistent din partea deputatului Gheorghe Antochi, respectiv a presedintelui CJ Dragos Benea. "Sunt multe abuzuri facute de aceasta primarita, dar tot ce am sesizat nu prea s-a luat masuri, parca are dreptate când spune ca ea are pe deputatul Antohi, pe d-nul Benea, pe d-na Cliveti, pe d-na Mitrea si toti o apara orice ar face", se arata intr-una din sesizarile remise Prefecturii la mijlocul lunii noiembrie.

"Drumurile noastre se vor desparti de la anul"

Dragos Benea a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca primarita de la Buhoci are o problema de relationare cu subalternii si ca este foarte probabil ca PSD sa-i retraga sprijinul politic la inceputul anului viitor. Seful CJ a mai afirmat ca situatia din comuna nu este noua si ca despre ea s-a discutat in interiorul PSD, fara insa a se lua o decizie oficiala. "Primarita de la Buhoci are o problema evidenta si confunda de multe ori Primaria si Consiliul Local cu propria firma. Se discuta in PSD despre acest fapt si din punctul meu de vedere se poate vorbi doar de o prezenta scriptica a ei in PSD. Sigur, nu toti s-au nascut primari, mai putem invata in timpul mandatului, dar dânsa manifesta o modalitate de dialog si colaborare care nu face cinste nimanui. Nu e oficializata o delimitare de dânsa, dar nici nu e departe acea zi. Probabil ca la inceputul anului viitor, drumurile noastre se vor desparti", a apreciat Benea.

Situatie grava

Prefectul judetului Bacau, Constantin Scripat, a declarat pentru Desteptarea ca e va deplasa de urgenta in comuna pentru a vedea ce se mai poate face in cazul primaritei. Scripat a spus ca situatia e grava daca pâna si preotii din comuna au ajuns sa faca sesizari la Prefectura. "Conflictul si semnalele pe care le-am primit ma determina sa ma deplasez chiar mâine (n.r. – astazi) la fata locului. Desi la prima strigare as fi tentat sa-i dau dreptate si s-o apar pe primarita, aceasta se pare ca are anumite probleme in primul rând cu colaboratorii din Primarie. Acolo este ceva, in mod clar, daca s-a ajuns ca preotii si profesorii sa faca sesizari la Prefectura", a spus prefectul.

Celebra pentru bataia de la Biblioteca

In martie 2009, numele Rodicai Odobisteanu a aparut in buletinele de stiri ale televiziunilor centrale. Aceasta era acuzata ca ar fi batut-o pe bibliotecara din comuna, chiar la locul de munca. Incidentul s-ar fi iscat de la o biata cheie cu care urma sa fie incuiata biblioteca. "Sunt toata vânata. Nu suntem aici sa lucram la stâna", a declarat presei, la momentul respectiv, bibliotecara agresata.

Cu telefonul inchis

Am incercat, in repetate rânduri, sa luam legatura cu primarita Odobisteanu. Initial, aceasta a respins apelurile telefonice efectuate de jurnalisti, iar intr-un târziu a inchis telefonul.
Lucian Bogdanel

Dupa prima ninsoare mai serioasa au si aparut problemele in municipiul Bacau. Desi majoritatea strazilor centrale au fost deja deszapezite, nu acelasi lucru l-au facut si reprezentantii spatiilor comerciale. Pietonii prefera sa mearga pe strada de frica sa nu-si rupa picioarele.

Ninsoarea din ultimele zile creeaza deja pro­bleme pietonilor. Daca in centrul orasului, lucratorii primariei au inceput sa curete trotuarele de gheata, nu acelasi lucru se intâmpla si in zonele periferice. Pietonalele sunt acoperite de gheata, iar oamenii prefera sa mearga pe strada. Sunt insa si reprezentanti ai unor societati co­merciale care nu si-au curatat nici pâna acum zapada din fata magazinelor. Conform HCL nr. 223/2001, acestia risca amenzi usturatoare daca nu fac acest lucru. Politistii comunitari sunt cei res­ponsabili, care trebuie sa verifice si sa-i sanctioneze pe cei care nu respecta aceasta norma. Nu doar societatile comerciale pot primi astfel de amenzi, ci si persoanele fizice. Locatarii sunt cei care trebuie sa curete gheata din jurul blocurilor. De pe data de 5 decembrie, reprezentantii Politiei Primariei au inceput in centrul orasului actiunile de verificare. “In prima faza noi facem o somatie si abia apoi trecem la aplicarea de amenzi contraventionale. Pâna acum nu am aplicat nicio sanctiune. Valoarea acestora difera. Pentru societatile comerciale, amenzile pornesc de la 600 de lei si ajung pâna la 1200 de lei, iar in cazul persoanelor fizice amenzile sunt intre 200 si 400 de lei”, a declarat Florin Podoleanu, purtator de cuvânt Politia Primariei Bacau. Anul trecut, Politia Primariei a aplicat 44 de amenzi contraventionale, in valoare totala de aproximativ 8800 de lei.

Cazuti pe gheata

In ultimele doua zile, din ce in ce mai multe persoane au ajuns la spital cu fracturi, asta dupa ce au alunecat pe gheata si au cazut. “In ultimele zile, pe fondul precipitatiilor abundente, numarul persoanelor care au alunecat pe gheata si au suferit diferite traumatisme ale membrelor a crescut de la 2-3, cât aveam in mod obisnuit intr-o tura de 12 ore, la aproximativ 5-6 persoane. Acestora le-a fost acordat primul ajutor medical si au fost transportate la spital”, a declarat dr. Adrian Colibaba, director medical Serviciul de Ambulanta Bacau. Principalele traumatisme pe care le sufera persoanele cazute pe gheata sunt cele de membru superior, “sau la persoanele vârstnice, foarte periculoase sunt fracturile de membre inferioare, in special cele de col femural, care produc invaliditati destul de grave”, a mai precizat dr. Adrian Colibaba.
Sinziana Filimon