„In fiecare dintre noi exista un copil etern. Suntem din copilarie asa cum suntem dintr-o tara.” – Antoine de Saint-Exupery-

In preajma sarbatorilor de iarna, copiii din orasul de sub Magura au primit un nou cadou: un loc in care pot gasi cartile si jucariile pe care si le doresc, fara sa plateasca nimic. Ludoteca este un loc mirific de joaca, dar si un spatiu in care cei mici pot lua acasa jucarii pe care nu si le permit. Si copiii vor mereu si mereu alte jucarii. Chiar daca s-au jucat ii alti prichindei cu ele, papusile, cartile, camioanele de lemn, cuburile, jocurile de logica, ursuletii de plus si animalutele de tot felul, trusele de colorat, de cusut sau de modelat sunt ca si noi. Ar fi prea mult sa reproducem aici inventarul ludotecii care cuprinde sute de jucarii care pot fi imprumutate gratis. Prima ludoteca din România a fost deschisa in 1992, tot la Târgu Ocna, de catre distinsa doamna Argelia Lederman, presedinta Asociatiei Espoiroumanie, la Clubul Copiilor, sub forma de cerc aplicativ. Noua ludoteca a fost amenajata in sediul fostei Scoli profesionale, va avea o activitate in regim de biblioteca si va oferi o alternativa la educatia copiilor cu vârste cuprinse intre 3 si 14 ani. Ca sa poata deveni membri ai ludotecii, cei mici trebuie sa vina insotiti de parinti, sa se inscrie, apoi poate veni singur sa imprumute orice obiect si sa-l aduca inapoi dupa o saptamina. Imprumutul poate fi prelungit pâna la douazeci de zile, fara nici o taxa, singura obligatie fiind ca jocul sa fie returnat la timp si in starea in care a fost imprumutat. Ideea de a infiinta o noua ludoteca in Târgu Ocna i-a apartinut lui Cristian Filiuta, vicepresedinte al asociatiei « Familia » din Tisesti, asociatie care functioneaza ca un tip de activitate a asociatiei elvetiene Espoiroumanie. Propunerea a fost concretizata de catre asociatia Espoiroumanie, cu sprijinul doamnei Argelia Lederman, a Primariei si Consiliului Local. Trebuie subliniat insa ca, amenajarea noului loc de joaca al copiilor n-ar fi fost posibila fara ajutorul ludotecilor din Elvetia si in special al celor din Geneva, precum si al familiilor elvetiene si unor magazine care au donat materiale necesare. La un moment dat, totul poate fi asemuit unui joc. Si pentru ca suntem in preajma sarbatorilor de iarna, gândul ne fuge la Mos Craciun si ne intrebam de unde vine veselia lui nemuritoare. Nu cumva Mosul este un copil dornic de joaca?
Viorica Sultanel

De la intoxicatii la dependenta

In registrele de internare din spitale apar tot mai des pacienti care ajung in atentia medicilor dupa ce au consumat celebrele de acum ”etnobotanice”. Locul intoxicatilor a fost luat de dependenti. Medicii povestesc despre tineri care au abandonat facultatea din cauza drogurilor “usoare”. Nu doar adolescentii sunt vulnerabili, ci si tinerii mai copti. Un barbat de 30 de ani a murit intoxicat cu o substanta care a ramas un mister.

Daca in urma cu câteva luni sau un an medicii se confruntau cu intoxicatii in rândul consumatorilor de droguri usoare, acum au tot mai multe cazuri de dependenta. “Era mai simplu când veneau doar cu intoxicatii, ne-a declarat dr. Carmen Covrig, medic psihiatru la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Ii «scoteam» din starea aceea si plecau acasa. Acum vin cu dependenta. Sunt tineri, aproape niste copii. Au ajuns sa dizolve in apa de la chiuveta tot felul de substante luate de la magazinele astea si apoi sa si le injecteze. Nu spunem mai multe, ca le dam idei.” In cele mai multe cazuri, pacientii nu vor sa dezvaluie numele substantelor consumate sau chiar neaga ca s-ar fi drogat. Medicii recunosc insa simptomele.

Un caz de neuitat pentru personalul sectiei de psihiatrie a SJU este cel al unui tânar de 30 de ani. Acesta a fost adus la spital cu ambulanta in urma cu câteva saptamâni. Prezenta semnele unei intoxicatii cu o substanta necunoscuta, care ii daduse tulburari de ritm cardiac. Tânarul nu a recunoscut ca ar fi consumat vreun drog. A intrat in stop cardiac, iar medicii s-au chinuit sa il resusciteze mai mult de o ora si jumatate. Echipajul de la Ambulanta, cel de la SMURD, medicul de garda de la Urgenta si personalul sectiei de psihiatrie s-au chinuit in zadar sa-l salveze. Nici macar dupa necropsie nu s-a identificat substanta care i-a curmat viata.

Doctorii cer masuri radicale

Produsele etnobotanice se gasesc in toate zonele orasului, magazinele care le comercializeaza fiind din ce in ce mai numeroase. Plasate strategic, in jurul unitatilor de invatamânt, astfel incât sa se afle in calea consumatorilor-tinta, aceste magazine sunt o tentatie cu risc mortal. Medicii, care dau zi de zi piept cu efectele acestei noi mode printre tineri, cer sa se ia masuri. “Autoritatile trebuie sa ia masuri radicale, este parerea ferma a dr. Covrig. Sa le inchida, iar patronii nu au decât sa isi caute dreptatea in instanta. Este pacat sa fie distruse vieti si familii.” Medicul psihiatru ne-a declarat ca a intâlnit cazuri de studenti, chiar si la medicina, care au abandonat studiile din cauza dependentei. “Cunoastem elevi de liceu care au avut rezultate bune la invatatura, dar pe care parintii nu i-au lasat la facultate fiindca devenisera consumatori de droguri.”

Tentatii la tot pasul

“Pe strada Banca Nationala, de exemplu, pe o distanta de 200 de metri, sunt deschise 4 magazine de vise, ne-a declarat un parinte. Stiam ca trebuie sa se respecte o distanta de 1.000 de metri intre aceste magazine si unitatile scolare, or, cele de pe Banca Nationala sunt prea aproape de Scoala «Al.I. Cuza» si Colegiul «Ferdinand I». Sunt in drumul elevilor. Desi am copilul destul de mare, sau poate tocmai de aceea, il iau in fiecare zi de la scoala pentru ca mi-e teama sa nu cedeze tentatiei. Am vazut pusti de 13-14 ani cumparând pliculete prin geamurile doar putin deschise ale magazinelor. In alta seara, am auzit cum un zdrahon de om ii chema pe doi tineri sa le dea un plic «din partea casei».”
Doina Mincu

Medicul Carmen Covrig le-a vorbit, saptamâna trecuta, despre capcana drogurilor liceenilor de la Colegiul National “Ferdinand I”. Actiunea face parte dintr-un program in care sunt parteneri Inspectoratul Scolar Judetean, Casa Corpului Didactic, Agentia Nationala Impotriva Traficului de Persoane Bacau si Centrul Antidrog.

Dezbaterea publica privind infiintarea de noi arii protejate pe Valea Trotusului si pe Valea Zeletinului a avut loc vineri, la Directia Agricola. Au participat primarii din judet, directorii unor institutii, reprezentantii organizatiilor de mediu si ai firmelor din domeniul exploatarii lemnului. Cel mai inversunat impotriva extinderii zonei protejate din judetul Bacau a fost Patronatul din Industria Lemnului. “E clar ca in aceste arii protejate sunt niste interese”, a afirmat presedintele Toader Balcanu, adaugând ca unii deja au pus ochii pe niste fonduri. Patronatul solicita “sa se reduca la maximum numarul acestor arii protejate”, aratând ca exploatarea lemnului e singura sursa, singurul mod de existenta al localnicilor de pe Valea Muntelui. “Daca le luati si asta, va rog sa inchideti judetul”, a declarat Balcanu, enervat. El sustine ca masa lemnoasa exploatata va fi redusa cu 27 la suta, ceea ce inseamna ca din 800.000 mc vor disparea 200.000. Agentii economici sunt convinsi ca extinderea zonelor protejate va afecta economia judetului: profitul va fi mai mic, iar locurile de munca, mai putine. Nici specialistii din domeniul agriculturii nu au fost de acord cu extinderea Retelei “Natura” 2000” si cu propunerile facute de organizatiile de mediu. Ioan Melinte, directorul APIA Bacau, a vrut sa stie “cine sunt aceste ONG-uri” care propun extinderea ariilor si a adaugat ca nimeni nu poate lua o decizie “in numele a mii de oameni” care vor fi afectati de aceste situri.

Vor sa creasca vite, nu lupi…

Paul Toderica, seful ARPM, a incercat sa calmeze spiritele, explicându-le invitatilor ca tocmai de asta are loc dezbaterea publica, pentru consultarea primarilor si a specialistilor. Unii au incercat sa explice ca trebuie sa ne gândim la generatiile viitoare si sa ne amintim mai des de protejarea padurilor, nu doar la inundatii. Zadarnic, argumentul economic a tras mai mult la cântar. Ca stat al UE, va trebui sa completam Reteaua “Natura 2000”, insa avem libertatea sa decidem unde vor fi aceste situri. “Din ce am vazut in alte tari, aceste arii protejate sunt un dezastru pentru zona respectiva”, a afirmat Ioan Chiriac, directorul DADR, dând exemplul unei regiuni muntoase din California in care s-au facut investitii uriase in irigatii. Fiind descoperita o specie noua de peste, “ONG-uri de mediu au interzis ca apa sa scada sub un anumit nivel, pentru a proteja specia, ceea ce a avut un efect dezastruos pentru fermieri”. Nici primarii nu sunt de acord cu proiectul. Ei sustin ca “e o porcarie” si se intreaba “de ce se propun arii doar in Moldova, si nu in Harghita, daca sunt asa de bune pentru sanatatea mediului?” Constantin Radulescu, primarul din Asau, arata ca nimeni nu va accepta: “De ce sa creasca numarul ursiIor si lupilor? Sunt destui, si asa rup vitele. Oamenii vor sa creasca oi si vite, nu lupi. Daca se opreste exploatarea lemnului s-a terminat cu zona. Nu sunt alte surse. Când moare un miner cu pensia de 16 milioane ne luam de cap ca nu mai are cine sa plateasca impozitele.” Ioan Selaru, edilul din Zemes, afirma ca s-a consultat cu specialistii si cu locuitorii, iar raspunsul este negativ: “Nu suntem de acord. La noi sunt proprietari de paduri, exploatari si obiective petroliere care ar avea de suferit. Un sit nu ar face decât sa blocheze putinele activitati care se mai deruleaza in zona”.
Silvia Patrascanu

Alianta Stavarache – PSD se pregateste sa mearga la notar

Ecuatia alegerilor locale din 2012 ar putea fi rezolvata inca de anul acesta daca PNL si PSD vor incheia un parteneriat cerut cu insistenta de seful Consiliului Judetean (CJ), Dragos Benea (PSD). Eminamente politica, intelegerea ar avea ca pretext colaborarea administrativa dintre Primaria Bacau si CJ pe proiecte cu finantare europeana. In realitate, pactul dintre cele doua formatiuni are in vedere transarea disputei privind presedintia CJ, respectiv conducerea primariei municipiului de resedinta. Calculul politic va functiona precum „reciprocitatile” de odinioara din fotbalul românesc: PSD isi va securiza functia de presedinte al CJ, in timp ce PNL va pastra linistit functia de primar, fara teama ca PSD va lansa in cursa electorala un candidat de calibru. Alianta PNL – PSD are insa si o necunoscuta majora: disponibilitatea lui Stavarache de a salva de la „inec” partidul lui Benea. Ce-l determina pe liderul PNL sa intinda o mâna de ajutor partidului pe care l-a „injurat” vreme de doua mandate?

Anuntatul pact Stavarache – PSD pare sa-si aiba originea in proverbul „Dusmanul dusmanului meu e prietenul meu”. Altfel, nu poate fi explicata „gratia” cu care liderul penelist este dispus sa intinda o mâna de ajutor unui PSD care – potrivit lui Benea – este destructurat in judet in proportie de aproape 50 la suta. De ce ar salva Stavarache un partid pe care l-a defaimat ani de zile si cu care s-a luptat la cutite, tocmai atunci când acel partid poate fi infrânt in alegeri? Tocmai pentru ca poate fi infrânt.
Disponibilitatea lui Stavarache de a se alia cu PSD e motivata, in parte, de dorinta penelistului de a-si infrânge fostii colegi „dezertati” din partid in 2010 si ajunsi lideri ai PDL Bacau. Pe de o parte, PSD se transforma intr-o unealta pe care Stavarache o foloseste la „rezolvarea” problemei numita PDL, pe de alta parte liberalul tine sub control PSD, dusmanul natural impotriva caruia seful PNL a dus campanii negative pe toate fronturile.

Benea si lamurirea partidului

Dragos Benea are, la rândul sau, un interes explicit: acela de a promova in interiorul propriului partid ideea ca PSD poate sa piarda sefia CJ si ca acesta este un risc major pentru partid daca nu se incheie urgent o alianta cu PNL. Discursul sefului CJ arata ca in PSD nu s-a luat inca o decizie clara in acest sens. Afirmatiile cu tenta apocaliptica facute de Benea in ultima perioada atesta faptul ca, pentru a obtine in interiorul conducerii PSD Bacau un vot favorabil aliantei cu PNL, seful CJ are in plan inocularea ideii de slabiciune a partidului. Astfel, isi imagineaza Benea, „afacerea” presedintiei CJ ar putea fi solutionata cu un an si jumatate inaintea localelor programate pentru vara lui 2012. In acest context, nu trebuie uitat ca alegerea presedintelui de CJ, cel putin in actuala formula a legii electorale, se face prin vot uninominal intr-un singur tur. Cu alte cuvinte, câstigatorul ia tot.

Ofensiva PDL in judet: „sa promovam figuri noi”

Principala temere a lui Benea o constituie ascensiunea PDL in judet. Pentru prima data de la Revolutie, PSD nu mai are cel mai mare numar de primari in Bacau. PDL l-a depasit din acest punct de vedere, diferenta reala dintre cele doua partide fiind „de aproape 10 primari”, dupa cum a recunoscut chiar seful CJ. Teoretic si practic, liderii democrat-liberali arata ca sunt capabili sa infrânga PSD in Bacau chiar daca PDL sta prost in sondaje. Atuurile pe care vor miza pedelistii sunt controlul resurselor, fapt ce le va permite sa racoleze tot mai multi primari din judet, respectiv faptul ca PSD este un partid puternic uzat dupa 20 de ani de hegemonie in Bacau. Frecventa cu care liderul pedelist – Gabriel Berca – sustine imperativul promovarii de figuri politice noi arata ca sub aspectul resursei umane PDL are probleme. Inflatia retorica de tipul „ne vom bate pentru a veni cu oameni credibili” denota un complex intern al partidului care pare a nu avea inca oamenii potriviti la locul potrivit. In plus, Gabriel Berca va intâmpina o problema particulara care isi are originea in plecarea sa din PNL: Berca trebuie sa convinga electoratul ca nu e traseist politic si ca a plecat din PNL pentru ca nu mai putea coabita cu Stavarache.

Liberalii isi trag seva din „cadavrul” pedelist

Fara sa faca mare lucru, PNL profita la maxim de pe urma crizei economice care a ingropat votul urban al PDL. Pentru ca in mediul urban PSD se confrunta, de mai multi ani, cu o criza de credibilitate – in mun. Bacau, in Moinesti, in Comanesti sau la Tg. Ocna, PSD e aproape inexistent – votul care apartinea odinioara PDL a basculat inspre PNL. De aici si aparentul confort care domneste in tabara condusa de Stavarache&co, mai ales ca definitiva „domesticire” a PSD – in perspectiva unei aliante cu acest partid – transforma PNL intr-un actor politic important. Chiar daca gruparea Berca – Banu i-a subtilizat lui Stavarache 17 primari, votul urban al PNL, pe fondul picajului PDL, ar putea suplini – cu succes – diminuarea peste noapte a numarului de primari liberali din judet.

Onesti, reduta cheie

O batalie cheie in 2012 se va da la Onesti. Cine va câstiga municipiul de pe Trotus este foarte probabil sa câstige si Consiliul Judetean. Deputatul PNL Ionel Palar o stie. De aceea si-a facut birou parlamentar la Onesti. PNL va miza pe Mihaela Badic, primarita comunei Helegiu, „mutata” in functia de sef al organizatiei liberale onestene. Aceasta se anunta a fi candidatul PNL la Primaria Onesti. PDL va miza pe un greu – Valerian Vreme, actualul ministru al Comunicatiilor. PSD va paria pe fosilizatul Emil Lemnaru, primar care in 2012 va face majoratul: se va afla de 18 ani la conducerea orasului.
Lucian Bogdanel

Tema electorala:
Mitul primarului român care a atras cele mai multe fonduri europene

In lipsa unor contracandidati puternici, actualul primar al Bacaului pare sa-si fi aranjat ploile pentru un posibil al treilea mandat. Mai ales ca in anul urmator, Stavarache va initia un val de taieri de panglici, receptionând – dupa ani de zile – proiecte demarate de fosta administratie condusa de Sechelariu (groapa de gunoi, statia de epurare si alimentarea cu apa de la Valea Uzului etc). De altfel, obiectivele ce urmeaza a fi inaugurate se vor o justificare a temei electorale pe care, e tot mai evident, Stavarache va marsa in 2012: mitul primarului român care a atras cele mai multe fonduri de la Uniunea Europeana. Peste doi ani, candidatul PNL la Primaria Bacau va incerca sa se vânda, in mod cert, sub aceasta eticheta.

Au venit de la tara sa studieze la oras

In municipiul Bacau, la unul din colegiile de top, functioneaza o clasa in care invata copii de nota 10 ce provin strict din mediul rural. Acestia beneficiaza de burse de studiu, in cadrul unui program guvernamental ce-si propune sustinerea copiilor ce traiesc in familii cu venituri modeste.

17 copii din mediul rural care provin din familii cu venituri mici invata de doi ani in Bacau, gratie unui program guvernamental de acordare de burse de studiu ce vizeaza sprijinirea copiilor capabili de performanta. Practic, toti acesti elevi au plecat de lânga familiile lor pentru a studia la oras. Copiii provin din toate colturile judetului, de la Stanisesti si Colonesti, pâna la Oituz, Livezi si Strugari. Au venit in Bacau, la Colegiul National “V. Alecsandri”, inca din clasa a V-a, iar acum sunt in a VII-a si deja obtin rezultate foarte bune.

Profita din plin de sansa lor

Denisa, Alexandru, Silvia, Codrin, Delia sunt doar câteva nume ale acestor copii minunati, frumosi, deschisi, inteligenti, care au avut sansa de a-si continua studiile la o scoala moderna, de a interactiona cu alti elevi, de a trai practic o noua viata, cu mult diferita fata de cea de acasa. “Fiind cei mai buni copii din scoala am fost selectati de directori si ni s-a spus sa venim aici sa invatam mai bine. E bine aici, destul de greu departe de casa, dar ne-am obisnuit. Vinerea mai plec acasa”, ne-a spus sincera Silvia Molter, venita in Bacau tocmai din Bibiresti – comuna Ungureni. Acasa mai are o sora, mai mare, iar parintii nu lucreaza. In aceeasi situatie este si Ionela Vinau, care a ajuns sa studieze in Bacau venind de la Colonesti. “Aceasta sansa inseamna foarte mult pentru mine. Nu e foarte greu. Doar dorul de parinti ma macina, dar ma iau cu ceilalti colegi si reusesc sa trec si de asta”, ne-a declarat timid, din prima banca. Mai are patru frati, iar situatia din familia ei este “grea”, dupa cum recunoaste. “Mai vine sora mea mai mare pe la mine. Parintii nu pot, sunt ocupati”, a mai adaugat cu ochii in lacrimi, ascunzând cu greu emotiile din glas.

Orfani de un parinte

Doi dintre copiii din clasa sunt orfani de un parinte, altii sunt crescuti doar de bunici, iar in cazul a inca trei dintre ei, mama si tata “au plecat in Italia sa ne aduca bani.” Marian Alexandru Ghincea a venit in Bacau din Stanisesti. Tatal i-a murit in urma cu doi ani, chiar in perioada când el primise vestea ca “a fost recrutat de domnul director”. “Situatia mea e mai dificila. Mai am si o sora. Dar eu am fost unul dintre cei trei elevi alesi. Mai am o verisoara aici si inca un prieten, tot din comuna. Aici e perfect pentru mine. Mi-am facut prieteni printre colegi, m-am obisnuit sa stau si la camin. As vrea sa continui studiile tot aici. Nu stiu inca ce cariera o sa-mi aleg, ca mai am timp”, ne-a marturisit Marian, un tip mereu vesel, plin de viata si foarte istet. “Pentru mine e cel mai important lucru care mi s-a intâmplat pâna acum in viata, ne-a zis si Stefana Vrabie, din Orasa – Livezi. O sa fiu mai bine pregatita in viata si o sa am mai multe studii.” Notele lor sunt bune si foarte bune. “E mult mai frumoasa viata aici, la oras, chiar daca e greu departe de casa. Colegii mai mari ne duc la filme, la muzee, la teatru. E sansa noastra de a ajunge cineva in viata”, a continuat si Alexandru Paval, din comuna Strugari, sat Petricica.

Ore suplimentare prin “school after school”

Cei 17 copiii bursieri beneficiaza de conditii de scolarizare normale, la fel ca si ceilalti copii. Dupa programul scolar ei sunt supravegheati permanent de catre psihologi, fac ore suplimentare la româna, matematica si limbi straine, intr-un proiect “school after school”, in timpul liber au programe recreative, iar cine vrea, poate pleca in week-end acasa. “Clasa a VII-a B se prezinta foarte bine. Sunt copii buni, cu care ne mândrim, pe care parca i-am crescut noi. In fiecare zi le vad evolutia, observ ca s-au integrat foarte bine, chiar daca la inceput a fost un pic mai greu. Speram sa evolueze frumos. Multi vor sa-si continue studiille tot aici in liceu, insa vom vedea cum putem sa-i ajutam in continuare. Speram sa avem si sprijinul financiar pentru asta”, a declarat prof. de istorie Oana Mihaila, dirigintele clasei.

Bursa de 350 de lei pe luna

In selectia lor important a fost ca familia copilului sa aiba un venit pe membru de familie sub o treime din salariul de baza minim brut pe tara. Prioritar a fost si faptul ca elevul sa fi absolvit clasa a IV-a cu merite deosebite. Conform legii, cuantumul bursei este de 350 lei pe elev, in fiecare luna, pentru cazare si masa, la care se adauga alti 150 de lei pentru cheltuieli de nevoi personale.

“Sunt capabili de performanta”

Directorul colegiului, prof. Vasile Cautis, a apreciat ca elevii veniti din rural nu sunt cu nimic mai prejos decât cei proveniti din oras. “Zic eu ca s-au integrat destul de bine. Sunt practic pentru noi ca niste copii pe care i-am luat sub ocrotirea noastra. Marea lor majoritate sunt la nivelul asteptarilor noastre, dar si al cerintelor prevazute in metodologie in tot ceea ce inseamna scoala moderna. Sa stiti ca sunt copii cu adevarat capabili de performanta, cu un grad de inteligenta peste 100, dar cu posibilitati materiale zero. Sa nu se inteleaga insa ca aceasta clasa este facuta pentru copii handicapati”, ne-a declarat profesorul Cautis. Directorul a dezvaluit ca data fiind perioada de criza, coroborata cu diminuarea fondurilor guvernamentale, a fost nevoit sa caute surse de finantare suplimentare pentru continuare, in bune conditii, a programului.
Roxana Neagu

Dupa modelul “România prinde radacini”, Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, vrea sa faca plantari in curtile scolilor din mediul rural, astfel incât fiecare elev sa aiba propriul copacel, sa se ataseze de el si sa-l ingrijeasca. E vorba de pomi fructiferi, proiectul având doua obiective: refacerea livezilor de altadata, cu toate beneficiile aduse sanatatii copiilor, si o latura educationala, la fel de importanta, dupa cum sustine presedintele CJ. Dragos Benea a prezentat “Programul judetean de refacere a plantatiilor de pomi fructiferi la toate scolile din mediul rural” in ultima sedinta de consiliu. El a dorit ca alesii “sa ia cunostinta de aceasta idee”, urmând sa fie supusa votului peste o luna sau doua. Pentru a-si sustine proiectul, el a aratat ca in cadrul “Strategiei de dezvoltare durabila a judetului Bacau” se prevede, pentru urmatorul deceniu, cresterea competitivitatii sectoarelor agro-alimentar si forestier, precum si dezvoltarea rurala.

Fiecare scoala cu ciresii ei!

Vor fi plantati meri, pruni, ciresi, poate si gutui, fiind alese soiuri rezistente la frig si daunatori. Plantarea pomilor se va realiza “cu sprijinul primariilor din mediul rural, al ISJ Bacau, al scolilor si, poate cel mai important, cu sprijinul copiilor”, afirma Dragos Benea. Programul de plantare va dura patru ani si va costa aproximaiv 800.000 de lei. In primul an, la prima plantare vor fi implicati peste 50.000 de elevi, dupa care vor participa la doar cei din clasa I. Daca nu exista suficient teren in apropierea scolii pentru infiintarea lotului de pomi fructiferi, primaria va cauta o alta solutie. Actiunea de refacere a livezilor poate atrage si beneficii economice, judetul Bacau având traditie in domeniu: “In conditiile actuale ale cresterii tot mai accentuate a preturilor si implicit a aprecierii calitatii produselor agricole pe piata globala, traditia si experienta judetului Bacau in agricultura permit abordarea mai multor tipuri de culturi, adaptarea acestora in functie de conditiile climatice in schimbare, dar si in functie de normele europene in vigoare.”

Fara placute rosii sau portocalii!

Ideea “unui angajament intre comunitate si copil”, care ii place atât de mult presedintelui Dragos Benea, a fost intâmpinata cu entuziasm de toti consilierii, indiferent de partid. Amuzat, Nicu Sapca, PD-L, a declarat ca are o singura doleanta: “Sa nu avem pe fiecare copac o placuta cu numele «Dragos Benea», asa cum s-a intâmplat la ghiozdane.” “Fiecare pom va avea o placuta cu numele copilului care l-a plantat”, a explicat presedintele CJ. “Nu am putea stabili de pe acum sa nu fie portocalie sau rosie?”, a intrebat Nicu Sapca. “Va fi verde”, l-a linistit Dragos Benea, adaugând ca mizeaza foarte mult pe “componenta educationala” a activitatilor din cadrul programului. S-au propus si nume pentru acest proiect, cel mai apreciat fiind “Scoala pe rod”.
Silvia Patrascanu

Pensionarii nu-si permit nici tratament balnear subventionat

Anul acesta, cererea de bilete la tratament balnear a scazut la jumatate. Dar si numarul de bilete vândute din cele repartizate a scazut cu peste 20 la suta. Pe de alta parte, noile criterii de repartitie au exclus multi pensionari de la tratamentul balnear.

Contrar asteptarilor, anul acesta nu a mai fost bataie pentru biletele de tratament. Numarul cererilor a scazut la jumatate si, paradoxal, chiar multi dintre cei care au solicitat un bilet si li s-a repartizat nu au mai mai vrut apoi sa-l cumpere. Anul acesta la Casa Judeteana de Pensii (CJP) au fost depuse 5.957 cereri pentru un loc la tratament intr-o statiune. In 2009 s-au inregistrat 10.783 iar in 2008-11.514 solicitari. Pentru 2010 CJP a primit 5.147 bilete, aproape câte cereri sunt. Dar mai mult de 20 la suta din biletele repartizate nu au fost valorificate. In final au fost cumparate 4.084, astfel ca au ramas nevândute nu mai putin de 1.028 bilete. Si aceasta in ciuda faptului ca pensionarii carora li s-a alocat un bilet au fost anuntati de catre CJP prin telefon sau prin posta despre repartitie. Situatia este fara precedent si reflecta un lucru ingrijorator. "Nu s-a mai intâmplat in niciun an ca sa avem atâtea bilete nevalorificate, ne-a spus Liviu Cretu, directorul executiv al CJP. Cererea a mai fost temperata de noile criterii de eligibilitate. In ce priveste, insa, numarul mare de bilete nevalorificate, acesta se datoreaza prudentei pensionarilor. Se gândesc in perspectiva ca nu le vor ajunge banii pentru toate cheltuielile si atunci se limiteaza la cele strict necesare." Si aceasta, desi in 2010 pretul biletului a ramas la fel ca in 2009, adica intre 1.400 si 1.800 lei, iar pensionarii contribuie cu jumatate din pensia pe care o au.

Criteri speciale, care limiteaza accesul

Din acest an, distribuirea biletelor catre pensionari si asigurati nu s-a mai realizat in functie de numarul de inregistrare a cererii, ci de criterii speciale. Se tine cont daca solicitantul a beneficiat de un bilet in ultimii doi ani si se au in vedere categoria lui de pensie si cuantumul acesteia. Toate acestea sunt notate cu un anumit punctaj. Persoana care nu a mers niciodata in statiune in ultimii doi ani, este pensionara de limita de vârsta si are o pensie mai mica de 400 lei va avea punctajul maxim si, astfel, cele mai mari sanse de a obtine un bilet. Cei care au beneficiat in 2008 si 2009 de un bilet in sezon, sunt pensionari de limita de vârsta cu stagiu incomplet de cotizare si au o pensie mai mare decât salariul mediu brut pe economie (1.836 lei) sunt notati cu zero puncte. Potrivit conducerii CJP, utilizarea acestor criterii a dus la excluderea de pe lista de repartitie a celor obisnuiti ca in fiecare an sa mearga la tratament, astfel ca s-a putut face o ierarhizare echitabila a persoanelor care au solicitat un bilet. Dar noile criterii au generat nemultumirea unor persoane care nu au mai avut acces la un bilet in acest an, deoarece punctajul acordat prin aplicarea criteriilor nu le-a mai plasat pe un loc eligibil. Ele nu au mai beneficiat de tratament balnear, dar nici alti pensionari nu s-au inghesuit la bilete. Astfel, introducerea criteriilor speciale a dus la economii insemnate la bugetul asigurarilor sociale, pentru ca de aici se suporta subventionarea pretului biletului. Dar si multi pensionari cu probleme de sanatate care au nevoie de tratament balnear nu au mai beneficiat de el, astfel ca starea lor s-a agravat.
Elena Tintaru

Parteneriate intre scoli in prag de Craciun

Peste 240 de elevi din 15 unitati de invatamânt din Bacau, dar si din comunele limitrofe, au participat la un concurs judetean de masti traditionale de Craciun. Premierea copiilor a avut loc la Liceul de Arta “George Apostu” din Bacau. Au fost prezenti si profesorii care i-au pregatit pe participanti, parinti, muzeografi si etnografi.

Circa 250 de masti au fost expuse pe holurile Liceului de Arta “George Apostu” din Bacau unde au fost premiati elevii din 15 scoli bacauane care au participat la un concurs judetean de masti traditionale de Craciun. Câlti, rafie, lâna, nasturi, bumbi, blana naturala, cârpe colorate sunt doar câteva din materialele folosite cu ingeniozitate de catre copiii inventivi in fabricarea acestor masti. Fiecare dintre ei au primit diplome de participare si unul din premiile I, II sau III. “Eu am luat premiul I. Am muncit foarte mult la masca mea, m-a ajutat si mama, dar a meritat. Pentru premiul I a meritat efortul”, ne-a declarat bucuroasa Diana Cristina Balica. Tot premiul I a luat si Stefania Bote, care a recunoscut ca tot mama a fost cea care a ajutat-o si a ales materialele. “In schimb eu am venit cu inventia. Am muncit cam o ora la masca noastra, dar a iesit bine. O sa mai particip si la alte concursuri de acest gen”, ne-a spus. “Eu am luat premiul II. Am folosit sac de iuta, nas din cârpa verde, ochi din dopuri de pluta. Singur am lucrat la ea, cam trei ore pe zi, timp de trei zile. Inspiratia mi-a venit de pe internet. O sa folosesc masca, bineinteles, când voi merge cu uratul”, ne-a marturisit vesel si Marius Puscalabru.

Masca sau obrazarul

Toti participantii au putut afla la intâlnirea la de Liceul de Arta si care este povestea mastilor de Craciun, când se folosesc si de unde isi are originea acest obicei specific Sarbatorilor de Iarna, acela de a masca fata uratorului atunci când se merge cu “Dansul Caprei” sau cu “Ursul”. “Masca pâna la urma este un obiect care se poarta si ii da celui care o poarta o anumita putere. Asta e semnificatia mastii in dansurile specifice de Craciun, a mastii sau a obrazarului asa cum a fost ea descrisa de Dimitrie Cantemir in «Desciptio Moldaviae». Acesta a remarcat ca obrazarul sau mascatul sta calare pe capra. E putin diferit fata de ce vedem noi in zilele de azi. Copiii de aici, am observat, si-au luat rolul in serios. Chiar am vazut masti asemanatoare cu cele din manualele de etnografie, cu seminte de bostan in loc de dinti, cu mustati lungi, coarne si asa mai departe”, a precizat prof. Iulian Bucur, muzeograf la Sectia de Etnografie a Complexului Muzeal Bacau. Concursul judetean de masti este la a VI-a editie. El face parte dintr-un proiect educational cultural -artistic organizat de Liceul de Arta Bacau, in parteneriat cu Palatul Copiilor, Colegiul National “Gh. Vranceanu” si Colegiul Pedagogic “Stefan cel Mare.”
Roxana Neagu

Proiect interjudetean la Inspectoratul Scolar

Inspectoratul Scolar Judetean Bacau a lansat un amplu proiect educational, care are ca grup tinta peste 2.000 de elevi. Un proiect care are in prim-plan triada autocunoastere, informare si dezvoltare personala.

“Autocunoastere, informare, dezvoltare personala pentru o cariera profesionala de succes” este noul proiect lansat de Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bacau, in parteneriat cu institutia similara din Brasov. Obiectivul general al amplului program educational este cel de sprijinire a elevilor, prin serviciile de consiliere si orientare profesionala oferite, pentru a se adapta la cerintele pietei muncii, contribuind astfel la cresterea gradului de insertie profesionala si la pregatirea acestora pentru invatarea pe tot parcursul vietii, in contextul societatii bazate pe cunoastere. Coordonatorul acestor actiuni, din partea Inspectoratului Scolar Bacau, este prof.dr. Ghiorghe Iorga, inspector scolar pentru implementarea descentralizarii institutionale. “Autocunoastere, informare si dezvoltare personala sunt trei cuvinte simptomatice pentru invatamântul preuniversitar. Un invatamânt centrat pe elev nu poate face abstractie de ele. Proiectul a fost initiat de ISJ Brasov, in cadrul caruia si noi, ISJ Bacau, suntem parteneri impreuna cu doua Centre Judetene de Resurse si de Asistenta Educationala din cele doua judete. Grupul tinta sunt 2.000 de elevi, iar actiunile vizeaza orientarea si consilierea lor, atât a celor din clasele terminale de gimnaziu VII-a si a VIII-a, cât si a celor din clasele terminale din invatamântul profesional si tehnic, respectiv XI-a si a XII-a”, ne-a declarat prof.dr. Ghiorghe Iorga. Valoarea totala a proiectului este de aproape 5,8 milioane de lei noi, adica peste 1.000.000 de euro. In primele actiuni se vor realiza materiale de sprijin si reuniuni ale grupurilor de lucru, ghiduri de orientare si consiliere profesionala, campanii de constientizare si informare, pentru ca spre final sa se organizeze activitati de orientare si consiliere efectiva a grupului tinta. “Este o zi importanta pentru noi ca institutie, dar si ca judet beneficiar. Prin toate proiectele atrase de ISJ Bacau putem forma pe de o parte elevii, iar pe de alta parte cadrele didactice si nu avem decât de câstigat din asta”, a explicat si prof. Florin Lazar, inspector scolar general ISJ Bacau. Institutia mai are in derulare inca doua proiecte finantate din fonduri europene.
Roxana Neagu